Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-18 / nr. 172
«N K .ftk-M*-ViS»»Var ?to«s»Uioi?ííiilor kssitiW La Curtea Marțială din a Început da e.*sind soarea loo8:itate, celor 25 de bolșevi ii bancvibsni, acuzați de uneltiri inpotriva Statului. Cartea se compune din d-nii Colonal Veles cu, președinte, Meior Mustea și Cap 'tenii Stratii Tarnovschi, masabri Așezarea e susținută de Căpitan Rudeanu, Comisar regal. Acuzații sunt aduși din penitenciarul central sub o puternică reporta. Toți lncalpații auht tineri și par a privi cu xanat săngarese tot petrene in jurul lor. Printre ei, ce ce se gasesc și două studente Ziua iatăte a trecut sa patirea oredonanței, și cu ascultarea a 5 acusați cari răspund negata la invinuirele ce li se aduc Apararea e represantată .prin d-nii Aliona Harovatin, Demostene Botez, Schreiber, Hax și Ștefăcescu. Dezbaterile continuă. act»«: lateț #*#.! IRUUniti și Takt lOBtfita întrevederea de la ftîx-les-Bkisis Propunerea d*lui Take Ionescu Paris 17 Septembrie. „Le Matin“ enunță să d. Millerand a avut o întrevedere importantă cu d. Take Ioneson. Millerand e aprobat declarațiile d lui Take Ionescu, privitoare la cosa sunea Donfirei, D sa a propus ca să se procediza prin rulare. „Le Matin“ pretinde că propunerea a fost acceptată de d. 1 Millerand Ziarul „Excelsior“ a publicat un mare interview al d lui Teke Ionesco, ministru de externe al României, care ■a găsești de oftrava zile in vilegiatură la Aix Ies Bains, stațiune formalst pa oara o frecventează de mulți ani și moare d, Millerand, președintele consiliului francez s’a Intăîpit cu d: Giolitti, prim -sinistru al Italiei. La ohectiunile cari i sa fost fă sut de d uesen Albert Londres, d Take Io» a definit astfel „M ca Antanta*. „Cela ce numți „Mica Antantă“, zice d Take Ionescu, a o necesitate europeană. Nu amică dacă era comparație, apoi ea trebua să cuprindă toata statala victorioase de la Baltică până la marea Egee, adică Polonia, Geho-Slovacia, România, Jugo-Slavia si Brecia. Ta număra mai bine de 80 milioane de locuitori și 10 milioane de soldați, făcând parte din rasa răsboinice și viteze. Bâtele micei sațe!eg*ri au fost ann mate de prietenamau Venize’os și de mine in iarna 1918 1919. Era vorba stand de o seria da aranjamente care se vor transfoma intr’o realitate in curând. Pentru moment alianța intra Cehoslovacia și Iugoslavia np are us fel de ofit menținatS tratatului de la Trianon. Menținerea integrală a tratatului e o nenecitate, dar ar fi o adevărată miopie politică da a se imagina că tratatul de la Trianon are o existență ! in «Ine Toata tratatele [samnate și ] mai cu seamă anii de la Vatanllea formează un tot. Nici unul nu poate sau trăiască dacă celelalte sasii rupte Da aceea alianța intre Ceh.Slovacia și Jugoslavia, care nu a fost comunicată de d. Baues, nu și concordanța intereselor României cu Gsho Slovacia si Jugo-Slavia au sunt da cât un început. O înțelegere in Centrul Europei împreună cu Polonia, care a făcut civilizației acelaș serviciu ca România care anul tecut a fost la Budapesta și cu Grecia care s zdrobit bandele din Kesaal, trebui să fia făcută in interes al popoarelor micei Antante și pentru linele Europei. O înțelegere așa cum o socotesc, e o necesitate pentru noi și partea Franța. Dacă Germania ar renunța sincer la orice ideia de revanșă, Antantele mari așa mici nu ar mai avea nici un rost. Dacă din contră , Germania nu voește să se liniștească, tradus să ne gândim la posibilitatea unei alicnțe in viitor iutus Germani» ! aotivă și Rusia, ori oare 8? & Rusia * da mâine. In fața acestui bler, Franța &1 ră «finea singură pa coat neat dacă Mine, Autentă n’ar exista. La această itjinegere intre cele cinci state victorioase, învinșii ar putea să ce ras eaa mai cu seamă Austria; dar ea i» convenit ci Cairoslovan și ca Jugo Savii să facem tot ce nu este in putință pentru ca viața Austriei să fie suportabilă. Față