Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-23 / nr. 175
— anului, XXVumjEa m 50 Bani femmmmmxsmmmmzmsmmvi m ff|ip at padh#tifil Bem@Gras cnvimttwen «mamMMMMe ■ [UNK] ,7G-c;--rr. i | ^ juj js xsmmwm im ^U&ae\\am |! Jlamimlâkațit IAȘI m la unirfj pgtain 1 In Mi SPECULATORUL “ Speculatorul !? Dar el este o ființă in carne și o?se, care apare veșnic înaintea noastră asm ne urmărește tiindu ne tot ce ar putea să îmbunătățească traiul nostru. Dacă ni se spune, de exemplu, că greutățile vieții provin din clasă că marele răsboi a nimicit enorma bogăție pe cari popoarele in mai multe decenii o strânsese, și in primul loc căile ferate, dacă adăugăm la aceasta că avem un export foarte neînsemnat și că importul se face prin mijlocir a permiselor, cari costă, dacă spunem că eu tu poți mișca fără să plătești șpagă, că Statul prin Bșica Națională a emis o deosebit de mare cantitate de monedă hârtie și altele, mulți stau indiferenți la toate aceste argumente. La aere pentru a le ințelege o osteneală de gândiră pe care nu suntem dispuși a o face, iar mulți, cu toată osteneala ce s'ar da a eu le prea vnțreg. Torbiți-i insă da speculator. Pe aceasta il cunosc toți, ii cunosc și copii, de aceia asupra lui tărifirăm cu toții. Și orice s’ar zice, oricâte argumente de altfel s’ar produce, rămâne cert că judecata aceasta a mațimii nu e fără fond. Mar acolo unde greși cu toții este când credem că e destu s sa itinzi mâna și să dai de speculatorul, care te nenorocește. In această ordine de lucruri esti un lanț, care pleacă de l. cel ce intr’o noapte de petrecere s'a gîndit la o afacere și a alergat pe unde știe el să capete pirn misei, pe care 1 vs vinde cu un preț bunișor până la cel mai modest muncitor. O nebunie de speculă a cuprins pe toată lumea, care se mișcă in jurul nostru. Se speculează asupra prețului obiectelor fabricate, se speculează asupra celor ce se vor fabrica in care scop s’sa instituit nenumărate societăți ce au emis acțiuni, se speculează asupra muncei etc. Și ia drept vorbind cine nu e speculant astăzi ? Măturătorul de strictă cu și mi vinde* munci pe nimic. El vede că pentru a trăi astăzi trebue să cheltuești mai mult ca altă dată, timpă regulile economice, cari cârmuiau altă dată traiul nostru, sunt desființate și de aceia nu găsește limita pără la ce să urce cererea de sporire a seismini său. Nu găsești astăzi un speculări, care nu nu se plargă că e speculat de alții, colegi ai lui de altfel. Și e ușor de văzut cum in acest ețgrenaj vine foarte greu autorităților să pară mina pe adevăratul speculator. Publicului consumater i se pare insă că lucrul e așa de ușor pentru că el știe că speculatorul nu e o abstracțiune.Cirsta ia realitate, îl simte la on ce pis. Să uite acest public Ia X, care nu-și putea plăti o poliță de 3 400 lei mai ieri, iar astăzi se preumblă in casetă, ori automobil, proprietate a sa, are case, moșii etc. Se întreabă nedumerit de unde toate acestea? Le pune pe teste pe sama speculei, căreia in limba giul lui puțin figurat, îi zice hoție. De aici testele și protestările lui, cari ajung la urechile celor mari, iar aceștia fac legi pentru combaterea speculei și numesc eovvisiimi pentru urmărirea speculatorilor. Dar ce pot face ele, când moravurile s’au schimbat și s’au schimbat un râu !? Kiv, Un inte esant document istoric pentru no! Veacul al 17- lea,francez, este un veac interesant nu numai din punctul de vedere literar, dar și din acel pedagogic. E veacul care, intre altele neințelegănd incâ valoarea învățământului poporan, îndreaptă atenția tuturor pedagogilor fie spre educația aristocrației sau a burgheziei superioare fie spre educația prinților, mai ales a viitorilor regi. Din primele clipe ale nașterii unui principe de coroană, se și prezentau pedagogii, cu scrieri și propuneri, pentru a solicita favoarea creșteri viitorului moștenitor al tronului. Se părea că dispensa de a educa un popor întreg, putea să fie răscumpărată cu grija mare de a educa cât se poate mai cea