Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)

1920-02-21 / nr. 6

ANUL AL XXVTXILEA NO, ^Atavids UaUa î A Ș 1 m^A­imkfoi 25 Bani teșaifisismi ..... 11 ~si­n rrrr» irtan al partidulu­i Democrat Risipă și lux cu vieifului cotidian de 1* La rană, a răsunat dăună și un glas al adevărului, s’a rostit un dis­­curs, dar de un „ora orc­ii­ din opozi­te. Era in discuție chestia valutei, dar oratorul s­i folosit de prilej, ca să spuna multe adevă­ruri crude și din alte domenii. Așa, a vorbit de Banca­ră, despre care d. Vintilă Naționa­Brătia­nu recunosc­se că realizează prea mari câștiguri și că ar trebui să mai ofere din ele o tantiema bie­tului stat, care se impleticește la atâtea ghiulele ce-i atârnă de pi­cioare. Lum­ea a rămas stupefiată de generozitatea d-lui Vintilă Brătia­­nu, dar se pare că pe fruntașul liberal va’i coată tanke parale a­­ceastă generozitate ce e platonică. „Omul vechiu“ neliberal a amin­tit că Banca Națională, sau mai bine national-liberală, para s-a sil­t, ministru Aurel Vlad, lungit privilegiul până la și­a pre­1930 , deci trebue să mai așteptăm. Să renunțe Banca de pe acum și multe se vor împăca poate cu ea. „Omni vechiu“ a cerut să se înlăture toate sinecurile. S’au imo­bilizat la București o mulțime de ingineri fără nici o treabă. La Sta­­b­ls­ majoare și la toate cartierile este o armată întreagă de ofițeri de rezervă, unde sunt, mobilizate Invalizi inței civile cu rezu­ba­­țiaua grase. Sunt mori ce au lu­crează, dar sunt administrate de un colonel. Fie­care din acești rezerviști mobilizați de­­ comple­­xență are 2 — 2 soldați ordonanțe.­­ Dar ofițerul superior are cevae și 1 de­ automobil. Este o divizie, un­­­­­deva, care are 35 de automobile,­­ ar fi navoe și de ceva control.­­ Proprietarii cer restituirea acestor­­ vehicule fără despăgubiri. Va să zică, pe căn­d statul are­­ atâtea greutăți in mecanizmul Iui zdruncinat din temelii, se face ri­sipă și lux, absolut neindreptățite pe aceste vremuri de sărăcie și lipsă obștească. Pe de altă parte se interzice cu reforma impozitelor. Patentele, de pildă, dau 2 milioane, pe clod ar putea da 30 - 40 milioane. Băn­cile nu plătesc patentă, deși ar plăti bucuros o dare serioasă,dacă li s’ar da o monedă sănătoasă. Pe alcool se poate pune dări, de­­asemenea pe câștigurile de rasboi. Așt­i vorbit uq „om vechiu“. Dintre „oamenii nuci“ nu i-a răspuns nimeni, considerând pro­babil ast­fel de chestiun­ea ino­po­­tune sau lipsite de importa­ni­e inutil să mai repetăm caȚ*ra n’are guvern, că nu este guverna­tă. Ceea ce se face astăzi, vor­băria din Corpurile Legiuitoare nu se poate numi guvernare, între­barea ce se pune insă e pănă când vor mai dura provizoratele politice, și incercă­rile devenite inutile cu guvernarea „oamenilor EI20ÎW ? Informații Au rumai mare sinsuți« unele »declarații din Came­ră ala d-tui ministru al festei aere fiind întrerupt In cursul mevântărel pa atâ­rn­a ț­mui­ a «înlîâm i*l, d@ că­­ir» deputații liberali, a­­l pastei prim, următoarele a» le»prie« ea vinte: „Eu am &on dis lamei râmă merem mea im guvern din desființarea mi­­ralul cartier și urma­ rea puterilor tul șefului statu­lui majjor* 0*>voantră libe­r