Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-18 / nr. 172

«N K .ftk-M*-ViS»»Var ?to«s»Uioi?ííi­ilor kssitiW La Curtea Marțială din a Început da e.*sind soarea loo8:itate, celor 25 de bolșevi­ ii bancvibsni, acuzați de uneltiri in­potriva Statului. Cartea se compune din d-nii Co­­lonal Veles cu, președinte, Meior Mustea și Cap 'tenii Strat­ii Tarnov­­schi, masabri Așezarea e susținută de­­ Căpitan Rudeanu, Comisar regal. Acuzații sunt aduși din penitencia­rul central sub o puternică reporta. Toți lncalpații auht tineri și par a privi cu xanat sănga­rese tot petrene in jurul lor. Printr­e ei, ce ce se gasesc și două studente Ziua iatăte a trecut sa patirea ore­­­donanței, și cu ascultarea a 5 acusa­ți cari răspund negata la invinuirele ce li se aduc Apararea e represantată .prin d-nii Aliona Harovatin, Demostene Botez, S­­chreiber, Hax și Ștefăcescu. Dezbaterile continuă. act»«: lateț #*#.! IRUUniti și Takt lOBtfi­ta întrevederea de la ftîx-les-Bkisis Propunerea d*lui Take Ionescu Paris 17 Septembrie. „Le Matin“ enunță să d. Millerand a avut o întrevedere importantă cu d. Take Ioneson. Millerand e aprobat declarațiile d lui Take Ionescu, pri­vitoare la cosa s­unea Donfirei, D sa a propus ca să se procediza prin­­ rulare. „Le Matin“ pretinde că pro­­­punerea a fost acceptată de d. 1 Millerand Ziarul „Excelsior“ a publicat un mare interview al d lui Teke Ionesco, ministru de externe al României, care ■a găsești de oftrava zile in vilegia­tură la Aix Ies Bains, stațiune for­malst pa oara o frecventează de mulți ani și m­­oare d, Millerand, președin­tele consiliului francez s’a Intăîpit cu d: Giolitti, prim -sinistru al I­taliei. La ohectiunile cari i sa fost fă sut de d uesen Albert Londres, d Take Io» a definit astfel „M ca An­tanta*. „Cela ce num­ți „Mica Antantă“, zice d Take Ionescu, a o necesitate europeană. Nu a­mică da­că e­ra com­­parație, apoi ea trebua să cuprindă toata statala victorioase de la Baltică până la marea Egee, adică Polonia, Geho-Slovacia, România, Jugo-Slavia si Brecia. Ta număra mai bine de 80 milioane de locuitori și 10 mi­lioane de soldați, făcând parte din rasa răsboinice și viteze. Bâtele micei sațe!eg*ri au fost ann mate de prietena­­mau Venize’os și de mine in iarna 1918 1919. Era vorba stand de o seria da aranja­mente care se vor transfoma intr’o realitate in curând. Pentru moment alianța intra Ceho­slovacia și Iugo­slavia np are us fel de ofit menținatS­­­ tratatului de la Trianon. Menținerea integrală a tratatulu­i e o nenecitate, dar ar fi o adevărată­­ miopie politică da a se imagina că­­ tratatul de la Trianon are o existență ! in «Ine Toata tratatele [samnate și ] mai cu seamă an­ii de la Vatanllea formează un tot. Nici unul nu poate s­au trăiască dacă celelalte sasii rupte Da aceea alianța intre Ceh­.