Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)

1920-06-03 / nr. 86

Termină arătând că n­» țara noastră ! există un omient împotriva religiei­­ creștine și a ordinei , obștești, care 1 tinde a ne »dranonie vechea noastră i lege strămoșească și a înlocui temeliile­­ naționale ale­'așezămintelor noastre, ș prin­ idei­ ’născocite, de niște capete , fără neam și țstriL Dumnezeu. (Aplanae).­­ Acei cari robiți materialismului pre­­a­povăduesc învățături contrarii religiei­­ creștine și invrăjm­ășesc pe fiii a­­ „qeliia și neam (Aplause) Contra acestui curent trebue să­­ luptăm pentru a face ca pe ogorul Ro­­­mâniei da azi, împrospătat cu tru­­­­purile acelor de curând morți pentru­­ a’i pregăti rodnicia da mâine, să nu I se sumene de căt învățăturile Mân­­­tuitorului, cari au contribuit la m­o­­­­bilarea omenirii și care prin influența s­­a a fost isvorul d­a mare a curs tot­­ ce este mai bun și mai curat in vieața­­ omenească. (Aplause și ovațiuni), D­­oara A T. Garabet, recitează cu­­ multă frumusețe și măeatrie poezii din Eminescu, Vlăhuță și alți poeți români. D. Oct, Vasiliu recitează cu mult humor diferite poezii și anecdote, umplând sala de râsete Corul de sub conducerea d­lui I.­­ A. Toma execută mai multe bucăți de muzică bine reușite §i pentru care a fost răsplăt­i cu aplause nesfârșite Sf. La părintele N Dărăngă in conferința sa „Rolul Bisericei in tre­­cctul neamului nostru“ cu documen­tări bine desvoltate, vorbește despre rob­i ce s’a jucat b­serica românească in trecutul noatru din punct de ve­dere național politic. După o scurtă introducere, in care motivsaaă de ce s -a ales acest subiect, trecând la dasmorarea lui, arată că biserica a luat parte activă din cele mai vechi timpuri in vieața neamului nostru, nălâuzindu - in fragede.*! co­pilărie pe timpul­ năvălirilor barbari­lor, imbărbâtându 1 in vremea tinere­ței plină de suferinți, sjatandu 1 să câștige glorie in epoca bărbăției și luând pofta activă, mai­ târziu, iar re­deșteptarea națională și la punerea temeliei statului nou, aducănd pentru toate acestea exemple temeinice din istoria neamului nostru. După ce arată­m treacăt rolul ce i’a jucat Biserica din punct de vedere religios-moral, cultural, economico­­social și artistic, spune că avem da­toria să respectăm această înstituțiune sfăntă, moștenită din moși strămoși, intru căt ea, pr­i rolul multiplu ce i l’a jucat a fost și va fi și de an înainte pârghia neamului nostru Conferința sa a fost mult apreciată și aplăudată. D pă conferința părintelui N. Dă­­rănga, urmează reprezentarea piesei lui V. Alexandri Cinei-Cinei, jucată de d-șoarela: E. Colceag in rolul Floricai, E. Popovici in rolul Smărăn­­duții, E. N­oolau in rolul Tincului, și d șoara E Dăscileanu in rolul lui Graur. Rolurile au fost foarte bina jucata și piesa a avut o interpretare din cele mai bune. D-șoara Dăscâlescu E., in rolul lui Graur a avut o creație drăgălașă. D. Pansite D­mitriu in rolul lui Sandu a avut o creație desăvârșită și o in­terpretare demnă de o rampă de teatru mare. Festivalul se termină cu diferite jocuri naționale, executate de elevele gaoalei profesionale de sub conduoa­­rea d­noarei Eug. Teasaru și cu un frumos tablou alegoric „Cela patru anotimpuri“, executat de elevele a­­celeiași