Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-06-03 / nr. 86
Termină arătând că n» țara noastră ! există un omient împotriva religiei creștine și a ordinei , obștești, care 1 tinde a ne »dranonie vechea noastră i lege strămoșească și a înlocui temeliile naționale ale'așezămintelor noastre, ș prin idei ’născocite, de niște capete , fără neam și țstriL Dumnezeu. (Aplanae). Acei cari robiți materialismului preapovăduesc învățături contrarii religiei creștine și invrăjmășesc pe fiii a „qeliia și neam (Aplause) Contra acestui curent trebue să luptăm pentru a face ca pe ogorul României da azi, împrospătat cu trupurile acelor de curând morți pentru a’i pregăti rodnicia da mâine, să nu I se sumene de căt învățăturile Mântuitorului, cari au contribuit la mobilarea omenirii și care prin influența sa a fost isvorul da mare a curs tot ce este mai bun și mai curat in vieața omenească. (Aplause și ovațiuni), Doara A T. Garabet, recitează cu multă frumusețe și măeatrie poezii din Eminescu, Vlăhuță și alți poeți români. D. Oct, Vasiliu recitează cu mult humor diferite poezii și anecdote, umplând sala de râsete Corul de sub conducerea dlui I. A. Toma execută mai multe bucăți de muzică bine reușite §i pentru care a fost răsplăti cu aplause nesfârșite Sf. La părintele N Dărăngă in conferința sa „Rolul Bisericei in trecctul neamului nostru“ cu documentări bine desvoltate, vorbește despre robi ce s’a jucat bserica românească in trecutul noatru din punct de vedere național politic. După o scurtă introducere, in care motivsaaă de ce s -a ales acest subiect, trecând la dasmorarea lui, arată că biserica a luat parte activă din cele mai vechi timpuri in vieața neamului nostru, nălâuzindu - in fragede.*! copilărie pe timpul năvălirilor barbarilor, imbărbâtându 1 in vremea tinereței plină de suferinți, sjatandu 1 să câștige glorie in epoca bărbăției și luând pofta activă, mai târziu, iar redeșteptarea națională și la punerea temeliei statului nou, aducănd pentru toate acestea exemple temeinice din istoria neamului nostru. După ce aratăm treacăt rolul ce i’a jucat Biserica din punct de vedere religios-moral, cultural, economicosocial și artistic, spune că avem datoria să respectăm această înstituțiune sfăntă, moștenită din moși strămoși, intru căt ea, pri rolul multiplu ce i l’a jucat a fost și va fi și de an înainte pârghia neamului nostru Conferința sa a fost mult apreciată și aplăudată. D pă conferința părintelui N. Dărănga, urmează reprezentarea piesei lui V. Alexandri Cinei-Cinei, jucată de d-șoarela: E. Colceag in rolul Floricai, E. Popovici in rolul Smărănduții, E. Noolau in rolul Tincului, și d șoara E Dăscileanu in rolul lui Graur. Rolurile au fost foarte bina jucata și piesa a avut o interpretare din cele mai bune. D-șoara Dăscâlescu E., in rolul lui Graur a avut o creație drăgălașă. D. Pansite Dmitriu in rolul lui Sandu a avut o creație desăvârșită și o interpretare demnă de o rampă de teatru mare. Festivalul se termină cu diferite jocuri naționale, executate de elevele gaoalei profesionale de sub conduoarea dnoarei Eug. Teasaru și cu un frumos tablou alegoric „Cela patru anotimpuri“, executat de elevele aceleiași ștoi. La urmă la cuvântul d. I Tesauro, Q38 e primit cu aplauze pelungite de asistență, n*idțumind adănc mișc .t tuturor persoanelor cari s’au indus și cu conomim cărora festivalul a obț’nnit acest frum s succes moial persoanelor cari au luat parte activă la pregătirea acestui festival, precous și publicului, pentru generozitatea cu care a răspuns la apelul eăii și cu sprijnul căruia s’a realizat acest frumos succes material și mirar al acestei serbări Felicităm conmitetul bisericei Sf. Naoulat și comitetul Cercului Cultural „Progresul“, cari au organizat această serbare, felicităm pe notabilul cetățean al orașului nostru, pe d. I Te Bsaro pentru frumoasa reușită, pentru frumosul succes moral și material al Berbărei și-i urăm viață lângă ca să continue și să ducă la capăt opera de înfrumusețare și prosperare a