Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-08-07 / nr. 139
Știri din Slănicul Cetitorii „Evenimentului“ să nu se aștepte ca prin rândurile de față, — scrise in fugă să arăt dezastrul Slănicului pa ursea războiului. E prea groaznic dezastrul, jalea e prea mari, pentru a le putea reda intr’o corespondență de ziar.. Mă voi mulțumi numai să spun, pentru iminent, că Slănicul Moldovei, aciastă perlă a țarei noastre, cu instalațiunile sale admirabile, cu pozițiunile pitorești, cu isvoare ei bune facătoare și dătătoare de viață, astăsi o ruină, un amestec de pietriș, părăniși, ferării vechi și resturi de instalații Nicăari mai bine ca noi nașe poate vedea urme â înfricoșătoare ale recentului război și nicmeri mai mult ca la S ănio nu lee poate irțalege cât de crud și groaznic este spiritul de distrugere și de răzbunare al osmanilor. * In cimitirul din fostul parc al băilor, — unul dintre numeroasele cimitira da eroi din locurile aceste, — dorm, unii lângă ații, infrății pentru totdeauna vrejii multor nesmuni cari eri n’au războit. Noi găsim ostași români, germani, unguri, ruși, evrei... Printre mormintele scumpe din aest cimitir găisesc pe cel al neuitatului tânăr ieșan Iopot. Octav Tomida, fiul fostului primar al lașlor. Crucea poartă No. 9189 (fiecare mormânt se afă numerotat, mi sa spune, de căitre autoritățile militare germane) Pa crucea viteazului ieșan se află mențiunea că Tomida a căzut in lupta dn 12 Opt 1916. Mai sunt in acest cimitir mormintale și altor eroi ieși', printre cari menționez pe acel al conosautului și da toți regretatului socot. Eugen Antonescu, căzut in 13 Oct. 1916 Profit de această Împrejurare pantru a arăta lipsa de ingrijie și de oricare interes, pe care cei in drept le poartă cimitirelor de eroi din Sinicul Moldovei. Mormintele sunt complet părăsite, multe din cruci sunt căzute, iar altele dau săpadă Singur doar pârâiașul Slănicului, vara curge in apropiere, și codul de brazi din vecinătate, țin de strajă scumpelor morminte. * Pe părțile de ziduri oari au mai rămas in picioare soi in Sunie se pot veti fel de fel de inscripții, cari sunt mărturii vii ale vremurilor de greșii, dar și de inălțare, prin cari au treout eroii noștrii. Așa, pe un zid din aripa dreaptă a cazinoului Reg ü se poate oști: „din ordin superior, bravii din comp. 9 pornesc la atac. Toți suntem uniți și Dumneziu e on noi. Comandantul Companiei și ofițerii ®. • Pa an alt zid din aceiași clădire soldatul Gheorghe Burlacu din Comp. 10 notează: „Mi-e dor de talia, mi ețji dor și de măicuțe. Dar mare dor mie să inving sau să mor pentru țara mea“. Iar in vecinăiata e semnat: „Las oa smintire din războiul 1916. Am fost rănit la cel dintăi atac, chiar lângăăudreps. Voitari veți ceti să știți suferința unui rănit. Poate e cal din urmă adio lamei“. 28 Oct. 1916 Sold Nea Butuc Iar mai jos e notai: „Nefim reautori victorioși. Ne au văzut 32 viteji“. 29 Oct. 1916 In Satul Nou (de lângă Stăni) se află 40 copii orfani da război, muritori de foame și lipsți de ajutor. Un comitet da doamna, domnișoare și domni, constituit sub auspiciile dnei Iliescu a organizat un foars reușit bal intr’o sală a Cazinoului,singura sală care s’a mai putut utiliza) Deși numărul vizitatorilor la Slănic e foarte redus, totuși, având și concursul unor oameni de inimă din Tg Oms, s’a putut aduna suma da cOCO lei, cu cari se va ameliora, desigur in mică parte, mizeria micuților desmoșteniți ai soartei. Se știe că la Poiana Sărată, depărtare de 2 ore de Slănic, se află înmormântat Ionot Macarie, din Reg 13, primul ofițer român oferat pentru patrie la trecerea trupelor noastre in Transilvania. Din inițiativa familiei Funiar și a d lor N Ștefăniu, președintele