min­or, susțineți **» a­r­e r­e­amrtier general, pentru că prin mi controlați actele gu­vermului* Marele cartier ca­re este uneori deasupra guvernului, nu mai are rn­­flume de m exist»“* „Mișcarea“ vede roș in toate pur fie. Comentând un articol al nostru privitor la discursul d-lui O. G. Morsescu de l­a Carnet â,­­ofi­ciosul liberal se dedă la o violen­țai de limbagiu, neobișnuita in pre­da oseană, sub cuvânt că „ Eveni­mentul* ar apăra...be­șivismul. Nu vom urma pe ton»frații noș­tri pe acest teren, ci­ punăndu-le la dispoziție colecția mitului nos­tru,­­ deși idem să r­e­cite­ze un rând, o vorbă măcar, de apărare a bolștvizr nulia. alegerile de astăzi de la CAMERA DE COMERȚ La ora 9 a început alegerea tru Camera de Comerț. Votarea pen­are loc, in localul Camerei Biroul e pre­zidat de d. Gervescu, magistrat. Față de­­ carele număr de votanți, tex uitatul va fi cunoscut abia la ora ? seara. Hramul iiseriesi Sí. Haralambíu | 1 iraital biaariosl Sí. Haralfuabis ee 1 ra aa?ba Lant, mi o deosebită so- I earn its te Bar­vidul religioá va fi oficiat da­r Părintele Nicnlea, protoereul pragului. « Domitirul de S­ girand­ Uh. Svahli I­ii «n­ahotat pe individul Pereți­le'Ug | tie Moise Laiba din localitate, ares­­­­tat pentru Iurta! sumai de una anta j lui, din buzunarul locuitorului Necu­­­­lai Dobrea din Chio­ara a, comuna To­­l­mnești pa cănd sa afla la debitul da tatun din Piața Halei Individul cu actele dresate a fost înaintat parchetului local. Un domn sosit astăzi din regiunea Nistrului ne informează patrulele bol­șevice au apărut la Nistru, dar că­i ele salută pe soldații noștri, ceea ce­­ ar arăta că bo­șeviștii n'au intenții­­ de agreasiune Împotriva României, legermul Iași—București, astăzi dimineață la orele 8, la constata­­­­rea ce sa făcut pe linie, a fost bun, pentru ca imediat după aceia să se deranjeze din nou. D. R Șuțu a mai prim­t scrisori de fel­citare, cu ocaziunea sărbători­re­ a 20 a­ni de gazetar­e, din par­tea d lor loan D­o­mitr­u și Gheo­ghe Gh. Maxim Amicul nostru, D, Petru Bogdan, Care, in urma unui accident de a­utomobil, a trebuit să stea 10 zile in pat, s’a restabilit pe deplin și vi­ a reluat ocupațiile. I Tribunalul Secția 1­8, a achitat ori pe d-na Ecsterina Neghoit, inculpată de omor prin imprudență. Senatul universitar, având mai multe chestiuni importante la ordi­nea silei, se întrunește azi, la ora 4 după prânz. DIN CLUJ CONCERTUL TEODORESCU Marcuri seara a căutat pentru pri­ma oară pe scena Teatrului Național romând din Cluj, marele no­­u v­o­loncelist maestrul Teodor­escu, care dintr’un sentiment va a fi­­primit să fie profesor la patriotic­a Conserva­­torul din Cluj. Dar in loc ca intreg Clujul cultu­ral și artist e să fi profitat, de acest prilej, ca sa sărbătorească cum se cuvine pe snatile maestru român, sa­la Teatrului era amoape goală Unde era toată Surata noastră căr­esală ? Ucis univers tarii ? Urde mi­litarii ? Unde școlile secundare și studențimea din Cluj ? Observăm că intr’’adioă prețurile bilete­or de intrare la acest concert n’au fost urcate, pentru ca toți ar­delenii să poată gusta farmecul unei interpretări muzicale cu adevărat artistice. Și totuși sala