Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)

1920-03-26 / nr. 35

— ANUL AL. XXVII-LEA NO: B5 smtm 25 Ban ■ Ai P^mecraf ^ . âl%)JâBSreÎÎ$8^!SBk>?S>v^w^^S?â^A6^69^31&QSS#iâs Cei care iubesc asu ■ [UNK] [UNK]ii liri ,1 il Soc. di invâțâturâ a pipstoei român din Iași ~ Pire # sama Adunării patrale de la 30 Nuamiuia 1919 ^il Domnilor membri, Aetifitatea Saaiatâțoî se învățătură * poporalul rosa!« din lații, ea faca pere de la declararea războîului nostr-n din 1916 §1 până la firea «anini 1918, « «stagnat aproape un total «ad întâi pentru motivarea goalele nu a funcționat în tot a cest timp și apoi pentru aaaiasă, depozitele Casei de Depanări, Gonaomnații și Economia fiind evacuate de Moscova din ordinul guvernatei, piuă de curămin cutl acesta »am putut incasa nici u» ban din cupoanaia fondurilor noastre nealienabia, care constîtneeo cea mai însemnată parte din veniturile Sooietății. Tot timpul insă «sa fost preocupați in primal loc da ideia de a na nsari fondările și asa avut norocul sfin oalisăsu această preocupară mai ales prin nimeroasele donații, ci sa dobândit in acest interval da timp. Așa chiar înainte de inceperea răsboiului nostru prin iunie 1916, când viața se scumpise și deci veniturile noastre, deși remăneau aceleași ci cifre, însemnau totuși ca valoare an mult mai puțin dectat mai insistă, am hotărît să ne adresăm instituțiilor financiare din țară pentru a le solicita ajutorul, în vederea momentelor grele prin care treceam. Banca Naționala, Centrala ca și susursala Iași, n’au dat nimic ca gi Creditul funciar rural, care a binevoit macar a ne răspunde că nu are fonduri, cu toate ci aceste instituții încasează foarte frumoase venituri din Moldova și dau cu destulă serginositate, că nu e vorba de opere mai mult sau mai puțin importante privind Capitala. Aa răspuns insă cu bună-voință la apelul nostru, acordăndu-na ajutoare, Banca Iașilor, Creditul urban de Iași, Sucursala Iași a Bănea, Agricola și Prima Societate de economie din urbea Iași, cărora pe aceasta cale le aducem viile noastra mnlțuniri. Am vândut apoi cu 8350 lei netto imobilul Nicși, care era o povoaia pentru noi, după ce mai iatăl am comparat din el cu 3000 lei jumatatea aparținând d nei Mihailescu, cu oaia eram in indiviziune. Prin această operație, după plasarea banilor in banuri, constituind „fondul inalianabil Nicșoi“, am mărit venitul Sociatății, care, dacă a a devenit cu mult mai mare ca cifră, din brut insă a devenit net, ne mai având face in fis-oam an însemnate cheltuieli de reparații, cari căneau mai mult in sarcina Societății. Buna conducere a Societății noastre da timp îndelungat și mai ales scopul superior național, ce și propune să atingă, a făcut ca in intervale! de la 1916 pănă sei sa capáte in mai multe donații importante și anume : 8) Bont ți», făcută in Mast 1916, constituind fondul Săvean“ gi conată cd inalienabil „M nominal din 2000 lei efecte -ala Creditului Urban lași, a cărora venit sa va chi tui in Întregime pentru atingerea scopului Societății; b) Donația, făcută in Mai 1916, constituind fondul inalienabil „Maria Motig“ și consistănd nominal in sumă de 3000 lei in acțiuni a Băneai Iașilor, la vara sa va capitalisa anual o treime din venit, restul cheltuindu si de Societate. a) Donația in valoare de 5010 lei in specii, care in efecte ale imprumutului Unim s’a ridicat la suma nominală da 6650 lei, făcută in ianai 1919 de către dl. General Em. Brogzeanu, care in loc da a primi da la acncetățenii săi o sabie de onoare pentru faptele vitejești,, era săvârșit in râsboi, a preferat a dona Societății noastre suma adunată in d’tm foarte scurt interval de timp. Această donație constitne „fondul inalienabil Gl. Em. Brogteanu“, la cas ® o traime din venitul anuel la espitalieasa“, iar rantul «e dă ua ajutor anual, deoaamdata unui singur elev din cursul pil««», până ce gî *« Isprăvi toata stadiile “) Donația „popótsi s«f*vlaitíIai p?isurei materialelor din fâcutâ ia April 1918 sob strâiuatata“, formă de fond inalienabil, para tucuiana»*i va afecta «la împrumutului «abonaiva* luarea nominală da 12000 lai, din cari o cincime fee va ozoUallaa, iar restul ea va distribui pe jamataîa da preferință orfanilor de rasboi și jamatata slavilor caraai și silitori. 