­Slovacia­­ și Jugo­slavia, care nu a fost co­­municată de d. Baues, nu și con­cordanța intereselor României cu Gsho Slovacia si Jugo-Slavia au sunt da cât un început. O înțelegere in Centrul Europei împreună cu Polonia, care a făcut civilizației acelaș serviciu ca România care anul t­ecut a fost la Budapesta și cu Grecia care s zdrobit bandele din Kesaal, trebui să fia făcută in interes al popoarelor micei Antante și pentru li­nele Europei. O înțelegere așa cum o socotesc, e o necesitate pentru noi și partea Franța. Dacă Germania ar renunța sincer la ori­ce ideia de revanșă, Antantele mari așa mici nu ar mai­­ avea nici un rost. Dacă din contră , Germania nu voește să se liniștească,­­ tradus să ne gândim la posibilitatea­­ unei alicnțe in viitor iutus Germani» ! aotivă și Rusia, ori oare 8? & Rusia * da mâine. In fața acestui bler, Franța &1 ră­­ «finea singură pa coat neat dacă Mine, Autentă n’ar exista. La această itjinegere intre cele cinci state victorioase, învinșii ar putea să ce ras eaa mai cu seamă Austria; da­r ea i» convenit ci Cairo­slova­n­ și ca Jugo S­avii să facem tot ce nu este in putință pen­tru ca viața Austriei să fie supor­tabilă. Față da Ungaria voia să aveai relați de bună vecinătate, dar­­ ca condiția „das q«.a non“ a mani­ferat in întregime a statenului ce la Tria, nun, oare dacă a favorizat pe cineva in dasem­narea hotarelor e Ungi­r­a. Cei au ră­spun­­s destul pentru a desminți in smodul ce mai­ formal Evonul nebun a noi­i cesiuni de tari totrii din partea Rimăald eău*a Un­garia. Cum se porte că asemenea guri false nu primească ospitelitatea foilor serioasa din Franța și din Anglia . In privința navigației Dunărene pot ci vă­rjina au regi&at ca trefcu a aplicat Dunâiei tribne să fie copiat după­­ ce! .,ai Rinului, și seaesta cu atât mai mult cu cât aceste două Învii sunt destinați a o nație prin­­tr’un canal care va pătimită o na­vigație dirsală intre Franța și Ro­mânia. De altanintrise« Ceha Slovac­i Sârbii și noi ne opuneva pe Badi pesta că ha aleasă ca sediul Comisiei internaționale a Dunărei. Dacă an#pe oreaxă de eât o emisie se impla­­­să de la Galați, daca se fac două co­­misii, sediul uneia din ele nu poate , de căt Breti­lava sau V­era. Bra­tilava er­evia preferințele noastre. Contra B­­etialavei și Bn&ține că G^hii simt mărginiți numai pe o soartă parte a Danfirei și că nu vor sacrifica interesele lor psod­ociare pentru in­teresul general. Contra Vieoei se obiectează posibilitatea in viitor ca Viana să cadă in mâinile Germaniei. La aceasta răspund că dacă Germania ar câștiga o asemenea mitniție in Europa, va­­ in etrre să rupă tra­tatele de pace și Ira­­x.A dapesta po Htica meghitiira va & de zece ori siai provocatosra și mai indrăînerță ca la Berlin“i La Imarin chestiuni pune de „Ex­ce­s­or“ D. Telia Iineanu a răspuns : „Bulgar­a nu va face parte din Mica Antantă. Incorporată de Grecia cu 7.500 000 locuitori, de Ji­­go Slavia cu 14 00Q.OOO și de Romănia cu 17 milioane, Bul­garia aa 4 milioane nasaai de lo­cuitori, nu va pixt­iB & perianloasă“. In privința Sovietelor, d. Take Io­nescu constată că România se gă­sește in fa­ța bolșevicilor intr’o si­tuație ideală, aici răsboi, n'ei pace. In privințe logodnei prințesei E­liaebaîa au prinț»! George al G­e­­c­ei, d. Take Ionasiu a refuzat de a da­os ® »ai mi să­ indiceț­e as’­ pre proiectului de călătorie da care se vorbește amit in cercurile di­plo­­mat’ca Ultime informații aflăm ce t­ste vorba ( se infi­in­ța la lossi spn coman) dement teri­torial, peste tot teritorial cor pului nostru de armată, ca atribuția edu­cației