a fost goală. La Iași, cănd cănta maestrul vio­­­­loncelist Teodorescu, sala Teatrului­­ Național era arhiplină și publicul impresioriat, ile duioșia arcușului său, ii ovaționa adesea stănd in picioare. A­ci­­ acei câțiva fericiți cari I au auzit—entuziasmați de arta minunată cu care a executat, atât maestrul Jeftf și domni­șoara Voileanu, sonata lui Beethoven și celelalte arii din gram— ar fi dorit, să se facă o pro­sebită manife­stație de simpatie, deo­dar era o jenă generală, care apăsa pe sc fie­tul tuturora, artiștii și spectatori: sala era aproape goală. O singură scuză pot avea clujenii față de marele maestru Teodorescu aceea d­e a nu-l h cunoscut. G. Kr­atu. Duminecă 22 Februarie ora­ 9 di­mineața va avea loc la Sindicatul General Național muncitoresc Stra­da Ștefan cel Mare No. 31, de la Vic­toria, o mare întrunire care sunt chemați a lua publică la parte toți muncitorii care nu fac parte din Sindicatele bolșeviste. Vor lua cuvântul reprezentanții din toate Sindica­tele Naționale Iași. E probabil oft Luni, Mitropolitul Fim­en ce va I. P. $. S. intpoia in localitate. /). dr. Zosin, care și-a rezervat dreptul de a da ordonanțe, a dat azi nni nouă, dispunând desființa­rea comerțului ambulant și consi­derând ca atari, și pe acei cari desfac marfă in gherete. Atestăeri trei cotiage inestrante cu marfă au șlepRt la Galați. în drum, o bandă ds hoți anulăm p­ar­t pe o Lingad­­i’eu bătut și la rar ® fi au luat bănii și d­api,rut. S’au insepat cercetăria. Aseară frmsia Elena Tebeica din strada Bâdă­­u, a fost mușcată de un păuo turbat. Cânele a fost omorât de trecător? Senatul Enîverei­ ar unit cu posnîŭ fiul faauluț­i doi litere « f >et convo­cat pentru »»proBBRț’ mbîsîî tran­sferării d-luî prof. Răduîceon Fogo­neanu de la catedra de etică și so­ciologie la facultatea de litera din Bucuveg, in aceiași calitate la cate­dra de istoria pedagogiei. 1>. A. limesen președintele societățîi de binefacere „Moldova“ va distribui câte loc joi la școli primare din parțile mărginașe ale orașului copiilor săraci pentru a'și cumpâra rechizitele școlare necesarei Fapta d»lui Ionescu mărită toată lauda. La «turneu«­ o particulare cari au loc acum, B’an Înscris 700 bieți și BOO late. 13 aii profesori ai Lior Olifi Internat N. Fopeia, I Flăcințeanu, Gh. Mano­­liu, dr. E. Severin, E. Dia CQnpeea, Th. Ghica, I. Lupe, St. Patricia, C B. Pe­nel și D. BAnciCu, printr’un proasa verbal oare Ten Încheiat, se deaolida» rnseasft de acțiunea pubtică și politi­că întreprinsă prin serie și grai da colegul lor d. P. Gonatantîmson. * SAMB­ATA 21 FEBRUARIE 1920 inserții și Redăm v­estjt­m SNi­­­te» roadd m mms& ¥@c&îm m mta» Inmuliii­fim lui State Draper La înmormântarea mult regretatului State Drago­mir, n’au mai rostit cuvântările ele mai­ ­ notatirei Sargai Salutul ziarului „Evenim­entul“ . Colegul nostru, d­e Gorgon spune următoarele : în numele colaboratorilor ziarului „Evenimentul“, aduc ultimul salut co­­togului și prietenului nostru drag De­sigur, pentru mulți din­tr­e o noutate faptul că Dragomir a fost și ziarist. Și e­lresc să fie așa, pentru că munca ziaristului a anonim^, iar State, in modestia lui, nu și semna nici­odată