0) Donația „Econom G. Posaa“, făcută in August 1919 sub forată da fond inalienabil, constând Intr’un bon de 1000 lai nominal «1 isaprumutului Unire', donație la care dl. dr. St. Post*, adăugând anul acesta insă un bon de 500 lei nominal, și-a lua obligația de a adăugi «mal căte o sumă, pănă ce capitalul va deveni cel puțin 5000 lei, începând de când o pătrime din venit se va cepitaliza, iar restul sa va cheltui pentru stingarea snopului Societății. .. h) Donația d nei Victoriile Dupont, foastă Corjascu, consistând in suma da 20000 tei iu spăsii, pe para d-sa ®>i a pus’o is disposiție in scopul ca, fia prin ajutorul Casei Școalelor, fie prin aormularea diobănșilor, să se construiască un local de școală in satul Rediu din județul Botoșani,para să poarte numele de „Cmisi. și Elana Córjasan“. * g) Donația „Casuca și Gr. Roiu“, făcută amragoziat in Septembrie 1916 sub formă de fond inalienabil, constă din 10 acțiuni a Băncei jAsazi din Bacuregti, o Valoare nominală totală de 5000 lei Aceste afecte, depusa la Banca Iașilor intr’un pachet da sub scrisul, au fost expediate din ordinul guvernului la Moscova și pentru intrarea in stăpânirea tot s’a intervenit de la 25 Septembrie a. c. 1« Banca A ® 7-a ca, pa baza pactului de fa sxino din 1919 intre un sentori, să se transfera acțiunile pa urmele Societății noastre și să ne achite ciobănia cuvenită, fără a fi primit pă îra azi vreun resultat. Din această donație ICO lei anual din venit sunt cheiteeli in afară de scopul Societății, iar restul venitului aparține Societății. d) Donația Societății cooperative „Tram“ din Iași în valoare de 2000 lei fără nici o pentru Societate, obligația, specială * 1) In ftua iu amuintiria profesor Ion Faur n’a dat distinsului da către Comitetul, care Fa sărbători cu ocasia misiunii sale ca profesor la Universitatea din Cluj, ca să se adune un fond inalienabil, «ava să poarte numai a „fondul J. Pat*l‘‘, fond a căruia,importanță, nu ne e cunoscută, da oarece subscrierile urmează nou. Având in vedere fondul inalienabil din trecut, in valoare de lei 151408,65 la 1 Octopabre 1915, și crescându-l ca dor,ații* da mai bus destinate fondurilor inalienabile, (exceptând bine înțeleg donația duci Viet Dupont), proauzii și cu donația de 600 lei a dnai Principese Olga Sturdza, pe căra Cosminul a hotărât prin prssssui-verbal al Adunărei ge« nereis din 29 Mai 1916 să’l transforma in inalienabil, se vede că acest fond inalienabil in total se ridică azi la 1 Octombro 1919 la suma datei 186721,60 gi daci a sporit cu tai 65812,95 in intervalul cansiderat, ;n care nu s’a mai tipărit data de samă da ștersul Societăței. ^ (V. UVJKfi ) Vise-președinta I. V. FRAIA Membrii Cooperativei da nuauifa etiră „Frâția Moldovei Unite“ sânt rugați a lua parte la adunarea generali ce ,va avea loc Duminică 28 Martie oin sala Laboratorului de Chiara din str. Băniescu No. 6 La ordinea zilei vor fi intre altele; Dara da estă pa anul 1919 gi sie gerea gomifsi nini. seas ® UB ft EVOLUTIONARII... Parlamentari și membrii parti de- for naționalist‘democrat și țărănesc, ’ s’ au întrunit din nou alaltăeri la I duhul Ut ?Un Capitală, hi o conî sfătuim, cu care ocasiune s’a dat j cetire actului de constituire al Pe-literației, după care au vorbit d-mi l IX, Lupu, P. Bujor, L Borcea, N. I larga, I Mihalache și alții. Sunt de reținut din cuvântările , tuturor acestora, unde pasam penttru posteritate' I. N. Lupu a devlanit ro, la București s'a strâns tot fanarul, toată ticăloșia bizantină, și că trebue să i se măntueze ciocoi, D. P. Bujor a zis că guvernul Averescu e un simplu accident și că dumnealor vor încerca calea pasiunică până la marginile răboărei, i dincolo de această răbdare va hotărâ voia poporului. Br I. Porcea afirmă că d. general Averescu care se bucură de o popularitate falsă, și a dat mana cu oligarhia. Generalul ALverescu are o ceată in jurul său și țara nu poate răbda această înjosire. 