Evenimentul, februarie-martie 1920 (Anul 28, nr. 1-39)
1920-03-28 / nr. 37
ANUL AL XXVIIL LEA Nu 87 ^.câatiia ?! ^4mimisUau î AS 3 m$humnift IV fi f&t&em 1 teu uiwlktf Pk msfflär <tedsim S§ érne '• ■*■'> \ Conflictul dintre Țară, care dorește să fie guvernată de generalul Averescu si Parlamentul care a primit in mod ostil noul guvern, sa resolvat prin disolvarea Parlamentului, Ti este o consecință firească actul săvîrșit ori,, o consecință obligatorie a chemărei h guvern a generalului Averescu, un corolar al actului schimbărei de guvern. Ceia ce am anunțat noi eri că se va Întîmpla, sa întâmplat. După „atacul“ d-lui Mihalachi și după „desaprobarea“ d-lui I. Mariu, primul ministru navea de făcut ceva mai bun decit să se ducă la Palat, de unde intr o clipă s’a reîntors cu decretul de disolvare semnat de Suveran și pe care la și cetit la Cameră. Noile alegeri se vor face la 25, 26 și 27 Mai la Cameră și 30 și 31 Mai la Senat. Ceia ce a cerut și șeful nostru d. Take Tonescu, s’a înfăptuit. De acum d. Take Tonescu va servi Țara, căci s’a cerut concursul acestui mare patriot. *«a:»a tv.!riasa«*»«» ;< III (lineare și sfârșit) In anul curant, căpătând speranța că vom incăsa cupoanele efectelor evacuate din ordinul guvernului da Casa de depunati la Moscova, m-am adresat meiirilor Clasei Roșe Americane din Iași și București presum și Ministrului plenipotențiar al Andricei din țara noastră cu rugămintea, ci să nu acorde cu plată postav și botina până la concurența armei de 20.000 lei, dar n’ase primit nici un rezultat pe toată intervenția noastră stăruitoare. In asemenea împrejurări m-am hotărât a recurge la atelierele invalizilor de răsboiu din Iași, cărora le-am comandant ICO pârechi botine și la care am mai adaus 48 perechi, comandate prin proprietarul atelierului „Progresul“. Dl.Pascariu, pare bb.h bun al Societățiai noastre și astfel am fost in măsura să distribuim la toate socatele primare din Iași câte o păreche de botine de clasă, < preferință orfanilor de răsboiu și coplor mobilizați lor, iar restul ras a distribuit la cerera copiilor săraci ți silitori de ori dri școală recomandați la directori. Tot inseimul preocupăm de a ajuta pe copiii săraci și harnici, deși nu au funcționat școalele profesionale timsp de doi ani, am menținut in tot acest timp bursele acordate din trecut elevelor „Reuniunei femeilor române“ și profesionalei „Sf. Sava“, in vedere că elevele acestor școala au lucrat continuu un mare zel la repararea efectelor militare. Apoi, cu începere de la 1 .0ot. 1917, am acordat o bursă de 500 lai anual din fondul „Comel I. Maria Stârcea“ școalei de sericicultură „Vitimescu-Mironasin“ pentru o absolventă de școală rurală, care să învețe țesatoria și sericicultura in internatul acestei școala. Nu ți-am dat in lături asemenea de a ajuta și instituțiile utile din modestele noastre resurse. Așa, insă din 1916 am prevăzut in buget suma de 600 lei ca ajutor Societății Ortodoxe pentru intemeiarea unei grădini de copii in suburbia Păcurari a orșnuui nostru, sumă pe care o ținem la disposiția Societații, cănd va avisa la înființarea grădinei. In al trailsa loc vă aducem la cunoștință că s’a făcut ceva foarte util și pentru propaganda pulturala in ținuturiia alipite din nou la patria mamă, la adevăr, in 1917 primind din partea Comitetului ostașilor baa&ra* beni o parere de a le da cărți, a*u hotărât sâ oferi» întreaga noastră bibliotecă, bogat» da »ai bine de 500 volume, sârt importante in toate genurile de cunoștinți „Societății Culturale a rovifinilor din Basarabia“, cu sediul in Chișinău, cărți care s’au încredințat in manele dint O. Ghika, cu corul: țe ca biblioteca să poarte masele Societății donatoare și cărțile să fie numai împrumutate sub garante cititorilor. In fine in al patrulea lea