Camarei de Comerț și a ziaristului M. Miereanu, toți ieșeni, vizitatori ai Slănicului vor face mâini o procesiune la mormântul ofițarului erou, și vor dapuns o coroană de flori naturali oficiindusa și o slujbă relioasă. Dar despre Slănic am mai avea multe de spus. Ne rezervăm insă acest drept pentru o viitoare corespondență Ci in cheieri pa aiv-alde a*i, cradem nimerit ,să reproduces» strofele de mai jos, găsite săpata pe o stâncă de pe munte s Dobru, și cari redau atât da bina ingratitudinea omenească față de binefacerile Slănicu’a’, Slănicului distrus de război Doar psetatea ai ssvat *Și tu azi mort iești, Pa one nu lași să moară Nu te lasă să trăești.. MIER, nu uta, o scumpa saaa că nu am puterea zeilor !„. Lor să ne inchinam, săi rugăm ,căci fără veste, lua tot Kama Deva, cu săgesta lui ascultă mi-a străpuns missa Acum nămai Șira .Tot Puternicul imi va putea vindeca adânca mea rană. Mă voi lupta cu putere, și voi împodobi sitarul marelui Zeu, cu sm'rnă, flori și pietre scumpe doar s’ar indura să stângă din inimile noastre arșița dragostei. Dar, asculta cuvintele mele, M^y*, lusuina ochilor saei....de azi in zace nopți, când luna blândă nu și va mai arăta față de cât spre zorii zilei, voia reveni aici ...voi aștepta cu resemnare destinul pe A-Tot-Puternicul Și ne va pregăti... Voiu fi aici in umbra nopței La scara de jos pe Ganga, o barcă ne va aștepta și dacă până atunci focul iubirei nu e stâ ia in sânul nostru, cu mine vei merge,. In munții Hya&vatalui, departe de ochii Înmoi, ne vom ascunde intr’un castel mândru, așezat pe vârful stâncelor. La picioare’e la o apă cristalină in undeie-i limpezi, cerui îl oglindește. Castelul stă ca un vultur uriaș pe stânca goală , dar, ca o haină scumpă țesută In nenumărate culori, grădini impodobite da mii și mii de fiori se intind in jurul lui. . Asqîo, scsKâpă Msya, acolo ti? voi duce, soolo ascunși da lume ne vom iubi, uitând tot ce e durere, necaz și răutate pe acest sărm în pământ. O singură sărutare pe fruntea ta albă, și ta las, o scumpa mea floare, in pasa Zsiorl Maga, plângând, inaioga cu bretela ei gingașe gâtul lui Sivruka și apleacă capoi pe umărul său, sfâșâiată de durere. .El o stânge in brațele lui și o sărută cu daoșie Luna a dispărut, dar in lumina stelelor, o figură albă, cu grabă alunecând, se urcă pe scara de marmoră și dispare in luntrul templului. O altă ,umbră intimeoo&să se îndreaptă spre orașul Benares, care doarme intr’o tainpă și adânc. tăcere Moldovei ine inimi mea sufere, și neliniștea mă doboară! Mă credem pe un drum lin, presărat numai de fiori, de vervene și de lotuși, dar iată că pe drumul meu cm intăln’t iubirea. Șarpele înaintea mea s’a ridicat, ș’o admincă rană mi-e liant!* Adierea vântului de seară, pare a* duce miresmele florilor, isai arde inima in piept. Nici dulcea lună, care se ridică, nu mi poate potoli durerea ! Ca o săgeată rece, crudă îmi sfâșia inima.. Ah ! ce nenorocită sunt ! numai! el ocupă tot găndul mu ! Făcăndu la stăpânul viiței mele , lumini ochilor mei a devenit ! Ah ! dacă insă, ar trebui din mintea mea cu totul să dispară... Ce mi ar mai rămânea, decăt o noapte neagră fără răsărit ? Sufletul meu se cutremură le această crudă grindire... îngrozită, un fior mă arprinde; ochii mei nu mai văd.. Și simt că voiu muri. !