Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)

1920-03-28 / nr. 37

­ ANUL AL­ XXVIIL LEA Nu 87 ^.câatiia ?! ^4mimisUa­u î A­S 3 m$h­umni­­­ft IV fi f&t&em 1 teu uiwlktf Pk msfflär <tedsim S§ érne '• ■*■'> \ Conflictul dintre Țară, care dorește să fie gu­vernată de generalul A­verescu si Parlamentul ca­re a primit in mod ostil noul guvern, sa resolvat prin disolvarea Parlamentului, Ti este o consecință firească actul săvîrșit ori,, o consecință obligatorie a chem­ărei h guvern a generalului Averescu, un corolar al actului schimbărei de guvern. Ceia ce am anunțat noi eri că se va Întîm­pla, sa întâmplat. După „atacul“ d-lui Mihalachi și după „desa­­probarea“ d-lui I. Mar­iu, primul ministru navea de făcut ceva mai bun decit să se ducă la Palat, de unde intr o clipă s’a reîntors cu decretul de disol­­vare semnat de Suveran și pe care la și cetit la Cameră. Noile alegeri se vor face la 25, 26 și 27 Mai la Cameră și 30 și 31 Mai la Senat. Ceia ce a cerut și șeful nostru­ d. Take Tonescu, s’a înfăptuit. De acum d. Take Tonescu va servi Țara, căci s’a cerut concursul acestui mare patriot. *«a:»a tv.!riasa«*»«» ;< III (lineare și sfârșit) In anul curant, căpătând speranța că vom­ incăsa cupoanele efectelor evacuate din ordinul guvernului da Casa de depunati la Moscova, m­-am adresat m­eiirilor Clasei Roșe Am­eri­cane din Iași și București presum și Ministrului plenipotențiar al A­ndricei din țara noastră cu rugămintea, ci să nu acorde cu plată postav și bo­tina până la concurența armei de 20.000 lei, dar n’ase primit nici un rezultat pe toată intervenția noastră stăruitoare. In asemenea împrejurări m­-am hotărât a recurge la atelierele invalizilor de răsboiu din Iași, cărora le-am comandant ICO pârechi botine și la care am mai adaus 48 perechi, comandate prin proprietarul atelierului „Progresul“. Dl.Pascariu, pare bb­.h bun al Societățiai noastre și astfel am fost in măsura să distribuim la toate socatele primare din Iași câte o păre­­che de botine de clasă, <­ preferință or­fanilor de răsboiu și cop­­lor mobilizați lor, iar restul ras a distribuit la ce­rera copiilor săraci ți silitori de ori dri școală recomandați la directori. Tot in­seimul preocupăm de a ajuta pe copiii săraci și harnici, de­și nu au funcționat școalele profesio­nale timsp de doi ani, am menținut in tot acest timp bursele acordate din trecut elevelor „Reuniunei fe­meilor române“ și profesionalei „Sf. Sava“, in vedere că elevele acestor școala au lucrat continuu un mare zel la re­pararea efectelor militare. Apoi, cu începere de la 1 .0ot. 1917, am acordat o bursă de 500 lai anual din fondul „Co­mel I. Maria Stârcea“ școalei de sericicultură „Vit­­i­mescu-Mironasin“ pentru o absol­ventă de școală rurală, care să în­vețe țesatoria și sericicultura in in­ternatul acestei școala. Nu ți-am dat in lături asemenea de a ajuta și instituțiile utile din modestele noastre resurse. Așa, insă din 1916 am prevăzut in buget suma de 600 lei ca ajutor Societății Or­todoxe pentru intemeiarea unei gră­dini de copii in suburbia Păcurari a or­șnuu­i nostru, sumă pe care o ținem la disposiția Societații, cănd va avisa la înființarea grădinei. In al trailsa loc vă aducem la cu­noștință că s’a făcut ceva foarte util și pentru propaganda pulturala in ținuturiia alipite din nou la patria mamă, la adevăr, in 1917 primind din partea Comitetului ostașilor baa&ra* beni o parere de a le da cărți, a*u hotărât sâ oferi» întreaga noastră bibliotecă, bogat» da »ai bine de 500 volume, sâr­t importante in toate genurile de cunoștinți „Societății Culturale a rovifinilor din Basarabia“, cu sediul in Chișinău, cărți care s’au încredințat in manele d­int O. Ghika, cu corul: țe ca biblioteca să poarte­­ m­asele Societății donatoare și cărțile­­ să fie numai împrumutate sub garan­­t­e cititorilor. In fine in al patrulea lea pe de o parte