Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-26 / nr. 178

I importanta ședința a comisiei interimare — Chestiunile soluționate­­­­ — Due de seam* — Eri, U ora 4, după prinz mem­brii Comisiei Interimare, s’au intru­nit in ședința plenară, sub preg­­en­­ția d lui Mihai Negruzzi. S­at presenți, d­n­i Mihai Europa.». Lucian Bola, Celibidache, Contară, inginer Țințu Colonel Nădejde, Sig. Diamant, Nazarie, Fetrea, dr. Zilber­­gtein, Părintele Goren și Gherri . Se aprobă procesul verbal al șe­dinței precedente. • • * D. Mihai Neg­ussi, Președintele Co­misiei Interimare, Inăm­ cuvăntul roe: —­„Să mi dați voe să vă răpesc puțin timp, Am­ declarat, ’n veni­rea mea in fruntea P­imăr­ei, că nu voi face po­itică, ci nasc ai polit­că cotimta­ă, gi am z­a că voi te-e pon­­d­re al tuturor oamenilor de bine, in­diferent de culoare politică. Am fă­cut apel la presă, putere mare, să an# dea concursul gi mi l’au dat Aga credeam că vom putea admi­nistra, ca puterea de muncă și mo­rală, pe care o cred că o am. S’a pornit insă o campania polki» d­­in contra adminstrației mele Este un ziar de culoare po­itică, «i­e a zia că sunt cinic. N’am răspuns, căci mi’am zis că voi pugi înainte, și in ședința trecu­tui, nu am făcut d­efir o dara da seamă, ce erem dator să vă fac. Az , insă ruut silit să mă uit și înapoi. Ț­i să se știe, cine igi l­a ce dato­­rii, gi de aosU trebue să mă uit îna­poi In curănd opinia publică va fi luminată, punăndu-i in față toate do­sarele mele cu ce­a ce am făcu cu gi toate dosarele acel­ea ce bu fânut ei gi se va vedea cine și-a făcut datoria gi cine nu. Bopi aceasta, se intr­ă in ordinea alei .S­e proceda la elegarea delegeț lor la diferitele comitete școlare din lo­­calitate Sânt­a­egi d-nn­ inginer Ț­nțu la gocali Trei Erarhi, Gheras­e la șa ca­lele Principele Ferdinand, Petru Răș­­canu și Cuza-Vodă; Mihai la școala Curcii; Nazarie la Negrezzi școala Vatile; Conta, Colonel Nădejde­a școala Elena Doamna, și C Negri; Părintele Goțan­a școala P. Poni; d-nii Mihai Borcea la Școala Anachi, Radu la gcoala Adamschi, dr. Z 1­bergt­ein la școala La inferior, Lucian Boia la școala M. Cogă n­ perm, M Yachtel la școala de la Sooo­ a Ce­i­­bidache si școala Carmen Silva, d na Petrovici la ficala Regina E­isate­a, d na Popovici la școala Principesa Maris, d-nii Diamant la șsoala Hat­manul Ni­oară, M Wachtel Sa șiosla A. Bădărftu, Dimant la școala dn l­ Nicotină, Petrea la școala mixtă din Țirâu, și d­nii Popovici la Grădi­na de aopli din Socoli, »ft Sa votează un credit de 3Q.000 lei pentru întărir­ea localului școalei P. Poni, care e situat pe un teren fugitiv. Se admite un credit de 2100 lei pentru amenajarea pieței Bădărău Se votează un credit de 3000 lei pentru monumental da­­a Mărășești. D Sig. Diamand declamă, că casa pl­otescă pentru osmană suma cu 2600 lei, pentru care primarul­ui ex­primă mulțumiri Și votează un credit de 19 895­ lei, pentru restaurarea monumentelor din localitate. Se acordă un ajutor de” 1000 lei pentru a auanajarea pirsaim sportiv . Se admite ase spori taxa la tren nl vai de la 50 bani, la 1 franc, ci o­­ reducere de 50 la ac# pentru elevi. Față dn nevoia urgentă popais­a intamima ă admite a se spori cu zece mii