“ Iarăși un suspin Eden, și in vântul lin de samă se stinge dulcea ▼ope Dar, ca pe furiș, noaptea a verii, a acoperit tonul cu vălul ei misteriob Maya se trezește la dinte’un vie, stă o cipa numai pe gânduri, și iat’o elMucănd ca o umbră in jurul templului pănă sjunge in dosul lui, acolo unde duce Bosta de marmoră altă la apele limpezi al e Bfăntului öange, înaintea ei dă ca ești din pământ imita figira a Prințului, învăluit intr’o haină închisă.. — „Mryaî Mtya! șop’ește el trădina inimei mele ! Tr, Care mi ai umplut sufletul de o fericire nespusâ;n cîrp, de cănd ti-am zărit, zi și noapte mă găndesc, tu care, păna coborătă din cer, mi-ai rupt vo nța și judecata! Lasă-mâ la picioarele tale să-ți spun, nu căt ta iubesc! Aș căuta cuvinte în zadar ca să-ți arăt tăria dragostei mele; dar aș vrea să te conving că fără tine, viați tii e un chin, că departe de cehii tăi durc!, Foarele îmi pare că se m tuaceă , florile nu mai au mirezmele lor, și căntecul păscritor e plin de jale ! O spune mi scumpul meu inger că și in inma ta scânteia iubirei t’a aprins,! —„Sunt numai o copilă, o mare Rajah, și nu tu ai trebui să fii la picioare mele, ci eu să mă închin inaintea ta Dar de pe această întrebare, scumpul meu Sivruka ? cănd venirea mea aici îndeajuns ț‘ a dovedit nebunia dragostei mele, și orbii mei ți-au destăinuit taina iubirii inimei mele, pe care voiam să o ascund in dul sufletului meu ! Adică-te și funaflă că sgeata lui Eima-Deva și in inma mea adânc a pătruns. De cănd te-am zărit in templul marelu’ Șiva, ochi tăi, tov.râșii mei au rămas, de atunci cu frică numai, să apropri» de altarul marelui Zeu, ;ăndiști vine rândul să scrind focul sfânt, să ardiu a lui cade’nug smirna și ch'paroscl Mă sunt așa grea vinovată și o mare luptă &’a încins in sătul meu! Te implor, scumpul mu Si vruka mai bine să mă părărești, să mă iaută așa, căci zeii fără mi - uiți , depsesc pe ace ce ca că leg? e pelor sfinte. „Atunci, o Mags, mâni la revărsaul zorilor, cănd iată’a rază a soarelui va încununa cupolele templului sfănt, sufletul meu se va ridica spe drumu cel lung și secătos care duce la Firvana; acolo poate își va găsi măngăere și uitare. „O rezrâhnită nunț! și ce vru doi sunt vorbele tine, iubitu’ meu Sivruka ! Și aceștia o rumeșt dragoste ! Se poate oare ca du’cea iubre, regina fericiilor pământeni’, să fie in tovărăștă de-a așa rmară durere, de un așa adânc chin sufletesc ?“. Zrind aceste cuvite, Maya, da durere sufleteascâ și de marea aptă care-i sășie in ma, cade, 18 pnănd aproape pe scara templului și sârmi mari, fierbinți curg pe fața ei palidă și deznădăjduită. Printu'su ținând o, sirutăndu i măn le, iire eertare : — „Maga, floarea mea albă și curată, iartă mă că te am supărat! Voi face tot cs-mi Beri, da^ EVENIMENTUL JekcîiH Vsr pstr^ce Sâmbătă 7 ți Duminecă 8 August la maIe serbări populare cu bal mascat și costumatoară vor avea loc in grădina Gopou Intrarea pentru toată lumea 3 Lei de persoană — s •— Suntem rugați a publica următorul ACT DE MULȚUMIRE . Subsemnați Constantin B Sifrone Președinte Comis interim și Epitrop al Bisercilor, din Comuna Cănț&îărești județul Vaslui și întregul Comitet școlar Aducem vile noastre mulțumiri d lui Marcel Bastaki Prefetul nostru de Vaslui, pentru marele concurs ce ne a dat succesiunea cerbărei școlare din ziua de 29 Iunie et v. 1920 și a Bălaiul cu Tombolă dețin folosul fondurilor școlare și pentru donaționea făaută e următoarelor lumi: Lei 200 pentru Biserica Damoslănești și HO lei pentru fondul școaelor, Doamnei și dui Gh. Beleuță Căpitan, pentru marel e gest folantropic,, care au donat următoarele lumi: Lei 600 pentru fondul Bisericilor și e. 600 pentru fondul școalelor din această oemură Le urăm acestor generoși ani mulți și fericit. Preș d Corn, in era prin Cănțălăreșt? Jud. Vaslu?.