Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-05-26 / nr. 80
ANUL AL XXVII-LEA NO. 80 \ »i 3Mkm«ist%a\vâ IAȘI m $A \JVREi Alegerile de Senat . La alegerile pentru colegiul senatorial candidează, pe lista Partidului Poporului, trei cetățeni ai Iașilor, cari sunt cea mai frumoasă podoabă intelectuală a Capitalei moldovene. D. Matei B. Cantacuzino, ministrul de Justiție, este eminentul profesor universitar și marele jurist consult. Om de o vastă cultură și de un rar talent oratoric, scriitor politic, apreciat pentru justețea și fineța criticelor sale asupra vieței politice de la noi, d. Cantacuzino este un stîlp al guvernului și un mare protector al Iașului, care are atâta nevoe de sprijinul tuturor fruntașilor săi. D. Dimitrie A. Grecianu, șeful partidului democrat ieșean, este omul politic atât de prețuit pentru cumpătarea și moderațiunea sa în luptele politice și pentru sufletul ce pune în toate intervențiile sale în favoarea lașului obijduit. Șeful nostru, deși trecut de vrrsta militară, ca bun patriot, a luptat pe front ca simplu soldat, câștigîndu’șî în foc gradele până la acela de sublocotenent, fiind decorat cu mai multe ordine atât de guvernul român, cît și de cel francez. Ca mare proprietar, d. Grecianu este cel d’iităi care a oferit moșia sa pentru expropriere. Deși, prin origina sa, fostul ministru de justiție aparține boemmei de odinioară, totuși d-sa n’a pregetat un moment să adopte ideile democratice ale timpului, fiind partizan fervent al schimbării titulaturei fostului parid conservator. Este unul din cei mai apropiați prieteni ai d-lui Take Ionescu și tot d. Grecianu e acela care a propus la conducerea partidului pe actualul nostru șef. Cît de impunătoare este personalitatea șefului nostru local și cît de puțin se pretează la critici, se vede și din faptul că adversarii săi cei mai ireductibili nu-i găsesc altă vină decît aceea că este... boer ! Pentru al treilea îoc la Senat, mai candidează pe lista Generalului Averescu, ilustrul, nostru jurisconsult, d. Dimitrie Alexandrescu, decan al Facultății de drept, fost procuror general la înalta Curte de Casație și fost de mai multe ori reprezentant al Iașului în Parlament. Activitatea științifică și didactică a d-lui Alexandrescu nu se poate compara decît cu aceea a marelui Xenopol. Când împrejurările politice au făcut ca mărețe nume să se găsească alături pe aceiași aceste trei lista de candidați, datoria alegătorilor e elementară, sa voteze cu toții lista care cuprinde numele d-lor Matei E. Cantacuzino, Dimitrie A. Grecianu și Dimitrie Alexandrescu. Alegerile de astăzi se prezintă la alegerile de Cameră, care au început astăzi, 10 liste de candidați la Iași: Lista No. 1, a partidului socialist cu semnul 2 ciocane, Lista No. 2, a federației național-sociale, cu semnul secerea, Lista No. 3, a progresiștilor, cu semnul coasa, Lista No. 4, a partidului liberal, cu semnul crucea, Lista No. 5, a partidului naționalist democrat, cu semnul cumpăna, Lista No. 6, a sindicaliștilor naționali, cu semnul steagul țarei, Lista No. 7, a independenților, cu semnul clopotul, Lista No. S, a blocului evreesc, cu semnul Menorah, ista fio. 9, a partidului Poporului, cu semnul Steaua. Lista No. 10, a disidenților neaverescani, cu semnul soarele. * - Preșidinții boutorii« de tit -Iată președinții birourilor electorale . La șo. V» Adamacho (etr. Elena Doamna) d. L. Culianu. La șo. A. Lambrior (str. Vovidenie) d, Gh. Lambrino. Lm șo V. Moxandri (sir, Sf. Haralsmb) d. Fopp. La șoi V. Conta (str. Nicolina) d. Stănescu. La șo. Gh ksachi (str. Sen* lesem) d. M. Fossa. La șo. Gurin Vodă (str. V. %*upu) d. Al. Petroni. 25 Bani §r$an al paritia Sai temperaf Acțiuni! I .