mi-am propus să lucrăm pentru in­aula­rea numărului de membri ai­­i Societății și Încasarea pouilațiilor in restanță, iar pe de altă parte mi-am preocupat de modificarea statutelor insă din 1916, când el a numit o co­m­isie compusă din d-n­i A . Bran­dia, I. V. Pre ja și I. C. Tazisițanu, care au discutat in principiu modi­ficările de introdus, iar in 1918 con­stituindu­se o nouă comisie compusă din d-nii general Eta Broșteanu, I­V. Praja, dr. Șt. Possa, N Costăches­­cu, I. Borcea, C . Praia, D. Cădere I. C. Tân­ăoanu, s’a reluat studiul modificărei statutelor și s’a intorsait un proeot, pentru care nu s’a cerut de la Consiliul de Miniștri încă apro­bat ca, din causa împrejurărilor de până asuma, dar sperăm că in curănd U vom trece și prin această formă i­legală pentru­ a deveni definitiv. Inchiiănd cele ce aveam de spus­ asupra activitiei­ Societăței .n pe­rioada considerată, perioadă de su­­ferinți cumplite mai ales pentru noi Moldovenii, vă rog in numele Con­siliului să primiți mulțumirile sale pentru încrederea cu care i’ați o­­norat. Vice-președinta I. V. PRAJA ■ku Cei care iubesc lașul ««MMASSEaBnaw» Loc. de învățatura a pop« remis di» lași - Dare de sama Adunatei generale de la 30 Noemb­rie 1919 - --— — ------——.r­.. V­* .­­.. V­. -lm întrunirea dhe&ște Toți înnr­ișii din Ieși sânt costvo­cați pe mâine, Dum­itică, ora 10 d­u Hiineață la întrunirea publică orga­nizată de Sindicatul chiriașilor din Iași in Sfl­ x Cinematografaloa Modern din Piața­ Unirea. Dat fiind că legea chiriilor a fost depusă zilele acazi­a a in parlament că f­ii Gheorghe sa apropie, când pro-­­ prietarii i­itența oije0 £ h da a evacua pe chiriași fără a ține seamă că nu se găsesc loonicii disponibila, căutând astfel a produsa o perturbare apatft in ordinea publică, dăunătoare liniș­­tei in Stat. Sindicatul roagă pa toți chiriașii să vină is intranirs și « para in mod demn clar energic o Sega nara să res­­tabilească liniștea și să intrăneza «p seule, 25 Bani 0 RAZA DE SPERANȚA IN CHES­TIUNEA DIRECȚIELOR C. F. R Din informațiunele ce avem se pare că diretiunea reducarei direcției lo­cale C. F. R. a luat o Întorsătură fa­vorabilă. Noul ministru de lucrări publica aprectind ca inființarea inutila a di­­recțiilor din Cernăuți și Chișinau nu are e­ t scop de oăt asra care căpă­tuim­ mai mult sau mai puțin sau­ sal­onate și impresionat da marea sar­cină bugetară ce dănsa impunea toc­mai acum când nu sa găsesc bani nici pentru plățile curente precum și da pericolul ca ea represintă pentru ospan națională, ar fi dat ordin să nu se prevadă nici un spor bugetar și să sa continue cu veish­ie direcții. • Nu putem de­căt felicita pe d mi­nistru pentru judicioasa măsură ce a luat și care ne dă o vie satisfacție, dovedind totodată că era in vărtelelor politice bugetare @ spre amurg. Răssăne acum ca Directorul Re­gional din Chișinău, rama un fel de director in partidua, că și tragă con­secințele. Ori căt am domni in a­poea sineourilor grase (gi cea actuală reprezintă peste 7000 lei lunar), ere­dem că va admite și d-s­e că nimeni na mai poate avea nici un ro­­l in administrația C. F. R„ snnie nu pot exista posturi onorifias. S’au făcut numiri prin învârteală politică, contra pre­ oripțiilor legale care cer pentru funcțiile superioare C. F. R. cel pu­țin 15 ani de practică, iar nu mai poți sa. așa ia oăt este fatal să pleca cu toții cari u’au drep­turi In prima rohhebsre da vănt po­s 1 litio. Va fi o lecție pentru toți ariviștii,­­ care vor vedea ea și lipsa &a mo­­­distia trebue să aibă o margine, ori­­ căt de cunoscut ar fi marele apetit I­rtröess Cosâisiane» bugetară de pe lângă ministerul de finanțe, primind bu­getele etfii din noile prov­icii cât și da la dispartam­entsce din vechiul ra­­gat, a intocmit bagatul general al Statului. Băgatul nossts va fi pus in splinare pe ziu­a de 1 Aprilie 19‘20, urmând