Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-07-02 / nr. 110

A IW UI. Al­l­ lVnit.EA JS o I/O >vssm#m ^,e&ae­ ia I AȘI W JE» UN4RE1 4'mmmă' 50 bani prim ai pifftlciisî BsoMMRrat Aritmetica interesului Froomi dojenește guvernul că nu aduce in Parlament mai cu­rând proectele sale de lege, fără să țină seamă de obstrucționiz­­mul opoziției federaliste. Oficiosul liberal n’are dreptate, pentru că la ora aceasta Camera încă nu e constituită. Cu gălăgie, cu votul cu bile, cu chestii personale și scandaluri. Camera a fost impede­­cată pănă acum de a lucra. Viitorul are insă grija de a sfă­tui guvernul ca proectele de iagî ce le va depune să aibă un ca­racter strict național. Sub limba­­giul sibilin al confratelui bucureș­­tean știm noi ce se ad­sade­­ tea­ma ca nu cumva să se stinghe­rească afacerile leaderilor liberali. Nu știm câtă filozofie a învățat d. Vintilă Brătianu, nici dacă a au­zit de filizoful englez Jére­mie Bentham. Acesta e autorul teoriei numită „Aritmetica interesului bine-înțeles Chiar dacă nu cu­noaște acea teorie, d. Vintila Bră­tianu, șeful economic al partidu­lui liberal, o aplică insă in chip instinctiv. Pe tngă societățile li­berale mai vechi, au aparut in timpul din urmă »Cartea romă­nească" și „Tiparul românesc“. Pe când hârtia a ajuns la prețuri fantastice, fabrica de la Bușteni realizează un beneficiu de B mi­lioane și 1’im­ anual la un capi­tal de 4 milioane. Dacă Viitorul cere guvernului să facă ultranaționalizm la proec­tele sale de legi , aceasta o face temându-se că guvernul va deschi­de granițele produselor străine, cari ar putea face concurență so­cietăților liberale. Nu cunosaștem proecțiie guvernului, dar am fi mulțumiți dacă, de pildă, ne-ar veni hîrtie din străinătate. Cu prețurile de astăzi fie hîrtiei na­­ționale, adică național-liberale, pre­ssa românească e amenințată să dispară. Nu mai vorbim de cărți­le didactice cari au ajuns la pre­țuri de... farmacie. Tot așa stă și chestia petrolu­lui. Liberalii au atacat, prin Vii­torul, pe Anglo Francezi pentru presupusa convenție de la Sud- Remo asupra petrolului românesc, iarăși din teamă de concurență. Acesta este adevărul și el nu poate fi îmbrobodit, cu frazele fru­moase și „patriotice“ ale oficio­sului liberal. De aceea sfaturile ce la da guvernului trebuise puse la carantină. Nu pot vorbi la nume­le dezinteresării și al patriotizmu­­lui oameni cari au traficat cu mandatele lor politice spre a se îmbogăți, pe ei și partizanii lor. Sunt încă recente Panamalele li­berale cari au făcut celebre nu­mele unor orașe neînsemnate,cum e Corabia, de pildă, Guvernul să mulțumească libe­ralilor de stat, dar să nu-1 urme­ze, căci e interesat, cărei desvoltări economice­ și a ori­cărei pafaraa trainice. Lucrările da improprietărie aia ță­ranilor din provinciile liberate vor­­ incrimati ea măsuri analoage ce­­lor in cura de aplicare in vechiul Saget. Grija­­ nem­ărginită se Majestatea Voastră a avut in totdeauna pentru țărănime. Ii va hărăzi in istorie nu­mele da „Părinte al țăranilor“, SIRE, Strâns uniți in jurai guvernului Majestcâljii Voastre, U vom da tot con­cursul nostru, ajutându’i în marea o­­peră de reforme, care ara­nseaSrea de a da o așezare trainică și solidă Statului Român, astăzi întregit aproa­pe au toată suflarea rosofineascâ. Prin reformele și legile ce Guver­­nul Majistății Voastre va supune di­feritelor comisiuni parlamentare spre s­tud­are și întocmire, intre sari una din cele mai importante este de bu­nă seamă unificarea legislați­mii, vom cauta a pune in armonia Interesul tuturor clamelor sociale, fără nici o deosebire, pentru ea, cu chipul acasta și cu concursul tuturor, să se poată înființa o stare de lucruri mulțuani­­toasa și benefăcătoare pentru toții SIRE. In această vest’e solemnă, Secatul este fericit da a depune și de setă dată la picioarele Tronului omagiul sentimentelor fals de credință, iubire și devotament pe țara Întreagă —dale Nistru până la