bine pe un singur om Astfel, avem in acest veac erudiți și teologi ca: Nicole, Bossuet, Fenelon și alții, cari își făcea o cinste in cariera lor, de a fi a preceptorii prinților mai de seamă și de a scrie cărți pentru educația lor Ludovic al 14 lea, faimosul rege scare, cum i se mai zicea, oare pecetluite cu numele lui întregul veac al 17 lea din Franța, a avut doi preceptori, pe un anume Parefixe și pe un Mosof numit Francisc la Motte le Veyer, de care mă voi ocupa mai pe larg, căci el tocmai ne reprezintă documentul istoric ce ne interesează. Acesta, după ce fu respins o dată, prin 1640, de către Regina mamă a lui Ludovic al XIX subt motivul că, era însurat, fu însărcinat totuși in 1619 cu educația fratelui regelui ca o incercare, după care apoi in 1652, fu insărcinat cu însăși educația și învățămăntul lui Ludovic al XV lea, până in 1660, anul căsătoriei acestui rege. Posedând operile pompleeta ale lui La Motte le Veyer, in două mari voume, in a treia ediție din 1666, găsesc intre lecțiile de geografie pe care pedagogul nostru ea predat regescului său elev, la pag. 783 din volumul I, capitolul 40 intitulat Despre Transilvania, Valahia și Moldova. Iată traducerea acestui ceste provincii cari formează capitol: „A azi mici State, sunt compuse din vechia Dacie. Transilvania a fost astfel numită de Romani din cauza pădurilor cari o inconjura tot așa precum fac și munții. Alba luna (Albe Jele/ pe care Germanii o numesc Veg6ssenburg (sic), este reședința ordinară a principelui, după cum se zice că era din timpul regelui Decebal, și se găsește la 47 de grade și câteva minute de latitudine. Situația Transilvaniei este la nord de Ungaria și la răsărit de Moldova, având muntele Caripat de nord și Valaehhia la miazăzi. Lungimea și lărgimea ei, sunt de patru zile fiecare. Se zice că Valaechia își trage numele de la un Flaccus, trimis acolo de Traian cu treizeci de mii de oameni, cari s’au stabilit acolo, luânduși numele atunci de Flaccia, de unde prin conrupere Valachia. Orașul ei principal este Târgoviște (Tergovi’ste), [așezat la patruzeci și șeasă de grade’și unde citiește Voevodul , (le Voevode) care !e cărmuitorul ei. Astă dată, el recunoșteau pe regii Ungariei și chiar pe acei ai Poloniei, dar azi el atârnă absolut de marele Turc Acelaș lucru este și cu Moldova, căreia râul Moldau ia dat numele și pe care unii o numesc [marea Walschie. Voevodul ei, atărnănd de turc, își are reședința la Czukau sau Suschau (Suceava). întinderea Moldovei este de șasezeci și patru de leghe. Partea ei orientala se chiamă Bessarabia, și se in ftinde pănă la Puntele Euxin (Marea Neagră), la locul unde acesta primește Dunărea prin șeapte guri deosebite Tot si acolo se vede și lacul Obidovo, numiti astfel, zic unii, de la numele lui Ovidiu, 1 trimis in captivitate da August in țara fireților, locuitorii acelor meleaguri' de unde se mai crede că nu este departe | * orașul Torni (Constanța),”de care a vorbit atâta acel poet, și pe care Ptolmeul îl așează in Mysia inferioară.“ | . ' Acum, dacă lăsăm la o parte câteva I mici lacune inerente timpului ca faptul | I că autorul pune mai mult preț pe ori Iginele etimologice legendare ale mirilor diferitelor provincii, cum e denu | ca: ] Iau! cu Transylvania, Valahia, etc, sau | i că alterează câteva, numiri de orașe ca | I Suceava, sau că așează Carpatul !a | I nordul Transylvaniei cum făceau unele I I hărți, etc., interesante sunt următoarele | = puncte ce le putem observa udai vităi, | I e faptul că autorul «consacra un capitol 1 % aparte acestor state inpreună, in cari I intră și Transilvania. Ungaria formează | I obiectul de cercetare al capitolului enterior, adică al 381ea, și consacră nu 1 I mai 17 rânduri, pe când țărilor noastre | I de 28 rânduri Apoi autorul nu se ocupă | I de origina Ungurilor, pe câtă vreme îl | ti vedem pomenind de colonizarea lui I Traian, deci de origina noastră latină ! Capitolul asupra Ungariei, este mai sărac in amănunte decăt cele p vestite despre țările