orășelului nostru, începută de el și cpr.ta acolo unde a Ifi BBI-O. D. Stamatelache această școală ca cea dintâi elevă in anul 1875 la absolvirea mea, am rostit o cuvântare in fața acelei care ara Președinta acestei școli, Dna Elena Gh. Mârzescu și astăzi după mai mult de o jumătate de veac, ’mi pico napul in fața acestei mărețe figuri și aduc prinosul de recunoștință și dragoste ce-i păstrez. Mai permit a cita prin câte-va cuvinte meritele acelei care a fost Președinta acelei școli, Dna Elena Gh. Mârzescu la prima dată când a fost aleasă Președintă, a dat dovezi de energie și devotament pentru școală. Un lung șir de ani, o viață de om a lucrat fără răgaz pentru progresul acestei școli. Eleva erau puțina la număr, mijloace de intriținere aproape insuficientă. Dan a făcut tot posibilul C9 marșul școalei să nu sufere. Locuința era foarte modestă, in curtea bisericei Donen, având numai o singură cameră unde erau două ateliere. jn masă, elevele stăteau in piciare și in atelier pe un singur scaun stăteau două eleve. D-na Mârzescu taie spesele sale a înzestrat școala cu mobilierul necesar și așa mai departe a contribuit mult până ce școala a ajuns să fie un monument in țară, de cultură și binefacere dând societății profesioniste destinse de care se simțea mare necesitate cu care a progresat industria țarei îndrumând și sprijinind elevele, sa să poată ajunga maestre la școlile statului. Oamenii se duc, instituțiile rămân, meritele nu se perd, școala trebue să păstreze o amintire neștearsă a celei care a fost Președinta acetei școli, d-na Elene Mârzeanu. D na Elena Gh, lucrat mult și pentru Mârzeacu a uei binețe comun și in afară de domeniul școlii, ca inspectarea generală la toate școlile profesionala din țară, in aomisiuni examnatoare Soarta a fost neândurată, de a răpit o tocmai când trebuia să sa bucure mai arust de rodul ostenelilor și putea & și folositoare incă mult timp societății. Avem o datorie ca ca toții să ne rugăm ca suflata acestei mărețe femei să aibă o răsplată cuvenită și de la înaltul Creator. Astăzi sub conducerea Președintei școala și-a urmat cursul in progres pe fiecare zi, cu un Corp Didioio distins, și cu o directoară model. Dați-mi voe ca in această zi so limită să reamintesc și da acea care a fost directoara acestei școli. Maria Stamate, care a secondat pe d-na Elena Marsescn ca mult *«i și activitata pentru folosul acestei școli. El avec trebua sâ’i păstreze o frumoasă amintire: campanie electorelă pe cari putea să i le ofere resursele unor partizani, conservatorii progresiști n’au putut să atenueze impopularitatea ,pe care le a format o politică lor. D. Marghiloman căzănd la Ilfov e sigur că progresiștii nu vor reuși să fie reprezentați in Parlament nici chiar printr’un singur deputat, ceea ce inseamnă decesul partidului a cărui politică a murit de mult. Suscesul repurtat de generalul Avereon e o mare garanție împotriva tendințelor anarhice pe cari minoritatea deputaților socialiști la reprezintă in justa lor proporție, redusă mai mult prin faptul că socialiștii Bucovinei sunt aderenți ai Internaționalei a II-a, deci pontra Moscovei sovietice, i«r d. Toma Draga, alesul Capitalei, e un modernor Luni 31 M»i, s’a serbat patronul Bociecăței de binefacere Moldova Dimineață s’a oficiat un serviciu religios la biserica Sf. Treime, după care au rostit cuvântări d-nii C. Ionescu președintele societății, Moldova și alții. La sediul societății, a avut loc după prânz o serbare reușită, fiso general Averescu, a hotărât să opteze pentru locul de la Bacău. Jertoa de la Cuvântarea dnui lissescu La serbarea de Damineca da la „Reuniunea Femelor Romăne“, dna Elena G. Ti3sescu, a ținut următoarea cuvăntare: Doamnă Președintă și Onorată adunare, Stăpânită de emoție mă presat înaintea D-voastră. Ziua de astăzi cari amintește o și pare de multa trecut in negară vrunei da cănd ia * ULTIME INFORMAȚI Lista dlui Take Ionescu in Capitală, la alegerile de Cameră, a întrunit 7%,321 voturi. D. M Vlădescu democrat, fost