da Ungaria voia să aveai relați de bună vecinătate, dar ca condiția „das q«.a non“ a maniferat in întregime a statenului ce la Tria, nun, oare dacă a favorizat pe cineva in dasemnarea hotarelor e Ungira. Cei au răspuns destul pentru a desminți in smodul ce mai formal Evonul nebun a noii cesiuni de tari totrii din partea Rimăald eău*a Ungaria. Cum se porte că asemenea guri false nu primească ospitelitatea foilor serioasa din Franța și din Anglia . In privința navigației Dunărene pot ci vărjina au regi&at ca trefcu a aplicat Dunâiei tribne să fie copiat după ce! .,ai Rinului, și seaesta cu atât mai mult cu cât aceste două Învii sunt destinați a o nație printr’un canal care va pătimită o navigație dirsală intre Franța și România. De altanintrise« Ceha Slovaci Sârbii și noi ne opuneva pe Badi pesta că ha aleasă ca sediul Comisiei internaționale a Dunărei. Dacă an#pe oreaxă de eât o emisie se implasă de la Galați, daca se fac două comisii, sediul uneia din ele nu poate , de căt Bretilava sau Vera. Bratilava erevia preferințele noastre. Contra Betialavei și Bn&ține că G^hii simt mărginiți numai pe o soartă parte a Danfirei și că nu vor sacrifica interesele lor psodociare pentru interesul general. Contra Vieoei se obiectează posibilitatea in viitor ca Viana să cadă in mâinile Germaniei. La aceasta răspund că dacă Germania ar câștiga o asemenea mitniție in Europa, va in etrre să rupă tratatele de pace și Irax.A dapesta po Htica meghitiira va & de zece ori siai provocatosra și mai indrăînerță ca la Berlin“i La Imarin chestiuni pune de „Excesor“ D. Telia Iineanu a răspuns : „Bulgara nu va face parte din Mica Antantă. Incorporată de Grecia cu 7.500 000 locuitori, de Jigo Slavia cu 14 00Q.OOO și de Romănia cu 17 milioane, Bulgaria aa 4 milioane nasaai de locuitori, nu va pixtiB & perianloasă“. In privința Sovietelor, d. Take Ionescu constată că România se găsește in fața bolșevicilor intr’o situație ideală, aici răsboi, n'ei pace. In privințe logodnei prințesei Eliaebaîa au prinț»! George al Gecei, d. Take Ionasiu a refuzat de a daos ® »ai mi să indicețe as’ pre proiectului de călătorie da care se vorbește amit in cercurile diplomat’ca Ultime informații aflăm ce tste vorba ( se inființa la lossi spn coman) dement teritorial, peste tot teritorial cor pului nostru de armată, ca atribuția educației laice a tineretului și a emorilor da recrutare, la cazul acesta, cormodant *! acestei corp teritorii»! va fi dstins i militar și icbiul nostru concetățean d. general S. Broșteanu D inginer inspector general Antonia Alexandra director de serviciu cl I, este de egst cu începere de astăzi a îndeplini fsnul și ea de sub-director genial. Mai multe instiuțiuni din orașul nostru su obritsumi de bani, in oc-^zunea concursurilor sportive cari vr»r avea loc la Iași. Atât din spusele oamenilor cari reușesc să merscă N st nl și să vină dincoace căt și din însăși întrebările vol dațior b »Ier c. puse grănicerilor noștri. Interesul mirej^ei poartă e:, es0.șt e d”că noi români vom /*jutc s»,u ni pe polonezi prețußi și « u^nteto, „când o că vă duceț odetit de acolo ca să ven’m și no i ac »să“. dovedesc 8 bolșevicii duc mare gija da a nu avea ocarii să dea ochi ca soldatul rocsău E — în ansa propusorei făcută de d. .Eugen Petit, P.efect de polițe, autor rotiie',au convenit de a se adopta și pentru art'ș cranii gäre'. In acest sens ceasul da la biserica Sf. Spiridon a fost pus cu mappers do artări după acel al garaj. Cursurile la Conservatorul de Mu' zică și Declamație incep la 24 c mn. ca soe săto. —1 — Agrafă in localitate cursul rublei Rom&noff a scăzut la 87 de bani. — 2 — ja VJSjyLMJSiDTX UÂJ Subscripțiile pentru „Reconstrucția“ se primesc prin U 20 Septembrie î.c., Uninea jalei de Vidin h$i și la sucursalele ei. tei linii hrute In Mal După știri partișuri, comisia engleză care a fost la Cluj la Direcția C. F. R a disaztat ^modalitățile