Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-07-02 / nr. 110
A IW UI. All lVnit.EA JS o I/O >vssm#m ^,e&ae ia I AȘI W JE» UN4RE1 4'mmmă' 50 bani prim ai pifftlciisî BsoMMRrat Aritmetica interesului Froomi dojenește guvernul că nu aduce in Parlament mai curând proectele sale de lege, fără să țină seamă de obstrucționizmul opoziției federaliste. Oficiosul liberal n’are dreptate, pentru că la ora aceasta Camera încă nu e constituită. Cu gălăgie, cu votul cu bile, cu chestii personale și scandaluri. Camera a fost impedecată pănă acum de a lucra. Viitorul are insă grija de a sfătui guvernul ca proectele de iagî ce le va depune să aibă un caracter strict național. Sub limbagiul sibilin al confratelui bucureștean știm noi ce se adsade teama ca nu cumva să se stingherească afacerile leaderilor liberali. Nu știm câtă filozofie a învățat d. Vintilă Brătianu, nici dacă a auzit de filizoful englez Jéremie Bentham. Acesta e autorul teoriei numită „Aritmetica interesului bine-înțeles Chiar dacă nu cunoaște acea teorie, d. Vintila Brătianu, șeful economic al partidului liberal, o aplică insă in chip instinctiv. Pe tngă societățile liberale mai vechi, au aparut in timpul din urmă »Cartea romănească" și „Tiparul românesc“. Pe când hârtia a ajuns la prețuri fantastice, fabrica de la Bușteni realizează un beneficiu de B milioane și 1’im anual la un capital de 4 milioane. Dacă Viitorul cere guvernului să facă ultranaționalizm la proectele sale de legi , aceasta o face temându-se că guvernul va deschide granițele produselor străine, cari ar putea face concurență societăților liberale. Nu cunosaștem proecțiie guvernului, dar am fi mulțumiți dacă, de pildă, ne-ar veni hîrtie din străinătate. Cu prețurile de astăzi fie hîrtiei naționale, adică național-liberale, pressa românească e amenințată să dispară. Nu mai vorbim de cărțile didactice cari au ajuns la prețuri de... farmacie. Tot așa stă și chestia petrolului. Liberalii au atacat, prin Viitorul, pe Anglo Francezi pentru presupusa convenție de la Sud- Remo asupra petrolului românesc, iarăși din teamă de concurență. Acesta este adevărul și el nu poate fi îmbrobodit, cu frazele frumoase și „patriotice“ ale oficiosului liberal. De aceea sfaturile ce la da guvernului trebuise puse la carantină. Nu pot vorbi la numele dezinteresării și al patriotizmului oameni cari au traficat cu mandatele lor politice spre a se îmbogăți, pe ei și partizanii lor. Sunt încă recente Panamalele liberale cari au făcut celebre numele unor orașe neînsemnate,cum e Corabia, de pildă, Guvernul să mulțumească liberalilor de stat, dar să nu-1 urmeze, căci e interesat, cărei desvoltări economice și a oricărei pafaraa trainice. Lucrările da improprietărie aia țăranilor din provinciile liberate vor incrimati ea măsuri analoage celor in cura de aplicare in vechiul Saget. Grija nemărginită se Majestatea Voastră a avut in totdeauna pentru țărănime. Ii va hărăzi in istorie numele da „Părinte al țăranilor“, SIRE, Strâns uniți in jurai guvernului Majestcâljii Voastre, U vom da tot concursul nostru, ajutându’i în marea operă de reforme, care aranseaSrea de a da o așezare trainică și solidă Statului Român, astăzi întregit aproape au toată suflarea rosofineascâ. Prin reformele și legile ce Guvernul Majistății Voastre va supune diferitelor comisiuni parlamentare spre studare și întocmire, intre sari una din cele mai importante este de bună seamă unificarea legislațimii, vom cauta a pune in armonia Interesul tuturor clamelor sociale, fără nici o deosebire, pentru ea, cu chipul acasta și cu concursul tuturor, să se poată înființa o stare de lucruri mulțuanitoasa și benefăcătoare pentru toții SIRE. In această vest’e solemnă, Secatul este fericit da a depune și de setă dată la picioarele Tronului omagiul sentimentelor fals de credință, iubire și devotament pe țara Întreagă —dale Nistru până la