ca modificările ce i sa va face, fia prin votul parlamentului sau printr’mi daarat, să fia luata in considerare ul­terior. Tot pe ziua de 1 Aprilie se vor puna in eplicmre ttăi ImpozHsla tnn­­difineto, cari au fost votate, căt gi pela cari saut in stare da proces. I) Octavian Goga a declarat că va plasa foarta curând la Paris, ,Ba de­­legat Sa conferința âa pana, DUMINICA 28 MARTIE 1920 ~ mffiF0­lm­­ii mm Jw W 4* «fedh 4* cy %í4s« „Epotul”, anunță că viitorul pro­­frt de buget va fi depus pe biroul viitorului parlament, deci tormat pe la milenul lanei Iunie a. c. S’a farcionat racensftmântul general și rsvisuirea contribuțUtor D. En. Verpateaeu, Inat wo»brn da Carte, a fost un tait­­ delegat al mi­­nii starului de interne La Curțile pen­tru pagubele de râzboi respective. Epitropia bisericai emeus «tin Iași nanvoacă pantru Duminică 28 «. c. enoriașii pentru saodificarea regnis* «mentului de ladministrare a bisericei, !n conformitate cu hotărârile luate dataân­îiniile generale din anii 916-91­ S. Cecaraioii preoți și diaconi din o­­rașul Iași sunt invitați a lua parte Duminică orele 2 p, sa. ia­r aîntarea venerabilului diacon iamor D. Si* an­onescu. « Serviciul religios sa va oficia in biserica Talpalari unda defunctul a servit pănă in ultimul moment, Rtotoierea Mea Pentru măin. Duminecă 28 Martie a, o, oara 2 p sa, toți­­ d-nii avocați definitivi, stagiari și apărători din Baroni Corpului de avocați din Iași, sunt rugați a se întruni in sala Trib­­las» seoțis I. D-nii mem­bri­ subsorb­tori la Goo parativa ds ronsuas „Providența“ sunt rugați a sa Întruni in ziua de Da jam­ecă 98 Martie a, ore 10 dimineață in localul Băncei Providența strada Alexandri No. B, cănd va avea loc constituirea legală a Cooperati­vei, con­form ord; direcției cooperativei oră­­ș­ești. Serata artistică a aaroului dida­ctie, care va avea loc la 3 Aprilie, in sala Conservatorului, va fi spus dorită mu­n­cei lui Fr. Schubert La Mitropolie s’a oficiat azi uu Te Deum, cu prilejul^mpliturii a doi ani, de la alipirea Basarabiei­ Au idinat pe lângă un public numeros, repre­­zentanții autorităților, șcualele și di­ferite societăți, Iată actul Consiliului Suprem, prin care puterile Aliate recunosc­­ unirea Basarabiei la Romănia : „Principalele puteri aliate s’au gă­sit pâ­nă acum in imposibil­tate să ia o hotărâre precisă in chestia Ba­sarabiei, atât fiindcă ele esasta chestie ca făcând credeau­­ a­­parte din chestia generală românească, pentru care greutat­ea ea precedentul guvern român impedicau­­ orice aranjament, și pentru ca ele sperase că va­­ fi po­sibil de a provoca o înțelegere am­i­­cală intre Romania și Rusia Prin­cipalele puteri aliate găsesc că nu mai există idel un cuvânt întârzia hotărârea. Guvernul pentru a romăn a dat dovezi despre dorința lui de a regula, in interesul Romăniei și al Europei, chestiile pendinte și s’a su­pus deciziunilor Consiliului Suprem in chestia retragerei trupelor sale din Ungaria, bizuindu­se la asigura­rea principatelor puteri aliate. Gu­vernele aliate, dori, simt că este și in interesul României și in acel al țărilor vecine ca chestia Basarabiei să nu mai fia lăsată neaotărătă. După ce au luat in întreagă con­siderație aspirațiile generale ale po­pulațiunilor din Basarabia și carac­­terul moldovenesc al acestui ținut din punctul de vedere geografic și etnografic, precum și argumentele is­torice și economice, principalele „pu­teri aliate se pronunță deci in favoa­rea marei Basarabiei cu România, care a fost acum formal declarată de către repre­zentantul basarabean, și sunt doritoare să încheie un tratat pentru recunoașterea acestui lucru îndată ce condițiile sus sise vor fi fost­ îndeplinite. Ele consideră că in această reuni­re, interesele, generale și particulare ala Basarabiei vor fi apărate, in spe­cial in ce privește relațiile cu State­le vecine și că drepturile