lai­ce a tineretului și a emo­rilor da recrutare, la cazul acesta, cormodant *! acestei corp teritorii»! va fi d­stins i militar și i­cb­iu­l nostru concetă­țean d. general S. Broșteanu D­­ inginer inspector general An­tonia Alexandra director de se­rvi­ciu cl I, este de­ egst cu începere de astăzi a îndeplini fsn­ul și ea de sub-director genial. Mai multe instiuțiuni din ora­șul nostru su obritsumi de bani, in oc-^z­unea concursurilor sportive cari vr»r avea loc la Iași. Atât din spusele­ oamenilor cari reu­șesc să merscă N st­ nl și să vină din­coace căt și din însăși întrebările vol daț­i­or b »I­er c. puse grănicerilor noș­tri. Interesul mirej^e­i­ poartă e:, e­s0.șt e d”că noi români­ vom /*jutc s»,u ni pe polonezi prețußi și « u^nteto, „când o­ că vă duceț odetit de acolo ca să ven’m și no i ac »să“. dovedesc­­ 8 bol­șevicii duc­ mare g­ija da a nu avea ocarii să dea ochi ca soldatul rocsău ­ E — în ansa propusorei făcută de d. .Eugen Petit, P.­efect de poliț­e, autor rot­ii­e',au convenit de a se adopta și pentru art'ș cranii gäre'. In acest sens ceasul da la biserica Sf. Spiri­don a fost pus cu mappers do artări după acel al garaj. Cursurile la Conservatorul de Mu' zică și Declamație incep la 24 c­ mn. ca soe săto.­­ —1 — Agrafă in localitate cursul rublei Rom&noff a scăzut la 87 de bani. — 2 — ja VJSjyLMJSiDTX UÂJ Subscripțiile pentru „Re­construcția“ se­­ primesc prin U 20 Septembrie î.c., U­ninea jalei de Vidin h$i și la sucursalele ei. tei linii hrute In Mal După știri partișu­ri, comisia en­­gleză care a fost la Cluj la Direcția C. F. R a disaztat ^modalitățile cons­truiri unei fabrici de locomotiva și sâni­iînii ferata in Ardeal, precum și reparația locoamotivelor și vagoanelor deteriorata. O nouă linia ferată ar urma să se constr­uită la Nihoda­­ pentru o mai bună ligătu>d intre Ardasl și v«ochiul Regat, linia Predaal nehind pa dep­lin corespunsătoare ce­latelor de astăzi fe-a discutat din feEienaa reface ea linisi Sibús-Piatra Olt sn linia prin­cipală. — iE — Ziarul­­„D.?B]piatra“ din Cernăuți, publică următoarele : „Secretariatul Internelor svănd in­form­ațiani s gura că răuvoitorii și iut sreașți», prin izvonuri fsișa ce Se răspândesc daspri o apropiată ,mo­­bilissii, aedno populația de pe la sa­te ca să și, vândă vitala cu­ prețuri saici da teama anei rechiziționări, — atrage atențianea o­pulsț­ei si a tu­turor autorităților și n­eleezualilor ca au contact mai apropiat și ingerință asupra sătenilor, pantru a i lămuri pe creștia ;ă truste zvonuri sunt ou to­­tul neîntemeiate și sunt răsp­ăndite de oameni Isis­ rasiți numai in scopul de a practica eiazmul lor­­ da specu­lă neinfrânatâ și a apuca prin frau­dă cvutul greu cfigtigat al țăranilor“.