ministru a fost a I‘’Scenator al Universitaței din Bucuești. Senatul Universitar din Bucurest, a acceptat in unanimitate transferarea dlui D* Gusti de la Universitatea din Iași la cea din București»care « se pronunța, in ascesta pr viață și semtul Universitar din localitate. Universitatea va lua vacanță ca începerii de la 1 Iulie. Unii inspectori Marini și Motoi, cară se găsisc in fruntea comisiei de verificare in cea ce privește poștași “telegraful din Bucovina, au toată sperianțe, că pănă in scurtji timp organizarea din Bacovna să nu se deosebească intru nimic de cea din ve*chiul regat Zisnul „Epoca“ scrie următoarele, reiată la resultatul alegerilor de Cisnur# : „Partidul dafa ooratzație electorală, a reușit fără organiza uși să trimită in Parlamentul țării pe d. Tske Ionescu numai pe baza politicei pe care aepresentat o. Numărul enorm de voturi individuale obținute de șeful deaporat lor denotă că cetățenii cei mai independenți au văzut necesitatea trimiterii in Parlament a ocini care dela 1914 păna azi n’a fost niciodată desmințit de evenimente in concepțiunile sale politice. Alegerile actuale au avut însă și caracterii unei mari manifestații naționale împotriva celor cari au reprezentat politica germanofilă. Patidul progresist distrus complaot in lupta electorală din provincie a suferit lovitura de grație in Capitală, întrebuințând toate mijloacele de ■ -- — % EVENIMENTUL PENTRU TUBERCULOȘI Cheta făcută in zilele de Duminecă și Luni, in folosul societăței pentru combaterea tuberculozei, atinge cifra de 40,000 lei. Jatre Grdikti Mai mulți Incvători greviști de la atelierele C. F. R Frumoasa, s’au plăns că lucrătorul Virgil Ionescu a adus suma de 30000 lei ca ajutor de grevă din București, dar bani ar fi declarat ci numai din care 20 000 lei a adus și că această sumă ar fi plătit’o ca ultimă fată la o casă din str. Socola, cas apărati pentru „Casa Poporului“, unde se țin întruniri și ședințe In urma acestui fapt, mari neânțelegeri au izbucnit intre lucrători, cari acuză pa capii organizației că au făcut mai mult o gravă impusă de „necesii economice“. Șefii de lucrări, asistenții și preparatorii snt rugați Cu cea mai mare insistență să se întrunească azi Ianmn in laboratorul de Chimie biologică și medicală din Str. Săulescu la ora 9 sera precis spre a discuta chestiuni urgente. Mulțumire d'lui Prof. dr. Tânăsescu lașina această cale aduc mulțamiri d-lai prof. dr. Tănăsescu, șeful clinicei chirurgicale de la spitalul Sf. Spiridon din Iagi, cari cu multă bunăvoința și un «nod absolut desinteresat ta’* operat de un îngrozitor cancer la uter, operație care a reușit grație însușirilor superioare în care d sa este înzestrat, salvăndu-mi viața de la o moarte pe căt de sigură tot atât de îngrozitoare. N Repet mulțumiri d-lui prof. dr. Tănăsescu pentru bunăvoința cu care tu’a tratat și asigurăndu-l că, tot restul vieții mele îi voi păstra o nemărginită recunoștință Maura Cosma funcțională, Ieși Str. Muzelor 15 Em, d. Soutsiu drectorul regional o. f. sc a plecat la Cernăuți, chrmat de interese superioare ale căilor ferate. *• Ultima Oră — Prin fir telegrafic — Ora 12 n. nr. ^eușifii la cameră Chișinău 2 Iunie D. Const. Xeni democrat, a fost ales deputat al Cahulului (Basarabia). Reușiții la Spitaf Cernăuți 2 Iunie. D. N. Căpităreanu, fost secretar general la ministerul de Finanțe, democrat, a fost ales senator in Bucovina cu 2476 voturi, in locaitatea Vijnița Allegerils In Jfordiaî ^ Cluj 2 Iunie Mâini Joi incep alegerile in Ardeal pentru Cameră, iar Duminică pentru Senat.Alegerea d-lui Sake Ionescu București 2 Iunie D. sake Ionescu urmând a fi ales fără contracandidat la Brașov, locul său de deputat al Capitalei va reveni de drept d-lui Grigorie Filipescu, valorosul nostru prieten, care a întrunit cele mai multe voturi după d. Take Ionescu. & lt ; 1 Democrații aleși in Cameră București 2 Iunie iată numele membrilor partidului democrat aleși in Cameră : D. Teke loneson in Capitală, pe listă separată, apoi pe listele „Partidului Poporului“, d-nii: Nestor Cinora !