1 D. N. Iorga zice că democrația dumnealor stă in fapte nu in vorbe, încât toate asociațiile bizantine și fanariote mei vor putea răsturna a doua oară. D. I. Mihalache o roagă să nu li se pun la incercare puterile, căci ele vor izbucni mai puternic și peste voia lor. Oligarhia, zice țăranul acesta, încearcă azi să pue piatră de 1 mormânt pe voința poporului trezit la conștiința politică. D. N. Iorga mai adaogă că revoluția aceasta e ca și lupta dintre fluturele viu și crisalida moartă. »****■*«*»ft&i^Kww.iíwm*eacr» «•» «VMMMmmuQ iMMnMr* ■ S ■ . Eri a avut loc înmormântarea sergentului de poliție Ion Perju, care după cum se știe a căzut in noaptea de Sâmbătă seară victima datoriei, in strada C. Negri unde era de serviciu, fiind împușcat de niște răifăcători pe când își făcea datoria. Cortegiul a fost urmat de reprezentanții autorităților civile și militare din localitate. In curtea Inserted Sf. Spiridon d. Eugen Petit prefectul poliției a rostit o cuvântări' cam a stors lacrimi din ochii celor asistenți. In dreptul prefecturei de poliție d. inspector Știrbei a rostit o frumoasă cuvântare prin care a arătat cum trebue să se poarte un polițist“•* căci Perja, a zis d-sa era cel din urmă factor — dară cel mai de seamă — care și-a făcut datoria neținând seamă nici de viața sa. La cimitirul Eternitatea, d. Leahu ,comisar special, a ținut o foarte mișcătoare cuvântare pentru dispărutul Sergent Periu, care va rămânea un exemplu pentru camarazii săi. Cum militarii își fac serviciul pe câmpul de onoare, tot așa și polițiștii trebuie să [apere viața, cinstea și avutul cetățenilor din orașe, căci numai astfel se vor face iubiți de cetățeni, in a cărei slujbă sunt—indeplininăU’Și cu sfințenie datoria a de apărători ai vitței și rimănilor. La înmormântare a luat parte foștii prefecți de poliție ai orașului, in frunte m d. Eugen Priit actual prefect. VINERI MARTIE 1920 -~ «H?a Sadauti din Cernăuți au cerut [UNK] printr’o moțiune pe care au votat-o | la Intranarea lor da ,la Oniverskata, | lafiiorarea unai faeastă și a» medicină | ia capitala Bacovinoi. | Semănături de leguma blas aaiaa I imitate au g9rsa înalte garantate si I prețarlis aale hibî reduse posibil «e găsesc pe vânzare ia„Coope rativa I Podgorenilor din Moldove* «**», Șt«* 1 îna Cai Mara No 33 (in curte) Do atie&taui m gapajta șt hsrüaMe ott preț da secifijrtă,Vestita bautift 'Ciubotariu, care sunt da iile a terorisat Basarabia, ia tu? t‘tari au evadeze dia artistul pre?á?sít v da la Bălți— Sâmbătă *27 Martie, ora 5, in „Amfiteatrul d» Fteiologle“ ia ședința „Careului da atu Ui Famentetu dra Utíiís Viaioîî, o distinsă Intateataslâ, car« și*a complacut onitara ia oala mni muri centra, studiind la Londra „Școala de colavțîe sar Ie Paris Pay tu litriva daavoita o interesantă conferință: „UN PL 4M DE LUCRU**. ■ îndemnăm pabloul fenianist să ia parte in cât «ui mare număr. Se aduce la imoginița d-ior stn* deați ai Facultții de drept aă Sâmbătă esara la ora 8 jum. vh avea km in Amfiteatrul acelei Facultăți conferința d-lui Nelia Xoneaeh Prșeedintele Focustaței Studenților și Drept despre „Reprezentarea Proporțional“. Conferința d dui dr. A. Frâneu alucțat și pentru astăzi la Universitate, se amână pentru o altă dată Epitropia bisericei Araionești din Iași, convoacă pe Duminică 28 s. o. enoriașii pentru saudificarea regulaai autului de administrare a bisericei, in senforialitate cu hotărările juste de adunările generale din anii 916 —.918. Din comuna Copaațiw anunță sa in timpul noplâi, o bandă de hoți a jefuit casa locaiiandat lon Lazăr. La redacția ziarului nostru se pot găsi: , Discursurile rostite de d. Take Ionescu, la clubul democrat din Capitală, in chestiunea eternă“. Da căte-va zile administrația corninală a pus ca pa stredila acestui orsig să sa facă pa lângă trotuare movila mari de ganoae. Aceste movile sunt împrăștiata mgă da ootingarile oara circulă pa toată intinderea etradelor, așa incât zadarnița se pun osmenii Primăriei să aduna gunoiul in movile. Trăsurile comunale stau zilnic in cartea Primăriei in loa ca ele că ssr- i vea sau la curățitul ganoaelor. Căruțele sunt întrebuințată și