hi, suma dată da ministerul lu­crărilor publice pentru întărirea po­durii plate Bahlui.»1« La ordirea z­­ei este adresa d­­ ni Sontaru, prin care cere ca față de criza de locuințe sa există in Re­alit­a­te, să nu sa distrugă acele propr­e­­i­tăți expropriate de comună D. Sontaru, luând cuvântul, arată nevoia de a se menține Încă pa un timp acele propr­etăți, căci crisa de losuințe„e mai acută ca ori­când, iau parte la discuțis», sosi t ț; mem­­brii comisiunei interimare Dl. Negru?*i dă catiri unei con­­sultațiuni juridice prin case arată că sa poate aminte da lui H­at restaura­rea oasei, cu condițiunea ca să plă­tească materialului ce eventual ar­e rezultat din dărănire, să dr­e oo­manei o pro-ect'ualitare de chirie, iar după 5 ani, să fie obi­ect, d­­ar fără somație, să se supune chiriei. După d sart e comisii interias*ră, a­im­te această soluție pentru case Hart, • Asemenea aiinte ca să se supuie la aliniere nes? Oigarsohi.­gi numește o omisiune, care să verifice s­lidu­s­­tos arsei Rosenblum, pentru a se pronunța apoi. D­nii M. Borat­a și Chibidachi vo­tează contra. Șadiița se ridică la orele 8 searsi Ultime informații Bravele trupe polone, continuări de și ofensiva victorioasă, au ocu­pat localitatea Pologni și au trecut Geidelberg Butb­ask, făcând 5500 prizonieri bolșevici și capturând un numeros material de răsboi. Trupele polone au mai ocupat o­­rașul­­ Rodno, folcind ca un regi­ment bolșevic să capituleze. Pe­tru a sa evita aglomerata cu patsia presohi­ a bstrei Rublelor, Orc­­iunea Băncei Naționale­­ I­gi, a sta­b­lit următoarea normă: Sa vor pre­zenta la preschimbare depunătorii de ruble astfel : In ziua de 23 Septembrie ave­a ce au de tolerat on No 1 400, in ziua de 29 Septembrie acele ce an decc­laret cu No. 401 800, in zi­ua de 3d Septembrie aceia ce au d­clarat cu No. 801 - 1200, in ziua de 1 Oc­­tom­brie aceea ce an declarat cu No. 1201— 1800, in ziua de 2 Octombrie aceia au declarat cu No 1601 2000, in ziua de 3 Octombrie aceia ce an de­cla­rat cu No. 2001 | 2400. Publicul este reget de a se ține cu str'c­­ețe de sosirre dispoz­iiuni pentru a se putea efectua spre iul­suirea d'ior­­n bene cenditions eohimtu'. z — Ministerul industr­e: lucrează la im­proect pentru afilițarea unui ofcaln ecotomie rorgn Is Vims, care se va corps cu aranjarea acg ja#­eotelor făcute inaime de răsboi intre come­­rtat ți­i din Ro­mânia și cei din Austria. Tmodstă acest opniu va stu­dia și probl tmile economice ale Austriei. Toate persoanele ce fac parti din comitetul Societăței „Cultul Morților“ pentru îngrijirea cimitirului „Eterni­­tate“ și celelalte din Ips precum și toate persoanele de b­un ce corsec a lna parte, sunt cu stăruință rugate a se intrau! Marț 28 Siptes&th­e o­­rele 4 p. m. in localul gcoalei primare Gh Asachi din str. Săulescn. ­otsi șisiista parlami­tară. at­isdîfU *la Iași Cu trenul de eri de București, n'au fos­t de cât d­in­ Haneș de­putat ță­ănist și Star, secretarul Camerei. Au plecat eri la Chișinău d nn­ Pelivan fost ministru și S»su de­putat de Vaslui. * La dejunul de eri oferit de d­l. Dragom­iescu au asistat d­in­ . P. Pogonat prefect de jude­ț M. Ne­g­uzzi președintele comisiunei inte­rimare, Eugen Petit profe­t de po­liție, Neculau