șto­i. La urmă la cuvântul d. I Tesauro, Q3­8 e primit cu aplauze p­elungite de asistență, n*id­țumind adănc mișc .t tuturor persoanelor cari s’au in­dus și cu conom­im cărora festivalul a obț’nni­t acest frum s succes moi­al persoanelor cari au luat parte activă la pregătirea acestui festival, precous și publicului, pentru generozitatea cu care a răspuns la apelul eăii și cu sprij­nul căruia s’a realizat acest frumos succes material și mi­rar al acestei serbări Felicităm conmitetul bisericei Sf. Naoulat și comitetul Cercului Cultural „Progresul“, cari au organizat această serbare, felicităm pe notabilul cetă­țean al orașului nostru, pe d. I Te­ Bsaro pentru frumoasa reușită, pen­tru frumosul succes moral și ma­terial al Berbărei și-i urăm­ viață lângă ca să continue și să ducă la capăt opera de înfrumusețare și pros­perare a orășelului nostru, începută de el și cpr.ta acolo unde a Ifi­ BBI-O. D. Stamatelache această școală ca cea dintâi elevă in­­ anul 1875 la absolvirea mea, am ros­tit o cuvântare in fața acelei care a­ra Președinta acestei­­ școli, D­na E­­lena Gh. Mârzescu și astăzi după mai mult de o jumătate de veac, ’mi pico napul in fața acestei mărețe figuri și aduc prinosul de recunoștință și dra­goste ce-i păstrez. Mai permit a cita prin câte-va cu­vinte meritele acelei care a fost Pre­ședinta acelei școli, D­na Elena Gh. Mârzescu la prima dată când a fost aleasă Președintă, a dat dovezi de energie și devotament pentru școală. Un lung șir de ani, o viață de om a lucrat fără răgaz pentru progresul acestei școli. Eleva erau puțina la număr, mij­loace de intriținere aproape insufi­cient­ă. D­an a făcut tot posibilul C9 marșul școalei să nu­ sufere. Locu­ința era foarte modestă, in curtea b­i­sericei Donen, având numai o sin­gură cameră unde erau două­­ a­teliere. j­n masă, elevele stăteau in piciare și in atelier pe un singur scaun stă­teau două eleve. D-na Mârzescu taie spesele sale a înzestrat școala cu mo­bilierul necesar și așa mai departe a contribuit mult până ce școala a a­­juns să fie un monument in țară, de cultură și binefacere dând societății profesioniste destinse de care se sim­țea mare necesitate cu care a pro­gresat industria țarei îndrumând și sprijinind elevele, sa să poată ajun­ga maestre la școlile statului. Oamenii se duc, instituțiile rămân, meritele nu se perd, școala­­ trebue să păstreze o amintire neștearsă a ce­lei care a fost Președinta ace­tei școli, d-na Elene Mârzeanu. D na Elena Gh, lucrat mult și pentru Mârzeacu a uei binețe comun și in afară de domeniul școlii, ca in­spectarea generală la toate școlile profesionala din țară, in aomisiuni exam­na­to­are Soarta a fost neândurată, de a ră­pit o tocmai când­ trebuia să sa bu­cure mai arust de rodul ostenelilor și putea & și folositoare incă mult timp societății. Avem o datorie ca ca toții să ne rugăm ca suflata­ acestei mărețe fe­mei să aibă o răsplată cuvenită și de la înaltul Creator. Astăzi sub conducerea Președintei școala și-a urmat­­ cursul in progres pe fie­care zi, cu un Corp Didioi­o distins, și cu o directoară model. Dați-mi voe ca in această zi so limită să reamintesc și da acea care a fost directoara acestei școli. Maria Stamate, care a secondat pe d-na E­­lena Marsescn ca mult *«i și activi­tata pentru