pantru nevoile personale ale unora din adția comunală. Decât ordonanțe posta ordonanțe Ioare sunt semnata din belșug de către d. Președinto ai comisiei interimare, mai bine mai multă muncă. Aseară, la orele 9 jum., casa Olganschi, din str. Ștefan cel Mare, s’a prăbușit. Proprietarul, observând mai multe spărturi, a Snstiințat pe d na Stern, soția d-lui Stern, directorul Băniei „Dacia“, să se mute, căci e per ool da prăbușire D na Stirn, in lipsa soțului său care a la București, a chemat un arhitect, care a declarat că primejdia nu e atât de apropiată. Aseară, la ora citată, sergentul de poliția Gheorghe Caramlăn, auzind pârâuri, a dat alarma. Familia Stern, împreună cu două domanigo»*» cari sa aflau in vizită, au avut timp să -se refugieze, in tât au sunt victime. Astăsi, d. Eugen Petit, prefect de poliția și Inginerul Anton Savul, au început cercetări. Casa prăbușită sa spune că datează da la 1805, * CUM LSI ÎNDEPLINESC 8LUTRA SERGENȚII DE ORAȘ In altă parte a ziarului vorbim despre prăbușirea caselor din str. Ștefan sal Mare No. 8. Nu intribăm cum de au putut îngădui autoritățile ca siaistă casă să dăinuiască in condițiunile acesta ca să se prăbușească din clipă in clipă ? Un sergent de oraș, un modest slujbi g, sergentul Gh. Caramiăa, a salvat viața atâtor,inși, prin faptul că a înștiințat din vreme pe locatari da nenorocirea ca era să sa întâmpla. Don Olșanschi proprietarul acestui imobil și Bossaablum vecinul casei, au pus la dispoziția prefecturei de poliție o sumă de bani sa recompensă sergentului Garamiău. în curs de câteva și la numai, trei sergenți de oraș, trei modești funcționari au atras atențiunile ieșenilor, cm nu știu să-și facă datoria. Sergentul Perja, victima bandiților, omorât in str. C Negri, sergentul Carstmlău, aseară salvând vieța a Slugi in str. Ștefan cal Mare și sergentul Țintaru care a pîmat imediat pa cei trei indivizi care astă coapte au spart și furat din averea orfanilor de razboi, din depozitul din str. T.Coana. Dnil V. Todirlașcu, președinte, Vas. Patravana și T. Bădărău nenbrii, au lost numaiți in canasiunea pentru gsaninarea în Iași a învățătorilor care au aerat în»intam pe loa: ■ v Marele furt din Str. Toma Casau Ponderea hoțiior Astă noapte mai mulți indivizi introducânduse in localul depositului Crucii Roșii, din strada Tomta Cosma No. 8, au spart și au furat o intreagă avere formată din lengerie, stofe etc. Hoții in număr de trei, au fost prinși astăzi dimneață in gara Iași, de către poliția gărei, in frunte cu d. subcomisar Constantin Vasiliu. S’a găsit foci doi saci cu stofe, lenjerie și 30 chilograme zahar, furate din depositul Crucii Roșii. Hoții au fost prinși de către sergentul Vasile Țintaru și ei se pregăteau să plece in Capitală. Aducem toate laudele noastre acestor vrednici slujbașî, care’și fac datoria, cum ș’au făcut’o conștiincios astăzi dimineață subcomisarul Vasiliu și sergentul Țintaru, primând imediat hoții. ■Toi se des.’,chide subscripția pentru împrumutul intern. Cond ț uniie fără pereche de avantajoase pentru subscriitorii in cari se face acest nou împrumut al Statului, sunt o garanție sigură a deplinei lui reușite. Statul are posibilități pe cari nu le pot avea interprinderile particulare, care și ele fac apel la banul public și toate aceste posibilități vin in favoarea celor cari împrumutăm stilul. ." Creditul statului e neștirbit și pirpeuu, el e mult mai presus deonce lit credit, iar Inia li dați in împrumut statului sunt singuri cari n’au să se teamă daluctuațiile norocului, cum trebue să se teamă, banii plăsați chiar la cele mai prospere întreprinderi. Aceasta in ce privește garantarea bănuiui plasat. Un număr de 26 inspectori școlari au fost chemați la catedrele lor, din causa multelor catedre fără titulari. Cetim in „Rampa": „Tenorul Leonard care săptămână trecută s’a îmbolnăvit de gripă este ștum mult mai bine. Bolnavul s’a dat jos ciropt și peste vre’o săptămână admiratorii răsfățatului tenor îl vor putea vedea din nou interpretând rolul principal din ,Farmita*. D. D. A Oistmu se in înapoia in Capitală, in mm de Tineri 2 aprilie, e.