Tisa — are pentru gio<­riosul ei suveran, înfăptuitorul Româ­niei Mari, una și indivizibilă Să trăiască Majestatea Voastră! Să trăiască Majestatea Sa Regina! Să trăiască întreaga Dinastie! Să trăiască Românie Mare, Raportor, R. ALEXANDRESCU Obstrucția „Indreptarea“ sub titlul de mai sus publică următoarele : „Guvernul voește sa retragă din circulație coroanele, rublele și bi­letele Băncei Generale. Convenția cu Banca Națională trebue trecută prin Parlament. Par d-nii Maniu, Vaida Voe­­mă, Ciao Popp, N. Iorga, Miha­­lache și prietenii lor fac tot ce le stă in putință să împiedice lucră­rile Camerei. Să se știe prin urmare, cine tre­­bue tras la răspundere pentru a­­ceste piedici care se pun unei bune îndrumări a treburilor publice/ Ră*­fan­gtal Sfsittfeltei It He stgSte Istă textul răspunsului Senatului la MeshgÜK: SIRE, Senatul Brasăci și întregite salută au bucurie, respect și recunoștință pe primul Rege al tuturor românilor și pe iubita noastră Regină, alinătoa­­rea atâtor dureri și suferinți. SIRE. Rezultatul alegerilor parțale din luna lui Februarie anul curent­, dând o indicațiune­­ precisă, a îndreptățit pe Majestatfea Voastră să facă un nou apel în țară, care, de astădată, expri­­mându-și voința in mod liber și con­știent, cu participarea tutuor parti­delor și grupărilor din România in­treagă, a dat acnualul Periemen , Senatul, cunoscând datoriile sale și punând interesele țării mai presus de orice, este gata a da tot corn­ursul tău Guvernului Milesttiiî Voastră pentru înfăptuirea mirilor reforma de cari țara ara nevoie. Pătrunși de răspunderea o ® apasă asupra noastră, nu nu vom da inlă­turi, ci, din contra, voi sa munci cu râvnă spre a ne îndeplini greaua sar­­cină ce am leat asupră-ne. SIRE, Marile jertfe, făcute cu atâta hotă­râre, b­ărbăție și abnsgsția da­căto viteaza noastră argată, sub conduce­rea Majestății Voastre, au lăsat admi­rația lumei intregi. Ele au realisat, după stătea secole, idealul nostru na­țional, va sat da atâtea generații. Luptele dela Mărăști, MarSgegi’, Dolga, Grosești, Oituz și atâtea altele vor rămâne platîn armată și gese­­ricîfJe viitoare titluri da glorie ne­­peritoare gi nume simnte in analele țării noastre, a ăteri de Dumbrava Roșie, Răsbocni, Căligăreni Rfhova, Gi­vița și Plevna, SIRE. Intrea­ga națiune dore­ștc., issspriană cu Majestataa Voastră, statorn­ țc­a U­­n^gtsi și or­dinei lăuntrice, sșesate pe temelii puternice, spre a ce da țării instituț­i noi politice, sociale, scono• «aice §3 cuibarele potrivite su noua stare de ’morun­jî cu nereiig tim­pului.­­ Opera de întregire a neenuului ro­­x să nepe­reobrcă studii amănunțite, la cari toate puterile vii ale națiuni’,­­călăuzite urmai ele dorul de țară și iubirea de neam, trebuie să dea tot comursul lor pstiictiv și luminat. Ic «curta sesiune actuală, care to­tuși va h­rednicie — stat de doritor de siuncă este Senatul — pe lângă ratificarea tratatelor de pace, care se impune, acest Corp va studia și cer­ceta in prealabil legile decretate in mod provizoriu de diferitele guverne ca să stn succedat și va da tărie ace­lora ceri vor &­rat­a cate de Parla­ment, înlăturând astfel orice nesi­guranță pentru petățeni. Tot deodată Senatul va cerceta și vota legile relative la ordinea socială, precum și la deslegarea chestiunii a­­grara pe cari guvernul le-a pregătit. O cumpănă dreaptă inte venituri și ehen­seli va Etabilî echilibrul ast­fel așezate pe baze sigure și temei­nice, fiind o condi­ție neapărată a ori­ « ' fi ; 8 « informații . Următoarele numiri s au făcut pe ziua da­c­ăși la Primărie Com. Iași: Au fost numiți: D-nii Costin Sturdza avocat șef și C. Faur și D. Onescu avocați; d nii: S. Dobrovici intendentul Palatului Comunal, Ciocârlan inten­dentul Cimitirului, I. Botez inspector domeniul, Atanasiul intendentul Aba­­­torului și Petrovici­ intendent al cimi­tirului Sf. Vasile. Examenele de capacitate Astăzi au înc­eput examenele de capacitate pentru fete și