­­ „­­Cosdaiu­ea res peativă a fixat tră­scătoarele prețuri pentru hârtie: hârtia epad­ala din cârpe, 25 lei kgr., velină tip normal și etrion,* 15 lei, velină tip de ră­boi și carton înclte­ iete, 19,80 lei, hârtie tip răsboi și­­ carton neinchelet 10 lei, hârtie de tipar plană, 8 20 lei, hârtie de tipar rotativă, 7,70 lei, brună sau jgrin­da împachetat,­­7,20 lei, carton da celu­­l­ză, 7,20 lei, sancaua brună sau griș, § tei, mucava de paie și hârtia de paie, 7 lei. — x După știrile primite din preajma ministerului Artelor, s-a decis unsfi­carea opării Romans prin contopirea Companiei din București cu cea di­n Cluj. Orchestra ce­re București d ln Cluj va tre­împreună au ar­ti­știi. Noua companie unică, care va fi subvenționată, va seci patru luni la București, trei luni la Cluj, două luni la Ghișinău și Cernăoți. . z­­­In urma cerere­­i mai multor co­m­ercianți de mezeluri, Camera de Comerț Iași a intervenit ,la Ministe­ral da ludunîr­e și Comerț pentru a dis­pune ea să să revie asupra ordonanței ce a dat cu privire la aplicarea legei roparHius duminical pentru vânzarea mezelurilor,­ da pareci locuitorii ,de­­ie țară și muncitorii la genere, se ar­pi’ovraoaeastă­t jos, ai Duminica cu ei cest articol alimentar. De altfel diagostia D-lui Prefect, ee sprijină pe decizia ministerială din 12 Iu­lia 1910, dar timpurile da a­­tunci și cu cele de astăzi sunt de­parte de a se asemăna și posibilit»*­ti a procur­ărei alimentelor tlrebue să fi­e acus ca lăsată căt­a mai largă, Dara­in,­că ce va celebra l­a Botoșani căsătoria drai Eufrosina Tabacaru, fiica d'lui Gh. Tabaosrv, mara pro­piitar, ca d. Paul G riovanu din Brăila . D. Mihai Codreanu traducătorul c pere­cr­e Rostaid și R­ohepln. Prin s?e­a îndepărtată Cyrano de Bsrisrio și Marthra a fost propus guvernului frai*m pentru a fi decorat cu „Ler­giunes de Onocre.* De vânzare IV”, compuse din 15 camere din care una prăvăliie, săsăpie, libere da la Sf. Dim­trie. Grădina f S4a CINEMA MODERN Astăzi la matineu și seara pentru pri­ma or­­ă in Iași. Cel mai puternic film LUX!­ARTA — SPLENDOARE LUX! Agenturile unei americane Extraordinară dramă cu peripeții uimitoase in 5 mari aste in osre ne redă firea prea’rtoa s­­eseei ameri­cane depă ransnul lui G. Adatai, în rolul principal grațioasa artistă italiană LINDA PIN». In curând: „CORABIA MORȚEI“. ANDREI . KiRILOVICI, ju­nior, advocat București Strada Cor­bălcssca 24. 7 -7 — Ultima Oră 9 rm «v. rü< Prin fir telegrafie n#am:i^.xm >; Lyon 17 Septembrie Întrevederea dintre d-nii Giolitti și Millerand la Aix Ies-Bains a durat dou­ă zile. Conferința de la Riga - C­onferioța de la Rig's a inegpal er­. Lyon 17 Septembrie Ct M­iBifuntu­fi grisț s fin­1 Lyon 17 Septembrie Bin Nauen se anunță că Trotechi se­ găsește in Lituania și pregă­tește in această regiune planul unei formidabile campanii de iarnă. CH ar­matele roșii contra Poloniei, miniștri in Capitală»M:"5S București 17 Septembrie S-nnt misiiștri O. Gaga și Gidalbu s’m reîntors in Capitală. Xaa. d-iploasa-â-iiio București, 17 Septembrie 1. Alex Simon cons si general, a fost desemnat să dea serviciul consulatului general al României la Praga și să conducă acest oficiu consular. Delegația romană guniversitară în Grenoble Rî*­les Bains 17 Septembrie D­nii Teke Ionescu și N. Ttulescu ministrul de externe și minis­trul de fi­nanțe al României, au fost invitați să­ participe la ceremonia predărei urnei de către delegația universitară română din Grenoble, plecată i­n acest scop. Cu această ocaziune gmecanul comandant al garnizoanei din Gre­noble, in sinus ora rectorul­ Universității și cu delegația universitară română a întocmit progra­mul serbăr­i care va avea loc­ peste 3-4 zile­­la Grenoble. Studenții noștri la Grenoble . Grenole 17 Septembrie Studenții bucureșteni și ieșeni sosiți aici, urmează cu toții diferite cursuri universitare. Se predau cursuri elementare, cursuri generale asupra revoluției franceze, asupra literaturii franceze etc. Studenții români excelează in cu­­noașterea limbei franceze, față de ce­ilalți stude­ți englezi, suedezi, etc. Orașul este splendid animat. Studenții universitari români se vor re­întoarce in țară la sfârșitul acestei luni. ■ • Alegere de nou rector București 17 Septembrie D. Iulian Teodorescu demisionând din demnitatea de rector al Universi­­tăței din Iași, o nouă alegere se va face curând. 1D. I. Teodor­escu profesor la facultatea de drept din Iași, a fost transferat la aceiași catedră la facultatea de drept de la Universitatea din București O­ra 3 p* iff# Inaugurarea Unive­sităței din Cernăuți București 17 Septembrie La 24 Octombrie se va face cu mare solemnitate inaugurarea Uni­­versităței din Cernăuți. Tot partién­a și M. S. Regele și rectorii celorlalte 3 Universități. Greva de ía síiméi® dia Ardeal Lucrătorii de la salinele din Ardeal au­ declarat grevă Svuscosese 3F © la anilor București 17 Septembrie Comunicatul polonez anu­ță colei victorii ale armatelor polone. Polonii au ocupat Kcweî, făcând 3000 de prizonieri. Pe cea ruso-polonă apropiată București 17 Septembrie Un diplomat polon asigură că condiții­e de pace formulate de guvernul polon sunt de așa natură, in Căt dacă bolșevicii sunt in a­­devăr doritori de pace, pana porte si o­­ liptte de câte­va zile. Tratativele au loc Se. R'ga. București 17 Octombrie M. G. Ignat INSTITUTOR Pradă Rațiuni de curs ptimsr in particular. A se adresa Str. Străinei 113. Automobil­uf’Í'Í pd:r­“ tfi stare de functiune, către Epitropia Casei se vinde de Sf. Spiridon din Iași, nu îesar fiind nesesar servi­­ciului. Doritorii se pot adresa la Epitro­­pie in t e tare zi, intre orele 12-1 p m CA­­LE FERATE ROMANE Diîestuunea II Regiune a PUB­LI­CAȚIE­. Se aduce in cunoștința generală, că in ziua de 20 Septem­brie etil nou a. c. ora 11 a. aa , se va țina licita­ție pentru aprovizionarea Adm­inis­­trațîei cu 100000 (una sută mii) me­tri cubi lemne de foc, esență tare, predab­le france in stațiunile C­F R, fia încărcate in vagoane după recep­­ție, fie in figuri regulate pe terenul Di­cațiuni in termen da cal «uit 4 lunt cu începere imediat de la apro­barea oferhi. Oferta ca să fie valabilă urmează ca să fie însoțită de distanța Casie­riei Regionale C. F. R prin care se va constata depunerea unei garanții provizorii da 5 la act» din va­oarea ofertei și să fie prevăzută cantitatea oferită, prinel unitar și total. Ofertele se vor a­dresa sub plic de­­gilat, fie personal f­ ó prin poștă. ..Direcțiunea II Regională Iași Serviciul P­lir, Vasile Conta 9"* Cu următoarea inscripția pe plic: „Ofertă pentru­ licitație din.................... . Se pot oferi ori­ce cantități. Semnele de top trebuie să înde­­plineac La condițiile contractului tip.17. Ori­ce informațiam­ te pot lua de la Serviciul de Etoonomst C. F. R. Strada Asschi No. 7 Iași. Direcțiunea II Regionali De vânzare XÄ* birou. A se a­dresa in str. N. Gane 22,

Next