Tisa — are pentru gio<riosul ei suveran, înfăptuitorul României Mari, una și indivizibilă Să trăiască Majestatea Voastră! Să trăiască Majestatea Sa Regina! Să trăiască întreaga Dinastie! Să trăiască Românie Mare, Raportor, R. ALEXANDRESCU Obstrucția „Indreptarea“ sub titlul de mai sus publică următoarele : „Guvernul voește sa retragă din circulație coroanele, rublele și biletele Băncei Generale. Convenția cu Banca Națională trebue trecută prin Parlament. Par d-nii Maniu, Vaida Voemă, Ciao Popp, N. Iorga, Mihalache și prietenii lor fac tot ce le stă in putință să împiedice lucrările Camerei. Să se știe prin urmare, cine trebue tras la răspundere pentru aceste piedici care se pun unei bune îndrumări a treburilor publice/ Ră*fangtal Sfsittfeltei It He stgSte Istă textul răspunsului Senatului la MeshgÜK: SIRE, Senatul Brasăci și întregite salută au bucurie, respect și recunoștință pe primul Rege al tuturor românilor și pe iubita noastră Regină, alinătoarea atâtor dureri și suferinți. SIRE. Rezultatul alegerilor parțale din luna lui Februarie anul curent, dând o indicațiune precisă, a îndreptățit pe Majestatfea Voastră să facă un nou apel în țară, care, de astădată, exprimându-și voința in mod liber și conștient, cu participarea tutuor partidelor și grupărilor din România intreagă, a dat acnualul Periemen , Senatul, cunoscând datoriile sale și punând interesele țării mai presus de orice, este gata a da tot cornursul tău Guvernului Milesttiiî Voastră pentru înfăptuirea mirilor reforma de cari țara ara nevoie. Pătrunși de răspunderea o ® apasă asupra noastră, nu nu vom da inlături, ci, din contra, voi sa munci cu râvnă spre a ne îndeplini greaua sarcină ce am leat asupră-ne. SIRE, Marile jertfe, făcute cu atâta hotărâre, bărbăție și abnsgsția dacăto viteaza noastră argată, sub conducerea Majestății Voastre, au lăsat admirația lumei intregi. Ele au realisat, după stătea secole, idealul nostru național, va sat da atâtea generații. Luptele dela Mărăști, MarSgegi’, Dolga, Grosești, Oituz și atâtea altele vor rămâne platîn armată și gesericîfJe viitoare titluri da glorie neperitoare gi nume simnte in analele țării noastre, a ăteri de Dumbrava Roșie, Răsbocni, Căligăreni Rfhova, Givița și Plevna, SIRE. Intreaga națiune doreștc., issspriană cu Majestataa Voastră, statorn țca Un^gtsi și ordinei lăuntrice, sșesate pe temelii puternice, spre a ce da țării instituți noi politice, sociale, scono• «aice §3 cuibarele potrivite su noua stare de ’morunjî cu nereiig timpului. Opera de întregire a neenuului rox să nepereobrcă studii amănunțite, la cari toate puterile vii ale națiuni’,călăuzite urmai ele dorul de țară și iubirea de neam, trebuie să dea tot comursul lor pstiictiv și luminat. Ic «curta sesiune actuală, care totuși va hrednicie — stat de doritor de siuncă este Senatul — pe lângă ratificarea tratatelor de pace, care se impune, acest Corp va studia și cerceta in prealabil legile decretate in mod provizoriu de diferitele guverne ca să stn succedat și va da tărie acelora ceri vor &rata cate de Parlament, înlăturând astfel orice nesiguranță pentru petățeni. Tot deodată Senatul va cerceta și vota legile relative la ordinea socială, precum și la deslegarea chestiunii agrara pe cari guvernul le-a pregătit. O cumpănă dreaptă inte venituri și ehenseli va Etabilî echilibrul astfel așezate pe baze sigure și temeinice, fiind o condiție neapărată a ori « ' fi ; 8 « informații . Următoarele numiri s au făcut pe ziua dacăși la Primărie Com. Iași: Au fost numiți: D-nii Costin Sturdza avocat șef și C. Faur și D. Onescu avocați; d nii: S. Dobrovici intendentul Palatului Comunal, Ciocârlan intendentul Cimitirului, I. Botez inspector domeniul, Atanasiul intendentul Abatorului și Petrovici intendent al cimitirului Sf. Vasile. Examenele de capacitate Astăzi au început examenele de capacitate pentru fete și băiți, la