băi­ți, la șc. normală Vasile Lupu?. Comisie s­­nea se compune din D nfi: ^Todi CvSCb, M. Gostăchesctî, M. Botez, D. Băncescu și M. Cojocaru. La, 15 iulie încep in localitate, cursurile de vară ale învățătorilor ardeleni’ in focalul șc normale V. Lupa. Șefilor profesorilor secun­dari li sa pus ca bază 830 lei. ca gradațiile la suma respectivă. S'a sers din sfat alocați de buget. Duminică era 5 p. lej dl. Inginer Cihodikcu va vorbi ;n Aula Univer­­­siății despre :Propaganda romăneas­­că in America. Initrarea liberă. Duminică 11 Iulie a o, va avea­­ eo in caseria d lui Bud­șteanu Dirsc­­torul Fedoraî si Băncel populare, că­satoria religioată a d- rei Olga so­rn eseu cu dl. I Ierescu. Astă noapte a fost găsit mort in stradă locuitorul Nicolei Grisin din­­ Mahalaua Z^icolina. Din ordinul parchetului eadavrul a fost dus la Morgă, Falșis­ de la Administrația Financiară D la E. P. impiegată la Adminis­­trația Financiară locală, la serviciul recipisator, a falsificat diferite reci­­pise, inoasănd și altele in suma de 5­10 -100 - 500 lei. Cercetările continuă cu urmită asi­duitate. Aflăm cu plăcere că dl. Teodor C Găucă, fiul venerabilului preot C-tin D. Găucă, și-a luat licența in Drept cu un succes deosebit. Domnia sa se va înscrie zilele aces­tea in Baroul Avocaților din Iași și va urma și Doctoratul Stiintilor Juridice. Mem­brii filielsi din Iași a sosise­tăței pentru sunt convocați profilaxia tuberoulosei in adunare generală Dusamnină 4 Iulie ora 6 p. an. in lo­calul Crupei Roșii din Strada Toms- Cossna . Fiind a doua convocare adunarea se va ține, cu numărul de membrii prezenți. D ministru da Interne direcția ad­ministrației gerersie­­ne comunică că d. ministru da Război a dispus ca prin Comandamentele Corpurilor de Armată să ne dea gratuit cărați și elemente de căruță, la invalizi, vădu­­va și orfani da război, restul sa va vinde cu prețuri maximmale în nevoie, și ce va mai răm­um­a că sa vândă prin licitația publică. Ministerul de Război de asemenea dă un comunicat de modul cum ur­mașii celor morți sau dispăruți din răsboi au a proceda pentru obține­­rea dreptului lor pecuniar ce-l acor­dă statul. Ni se comunică de la direcțiunea regională că sistarea încărcăturilor diverselor transporturi pentru Mun­tenia care era hotărâtă numai pentru o săptămână, va dura totuși până la reconstituirea comploatet a podului da pest. Râmna când se va relua întrea­ga d­roa’aț’­a pa la Mtrăgești. Au so­sit fustinuate stocuri da stofa, pânzeturi și încă­țăm'nta pentru pe­sonalul ceferist din Iași D.stribuț­a acestor articole se va face numai fin­­ala finarilor cu lalar până la 400 kti­lunar, Un comunicat al Prefectura Politiei Primim următorul comunicat al Prefecturei Pol­iiei Iași, asupra unor informaț’uni, publicate in starele de ori seara. 1 Ziarul „Unirea“ denunțând o aba­tere sub titlul „Un exces de zel“ l’a delegat pe d. inspector de poliție Știubei, cu anchetarea cazului Trebue insă știut, că art. 6 din Re­­gulamentul pentru aplicarea legei, a­­supra comerțului ambulant, are două condițiuni, vânzătorilor absolut indis­­pensabile și anume: 1 De a avea etatea de 18 ani cel puțin, 2. De a nu suferi de vre­o boală contagioasă sau de egustatoare * Tot ziarele de eri seară, au publi­cat o informație, relativ la faptul că Prefectura de­ poliție, a fost sesizată că lucrătorii de la atelierele căilor fe­rate lucrează le ateliere cuțite și chei universale, pentru deschiderea case­lor de fir. Prefectura de poliție ține să se știe d­i această informație nu ’este dată din izvorul­ său.