articolele nici măcar ca o inițială. Numai unele articole nepo­­litice ie a semnat cu pseudonimele De la Roseanu și Costa N. Gaiia. Gos­­tangalia e numele localității lui de naștere, lângă Cahul, Dragomir n’a uitat niciodată el e basarabean și a publicat in „Eveni­mentul“ numeroase bucăți din inima lui rupte asupra iubitei și nefericitei Basarabii Dumnezeu pat’eă înadins­ma ținut in viață, numai până când să’fi vădi vis îl or ophii. îme­ fbt du­­pă intrarea trupelor românești in Basarabia, Dragomir intreprin­d un tursien art'at’o in privioaia lui as­­ta a d@ un ia rointor­sând­t si publ­ tat in slavul nostru o serie de articole da­­ impresii ș. Inform­a­ii asupra Bi­­serabiei. întelectual de o vastă cultură, Dri­goult nu scria ca să umple o co­roană, ci pentru ofi avea ceva di spus. Ii vom­ păstra neșLa arist­a a­mintirea. Adio și la revedere, frate Drago­­mire ! Cifti Unai­ toi (■­3- fine) Întristată adunare Cu State Dragomir si stinge al treilea din pleiada celor patru tineri entusiaști cari odată au intrat in tear pini anti dramatice S’a stâns Lîo­d, la etatea de 4­2 ani, s’a stăns Dragomir la etatea de 49 de ani și aoal care vorbește acum s­a stâna ca actor de la 36 de ani Să vede că fatalitatea a urmărit pe cești trei, căci prea timpuriu au pă­răsit patima lor, teatrul, singurul Sturdza Dorin e in toată puterea și joacă și acum in București. Dragomir e născut la Constarg­­ea din Basarab­a la 27 Decembrie 1­870, studiile liceale și universitare le-a fă­cut la Iași, luând cu succes l­cența în etanș și filosofie și a urmat și dreptul In 1889 se înscrie la de­cla­m­a­ție, cursul prof. Galino și primul rol a fost Coride Alio­ni din Moartea Civilă și la producție e minunat iu msa cum a m­ost Dragomir acest rol greu. Marele artist Gr. Manolescu moara în 1892 avănd 36 f­ui­gi Dragoiu îi prinsese multa in orari bun» deli Ma­nolescu și chiar după doi ani & ju­cat pe Um­’et ’a?a in limsa actori­lor a f­ost calul de bata» a lui Dra­­gomir, a dai ultima dată cand i’a ja­­cat se im­plinise a suta oară. Drago­­mir in Hamlet a fost al doilea de fii ne in țară după Manolescu Era foarte­ em­ismet da arta lui și veșnic obișnit s­ă găsească ceva nou în aceia va croia. Lui i-a folosit enortii, vasta japoni­tură. Mei nimeni n’a ajuns da la noi să fi pus versurile așa de frumos la el, scoțînd la iveală frumuseța ritmu­lui și rimei. La «oi a fost un timp «»nd 00 lă­sase in părăsire spieneia slasice, dar odată cu maturitatea lui Dragomir, aceste piese au avut un rol de o» urnire in teatral legați. Prin meritele lui recunoscuta a fost nnmit titular la catedra da disc­inație dela conservato«* și nade a dat do vad do un bun pedagog gi na mai sstru desăvârșit in al teatrului, așa că elevii lui fac cineta gaoului și tea­trului cari aparțin Dar la er atura uni­­i A muncit ca li­terat, ca ziarist, ca tot ce a făcut in viață , muncă cinstită. Poeziile și pro­za lui sunt foarte înd­eos apreciate de cunoscător­. Acest artist mare, căci mare a fost, n'a avut noroc ca alții, în viața lu­i de artist, prin fatal de sal­tură avea dreptul sâ-șî aleagă piesele care-i fiou­­venaau și d’n cauză asta era un­­ de­zacord intre al și colegii