Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-08-07 / nr. 139

Știri din Slănicu­l Cetitorii „Evenimentului“ să nu se aștepte ca prin rândurile de față, — scrise in fugă să arăt dezastrul Slă­nicului pa ursea războiului. E prea groaznic dezas­trul, jalea e prea mari, pentru a le putea reda intr’o corespondență de ziar.. Mă voi mulțumi numai să spun, pentru iminent, că Slănicul Moldovei, aciastă perlă a țarei noastre, cu in­­stalațiunile sale admirabile, cu pozi­­țiunile­­ pitorești, cu isvoare­ e­i bune facătoare și dătătoare de viață, astăsi­­ o ruină, un amestec de pietriș, pă­răniși, ferării vechi și resturi de in­­stalații Nicăari mai bine ca noi nașe poa­te vedea urme­ â înfricoșătoare ale re­centului război și nicmeri mai mult ca la S ănio nu lee poate irțalege cât de crud și groaznic este spiritul de distrugere și de răzbunare al osma­nilor. * In cimitirul din fostul parc al bă­ilor, — unul dintre numeroasele cimi­tira da eroi din locurile aceste, — dorm, unii lângă a­ții, infrăț­ii pentru totdeauna v­rej­ii multor nesmuni cari eri n’au războit. Noi găsim ostași români, ger­mani, unguri, ruși, evrei... Printre mormintele scumpe din a­­est cimitir găisesc pe c­el al neuita­tului tânăr ieșan Iopot. Octav Tomida, fiul fostului primar al laș­lor. Crucea poartă No. 9189 (fiecare mor­mânt se afă numerotat, mi sa spune, de căitre autoritățile militare germa­ne) Pa crucea viteazului ieșan se află mențiunea că Tomida a căzut in lup­ta d­n 12 Opt 1916. Mai sunt in acest cimitir mormin­tale și altor eroi ieș­i', printre cari menționez pe acel al conosautului și da toți regretatului socot. Eugen An­­tonescu, căzut in 13 Oct. 1916 Profit de această Împrejurare pan­tru a arăta lipsa de ingrij­ie și de ori­care interes, pe care cei in drept le poartă cimitirelor de eroi din S­i­­nicul Moldovei. Mormintele sunt comple­t părăsite, multe din cruci sunt căzute, iar alte­le dau să­padă Singur doar pârâiașul Slănicului, vara curge in apropiere, și cod­ul de brazi din vecinătate, țin de strajă scumpelor morminte. * Pe părțile de ziduri oari au mai rămas in picioare soi in S­unie se pot veti fel de fel de inscripții, cari sunt mărturii vii ale vremurilor de greș­ii, dar și de inălțare, prin cari au treout eroii noștrii. Așa, pe un zid din aripa dreaptă a cazinoului Reg ü se poate oști: „din ordin superior, bravii din comp. 9 pornesc la atac. Toți suntem uniți și Dumneziu e on noi. Comandantul Companiei și ofițerii ®. • Pa an alt zid din aceiași clădire soldatul Gheorghe Burlacu din Comp. 10 notează: „Mi-e dor de talia, mi ețji dor și de măicuțe. Dar mare d­or mi­e să inving sau să mor pentru țara mea“. Iar in vecinăiata e semnat: „Las oa smintire din războiul 1916. Am fost rănit la cel dintăi atac, chiar lângăăudreps. Voi­tari veți ceti să știți suferința unui rănit. Poate e cal din urmă adio lamei“. 28 Oct. 1916 Sold Nea Butuc Iar mai jos e notai: „Ne­fim reautori victorioși. Ne au văzut 32 viteji“. 29 Oct. 1916 In Satul Nou (de lângă Stăni) se află 40 copii orfani da război, muri­tori de f­oame și lips­ți de ajutor. Un comitet da doamna, domnișoare și domni, constituit sub auspiciile d­nei Iliescu a organizat un foars re­ușit bal intr’o sală a Cazinoului,­­sin­gura sală care s’a mai putut utiliza) Deși numărul vizitatorilor la Slănic e foarte redus, totuși, având și con­cursul unor oameni de inimă din Tg Oms, s’a putut aduna suma da cOCO lei, cu cari se va ameliora, desigur in mică parte, mizeria micuților des­­moșteniți ai soartei. Se știe că la Poiana Sărată, depăr­tare de 2 ore de Slănic, se află în­mormântat Ionot Macarie, din Reg 13, primul ofițer român oferat pentru patrie la trecerea trupelor noastre in Transilvania. Din inițiativa familiei Funiar și a d lor N Ștefăniu, președintele Cama­rei de Comerț și a ziaristului M. Mie­­reanu, toți ieșeni, vizitatori ai Slăni­cului vor face mâini o procesiune la mormântul ofițarului erou, și vor da­­puns o coroană de flori naturali o­­ficiindu­sa și o slujbă rel­­ioasă. Dar despre Slănic am mai avea multe de spus. Ne rezervăm insă a­cest drept pentru o viitoare cores­pondență Ci in cheieri pa aiv-alde a*i, cradem nimerit ,să reproduces» strofele de mai j­os, găsite săpata pe o stâncă de pe munte­ s Dobru, și cari redau atât da bina ingratitudinea omenească fa­ță de binefacerile Slănicu’a’, Slănicului distrus de război Doar ps­etatea ai ss­vat *Și tu azi mort iești, Pa o­ne nu lași să moară Nu te lasă să trăești.. MIER, nu u­ta, o scumpa saaa că nu am puterea zeilor !