directorul prefecturii de județ­, Celibidachi, prim ajutor de primar, Henry Siiiu deputat și Haneș deputat . Parlamentarii can au sosit as­tăzi din Capitală au luat dejunul in gară, iar la ora 2 p­mn au / la cot­a­­ Chișinău Sămtată 25 și Duminica 26 Sept 1920 o­ra 9 vor avea loc in sala Ci­­hm SI DO­LI 2 FESTIVALURI AR­TISTICE MUZICALE in fo­ceul So­cietății Mărfșvi care are de scop ra­­clădirea Măs­ăștilor distrus de inamici puse et­i patronajul d In­ general Za­­die, Comandantul Corp IV de Armată Pe lărgă filisul cinem­atografij Re­constituirea satului Mărăști, vor av­a­­ co niițătoarele predarții: Reast da epo dă și rable precum și Fentezie le baston srio țî »ars exesntste da fie vii liceului Milit r D­verse recitări de artiști ai Teatrului Național. D ra Crauvert, d-nii Antonia, Gh­i>­son și Nosek. Diverse romanțe ți putonrii naționale cântate de d­Loc. lordanss cu Reg. 22 Inf de d, Loo, Sor. si tu Reg . Inf de d L­o. lordăneeoB Reg. 12 Inf. Dinauri naționale execu­ata de eci­pa regimentului 4 Infa nter.e. D"ih~stra Regimentului 27 Inf. va executa cu mare succes Imnul Regal, Dorul Banatului, Silvia, etc. 1 'nt EVENIMENTVL Graoiiile care au fost închisa cu ocazia schimbului rublelor pentru a se evita contrabandele, vor fi redeschise incepănd de slăbine­ Se aduce la cunoștința candidaților înscriși la examenul de pedagogie pen­tru șcioli normale că el va avaa loc,iravo­rabil, la 1 Octombrie col. Ia Iaș*. — 7 — Actuala școală de poduri și șosele a fost transformată, in urma aprobă­­rei ministerului de lucrări publice in școli put­tishaică, destinată pentru for­marea inginerilor de diferite speciali­tăți, cuprinzând deocamdată următoa­rele secțiuni :) Secțiunea de construcțiuni căi de comunicație, clădiri, hidraulice lucrări de edilitate, lucrări agricle și silvice. b) Secț­inea de mecanică și elec­tricitate ca eventuale subsecțiuni pen­tr­u av­eți» telegrafie și t­rifon c. Secția da mine și metalurg­e d) S oținiea industrială, dețținetă sa form­­e aerelsate Industrii, afară de cele menționate (sab b și e.) Durați studii­ si e te da 4 ani Sunt admiși a sa prezenta la exa­menul de admit­ere toți sari sunt ad­­misibi­l­i­f­cultățile da țtiințe sau in Aol dem­e­dă înalte studii comerciale și industriiile ,precum și absolvenții groalelor technic« medi». Eximand­ va­­nca pe in sisa de 10 Octombrie 1920 D­upă măsura pe o arie? a dat-o ad ț­a noastră foam­­aia, cu privire la desco-’gest­oparea pieței Ha’ei de ra­rele tu ieusno și fân, cărora le a des­tinat p’ața Bădărău, a­m«i hotărât să pue regulă tot pe piața Ha’ei, ame­najând un pș 1 fai gheretele, tarabele și ovele cu tot s­iul de zarzavaturi, a să­p­­a­ă circ­a lume« printre ele In adavfr era și Hsapul ca e se gă deaufă cieva la punerea ia regulă a tuturor acestora, cari dă­ nu?Ei de multă vișin­e și fac imposibilă t­e erile prin p­ață și in jurul Ha’ei, mai ales cănd incep și ploile care sporest re­­aj­unsurilo c lor *nevo­it de a edinda oom dă Domnul locurila acestea Pe lăngă reparația asfaltului și a pavajului pieța», Comune a dispus o ser­e de imbunatăț'ri ca a să ușureze mai intăiu publicul și ep«i și pe văn* zSt rl, fia precupeț', fie toptagfi. Caa dintâi măsură luată este age­nsraa