Iui, care s 0 înăsprise și mai mult cu scoaterea lui la pensie ad­un doi ani. Toate aces­tea l’au costat foarte malt moraliasște și fizicește mai târziu; acum câți­va ani s’a ivit la el o boală foarte gr­a­­vă și de anunai silnic se ofilea ca o frunză când cade din stejarul cel voi­nic, așa că incet incet boala Fa­ros atât de mult în­cât deznodământul fatal ii avem înaintea ochilor Dragă State, de acum ești al nostru, ești in paza tu nu­mai Celui de sus și din acest moment fatal tu lași «tingher pa singurel tău camarad de teatru, amândoi am trăit ca frații, zile vesele și triste Dar acum cu ini­ma sfăși ată trebue să mi iau ultimul adio dela tine pa veșnicie, âiângâeta insă că din toți ieșenii pari te- a­rd­­ar rat și te-au aplaud­it sși da maii, rămâne o generație para să’ș? as.»i­ i­­i*a«3â est in t­istrul ieșan a fost nn aitor mare și pa care’! di-ms Dra­­gomir Fi ©­­ ți țărâna țigaară. («fiifirii 4-iii St. fi-P Întristată adunare Fiste Dragomir pa lângă calitățile d­? art 8% profesor, maestru, b­usvrat, ei a gi «»sr­.'t. ia s%r* oaUtsta a m* nose mai bina da 15 ani. , La ziarul „Evenis ® antal“, "State Dra­­­gomir a scria mult, dar mu sa preș știa aceasta de marele public cititor, pentru că el rare ori își apaana arti­­colele și acestea scrise aub diferite pseudonime. Ziarist fără pretenție, muncitor fă­ră preget, drept și cinstit, aveatea p­­rin calitățile Ini­mate Dragomir Câte odată il Întrebam: no-le Dra­­gomir de ce egoi sșa mâhnit, ier el imi răspundea: „Inime, inima , boala mea“. Vrea că si că mașina omeneas est era atacată și cu drept cuvânt aga ere, pentru că State Dragomir nu s­a epita rolul din haz«, nici d­u graft oi da la inimă și atunci era lucru firesc că nu era amont și c*i mai puțin mâi­ne mai mult, pâne in ziua când a în­cetat de a mai bate pentru tot­d e una. State Dregoj­ar pleacă di­ntra noi , o vârstă când începuse a’și culege roadele mancei încordate la care a ajuns cu mari sacrific­i. State Dragomir va fi purursa intre noi vaci blând-țes­i bunătatea cara­cterului acu­lui Romtan basarabean nu ușor ce vor uita. Iubite și malt consumate ziarist State, dormi la pace somnul etern, care nu -ți va mai tulbura liniștea sufletului atât de mult zdrobită. întrunirea Lipi Consumatorilor Comitet,al „Ligei Consumatorilor“ apelea fi călduros către toată popu­lația Iașului a lua parte Duminecă 22 Februarie și nou ora 10 dimineață la marea întrunire publ­iă de pro­testare in sala Cinema Modern (Piața Unirei). La ac­eastă întrunire sunt rugate a lua parte și D nele gospodino, ca in comun acord cu d-nii Meseriași și Muncitori sil Funcționari, protestăm contra speculatorilor, care nnsetogi de a se imbogăți, ceuță pe ori­ce calc a vii lăsa copii pe drumuri/ gol­gi flă­­mănai. ’ întrunirea de la 22 Februarie tre­ime să, fie o vie manifestare sm­­po­­santă a hotărârii de a lupta in con­tra speculei. De acefa nimeni nu tre­­bue să lipsească de la ia«h privirea acestei sfinte datorii. Veniți cu toții, faceți propagandă in toate unghiurile lașului printre frații voștri de suferință pentru ca sala Cinema Modern cu­­­ fie nemcăpâ­­toare Duminecă 22 Februarie Comitetul Ligei Consumatorilor din Iași

Next