construiri unei fabrici de locomotiva și sâniiînii ferata in Ardeal, precum și reparația locoamotivelor și vagoanelor deteriorata. O nouă linia ferată ar urma să se construită la Nihoda pentru o mai bună ligătu>d intre Ardasl și v«ochiul Regat, linia Predaal nehind pa deplin corespunsătoare celatelor de astăzi fe-a discutat din feEienaa reface ea linisi Sibús-Piatra Olt sn linia principală. — iE — Ziarul„D.?B]piatra“ din Cernăuți, publică următoarele : „Secretariatul Internelor svănd informațiani s gura că răuvoitorii și iut sreașți», prin izvonuri fsișa ce Se răspândesc daspri o apropiată ,mobilissii, aedno populația de pe la sate ca să și, vândă vitala cu prețuri saici da teama anei rechiziționări, — atrage atențianea opulsței si a tuturor autorităților și neleezualilor ca au contact mai apropiat și ingerință asupra sătenilor, pantru a i lămuri pe creștia ;ă truste zvonuri sunt ou totul neîntemeiate și sunt răspăndite de oameni Isis rasiți numai in scopul de a practica eiazmul lor da speculă neinfrânatâ și a apuca prin fraudă cvutul greu cfigtigat al țăranilor“. „Cosdaiuea res peativă a fixat trăscătoarele prețuri pentru hârtie: hârtia epadala din cârpe, 25 lei kgr., velină tip normal și etrion,* 15 lei, velină tip de răboi și carton înclte iete, 19,80 lei, hârtie tip răsboi și carton neinchelet 10 lei, hârtie de tipar plană, 8 20 lei, hârtie de tipar rotativă, 7,70 lei, brună sau jgrinda împachetat,7,20 lei, carton da celulză, 7,20 lei, sancaua brună sau griș, § tei, mucava de paie și hârtia de paie, 7 lei. — x După știrile primite din preajma ministerului Artelor, s-a decis unsficarea opării Romans prin contopirea Companiei din București cu cea din Cluj. Orchestra cere București d ln Cluj va treîmpreună au artiștii. Noua companie unică, care va fi subvenționată, va seci patru luni la București, trei luni la Cluj, două luni la Ghișinău și Cernăoți. . zIn urma cererei mai multor comercianți de mezeluri, Camera de Comerț Iași a intervenit ,la Ministeral da ludunîre și Comerț pentru a dispune ea să să revie asupra ordonanței ce a dat cu privire la aplicarea legei roparHius duminical pentru vânzarea mezelurilor, da pareci locuitorii ,deie țară și muncitorii la genere, se arpi’ovraoaeastăt jos, ai Duminica cu ei cest articol alimentar. De altfel diagostia D-lui Prefect, ee sprijină pe decizia ministerială din 12 Iulia 1910, dar timpurile da atunci și cu cele de astăzi sunt departe de a se asemăna și posibilit»*ti a procurărei alimentelor tlrebue să fie acus ca lăsată căta mai largă, Darain,că ce va celebra la Botoșani căsătoria drai Eufrosina Tabacaru, fiica d'lui Gh. Tabaosrv, mara propiitar, ca d. Paul G riovanu din Brăila . D. Mihai Codreanu traducătorul c perecre Rostaid și Rohepln. Prin s?ea îndepărtată Cyrano de Bsrisrio și Marthra a fost propus guvernului frai*m pentru a fi decorat cu „Lergiunes de Onocre.* De vânzare IV”, compuse din 15 camere din care una prăvăliie, săsăpie, libere da la Sf. Dimtrie. Grădina f S4a CINEMA MODERN Astăzi la matineu și seara pentru prima oră in Iași. Cel mai puternic film LUX!ARTA — SPLENDOARE LUX! Agenturile unei americane Extraordinară dramă cu peripeții uimitoase in 5 mari aste in osre ne redă firea prea’rtoa seseei americane depă ransnul lui G. Adatai, în rolul principal grațioasa artistă italiană LINDA PIN». In curând: „CORABIA MORȚEI“. ANDREI . KiRILOVICI, junior, advocat București Strada Corbălcssca 24. 