și Pasivul Franței ! Datoria internă in 1920 ! Resboiul, acel care de abea a luat sfârșit, a pus față'n față, in ambele cămpuri,’ 70 milioane mobilizați, a aruncat la pământ 30 milioane de răniți și 9 milioane de morți, 8 milioane jumătate francezi au fost smulși de la lucru. In 15 ani au căzut 16 la sută din efectivul mobilizat, 57 la sută de soldați mai tineri de 32 ani. Au fost distruse 600000 case, 3 milioane hectare pământ, 5 mii | chil. drumuri de fier, 39 mii d, șosele, 11500 chil canaluri etc. In 1914 Franța avea o datorie internă de 35 miliarde și nici o datorie externă. In 1920 Franța are o datorie internă , de 170 miliarde și o datorie externă de 90 miliarde, după cursurile actuale. Camerile franceze au votat din această cauză pentru mai mult de 8 miliarde de impozite noi, ■I ■ s.n .. „I---------------- Informații . Un ziar de perfect opozant, a fost pe ziua de ezi „Presa“. De la început și până la sfârșit, ziarul in chestiune nu conține decât cuvinte și fraze contra... infamului guvern, contra... ingerințelor in alegeri, contra... prefecților care se dedau la ingerințe etc. Printre aceștia, este vizat și de Eugen Petit, simpaticul prefect de poliție. I se atribite un intreg dosar de ingerințe electorale, dar nu se arată nici una, doar că prefectul dă informații zilnice la Liga Poporului, Evenimentul și Opinia, iar Presei de Joc, eîneț in realitate i se dă și ei. I se mai atribue d-lui Petit că a fost avansat președinte la Bălți sub guvernul Marghiloman, cănd adevărul este că sub acest guvern d. Petit a făcut sacrificiul de a trece in Basarabia, cum n’au făcut-o mulți alții. Dar Presei îi trebuiau motive, pentru ca să poată broda articole care să arate de ce lista progresistă nu se va alege O nouă cooperativă s’a construit in orașul nostru de către inspector Tuffli. Ca astă dată această cooperativă, are o deosebită menire, in frânarea speculei și îndestularea populației cu cel mai necesar aliment : Pâinea. Sub denumirea de „Pâinea muncei“. S’a ales următorul comitet: Gh. N. Luchian, președinte, Gh. Neculau Vice Președinte, Sile D. Budescu, S. Paker, S. AdămisD, C. Timofti și Movileanu. Membri: N. S. Dobrovici, C. Mălăescu, M. Lichtblau, D. Verussi, St. Theodorescu, D. Climescu, censor?. _ inițiativa fiind destul de frumoasă, merită a fi încurajată de orice bun român. Membrii se pot inspire adresânduse d-lui Gh. Luchian. Serbările pentru „Pâinea Sărăcilor" Sâmbătă 29, Duminică 30 și Luni 31 Mai, vor avea loc 3 Serbări mari populare la GRADINA COPOU, organizate de Societatea de binefacere „Pâinea Săracilor“. Programul serbărilor cuprinde numeroase distracții și surprize: Tombola, Rulete, Carusel, Bărci, Tir, Foacri de artificii ettc. Muzica Militară va cănta in tot timpul serbărilor. Intrarea 4 lei de persoană și 2 lei pentru studenți și copii. începutul la 4 ore fix, MERCURI 26 MAI 1920 f • " \' ■ ’■ bwap fi Pstdbwffi ® IP Candidații „Partidului Poporului“ la Iași LISTA No. 9, de sub precedential d-lui general Averescu LA CAMERA, în zilele de 25,26 și 27 Mai D -nii. Petru Dragomire. $ cm Ioan Petrovici Henri Lutu *> •' Neculai Cananou Preotul Sava Popovici Petru Obreja Grigore Ropceanu Sfințirea bisericei din Gositeni comuna Podul Iloae Duminică 16 Mai 1920, a avut loc sfințirea bisericii din micul sătișor Gositeni, comuna Podul Iloae, oficiindu-se serviciul de cătră părintele protoereu Niculea, însoțit de preoții Florea, Marțian și Petrovanu din Iași, preotul Batescu din Popești și parohul local Gheorghe Lăzărescu. Biserica mică, dar frumos restaurată sa ridică mândră in mijlocul holdelor sătenilor, ce in dimineața acelei zile erau binișor înrourata de o ploiță dată la timp, după o lună aproape de secetă.. La dreapta bisericii să întinde o singură uliță cu 2 rânduri de oase, iar in față la cățiva km se vede tărgușorul Podul Ioae. Țărănimea care formează baza credinței strămoșești, ca și in luptele mari de mărirea Neamului, umplea biserica și mai cu seamă a format un frumos decor in mijlocul pajiștei verzi a cimitirului. Iar după slujbă s’a intins o masă pe 4 șiruri, cum se obișiniește din bătrâni la asemenea hramuri. In biserică, după slujbă ținu părintele Niculea, un înălțător cuvânt, arătăndu-și bucuria că s’a redeschis un locaș Domnului, părăsit de atăta vreme, punându-și speranța că va fi cercetat de credincioși, unde vor învăța numai bine pentru viața pămănteanâ, căt și pentru cea cerească. Arată că biserică va in toate vremurile, se ocupă și azi de necesitățile omenești. Că azi un pericol de desorganizare a familiei și statului ne amenință, și ea se ocupă pentru înlăturarea lui. Că dacă regulat vom auzi invățăturele Domnului Isus Hristos, un lanț puternic de pilde