șc. normală Vasile Lupu?. Comisie snea se compune din D nfi: ^Todi CvSCb, M. Gostăchesctî, M. Botez, D. Băncescu și M. Cojocaru. La, 15 iulie încep in localitate, cursurile de vară ale învățătorilor ardeleni’ in focalul șc normale V. Lupa. Șefilor profesorilor secundari li sa pus ca bază 830 lei. ca gradațiile la suma respectivă. S'a sers din sfat alocați de buget. Duminică era 5 p. lej dl. Inginer Cihodikcu va vorbi ;n Aula Universiății despre :Propaganda romănească in America. Initrarea liberă. Duminică 11 Iulie a o, va avea eo in caseria d lui Budșteanu Dirsctorul Fedoraî si Băncel populare, căsatoria religioată a d- rei Olga sorn eseu cu dl. I Ierescu. Astă noapte a fost găsit mort in stradă locuitorul Nicolei Grisin din Mahalaua Z^icolina. Din ordinul parchetului eadavrul a fost dus la Morgă, Falșis de la Administrația Financiară D la E. P. impiegată la Administrația Financiară locală, la serviciul recipisator, a falsificat diferite recipise, inoasănd și altele in suma de 510 -100 - 500 lei. Cercetările continuă cu urmită asiduitate. Aflăm cu plăcere că dl. Teodor C Găucă, fiul venerabilului preot C-tin D. Găucă, și-a luat licența in Drept cu un succes deosebit. Domnia sa se va înscrie zilele acestea in Baroul Avocaților din Iași și va urma și Doctoratul Stiintilor Juridice. Membrii filielsi din Iași a sosisetăței pentru sunt convocați profilaxia tuberoulosei in adunare generală Dusamnină 4 Iulie ora 6 p. an. in localul Crupei Roșii din Strada Toms- Cossna . Fiind a doua convocare adunarea se va ține, cu numărul de membrii prezenți. D ministru da Interne direcția administrației gerersiene comunică că d. ministru da Război a dispus ca prin Comandamentele Corpurilor de Armată să ne dea gratuit cărați și elemente de căruță, la invalizi, văduva și orfani da război, restul sa va vinde cu prețuri maximmale în nevoie, și ce va mai rămuma că sa vândă prin licitația publică. Ministerul de Război de asemenea dă un comunicat de modul cum urmașii celor morți sau dispăruți din răsboi au a proceda pentru obținerea dreptului lor pecuniar ce-l acordă statul. Ni se comunică de la direcțiunea regională că sistarea încărcăturilor diverselor transporturi pentru Muntenia care era hotărâtă numai pentru o săptămână, va dura totuși până la reconstituirea comploatet a podului da pest. Râmna când se va relua întreaga droa’aț’a pa la Mtrăgești. Au sosit fustinuate stocuri da stofa, pânzeturi și încățăm'nta pentru pesonalul ceferist din Iași D.stribuța acestor articole se va face numai finala finarilor cu lalar până la 400 ktilunar, Un comunicat al Prefectura Politiei Primim următorul comunicat al Prefecturei Poliiei Iași, asupra unor informaț’uni, publicate in starele de ori seara. 1 Ziarul „Unirea“ denunțând o abatere sub titlul „Un exces de zel“ l’a delegat pe d. inspector de poliție Știubei, cu anchetarea cazului Trebue insă știut, că art. 6 din Regulamentul pentru aplicarea legei, asupra comerțului ambulant, are două condițiuni, vânzătorilor absolut indispensabile și anume: 1 De a avea etatea de 18 ani cel puțin, 2. De a nu suferi de vreo boală contagioasă sau de egustatoare * Tot ziarele de eri seară, au publicat o informație, relativ la faptul că Prefectura de poliție, a fost sesizată că lucrătorii de la atelierele căilor ferate lucrează le ateliere cuțite și chei universale, pentru deschiderea caselor de fir. Prefectura de poliție ține să se știe di această informație nu ’este dată din izvorul său.