carelor la linie in șiruri așa ca că taie drumuri libere și largi pan­tru publicul care le cercetează și de la care se aprov zionează cu oale ne­cesare A mai dispus ca curățenia să fia cu țiuit mai bine intreț­nuta și in a­­cest scop c­edsra că nu e rânsă mai dispui ca proprietarul fie­cărui car să’și incarce, du­r desf­cerea măriei, giino’u' făcut de animalele lui, ceea «a ar agara fo­rte mult serv­ciul cu­­rău­rel. Apoi, măsu'a de a desface toate gheretele d­n jurul chilei și a le așe­za pe latm­ea extremă in două trei Șiruri, undei tot tă gol Rebu Hor, e din cele mai salutare, căci impreju­rul Halei n’ar remănea decăt precu­rsu­l cu zarzavaturile mărunte,verde­­l­­i și lăptării cari vin in fie-oare zi dimineață și pleacă la amează. Intr’un cuvânt dispoziția aceasta este g’o bine face e­șeotru public și o ușurință a menținerei ordinai. an Se aduce la cunoștința generală că Duminică 26 a. o. va avea loc in Acta Universității Conferința de șoiiri Maria Livescu, ci­spre „M­șcarea cul­turală ,n Frința și insuficiența gti n­­țui contempora­ne față de starea mo­­r >­a a timpul lor. Conferința se va țin­­a in benifi­c­ul grădi­ni­lor de copii a frocii.tr­­ai ortodoxa Doinrele și domnii di­rectori ai gooalelor sănt rugați să aducă elevii. Parohi Ie sănt invitata asemenea să îi parte la c­nferință — z - Zadarnic po­e­tă cruce Stei in văzduh luã noi prin pestă. Tu, ce ai primit buter­ia taie Pe cel ce-a stf’rit o vi­d­ pentr u adevăr pentru dreptate! El te»a lsat simbol de pace De dragoste și de inflățira Și glasul t’u acuma tapa ? land Băngela sa vareă ’n valuri Și orrbă lumea Ea sfâșie Făcând » dune nulul vo­e Oh Cruce, fă să reînvieri Pi­terea sfărată ce ți a dst’o Isnn, prin moarte și durere, Iar sângele ce-a ours atuncea Acuș» să ducă măngăiere ! Te pleacă lin­ia spre­­ popoare Și ’n pu­za ta se i-a pe toste F’ni pavăza de altă dată Si la urgia ta le scoate . F’ii S­eptrul dătă or de v­ață In măna ce ® r­oa­te poartă Oh C­uce sfânt simbol de pace Reia­ ți­­ uterea de-altă dată ! Maria dr. Stavrilescu 1918 Sept. 14 sasa Ultima Oră Ora a• ti­­ n pSSBilMHI —Prin f\r telegrafic ~~ y Gcav eceidsnt ds t*en la Bizeu 50 morți și numeroși răniți O telegramă neoficială anunță că ori după amiază, din cauza unei ciocniri de trenuri lân­gă stația Buzeu­, ar fi foarte mulți morți și rănit*. T­leg­rama adap­ă că s’ă ciocnit trenul 124 cu *2‘ și că ar fi 50 morții Ghe ția l-a a deschis o anchetă pentru stabilir­ea respunderilor. splec ©,­­a. xa.iza.iștx.h­ix București 25 Septembrie Parte din miniștri­ profitând de sărbătoarea de Luni, vor părăsi C­a­pitala astazi, plecănd la Sinaia. Wilsild Citol In Cau­tili București 25 Septembrie Prințul Carol sosește Mer­cari la Minata unde va sta 3 zile De aici va sosi la București unde i se va face o pri­mi­e oficială. Convalescența Principesei Ileana București 25 S­ptembrie. — A S.