&. Ismail, C. Xeni la Cahul (Basarabia), dr. Toma Ionescu la Văscăuț (Bucovina), Neculat Cananău la Iași, C. CantaCuzino Pogonau la Roman, dr. De metr*Ion Brăila 1a Brăila, Breiian Popescu la Ploești, Teodor CoBtescu la T. Severin, Gh Garamfil la Galați și D. Slăvescu la Teleorman. Orașii* istingstiÎG de Senat Siret 2 Iunia.Alegătorii înscriși 12,267, votanți 8826, anulate 91. Proolamat ales d. E. Tarangul ou 7137 vot. * Roman 2 Iunie. — Alegătorii înscriși 11811, votanți 10430, anulate 415. Aleși general Popovici cu 8319 v. (Part. Popor), C. Ionescu 8215 v. (Partidul Poporului). Hajși 2 Iunie Aleg. iusori gi 9648, votanți 8430, anulate 423. Aleși: C. Dinema (Feder) 4723 v. T. Dimitriu (Feder) 46S4 v. Ploești 2 Iunie. — Aleg. inscriși 33196. Aleși: P. Negulescu 15963 (P. Pop) Scarlet Ionescu 15873 (P. Popor), Gh. Gheorghiu 15815, preotul Gh. Chirica, 15375 v. (P. Popor) Silistra 2 Irnir.~ Aleg uneoriși 14929, votanți 12108. Aleșii C Malidon 7329 v. (P. Popor), N. Iahovary 7327 v (democrat. * Tighina 2 Iunie.— Aleși: Pantelimon Erhan (țtrăo.) 10850 v. D. Dragomir (țărăn.) 10712 v., N. Throbinov (P. Popor) 10705 v., M. Berlescu (p. popor) 10683., Nunțeanu (Fedor) 6899 v. * Siret (Jud Suseave) - Proclamat ales Dr. Ernest Tsrnegul 7137 v. ÎNȘTIINȚARE Pe ziua de 3 Iunie grădinare s’a deschis la Coperativ« Traiul va fi servită cu mititei și Patricieni la Sordoche, fleici, porjoale, vrăbioare, antricoate, momite de vacă, mel la gratar fuset splină și rinichi. Diferite piscării toate preparate da un specialist venit din București Vinuri albe și rogi pelin, tămâios, bere și rachiuri diferite, prețuri convenabile. DIRECȚIUNEA Act de muțumire Aduc prin publicitate viile me’e mulțumiri d’lui Dr. Rozenblat, care fiind in căutarea Ioi, m’a scăpat de la o moarte sigură de boală de mai, pentru care li aduc viile mele mulțumiri. •" ~ Dimitriu Borșa. f ti COVOARE de V^UÎÎipâiani Persia, Turcești, BukBea, Caucaziene, Technne, Br lngistane Afganistane, precum și șalari și Oarsmani, noi, uzăte, detaboreze, rupte, plătind prețurile cele mai bune. Anunțat prin poștă, venim imediat, atăt in oraș căt și in provincie. Dr. Eirrrzian Str. Cuzs-Vodă 42 Ieși M Tilt XX 0fí-*tVrLrjX&%KKTOr^»*í*' JMoile întruniri ale greviștilor de la C. $. și J Regie București 2 Iunie, Eri a avut loc in cartierul Griviței de Capitală, o intrunire a lucrătorilor greviști de la c. f r. și de la Regie. De oarece erau foarte morți, au ț nut întrunit sub pernJ. liber, ceia ce este absolut interzis.Armata a intervenit și i-a comit să se suoce legilor țărei. Astăzi dimineață muncitorii greviști eu ținut o nouă intrame la Daria. Au hotărât să trimeată o delegație ministrului de răsboi și amenință că vor declara greva generală in toată țara. Iam de fvedere e lui Bujor împușcarea lui București 2 Iunie Astăzi dimineață s’a svenit in Capitală că socialistul M. Blojor Gheorghiu, pe când se «811» pe drum de la Jilava spre ocnă, ar fi încercat să evadeze. ț Una din santinele atunci ar fi tras asupra lui Bujor, impușcăndu 1. O grevă generală ? SPECTACOLE La CINEMA ELISABETA.— Antfist in matinerii și Bear» «e reprezintă „EVREUL POLONEZ“, dramă in 4 acte de Erokman- Chatrian (Le puis polonais). « In pauza »arec reprezentațiile seratei „LAMPO“. Regele transformiștilor cu program schimbat. Joi 3 Iunie : FRANCISCA BERTINI in ORGOLIU. LA CINEMA SIDOLI.—Astăzi la wa tinerii 8 și 5 și seara se reprezintă „VOINȚA“, extraordinară dramă in 5 colosale cote după romanul lui George Ohnet, interpretat de artiști parisieni in frunte cu d-ra Huguette Darlos. Cu începere de Luni 8 Iunie „PĂRINTELE SERGIU, spaduitoare și impresionantă dramă in 7 acte după celebrul roman a lui Leo Tolstoi. D-șoarele nu sunt aomise la acest film. Trupa de operetă Elise in frunte cu Micio Bra, Kaner, Carnsay, Jean Nicolesen, Stela Bowy, etc. va da câteva reprezentațiuni ce au fost jucate cu sare suces in capitală. Joi seara Detectiva“. Vineri seara „Strada gi No.“ 1 Ti ¥ A *