pe de o parte mi-am propus să lucrăm pentru inaularea numărului de membri aii Societății și Încasarea pouilațiilor in restanță, iar pe de altă parte mi-am preocupat de modificarea statutelor insă din 1916, când el a numit o comisie compusă din d-ni A . Brandia, I. V. Pre ja și I. C. Tazisițanu, care au discutat in principiu modificările de introdus, iar in 1918 constituinduse o nouă comisie compusă din d-nii general Eta Broșteanu, IV. Praja, dr. Șt. Possa, N Costăchescu, I. Borcea, C . Praia, D. Cădere I. C. Tânăoanu, s’a reluat studiul modificărei statutelor și s’a intorsait un proeot, pentru care nu s’a cerut de la Consiliul de Miniștri încă aprobat ca, din causa împrejurărilor de până asuma, dar sperăm că in curănd U vom trece și prin această formă ilegală pentru a deveni definitiv. Inchiiănd cele ce aveam de spus asupra activitiei Societăței .n perioada considerată, perioadă de suferinți cumplite mai ales pentru noi Moldovenii, vă rog in numele Consiliului să primiți mulțumirile sale pentru încrederea cu care i’ați onorat. Vice-președinta I. V. PRAJA ■ku Cei care iubesc lașul ««MMASSEaBnaw» Loc. de învățatura a pop« remis di» lași - Dare de sama Adunatei generale de la 30 Noembrie 1919 - --— — ------——.r.. V* ... V. -lm întrunirea dhe&ște Toți înnrișii din Ieși sânt costvocați pe mâine, Dumitică, ora 10 du Hiineață la întrunirea publică organizată de Sindicatul chiriașilor din Iași in Sfl x Cinematografaloa Modern din Piața Unirea. Dat fiind că legea chiriilor a fost depusă zilele acazia a in parlament că fii Gheorghe sa apropie, când pro- prietarii iitența oije0 £ h da a evacua pe chiriași fără a ține seamă că nu se găsesc loonicii disponibila, căutând astfel a produsa o perturbare apatft in ordinea publică, dăunătoare liniștei in Stat. Sindicatul roagă pa toți chiriașii să vină is intranirs și « para in mod demn clar energic o Sega nara să restabilească liniștea și să intrăneza «p seule, 25 Bani 0 RAZA DE SPERANȚA IN CHESTIUNEA DIRECȚIELOR C. F. R Din informațiunele ce avem se pare că diretiunea reducarei direcției locale C. F. R. a luat o Întorsătură favorabilă. Noul ministru de lucrări publica aprectind ca inființarea inutila a direcțiilor din Cernăuți și Chișinau nu are e t scop de oăt asra care căpătuim mai mult sau mai puțin sau salonate și impresionat da marea sarcină bugetară ce dănsa impunea tocmai acum când nu sa găsesc bani nici pentru plățile curente precum și da pericolul ca ea represintă pentru ospan națională, ar fi dat ordin să nu se prevadă nici un spor bugetar și să sa continue cu veishie direcții. • Nu putem decăt felicita pe d ministru pentru judicioasa măsură ce a luat și care ne dă o vie satisfacție, dovedind totodată că era in vărtelelor politice bugetare @ spre amurg. Răssăne acum ca Directorul Regional din Chișinău, rama un fel de director in partidua, că și tragă consecințele. Ori căt am domni in apoea sineourilor grase (gi cea actuală reprezintă peste 7000 lei lunar), eredem că va admite și d-se că nimeni na mai poate avea nici un rol in administrația C. F. R„ snnie nu pot exista posturi onorifias. S’au făcut numiri prin învârteală politică, contra pre oripțiilor legale care cer pentru funcțiile superioare C. F. R. cel puțin 15 ani de practică, iar nu mai poți sa. așa ia oăt este fatal să pleca cu toții cari u’au drepturi In prima rohhebsre da vănt pos 1 litio. Va fi o lecție pentru toți ariviștii, care vor vedea ea și lipsa &a modistia trebue să aibă o margine, ori căt de cunoscut ar fi marele apetit Irtröess Cosâisiane» bugetară de pe lângă ministerul de finanțe, primind bugetele etfii din noile provicii cât și da la dispartamentsce din vechiul ragat, a intocmit bagatul general al Statului. Băgatul nossts va fi pus in splinare pe ziua de 1 Aprilie 