noastre. In fine, autorul îmbrățișează cu o privire generală, întregul câmp geografic al Intregului neam Românesc, așezat in Transilvania, Moldova cu Basarabia și Bucovina, și Muntenia cu Dobrogea, până la Marea Neară, adică așa cum «fie Ja aici azi întregul neam românesc vir România Mare. » Poate că ceea ce învăță dascălul francez, pa viitorul rege Ludovic al 114-lea, despre țările noastre, era un rezumat din cele ce cunoștea el cu privire la isprăvile lui Mihai Viteazul din 1599 și se încerca să*i dea ,fără ca să ;• intre in amănunte, numai o scurtă i | ■coană, vie și suggestivă, a unității patționale a popoarelor ce locuiau aceste provincii despărțite Dar ceea ce știam la Motte le Veyer 1 și un Ludovic al !4lea in Veacul al 1 17 lea, se vede că nu merită să se știa de atâți învățați unguri din al 20 La, ba nici chiar de atâți veacul diplomați străini adunați in jurul mesei de I pace de la Versailles. De aceeia, poate ca nu este de prim - i sos și* aducerea acestui modest document la lumina zilelor de acum. Ceea : i se m’fi îndemnat s’o faca Tladimir @hiaione$m. profesor la Universitatea din Cluj 1< O a.XLstit"u.de s*. aia.xista.cei la, BnacTAsesti Cursuri da s’amatică, natedrain rig»să pentru altfel de cursuri ființează de multă vrajaa in străinătate in special li Paris. Acel care a dat acolo viață unor asemenea folositoare corsari ete Leon Bourgeois Separa că s’a înțeles șî la noi ne voia ersăre? unor sarsuri sesmănătoare celor din sir fiia Stata și dacă n’ac fost până astă?. insă ființă, este să suntem după război Oaia se statui nu pot sta insă rece, o vor face parte cutarii. Deja s’a crmat de anul tilsat o catedră de siaristică ’a Universitatea din Disir. Titulara aceasei catedre este d. Braniște Dat să salutăm oroarea unui estist da îstedre, regretăm că ea nu era eraist la B'3'irești, im capitala Regatului, unde siaristiga e in floare, unde sunt seci de s'are rsviote, etc, și unde este adunat un bun mannnohin de ziariști și publiciști, cari ar folosi mult dapa urma predara unor cursuri serioase de ziaristică. La București se va orsia o Institute da s’aristică, nu o catedră anmme la Cluj. D. Iulien Teodorsecu, profesor la facultatea de drept din București și in’țiatorul criăr ai instituției ziaristice, creda că au concursul tuturor șefilor de partide și a fruntașilor partdelor, instituția va păși repede spre deplina ei realista și va umplea un mara gol, care se resimțea in „a patra putere a statului“. Instituția stavistari va cuprinde un comitet de proteguire, scai din care vor face parte șefii de partide și fruntașii politiei ai țărei și un comitet diriguitor, format din cei mai eminenți ziariști și publiciști. Salutăm cu bucurie frumoasa și nimerita inițiativă a d-lui Iulian Teodorsîsau și de pe ECtan ii urăm succos. Marile succese ale lui Wrange! Ofensiva generalului W«agel e plină de saccese. Trupele sale au rupt activa două sile 4 noi facilități capturând f noșeroși prizonieri și un foarte bogat material de răsboi. Apoi, continuăKiclu’și ofensiva, trupele aceste au mai făcut peste 3000 noi prizonieri, in regiunea Tokmok, iar in direcț s Polegi, s’au capturat, peste 1500 prizonieri și bogat material de răsboi. " * Eri a avut loc înmoramatarea remăș'ț^or pământești ele r^gretatului Gh. Daricsn la simsirul Eternitatea. Freoți Vuia și Găină in cuvinte mi^íatoare, au relevat retee frumoare ce au caracterizat vieața mult regretată. B. P Dragomirescu dnismul profesor universitar și deputat de Iași, a declarat că cele două uzine, de tramvai și electricitate au rămas Iașului. Informații " Pentru ca să se scoată in relief un lucru care n’a existat niciodată și anume »buna seministrație de sub prim?rîatul d-lui C. Crupecschi", ziarul „Mișcarea“ intro foarte lungă s și obositoare nuvel â, care a cuprins șase golane ale oficiosului liberal, in numărul sau de alaHăeti se ocupă despre ultimul exposeu al d-lui M. Negruzzi, președintele comisiunei interimare, asupra activitaței comunale la Iași. Doar trăim