folosul acestei școli. El ave­c trebua sâ’i păstreze o fru­moasă amintire: campanie electorelă pe cari putea să i le ofere resursele unor partizani, conservatorii progresiști n’au putut să atenueze impopularitatea ,pe care le a format o politică lor. D. Marghiloman căzănd la Ilfov e sigur că progresiștii nu vor reuși să fie reprezentați in Parlament nici chiar printr’un singur deputat, ceea ce inseamnă decesul partidului a cărui politică a murit de mult. Suscesul repurtat de generalul A­­vere­on e o mare garanție împotriva tendințelor anarhice pe cari mino­ritatea deputaților socialiști la re­prezintă in justa lor proporție, re­dusă mai mult prin faptul că socia­liștii Bucovinei sunt aderenți ai In­ternaționalei a II-a, deci pontra Mos­covei sovietice, i«r d. Tom­a Draga, alesul Capitalei, e un modern­­or Luni 31 M»i, s’a serbat patronul Bociecăței de binefacere Moldova Dimineață s’a oficiat un serviciu religios la biserica Sf. Treime, după care au rostit cuvântări d-nii C. Io­­nescu președintele societății, Moldo­va și alții. La sediul societății, a avut loc du­­­pă prânz o serbare reușită, fis­o­ general Averescu, a hotărât să opteze pentru locul de la Bacău. Jertoa de la Cuvântarea d­nui lissescu La serbarea de Damineca da la „Reuniunea Feme­lor Romăne“, dna Elena G. Ti3sescu, a ținut următoa­­rea cuvăntare: Doamnă Președintă și Onorată a­­dunare, Stăpânită de emoție mă pre­­s­at înaintea D-voastră. Ziua de as­tăzi cari amintește o și pare de multa trecut in negară vrunei da cănd ia * ULTIME INFORMAȚI Lista d­lui Take Ionescu in Ca­­pitală, la alegerile de Cameră, a întrunit 7%,321 voturi. D. M Vlădescu democrat, fost ministru a fost a I‘’S­­cenator al U­niversitaței din Bucuești. Senatul Universitar din Bucurest, a acceptat in unanimitate transfera­rea d­lui D* Gusti de la Uni­versit­a­tea din Iași la cea din București­­»c­are « se pronunța, in ascesta pr viață și semtul Universitar din localitate. Universitatea va lua vacanță ca începerii de la 1 Iulie. U­nii inspectori Marini și Motoi, cară se găsisc in fruntea comisiei de verificare in cea ce privește poștași “telegraful di­n­ Bucovina, au toată sperianțe, că pănă in scurtji timp or­ganizarea din Bacov­na să nu se de­osebească intru nimic de cea din ve*­chiul regat Zisnul „Epoca“ scrie următoarele, reiat­ă la resultatul alegerilor de Cisnur# : „Partidul dafa oorat­zație electorală, a reușit fără organi­za­ uși să trimită in Parla­mentul țării pe d. Tske Ionescu numai pe baza politicei pe care a­­epresentat o. Numărul enorm de voturi indivi­duale obținute de șeful deaporat lor denotă că cetățenii cei mai indepen­denți au văzut necesitatea trimiterii­­ in Parlament a ocini care dela 1914 păna azi n’a fost nici­odată desmințit de evenimente in concepțiunile sale politice. Alegerile actuale au avut însă și caracterii unei mari manifestații na­ționale împotriva celor cari au re­prezentat politica germanofilă. Pa­tidul progresist distrus com­­plaot in lupta electorală din provin­cie a suferit lovitura de grație in Capitală, întrebuințând toate mijloacele de ■ -- — % EVENIMENTUL PENTRU TUBERCULOȘI Cheta făcută in zilele de Duminecă și Luni, in folosul societăței pentru combaterea tuberculozei, atinge cifra de 40,000 lei. Jatre Grdikti Mai mulți