* Asupra informațiunilor relative la greva tăbăcarilor, Prefectura poliției fee a cunoscut că in present la toate tabăcăriile din oraș s’a reluat lucrul. * Deasemenea Prefectura de Poliția nu poate elibera pașapoarte, persoa­nelor urmărite, sau care au condam­națiuni chis­r nerămase definitiv. Cu Începere de astăzi d. inginer Lecca girează afacerile direcțiunei fabricei de tutun din localitate pe tot timpul aflărei un concediu a­l lui Moisiu directorul fabricei. D. Gh. Scutariu directorul regional al c. f. din Iași, împlinind astăzi 32 ani de serviciu, a primit numeroase telegrame de felicitări, mmmmm jLuMnC TWIOt j­PP$În £ £&■* .M­imiîtnrrjftr­sgMidkim. JBSft #W»«dft iTUSsk EXAMETRELE Conservatorului de Muzica si Arta dramatica In timpul răsboiului sărmanul nos­tru Conservator n’a avut nici ei ră­gaz și ocazia si-gi arăte progresele e’evitor­i­­ a elevelor sale din cauză că a fost mutat din locul său și a stat un timp fără local. N’am asistat de mulți ani la un examen la Conservator. In anul acesta am avut plăcerea de a fi invitat de d-nul Director A. Ciolan să ascult câțiva elevi dela clasa de flaut a d lui profesor Roșca, a clasei de piano a d lui profesor E. Mezzotti, la acea de v­olină a dTr si profesor A. Theodorini. Am regretat mult că n’dmn putut asista și la acea de canto a d-lui Mersetti,dar am auzit că are cățiva elevi care promit a deveni căntâreți de seamă, având voci fru­moase. Asemenea n’am putut asculta elevele de Piano ale d-nei profesoare A. Burada, a d lui profesor E. Mihail cum am citit intr’o dare de sea­mă foarte elogioasă, prin „Eveni­mentul“ eleve care s’au distins. Ră­mâne să-i ascult la producțiunea de Marți și Joi la teatru. Revenind in parte la clasele la care am as’stat trebue să declar că am rămas foarte satisfăcut de elevii de flaut ai d­lui Roșca Au un ton frumos și curat, un mecanism deja foarte desvoltat și promit a deveni elemente foarte bune pentru orches­trele noastre. In clasa de violină a d-lui Theo­­dorini am observat cu mare plăcere pe micuț’» Lucia Burada care are mult talent, brațul drept foarte de­gajat și un» auz muzical ce trebue neaparat pentru a cănta din violină. A executat Concertul al 8 lea de Ro­me și Meditațiunea de Gounod pe pri­mul preludiu de Bach, cu multă abi­litate. Il doresc din torta ii ma un ț­șor strălucit. Elevii Haimovici, Solomon și d-ra Bik­a Avramovici sunt elevi foarte buni care promit că devie violiniști și mai buni, le recomand insă o in­­tenațiune mai exactă și să nu tremo­­leze prea mult mai ales la game și st­ di Treraurett­i la game și ttudii îmi face totdeauna impresia parcă ar declama cineva cu patos și sentiment cănd nu temuri fie­care notă e ața de înrădăcinată in sina ia azi, incăt devine ridicol. Tânărul L­ucker e cel mai bun din classa de violină. Are un ton plin și ban, un mecanism desvoltat și a executat Concertul in Re minor de Wieniawski aproape perfect și mai ales bine intonat. Ocă dintăi condiție la un violinist sau violoncelist și in genere in toate instrumentele cu coarde este de a cănta curat. Poate să cănte toate stelele de pe cer, dar dacă sunt false n’au nici o valoare. Ca P. S. la clasa de violină mai a­­dau­g că d-ra Abramovici a făcut pro­grese simțitoare insă fostul meu elev d-nul Theodorini dă la aproape toți elevii să’, bucăți prea grele de exe­cutat. Se înțelege că nu le pot exe­cuta de tot bine. Ca de ex. Concer­tul de Bazsl­ini pentru d-ra Abraimo­­viei e prea greu. Nu !.’a executat rău dar departe os fcă­­ fie corect de tot. Studiul in Do minor de Rode in poziția a 3-a n’a fost curat, îmi pare rău că nu pot­­ spune bine de tot dar tocmai pentru că r ® i-a fost elevă trebue să fiu sincer fără a o descuraja. E pen­tru binele d-sale. O consiliez că nu apese srcușul prea tare. Elevele d lui Mezzetti la piano sunt foarte bu­ne. Se recunoaște că profesorul lor nu e numai pianist dar și urn musi­cian perfect și retinut in ce privește in­t­er­p­rear­ea și muzicalitatea cu care cântă elevele sale d rele Predevici, Schonberg și mai ales d-ra Grossu care a făcut ultimul an de absolvire la Conservator, intăi la d. Siroianu a trecut in urmă la clasa d lui Mezzetti, care a fost numit in locul d lui Si­­bisnu, D-ra Grossu a fost mulți ani elevă particulară a d-lui Mezzetin., D-ra Schonberg are mult talent și temperament și d-ra Grossu căștă deja ca o artistă,

Next