minorități­lor in Basarabia vor fi garantate in acelaș chip ce ale celor care se gă­­sesc in alte părți ale Regatului Ro­mân. Principalele puteri aliate iși re­zervă dreptul de a referi arbitraju­lui „Ligei Națiunilor“, orice greutăți viitoare, cari ar putea sa se ivească din vre­una din aceste două chestiuni11. Un act istoric «"Recunoașterea Basarabie! încheierea Consiliului Suprem Impromuto« Un imprumuâ afid­oa»­ este for­ma cea nouă (famocratic) la care un Stat poate r­ecurga pentru satis­facerea trebiințelor sale. Un impru­­m»ut nu este un impozit care ar a­­păsa pe toți cetățenii, ci o contri­buție voluntară și rentabilă a celora cari pot să ofere Statului o parte din economiile lor. Aceia cari po­sedă iși vor îndeplini deci o mare datorie morală subscriind la împru­mutul Consolidărei, căci ușurând streinele Statului, vor ușura, in ma­re parte, și pe cele ale concetățe­nilor lor săraci. Deci, Subscriet* cât mai mult! A subscrie la împrumutul Con­­solidărei înseamnă : a­ satisface trebuințele Statului intr'un mod profitabil fiecăruia în parte; a descongestiona irib­țiunea fidu­ciară, a imbunătăți schh­mbul, a ieftini viața. O singură lozincă se impune azi tuturor Domăni­cii: Să lucreze, să intensifice producția, să reclădeascâ ’țara. Dar pentru a înfăptui aceas­ă multiplă operă, e da nevoie ca Sta­­iul să poată împlini lipsurile pu­blice, resimț­te de toți. Acei caii dis­pun de economii, să dea deci Stat­u­tului măcar o parte din aceste eco­­­­nomii, participând la împrumutul­­ Consolidărei. Subscriind la acest­­ împrumut, fiecare asigură nu numai 1 un pl asamait rentabl economiilor s­­ale, ci crtiază și mijloace de pro- I­pășire indeletnicirilor m\s­ol­ ci 1 mfi *. Prin rechhemarea la catedre a celor 25 inspactori șoilari amovibili, mini­sterul înstrucțiunei face o econopsire de un milion ancer. Sâmbătă 3 Aprilie si. n 1920 ora 9 seara va avea Ioc concertul dat de d-na HENRIETTE GU8TESCU DUCA cu concursul maiștrilor Eurico Ma­­szetti, Antonín Ciolan, Fior Breiiman și al distinsei artiste Jeanna Popovîci. Biletele la Agenția Thalia Maximo­­vici, A treia conferință de Deontologie medicală, in raporturile ei cu ju­­risprudența română, va avea loc mâine Sâmbătă 27 Martie la ora 4 lum. in localul facultății de medi­cină. D. prof. dr. G. Bogdan va vorbi despre Responsabilitatea medi­cală față de Art. 248 C. IA pr­in ședința da asieră, Comisia Inte­rimară, respingând cererea de a se acorda gratificații funcționarilor de la smid­ul de aprovizionare, a făcut in schimb o operă dreaptă, acordând din excedam suma de 5000 lai soare* țâței simfonic? Gh. Enescu, S’a numit o comieiats», care să stu­dieze proestul de dare in conosi­une a serviciului de curățire a strfidelor. In urma constatărilor făours ari,, sa a hotărât dărâmarea zidurilor ră­mase de Sa oasele prăbușite din str. Ștefan cel cel Mare. După dispoziți­ia luate de I. P. 8. 8.. Mitropolitul, serbarea stfilparilor v,le va face in anul acesta cu mara so­lemnitate. Luptătorul naționalist ardalean dr. Anaos Frânsa sosește mâine Duminică 28 Martie, împreună cu d. Ghikzan, prezidentul „Frății de Cruce“ pen­tru sport și educai­e națională și cu o delegație de studenți și ziariști, pen­tru constituirea unei secțiuni a numi­tei societăți la Iași. Dimineața vor participa la adunarea „Gărzioi Conștiin­ței Naționale“ unde d­­r. A. Frăncu va lua cuvântul. .I­.D. Fiuisaci, membru al Camerei de Comerț, a înaintat ministerului de Co­merț un pro­fet, prin care ce propu­ne modificarea legei burselor, in sen­­sul da a se înființa și in își o bur­să de efecte și schimb, similară cu cea din București Interesantă lucrare . „Românii, origina, trecutul și sa­crificiile și drepturile lor însoțită de trei hărți cu noile frontiere ale Ro­mâniei Mari“, afices­are tuturora, a su­it, și se găsesc de vâltsare la toate i­brariile din Iași,

Next