^ C B SOFRONE Epitropia generaă a Căsei spitalelor și ospiciilor Sft. Spiridon aduce la cunoștința generală că Iași in ziua de 7 August a c. era 10 ani. va ține licitație publică in cancearia acestei Ei ltropi’, pentru darta intreprndere a lucrărilor de repara ii țturi recesare spitalului central din Iași, in cam aria a. c. Valoarea lucrărilor după deviz esta de lei 85000. Garanția povizorie va fi de ’ei 3500, iar cea definitivă va fi de 7000 lei, ia efecte sau numerar. Devizul, caeful de sarcini, și condițiunile generele de întreprinderi de ’u"tări publice, se pot vedea in orice zi de lucru la bioroul serviciului Technic al Epi tropi’i. Dispozițunile art. 7383 din legea contabilitâței ale statului, vor fi aplicabile la această licitație A UDREI KIRILOVICI senior advocat Iași strada Armeană 3, * Ultima oră properia negocierilor de armistițiu polono-ruse Anglia anunță represiuni contra sovietelor. Varșovia . August Negociațiunile armistițiului find rupte ostilitățile au reînceput pe întreg frontul. Trupele rusești fac toate sforțările pentru a tăia drumul polonezilor de la Varșovia care comunica cu Dantzigul, port care servește polonezilor pentru debarcarea materialului de război, trimis de către aliați. Comunicatul bolșevic anunță că trupele bolșevice au trecut râul Bug in direcția Sierlec, pe o distanță de 100 verste. La vest ofensiva continuă in regiunea Bielostok și Billsk. Anglia anunță represiuni Horsen 6 — "Daily Telegraph“ spune că dacă peste câteva zile Moscova nu va fi modificat atitudinea sa prezentă față de Polonia și dacă armatele sovietice vor persista in străduințele lui Kameneff, Krassin și delegația lor, va fi rugată de a pleca din Anglia. <3n ajutorul muncitorimei București 6 August D. Gr. Trancu Iași ministrul runcei, a rostit 1* Senatul discurs, in chestiunea pensiunilor muncitorilor. Sa va veni in ajutorul munctorimii, prin noul proeot de lege, asigurăndu'o contra boalei, contra accidentelor, dăndu-i pensii de invaliditate din boală și bătrânețe etc. In jurul noii emisiuni a Bancei Naționale —Dclarațiile d-lui Take Ionescu— București , August D. Take Ionesu, ministru al interim la finaotă, a declarat că, ritm căt nu se cunoaște cuantumul coroanelor care sunt in circulatie*, nu Se poate limita cifra exactă a bonurilor de tesaur, iar intrucăt privește etalizaria Băncei Neonate, aceasta nu se poate face, chestiunea aceasta debătăndusî cănd Bnca va cere să’și eoinda privilegiile și in noile naturi romanești, împrumutul forțat și coroanele București . August * Drake Ionescu a declarat că nu se va face nici un împrumut forat asupra coroanelor. Se vor da bonuri de casă, platibile in hărtie monedă. Se va egala coroana cu lei, conform procesului valutar existent. Pe piață circulă un număr Însemnat de coroane și se impune deci să se pună capăt contra bandelor cari continuă incă și astăzi. impozitat progresiv pe Venit București 6 August In cursul săptâmănei ce vine se va depune la Cameră proectul de impozit progresiv .pe venit, intoca it de d C. Argetoianu, fostul ministru de final’țg. Gavernni și 4 Tttc Joneses București 6 August. Ziarul „Iidri ptma” pozen,îzănă cu pasa d lui Al. Marghiloman care . atacă meru pe d. Lilie Ionescu, scrie următoarele in numărul său de astăzi: ,,Colaborarea cu d. Take Ionescu, făcută in scopul de a asigura guvernului un concurs prețios și competent, este trăinită și roadele ei fecunde sunt evidente pentru oricine nu aduce în discuziune o amărăciune de paraponiști sau o rea credință de intrigant“ . Președintele Wilson in favoarea Poloniei Londra 6 August Prședintele Wilson a hotărât să interve in favoarea Poloniei. Se știe că până azi America nu se asociase la intervenția Angliei și Franței la Moscova. . Acum suntem informați că președintele Wilson a adresat un mesaj Congresului cerând ca Statele Unite să se pse in fruntea statelor cari au intervenit la Moscova, deoarece Sovietele araeciptă independența Poloniei. * % Convocarea Senatului american