Incvători greviști de la atelierele C. F. R Frumoasa, s’au plăns că lucrătorul Virgil Ionescu a adus suma de 30000 lei ca ajutor de grevă din București, dar bani ar fi declarat ci numai din care 20 000 lei a adus și că această sumă ar fi plătit’o ca ultimă fată la o casă din str. Socola, cas apărati pentru „Casa Poporului“, unde se țin întruniri și ședințe In urma acestui fapt, mari neânțe­­legeri au izbucnit intre lucrători, cari acuză pa capii organizației că au fă­cut mai mult o gravă impusă de „ne­­ces­i­­i economice“. Șefii de lucrări, asistenții și pre­paratorii s­nt rugați Cu cea mai mare insistență să se întrunească azi Ianmn in laboratorul de Chimie bio­­­logică și medicală din Str. Săulescu la ora 9 sera precis spre a discuta chestiuni urgente. Mulțumire d'lui Prof. dr. Tânăsescu lași­na această cale aduc mulțamiri d-lai prof. dr. Tănăsescu, șeful cli­nicei chirurgicale de la spitalul Sf. Spiridon din Iagi, cari cu multă bună­voința și un «nod absolut desintere­sat ta’* operat de un îngrozitor can­cer la uter, operație care a reușit grație însușirilor superioare în care d sa este înzestrat, salvăndu-mi viața de la o moarte pe căt de sigură tot atât de îngrozitoare. N Repet mulțumiri d-lui prof. dr. Tănăsescu pentru bună­voința cu care tu’a tratat și asigurăndu-l că, tot restul vieții mele îi voi păstra o ne­mărginită recunoștință Maura Cosma funcțională, Ieși Str. Muzelor 15 Em­, d. Soutsiu d­rectorul regio­nal o. f. sc a plecat la Cernăuți, chr­­mat de interese superioare ale căilor ferate. *• Ultima Oră — Prin fir telegrafic — Ora 12 n. nr. ^eușifii la cameră Chișinău 2 Iunie D. Const. Xeni democrat, a fost ales deputat al Cahulului (Ba­sarabia). R­eușiții la Spitaf Cernăuți 2 Iunie. D. N. Căpită­reanu, fost secretar­ general la ministerul de Finanțe, democrat, a fost ales senator in Bucovina cu 2476 voturi, in loca­itatea Vijnița­­ Allegerils In Jfordiaî ^ Cluj 2 Iunie Mâini Joi incep alegerile in Ardeal pentru Cameră, iar Duminică pentru Senat.­­Alegerea d-lui Sake Ionescu București 2 Iunie D. sake­ Ionescu urmând a fi ales fără contra­candidat la Brașov, locul său de deputat al Capitalei va reveni de drept d-lui Grigorie Fili­­pescu, valorosul nostru prieten, care a întrunit cele mai multe voturi du­pă d. Take Ionescu. & l­t ; 1 Democrații aleși in Cameră București 2 Iunie iată numele membrilor partidului democrat aleși in Cameră : D. Teke loneson in Capitală, pe listă separată, apoi pe listele „Parti­dului Poporului“, d-nii: Nestor Cinora !&. Ismail, C. Xeni la Cahul (Basara­bia), dr. Tom­a Ionescu la Văscăuț (Bucovina), Neculat Cananău la Iași, C. CantaCuzino Pogonau la Roman, dr. De metr*Ion Brăila 1a Brăila, Breiian Po­pescu la Ploești, Teodor CoBtescu la T. Severin, Gh Garamfil la Galați și D. Slăvescu la Teleorman. Ora­șii* istingstiÎG de Senat Siret 2 Iunia.­­­Alegătorii înscriși 12,267, votanți 8826, anulate 91. Proolamat ales d. E. Tarangul ou 7137 vot. * Roman 2 Iunie. — Alegătorii înscriși 11811, votanți 10430, anulate 415. Aleși general Popovici cu 8319 v. (Part. Popor), C. Ionescu 8215 v. (Partidul Poporului). Hajși 2 Iunie Aleg. iusori gi 9648, votanți 8430, anulate 423. Aleși: C. Dinema (Feder) 4723 v. T. Dimitriu (Feder)­ 46S4 v. Ploești 2 Iunie. — Aleg. inscriși 33196. Aleși: P. Negulescu 15963 (P. Pop) Scarlet Ionescu 15873 (P. Popor), Gh. Gheorghiu 15815, preotul Gh. Chirica, 15375 v. (P. Popor) Silistra 2 Irnir.