și învățături ne vor cuprinde și vom ști calea cea bună să apucăm. Termină făcând apologia țăranilor ce au format masa cea mare in luptele aprige ala neamului, și că ar fi păcat pentru sacrificiul enorm a 800.000 de vieți perdute pentru stabilirea celor 3 mari hotare, să nu putem fi tari inăuntru din cauza neînțelegerii și nepuroințeniei noastre. Mulțumește comitetului in frunte cu preotul paroh și enoriașilor ce au contribuit la reatârnarea localului Dumnezeesc. In numele comitetului și a enoriașilor, a răspuns d. Gh. Gh. Popovici, avocat, membru cu multă stăruință in comitetul de restaurare, care spune că nu doar are a mai adăugi ceva la însuflețirea ce stăpânește sufletele prin slujba și cuvântările părintelui Niculea, dar că numai bucuria și simțimăntul ce nu și-l poate ascunde și datoria ce o are de a mulțămi celor ce s’au ostenit pentru această zi, cum și de a arăta câteva date privitoare zidirii și restăurărei bisericii, pentru mulțimea ce-o interesează. Cuvântul său e emoționant și a fost mult gustat. Arată că biserica a fost zidită acum o sută de ani (1820) de cătră un boer credincios, Grigore Iconaru, că apoi a fost părăsită și restaurată la 1849, paroh fiind Andreiu Lăzărescu, părintele parohului de astăzi, de cătră boerul Mihalache Teodoru și că iarăși părăsită vr’o 20 30 ani de arăndul, până ce norocul i-a venit de data acensta de la un fiu al satului, țăran, Teodor Căzacn, care fiind primar al comunei Podulu'Ilvae, la 1915 a hotărât repararea ei. Arată că această idee a fost întărită și de vorbitor, prin o hotărâre luată de acord cu un prieten al seu, cu un an mai înainte, intr’o seară din luna Mai, sub cireșul din via părăsită din jurul bisericei și care azi e proprietatea lui Teodor Cazaca. Acel prieten era Valeria Dimitriu, judecător la Șipote, pe atuncea avocat la Podul Iloae, și mișcător a fost cuvântul cănd a arătat pe bătrânul țăran Ion Vistie față de care se făcea acel angajament, la care el atuncea a dat din umeri, iar acuma ii lacrăman ochii de bacurie. Răsboiul a făcut ca primarul Cazacu să plece și el la lapte, și biserica să rămână nesfințită, și acum uin au și ceva, vorbitorul primind președinția comisiei interimare a Comunei Podul Iloae, una din preocupările sale a fost să desăvărșească ceia pe prietenul sau incapase. Și arată o coincidență fericită, că după cum preotul Gh. Popovici, tatăl său, a făcut serviciu la acea biserică in trecut cu tatăl lui Cazaca, ei, fiii, au luat parte împreună la sfințirea ei. Apoi trecea mulțămi părintelui Protoereu, părinților Florescu, Marțian, și incheie cu un cuvănt intim părintelui Petrovanu. In urmă ia cuvăntul părintele Petrovanu, spunând cuvinte de laudă pentru bătrânul duhovnic Gh. Popovici, de la Crucea, dă sfaturi părintești creștinilor adunați și face apologia eroilor căzuți pentru patrie, Coresp. O circulară către Depourile, Atelerele, Inspecțiile de Tracțiune din Direcția II Regională și Direcției Serviciului 1 Iași , spre știința Direcției Speciale A. și Direcțiunei Generale București Sunt autorizat de Dl. Prim Ministru, general Averescu, să comunic personalului grevist, că guvernuleste animat de cele mai bune sentimente față de muncitorii de toate categoriile, le cunoaște nevoile și le va satisface după posibilitate. Acum inaă, când țăranilor din regunile foastelor fronturi de luptă, nu li s’au putut face nici măcar adăpostiri, in locul gospodăriilor distruse de răsboi, din listă de mistoare, guvernul tu poate ata la vorbă cu acei cari cu amenințări de grevă, cred că vor obține noui îmbunătățiri. Să intre in ordine și pe urmă se va aviza ce se poate face. Iar instigatorii la grevă și la dezordine, cari amennță pe acei, călare, venindu-le mintea la cap, și au reluat sau vor să și reia lucrul, vor fi destinați sau moblizați la unitățile militare din ceri fac parte — după cum nu sunt sau sunt mobilizabili și cei străini expulzați, cela ce ș’a și făcut la Atelierul și Depoul Pașcani. Director Scutaru. Duminică a avut loc adunarea generală al institutorilor, pentru a alege doi membri in consiliul general de instrucție.. Au fost aleși in unanimitate dra Luisa Stoica și d. Matasaru, întrunirea s’a ținut la școala Gh. Asachi.