7 -7 — Ultima Oră 9 rm «v. rü< Prin fir telegrafie n#am:i^.xm >; Lyon 17 Septembrie Întrevederea dintre d-nii Giolitti și Millerand la Aix Ies-Bains a durat două zile. Conferința de la Riga - Conferioța de la Rig's a inegpal er. Lyon 17 Septembrie Ct MiBifuntufi grisț s fin1 Lyon 17 Septembrie Bin Nauen se anunță că Trotechi se găsește in Lituania și pregătește in această regiune planul unei formidabile campanii de iarnă. CH armatele roșii contra Poloniei, miniștri in Capitală»M:"5S București 17 Septembrie S-nnt misiiștri O. Gaga și Gidalbu s’m reîntors in Capitală. Xaa. d-iploasa-â-iiio București, 17 Septembrie 1. Alex Simon cons si general, a fost desemnat să dea serviciul consulatului general al României la Praga și să conducă acest oficiu consular. Delegația romană guniversitară în Grenoble Rî*les Bains 17 Septembrie Dnii Teke Ionescu și N. Ttulescu ministrul de externe și ministrul de finanțe al României, au fost invitați să participe la ceremonia predărei urnei de către delegația universitară română din Grenoble, plecată in acest scop. Cu această ocaziune gmecanul comandant al garnizoanei din Grenoble, in sinus ora rectorul Universității și cu delegația universitară română a întocmit programul serbări care va avea loc peste 3-4 zilela Grenoble. Studenții noștri la Grenoble . Grenole 17 Septembrie Studenții bucureșteni și ieșeni sosiți aici, urmează cu toții diferite cursuri universitare. Se predau cursuri elementare, cursuri generale asupra revoluției franceze, asupra literaturii franceze etc. Studenții români excelează in cunoașterea limbei franceze, față de ceilalți studeți englezi, suedezi, etc. Orașul este splendid animat. Studenții universitari români se vor reîntoarce in țară la sfârșitul acestei luni. ■ • Alegere de nou rector București 17 Septembrie D. Iulian Teodorescu demisionând din demnitatea de rector al Universităței din Iași, o nouă alegere se va face curând. 1D. I. Teodorescu profesor la facultatea de drept din Iași, a fost transferat la aceiași catedră la facultatea de drept de la Universitatea din București Ora 3 p* iff# Inaugurarea Univesităței din Cernăuți București 17 Septembrie La 24 Octombrie se va face cu mare solemnitate inaugurarea Universităței din Cernăuți. Tot partiéna și M. S. Regele și rectorii celorlalte 3 Universități. Greva de ía síiméi® dia Ardeal Lucrătorii de la salinele din Ardeal au declarat grevă Svuscosese 3F © la anilor București 17 Septembrie Comunicatul polonez anuță colei victorii ale armatelor polone. Polonii au ocupat Kcweî, făcând 3000 de prizonieri. Pe cea ruso-polonă apropiată București 17 Septembrie Un diplomat polon asigură că condițiie de pace formulate de guvernul polon sunt de așa natură, in Căt dacă bolșevicii sunt in adevăr doritori de pace, pana porte si o liptte de câteva zile. Tratativele au loc Se. R'ga. București 17 Octombrie M. G. Ignat INSTITUTOR Pradă Rațiuni de curs ptimsr in particular. A se adresa Str. Străinei 113. Automobiluf’Í'Í pd:r“ tfi stare de functiune, către Epitropia Casei se vinde de Sf. Spiridon din Iași, nu îesar fiind nesesar serviciului. Doritorii se pot adresa la Epitropie in t e tare zi, intre orele 12-1 p m CALE FERATE ROMANE Diîestuunea II Regiune a PUBLICAȚIE. Se aduce in cunoștința generală, că in ziua de 20 Septembrie etil nou a. c. ora 11 a. aa , se va țina licitație pentru aprovizionarea Administrațîei cu 100000 (una sută mii) metri cubi lemne de foc, esență tare, predable france in stațiunile CF R, fia încărcate in vagoane după recepție, fie in figuri regulate pe terenul Dicațiuni in termen da cal «uit 4 lunt cu începere imediat de la aprobarea oferhi. Oferta ca să fie valabilă urmează ca să fie însoțită de distanța Casieriei Regionale C. F. R prin care se va constata depunerea unei garanții provizorii da 5 la act» din vaoarea ofertei și să fie prevăzută cantitatea oferită, prinel unitar și total. Ofertele se vor adresa sub plic degilat, fie personal f ó prin poștă. ..Direcțiunea II Regională Iași Serviciul Plir, Vasile Conta 9"* Cu următoarea inscripția pe plic: „Ofertă pentru licitație din.................... . Se pot oferi orice cantități. Semnele de top trebuie să îndeplineac La condițiile contractului tip.17. Orice informațiam te pot lua de la Serviciul de Etoonomst C. F. R. Strada Asschi No. 7 Iași. Direcțiunea II Regionali De vânzare XÄ* birou. A se adresa in str. N. Gane 22,