* Asupra informațiunilor relative la greva tăbăcarilor, Prefectura poliției fee a cunoscut că in present la toate tabăcăriile din oraș s’a reluat lucrul. * Deasemenea Prefectura de Poliția nu poate elibera pașapoarte, persoanelor urmărite, sau care au condamnațiuni chisr nerămase definitiv. Cu Începere de astăzi d. inginer Lecca girează afacerile direcțiunei fabricei de tutun din localitate pe tot timpul aflărei un concediu al lui Moisiu directorul fabricei. D. Gh. Scutariu directorul regional al c. f. din Iași, împlinind astăzi 32 ani de serviciu, a primit numeroase telegrame de felicitări, mmmmm jLuMnC TWIOt jPP$În £ £&■* .MimiîtnrrjftrsgMidkim. JBSft #W»«dft iTUSsk EXAMETRELE Conservatorului de Muzica si Arta dramatica In timpul răsboiului sărmanul nostru Conservator n’a avut nici ei răgaz și ocazia si-gi arăte progresele e’evitori a elevelor sale din cauză că a fost mutat din locul său și a stat un timp fără local. N’am asistat de mulți ani la un examen la Conservator. In anul acesta am avut plăcerea de a fi invitat de d-nul Director A. Ciolan să ascult câțiva elevi dela clasa de flaut a d lui profesor Roșca, a clasei de piano a d lui profesor E. Mezzotti, la acea de volină a dTr si profesor A. Theodorini. Am regretat mult că n’dmn putut asista și la acea de canto a d-lui Mersetti,dar am auzit că are cățiva elevi care promit a deveni căntâreți de seamă, având voci frumoase. Asemenea n’am putut asculta elevele de Piano ale d-nei profesoare A. Burada, a d lui profesor E. Mihail cum am citit intr’o dare de seamă foarte elogioasă, prin „Evenimentul“ eleve care s’au distins. Rămâne să-i ascult la producțiunea de Marți și Joi la teatru. Revenind in parte la clasele la care am as’stat trebue să declar că am rămas foarte satisfăcut de elevii de flaut ai dlui Roșca Au un ton frumos și curat, un mecanism deja foarte desvoltat și promit a deveni elemente foarte bune pentru orchestrele noastre. In clasa de violină a d-lui Theodorini am observat cu mare plăcere pe micuț’» Lucia Burada care are mult talent, brațul drept foarte degajat și un» auz muzical ce trebue neaparat pentru a cănta din violină. A executat Concertul al 8 lea de Rome și Meditațiunea de Gounod pe primul preludiu de Bach, cu multă abilitate. Il doresc din torta ii ma un țșor strălucit. Elevii Haimovici, Solomon și d-ra Bika Avramovici sunt elevi foarte buni care promit că devie violiniști și mai buni, le recomand insă o intenațiune mai exactă și să nu tremoleze prea mult mai ales la game și st di Trerauretti la game și ttudii îmi face totdeauna impresia parcă ar declama cineva cu patos și sentiment cănd nu temuri fiecare notă e ața de înrădăcinată in sina ia azi, incăt devine ridicol. Tânărul Lucker e cel mai bun din classa de violină. Are un ton plin și ban, un mecanism desvoltat și a executat Concertul in Re minor de Wieniawski aproape perfect și mai ales bine intonat. Ocă dintăi condiție la un violinist sau violoncelist și in genere in toate instrumentele cu coarde este de a cănta curat. Poate să cănte toate stelele de pe cer, dar dacă sunt false n’au nici o valoare. Ca P. S. la clasa de violină mai adaug că d-ra Abramovici a făcut progrese simțitoare insă fostul meu elev d-nul Theodorini dă la aproape toți elevii să’, bucăți prea grele de executat. Se înțelege că nu le pot executa de tot bine. Ca de ex. Concertul de Bazslini pentru d-ra Abraimoviei e prea greu. Nu !.’a executat rău dar departe os fcă fie corect de tot. Studiul in Do minor de Rode in poziția a 3-a n’a fost curat, îmi pare rău că nu pot spune bine de tot dar tocmai pentru că r ® i-a fost elevă trebue să fiu sincer fără a o descuraja. E pentru binele d-sale. O consiliez că nu apese srcușul prea tare. Elevele d lui Mezzetti la piano sunt foarte bune. Se recunoaște că profesorul lor nu e numai pianist dar și urn musician perfect și retinut in ce privește interprearea și muzicalitatea cu care cântă elevele sale d rele Predevici, Schonberg și mai ales d-ra Grossu care a făcut ultimul an de absolvire la Conservator, intăi la d. Siroianu a trecut in urmă la clasa d lui Mezzetti, care a fost numit in locul d lui Sibisnu, D-ra Grossu a fost mulți ani elevă particulară a d-lui Mezzetin., D-ra Schonberg are mult talent și temperament și d-ra Grossu căștă deja ca o artistă,