19‘20, urmând ca modificările ce i sa va face, fia prin votul parlamentului sau printr’mi daarat, să fia luata in considerare ulterior. Tot pe ziua de 1 Aprilie se vor puna in eplicmre ttăi ImpozHsla tnndifineto, cari au fost votate, căt gi pela cari saut in stare da proces. I) Octavian Goga a declarat că va plasa foarta curând la Paris, ,Ba delegat Sa conferința âa pana, DUMINICA 28 MARTIE 1920 ~ mffiF0lmii mm Jw W 4* «fedh 4* cy %í4s« „Epotul”, anunță că viitorul profrt de buget va fi depus pe biroul viitorului parlament, deci tormat pe la milenul lanei Iunie a. c. S’a farcionat racensftmântul general și rsvisuirea contribuțUtor D. En. Verpateaeu, Inat wo»brn da Carte, a fost un tait delegat al minii starului de interne La Curțile pentru pagubele de râzboi respective. Epitropia bisericai emeus «tin Iași nanvoacă pantru Duminică 28 «. c. enoriașii pentru saodificarea regnis* «mentului de ladministrare a bisericei, !n conformitate cu hotărârile luate dataânîiniile generale din anii 916-91 S. Cecaraioii preoți și diaconi din orașul Iași sunt invitați a lua parte Duminică orele 2 p, sa. iar aîntarea venerabilului diacon iamor D. Si* anonescu. « Serviciul religios sa va oficia in biserica Talpalari unda defunctul a servit pănă in ultimul moment, Rtotoierea Mea Pentru măin. Duminecă 28 Martie a, o, oara 2 p sa, toți d-nii avocați definitivi, stagiari și apărători din Baroni Corpului de avocați din Iași, sunt rugați a se întruni in sala Triblas» seoțis I. D-nii membri subsorbtori la Goo parativa ds ronsuas „Providența“ sunt rugați a sa Întruni in ziua de Da jamecă 98 Martie a, ore 10 dimineață in localul Băncei Providența strada Alexandri No. B, cănd va avea loc constituirea legală a Cooperativei, conform ord; direcției cooperativei orășești. Serata artistică a aaroului didactie, care va avea loc la 3 Aprilie, in sala Conservatorului, va fi spus dorită muncei lui Fr. Schubert La Mitropolie s’a oficiat azi uu Te Deum, cu prilejul^mpliturii a doi ani, de la alipirea Basarabiei Au idinat pe lângă un public numeros, reprezentanții autorităților, șcualele și diferite societăți, Iată actul Consiliului Suprem, prin care puterile Aliate recunosc unirea Basarabiei la Romănia : „Principalele puteri aliate s’au găsit până acum in imposibiltate să ia o hotărâre precisă in chestia Basarabiei, atât fiindcă ele esasta chestie ca făcând credeau aparte din chestia generală românească, pentru care greutatea ea precedentul guvern român impedicau orice aranjament, și pentru ca ele sperase că va fi posibil de a provoca o înțelegere amicală intre Romania și Rusia Principalele puteri aliate găsesc că nu mai există idel un cuvânt întârzia hotărârea. Guvernul pentru a romăn a dat dovezi despre dorința lui de a regula, in interesul Romăniei și al Europei, chestiile pendinte și s’a supus deciziunilor Consiliului Suprem in chestia retragerei trupelor sale din Ungaria, bizuinduse la asigurarea principatelor puteri aliate. Guvernele aliate, dori, simt că este și in interesul României și in acel al țărilor vecine ca chestia Basarabiei să nu mai fia lăsată neaotărătă. După ce au luat in întreagă considerație aspirațiile generale ale populațiunilor din Basarabia și caracterul moldovenesc al acestui ținut din punctul de vedere geografic și etnografic, precum și argumentele istorice și economice, principalele „puteri aliate se pronunță deci in favoarea marei Basarabiei cu România, care a fost acum formal declarată de către reprezentantul basarabean, și sunt doritoare să încheie un tratat pentru recunoașterea acestui lucru îndată ce condițiile sus sise vor fi fost îndeplinite. Ele consideră că in această reunire, interesele, generale și particulare ala Basarabiei vor fi apărate, in special in ce privește relațiile cu Statele vecine și