­R Principesa Ileana se află actual­mente la Zurich in covalescenft. Principesa a fost dăunâzi operată la Paris, de­ apendicită. Confi­ciul polono-lituan Varșovia 25 Septembrie. — • Conf­ictul litmno polon va fi supus spre tranșare societatei Națiunilor. Mari succese poloneze București În 5 Septembrie Trupele polone înregistrează un nou succes înaintând păni la linia răului Zrcuz. Paralel cu acest succes, urmează tratativele de la Riga. Ciocnirea din sfat­a Buzău — I mori și 14 răniți­­• Buzin 25 Septembrie Ciocnirea produsă la stația Buzău intre un tren de persoane și o navetă, a fost violentă [UNK]. Mai multe vagoane au fost sfărâm­ta. Un comerciant din Piutta a fost ucis, iar 14 mai grav răniți. Consiliul de miniștri de astăzi București 25 septemb­ie.­­ Un QonaPiu de miniștri a avut loc estisi dimineață la ministerul de interne D. nonidri Argetoianu a făcut o expunere asupra situației constatata in călătoria sa in Transilvan­a. O j.xs­ u.I ani­blelox București 25 Septembrie. — Consiliul de miniștri s’a ocupat Is­­tăzi cu l­uarea cursului rublelor. Plata incepe de Mercuri ce vine. București 25 Septembrie Rezultatul In procesul bolșevicilor După lungi desbateri, Curtea Mar­ți ale» din Iași a dat sentința in pro­­cesul celor 87 bolșevici Basarabeni ceru fuseseră condamnați de către instanțele militare din Chișinău la pedepse intre 1 și 20 ani. 34 acuzați au fost unul­e condemnat la 7 DChotaț», iar ani închi­soare De­aseuceni au fost consemnați la căte 5 ani, dori bolșevici ce fusese­ră condamnați de c­ătre Oastea Mar­­țială din Chișicău la moarte. MMMUM „MNAftEst ROMANA“ Capital 10000.000 Ioi de p’in vărsat Sediul in Iași, str. Ștefan cel Mare Sucursist , Chișinău A­genții : limai), Chilia. Face toate operațiile da bancă. Primește depozite spre fructificare in condițiuni foarte avantagioace. Liceu­ de băeți mr. „Kogălniceanu“ Iași Str. Carol 23 (Palatul Sturza) Oara liceal dup­ă programa statul­­ui, cu acelaș preț ca al claselor pa­ralela clasa stat. Pâ lângă cursurile dela stat se prid­a in fiecare zi gre­­tu­l câta două ore de 'conversație de limba franceză și gtticiană ’pentru toți elevii școalei. Curzuri iscuitat­ ve de vioară, pian, pictură, limba­­ engleza. Corpii profesorii compus d­a cei mai buni profesori secundari și unii veraitari Director TITUS PATRICIU Depozitul Reg. de Lisbsistsn­ta CORPUL IV ARM. IAȘI PUBLI­CATION­e In confondu­tte cu ordinal O. 4 A. No. 63905 1­920 se publică spre cunoștirți generală că in ziua de 89 Septembrie 1920, ora 10 dimineață, se va vinde prin licitație publică la Comuna Sculeni (jud. Iași) in socalul postului de jandarmi cantitatea de 478915 Kgr. Făn proprietatea Minis­terului de Răxboi, aflat pe mașia Popriorii (a coperi). Licitrția va fi orală, iar adjudeca­rea se va face pe loc, plătindu-ne imediat costul după prețul oferit și dăuda sa fânul in primirea ofertan­tului. Direct Cap Reg. da Sub. C. 4. A. Adm Lood­. GARDINEANU No. 2757 • Axilla un preparător pen- US« țin doi elevi, unul de clrsa έ», a’tr.1 de clas a IlI-a si» cea ă. numai pentru matemateeft. ro­­rLănă și Rtină. A sa adresa la ziar De vinzare strada Radil No. 7 compuse din 8 camere și alte dependenți, precum si via, 2 hectare pe rod, situate la spa­tul­ Școalei Normale VfBÜe Lupu. Pentru ori­ce lămuriri, a se adresa Genera­ului Ternoschi, Str A­achi 2 INSTITUTUL LICEAL DE FETE INSTITUTUL DE FETE Champalbert-Hdrovazm STRADA BĂRBOI No. 19 IAȘI Redeschide cursurile după progra­ma statului cu a­mbele franceza și germană obligatorii de la țara, Lucrul manual și plano.dibbs in-

Next