in târgul acesta și n’a uitat nimeni c& sub acea striluitoare[administrație [a d lui C. Crupenschi, cum vrea ziarul „Mișca reali s’o pomăduiască, populația orașului a mâncat o pane cu târâțe, iar specula era in floare. Căt’și ce n’a putut face administrația iberală și ?i’a făcut. Astăzi iși permit dumnealor să dea lecție altora, cari nu’și fac decât datoria, muncind de dimineață și pănă seara cu tot sufletul pentru reinvirea lașului. Delegații artistilor Testruhu Naționul ieșen plecați la București sunt in număr dar și anume d'nii: Marcovesui, Dimira și dna Braborescu. Ei ver să li se egaleze salarul ru a cel al artiștiior din Freu regii, —7— Censiitant& și preoții ieșeni Eri părinte’e Cicerone scrisă discul d stiEssi preot și profesor, a primit te’egrima as misoare : y;Ați fost scrisEpt Membru a! Adunării consultative ientru uni “ci mirarea organis? ți unei și anten; ma bi« psrcoe! Ritteiss fa’e Orte dr xe rossfine din România intregite, mi oroare a vă o? munica BecEgia, (se) Preserinte Miro-po t Pr’scat Miron Tot esi in timpul îi5.1. Cicerone îofdscrce u .b mal Parintele primit telegrama cmotcare : BVen:ți urgent prîmul tren, fiind numit în el misiunea c’e organizare bisîricească (sl.) Preșiditte Mitropolit Primat Miron. Această atenție dată de Constituania bisericeană uns preot ieșan a produs in rănduriîa preoțimei cea mai bună impresia. Părintele Cicerone Iordfiehercu a părăsit arează Ioasl Hetea, Procesul boișm^inilor din Brissis.bi& la procesul bolșevicilor de la 20 c., Kiap. ascultat o serie de 132 martori. Ședința a început la ore 8 demi netțf, și s’a term'nit Ja 6 seara, Eină Bănduse pe dtru ziua de măni, când începe rechizitorul comisarului regal. Regimul și amenajarea economică a apelor din România si Expunere de motive pentru legea asupra regimului apelor Nevoia unei legi, asupra regimului apelor, este din aela mai urgenta. Nici o lua rara hidralină ca caracter economia, nu sa poata executa in țara noastră da către particulari Sa lipan unei asemenea legi, și sunt la Ministerul Industriei numeroase cereri de autorizare pentru a inființa aaa stîsnea lucrări cari insă sunt ținuta in suspensiune, tocmai din cauza acestei lacune. Ori, importanța economică a lucrărilor de smanejare hidraulică este fosrta mare, mai cu geamă aofim după răsboiu cănd nevoie refaasiri sunt sga de adânci și orice intărsiere in înființarea și Exploatarea lor poata să reprezinte pentru econosia națională pagube enorme. Ase«ta este motivul pentru orra ne-ari grăbit că adccesi înaintea domniilor-voEStro, chiar in aceasta Certă sesiune, prezentat proest de lege. La întocmirea aceatei proect s’a ținut feamă de principalele rizuite ti și ameliorări adoptate in țările civilizate pe acest teren, amonizăndu la bine ințelsB cu cerințele speciele sie țării noastre. S’e avut in vedere și proietul de lege votat de Senatul nostru in anul 1888, preset rămas insă rețxesriist de Cemera Deputaților. Trebue să observăm că ecest proect au sa ai corespunde cerințelor timpului nostru rsa in efet a trebuit să fie stilizat mise ai intr’o măsură redusă * Motivele CEsi reel BKt Et o schmbare însemna«ă intre prevederile proiectului de liga din 1918 și acela da astăzi provim de la imprejurarea că acum in urmă, ia perioada de după răsboi anumite importante idei și considmțiuni de ordin tehnico economic d’eu impsa cu o putere irezistibilă, într’adevăr, in urma unor numeroase cercetări și disfuziuni, cari s’au perindat intre tehnicianii epenieliști in materie a prevalat și e a admis ca o soluțiunE cu totul superisari și cu mani avantagii economice sexecutarea lucrurilor după principiul aKensiunii integrae, pe baza căruia re proedesză istă și in Franța Iumări hidraulice din basinul intreg al Rhonaîuii Sub ministerele Ciaveille și Ce Îs stabilit prin lege că nici o lucrare hidraulică nu este admisă a se infiltra dacă nu face parte din cedrul general al amenajării economice integrale a întregului bazin al unui rău. Așa fiind a fost firesc că ținem și