că drepturile minorităților in Basarabia vor fi garantate in acelaș chip ce ale celor care se găsesc in alte părți ale Regatului Român. Principalele puteri aliate iși rezervă dreptul de a referi arbitrajului „Ligei Națiunilor“, orice greutăți viitoare, cari ar putea sa se ivească din vreuna din aceste două chestiuni11. Un act istoric «"Recunoașterea Basarabie! încheierea Consiliului Suprem Impromuto« Un imprumuâ afidoa» este forma cea nouă (famocratic) la care un Stat poate recurga pentru satisfacerea trebiințelor sale. Un imprum»ut nu este un impozit care ar apăsa pe toți cetățenii, ci o contribuție voluntară și rentabilă a celora cari pot să ofere Statului o parte din economiile lor. Aceia cari posedă iși vor îndeplini deci o mare datorie morală subscriind la împrumutul Consolidărei, căci ușurând streinele Statului, vor ușura, in mare parte, și pe cele ale concetățenilor lor săraci. Deci, Subscriet* cât mai mult! A subscrie la împrumutul Consolidărei înseamnă : a satisface trebuințele Statului intr'un mod profitabil fiecăruia în parte; a descongestiona iribțiunea fiduciară, a imbunătăți schhmbul, a ieftini viața. O singură lozincă se impune azi tuturor Domănicii: Să lucreze, să intensifice producția, să reclădeascâ ’țara. Dar pentru a înfăptui aceasă multiplă operă, e da nevoie ca Staiul să poată împlini lipsurile publice, resimțte de toți. Acei caii dispun de economii, să dea deci Statutului măcar o parte din aceste economii, participând la împrumutul Consolidărei. Subscriind la acest împrumut, fiecare asigură nu numai 1 un pl asamait rentabl economiilor sale, ci crtiază și mijloace de pro- Ipășire indeletnicirilor m\sol ci 1 mfi *. Prin rechhemarea la catedre a celor 25 inspactori șoilari amovibili, ministerul înstrucțiunei face o econopsire de un milion ancer. Sâmbătă 3 Aprilie si. n 1920 ora 9 seara va avea Ioc concertul dat de d-na HENRIETTE GU8TESCU DUCA cu concursul maiștrilor Eurico Maszetti, Antonín Ciolan, Fior Breiiman și al distinsei artiste Jeanna Popovîci. Biletele la Agenția Thalia Maximovici, A treia conferință de Deontologie medicală, in raporturile ei cu jurisprudența română, va avea loc mâine Sâmbătă 27 Martie la ora 4 lum. in localul facultății de medicină. D. prof. dr. G. Bogdan va vorbi despre Responsabilitatea medicală față de Art. 248 C. IA prin ședința da asieră, Comisia Interimară, respingând cererea de a se acorda gratificații funcționarilor de la smidul de aprovizionare, a făcut in schimb o operă dreaptă, acordând din excedam suma de 5000 lai soare* țâței simfonic? Gh. Enescu, S’a numit o comieiats», care să studieze proestul de dare in conosiune a serviciului de curățire a strfidelor. In urma constatărilor făours ari,, sa a hotărât dărâmarea zidurilor rămase de Sa oasele prăbușite din str. Ștefan cel cel Mare. După dispozițiia luate de I. P. 8. 8.. Mitropolitul, serbarea stfilparilor v,le va face in anul acesta cu mara solemnitate. Luptătorul naționalist ardalean dr. Anaos Frânsa sosește mâine Duminică 28 Martie, împreună cu d. Ghikzan, prezidentul „Frății de Cruce“ pentru sport și educaie națională și cu o delegație de studenți și ziariști, pentru constituirea unei secțiuni a numitei societăți la Iași. Dimineața vor participa la adunarea „Gărzioi Conștiinței Naționale“ unde dr. A. Frăncu va lua cuvântul. .I.D. Fiuisaci, membru al Camerei de Comerț, a înaintat ministerului de Comerț un profet, prin care ce propune modificarea legei burselor, in sensul da a se înființa și in își o bursă de efecte și schimb, similară cu cea din București Interesantă lucrare . „Românii, origina, trecutul și sacrificiile și drepturile lor însoțită de trei hărți cu noile frontiere ale României Mari“, aficesare tuturora, a suit, și se găsesc de vâltsare la toate ibrariile din Iași,