~ Aleg uneoriși 14929, votanți 12108. Aleșii C Mali­don 7329 v. (P. Popor), N. Iahovary 7327 v (democrat. * Tighina 2 Iunie.— Aleși: Pantelimon Erhan (țtrăo.) 10850 v. D. Dra­gomir (țărăn.) 10712 v., N­. Throbinov (P. Popor) 10705 v., M. Berlescu (p. popor) 10683., Nunțeanu (Fedor) 6899 v. * Siret (Jud Suseave) - Proclamat ales Dr. Ernest Tsrnegul 7137 v. ÎNȘTIINȚARE Pe ziua de 3 Iunie grădina­re s’a deschis la Coperativ« Traiul va fi­ servită cu mititei și Patricieni la Sordoche, fleici, porjoale, vrăbioare, antricoate, momite de vacă, m­el la gratar fuset splină și rinichi. Diferite piscării toate preparate da un specialist venit din București Vinuri albe și rogi pelin, tămâios, bere și rachiuri di­ferite, prețuri convenabile. DIRECȚIUNEA Act de mu­țumire Aduc prin pu­blicitate viile me’e mulțumiri d’lui Dr. Rozenblat, care fiind in căutarea Ioi, m’a scăpat de la o moarte sigură de boală de mai, pentru care li aduc viile mele mulțumiri. •" ~ Dimitriu Borșa. f ti COVOARE de V^UÎÎipâiani Persia, Turcești, BukBea, Caucaziene, Technne, Br ln­­gistane Afganistane, precum și șa­lari și Oarsman­i, noi, uzăte, detab­o­­reze, rupte, plătind prețurile cele mai bune. Anunțat prin poștă, venim ime­diat, atăt in oraș căt și in provincie. Dr. Eirrrzian Str. Cuzs-Vodă 42 Ieși M Tilt XX 0fí-*tVrLrjX&%KKTOr^»*í*' JM­oile întruniri ale greviștilor de la C. $. și J Regie București 2 Iunie, Eri a avut loc in cartierul Griviței d­e Capitală, o intrunire a lucră­torilor greviști de la c. f r. și de la Regie. De oare­ce er­au foarte morți, au ț­ nut întrunit sub pernJ. liber, ceia ce este absolut interzis.­­Armata a intervenit și i-a c­om­­it să se suoce legilor țărei. Astăzi dimineață muncitorii greviști eu ținut o nouă intrame la Daria. Au hotărât să trimeată o delegație ministrului de răsboi și amenință că vor declara greva generală in toată țara. Iam de fvedere e lui Bujor împușcarea lui București 2 Iunie Astăzi dimineață s’a svenit in Capitală că socialistul M. Blojor Gheorghiu, pe când se «811» pe drum de la Jilava spre ocnă, ar fi în­cercat să evadeze. ț Una din santinele atunci ar fi tras asupra lui Bujor, impușcăndu 1. O grevă generală ? SPECTACOLE La CINEMA ELISABETA.— Antfist in matinerii și Bear» «e reprezintă­­ „EVREUL POLONEZ“,­­ dramă in 4 acte de Erokman- Chatrian (Le puis polonais). « In pauza »are­­c reprezentațiile serate­i „LAMPO“. Regele transfor­­miștilor cu program schimbat. Joi 3 Iunie : FRANCISCA BERTINI in ORGOLIU. LA CINEMA SIDOLI.—Astăzi la wa tinerii 8 și 5 și seara se reprezintă „VOINȚA“, extraordinară dramă in 5 colosale cote după roma­nul lui Geor­ge Ohnet, interpretat de artiști pa­­risieni in frunte cu d-ra Huguette Darlos. Cu începere de Luni 8 Iunie „PĂRINTELE SERGIU, spaduitoare și impresionantă dramă in 7 acte după celebrul roman a lui Leo Tolstoi. D-șoarele nu sunt aomise la acest film. Trupa de operetă Elise in frunte cu Micio Bra, Kaner, Carnsay, Jean Nico­­lesen, St­e­la Bowy, etc. va da câteva r­eprezentațiuni ce au fost jucate cu sare su­ces in capitală. Joi seara De­­tectiva“. Vineri seara „Strada gi No.“ 1 Ti ¥ A *

Next