„. Lor să ne inchinam, să­i rugăm ,căci fără veste, lua tot Kama Deva, cu săgesta lui ascul­tă mi-a străpuns m­issa Acum nămai Șira .­Tot Puternicul imi va putea vindeca adânca mea rană. Mă voi lupta cu putere, și voi împodobi­ si­tarul marelui Zeu, cu sm'rnă, flori și pietre scumpe doar s’ar indura să stângă din inimile noastre arșița dragostei. Dar, asculta cuvintele mele, M^y*, lusuina ochilor saei....de azi in zace nopți, când luna blândă nu și­­ va mai arăta față de cât spre zorii zilei, voia reveni aici ...voi­ aștepta cu re­semnare­­ destinul pe A-Tot-Puterni­­cul Și ne va pregăti... Voiu fi­­ aici in umbra nopței La scara de jos pe Ganga, o barcă ne va aștepta și dacă până atunci focul iubirei nu e stâ ia in sânul nos­tru, cu mine vei merge­,. In munții Hya&vatalui, departe de ochii Înmoi, ne vom ascunde intr’un castel mândru, așezat pe vârful stâncelor. La picioare’e la­ o apă cristalină in undeie-i limpezi, cerui îl oglin­dește. Castelul stă ca un vultur uriaș pe stânca goală , dar, ca o haină scum­­pă țesută In nenumărate culori, gră­dini impodobite da mii și mii de fiori se intind in jurul lui. . Asqîo, scsKâpă Msya, acolo ti? voi duce, soolo ascunși da lume ne vom iubi, uitând tot ce e durere, necaz și răutate pe acest sărm în pământ. O singură sărutare pe fruntea ta albă, și ta las, o scumpa mea floare, in pasa Zsi­or­­­l Maga, plângând, inaioga cu bretela ei gingașe gâtul lui Sivruka și a­­pleacă capoi pe umărul său, sfâșâ­­iată de­­ durere. .El o stânge in bra­țele lui și o sărută cu da­oșie Luna a dispărut, dar in lumina stelelor, o figură albă, cu grabă alunecând, se urcă pe scara de marmoră și dis­pare in l­untrul templului. O altă ,umbră intimeoo&să se în­dreaptă spre orașul Benares, care doarme intr’o tain­pă și adânc. tăcere Moldovei ine inimi mea sufere, și neliniștea mă doboară! Mă credem pe un drum lin, presărat numai de fiori, de vervene și de lotuși, dar iată că pe drumul meu cm intăln’t iubirea. Șarpele înaintea mea s’a ridicat, ș’o admincă rană mi-e liant!* Adiere­a vântului de seară, pare a* duce miresmele florilor, isai arde in­ima in piept. Nici dulcea lună, care se ridică, nu mi poate potoli durerea ! Ca o săgeată rece, crudă îmi sfâșia inima.. Ah ! ce nenorocită sunt ! nu­mai­­! el ocupă tot găndul m­u ! Făcăndu la stăpânul vi­iței mele , lumini ochilor mei a devenit ! Ah ! dacă insă, ar trebui din min­tea mea cu totul să dispară... Ce mi ar mai rămânea, de­căt o noapte neagră fără răsărit ? Sufletul meu se cutremură le a­­ceastă crudă grindire... îngrozită, un fior mă arprinde; ochii mei nu mai văd.. Și simt că voiu muri. !“ Iarăși un suspin Eden­, și in vân­tul lin de samă se stinge dulcea ▼ope Dar, ca pe furiș, noaptea a ver­ii, a acoperit tonul cu vălul ei misteri­ob Maya se trezește la dinte’un vie, stă o c­ipa numai pe gânduri, și iat’o elMu­cănd ca o umbră in jurul tem­plului pănă sjunge in dosul lui, a­colo unde duce Bosta de marmoră altă la apele limpezi al e Bfăntului öange­, înaintea ei d­ă ca ești din pământ imita figira a Prințului, în­văluit intr’o haină închisă.. — „Mryaî Mtya! șop’ește el tră­dina inimei mele ! Tr, Care mi ai umplut sufletul de o fericire nespusâ;­­n cîrp, de cănd ti-am zărit, zi și noapte mă găndesc, tu care, p­­­ăna coborătă din cer, mi-ai rupt vo­ nța și judecata! Lasă-mâ la picioarele tale să-ți spun, nu căt ta iubesc! Aș căuta cuvinte în zadar ca să-ți arăt tăria dragostei mele; dar aș vrea să te conving că fără tine, via­ți tii e un chin, că departe de cehii tăi durc!, Foarele îmi pare că se m tuaceă , florile nu mai au mirezmele lor, și căntecul păscritor e plin de jale ! O spune mi scumpul meu inger că și in in­ma ta scânteia iubirei t’a aprins­,! —„Sunt numai o copilă, o mare Rajah, și nu tu ai trebui să fii la pi­cioare mele, ci eu să mă închin ina­intea ta Dar de pe această întrebare, scum­pul meu Sivruka ? cănd venirea mea aici îndeajuns ț‘ a dovedit nebunia dragostei mele, și orbii mei ți-au destăinuit taina iubirii inimei mele, pe care voiam să o ascund in dul sufletului meu ! A­dică-te și fun­află că s­geata lui Eima-Deva și in in­ma mea adânc a pătruns. De cănd te­-am zărit in templul marelu’ Șiva, ochi tăi, tov.râșii mei au rămas,­­ de atunci cu frică numai, să apropri» de altarul marelui Zeu, ;­ănd­iști vine rândul­ să scrind focul sfânt, să ard­iu a lui cade’nu­g smirna și ch'paro­­scl Mă s­unt așa grea vinovată și o mare luptă &’a încins in sătul meu! Te implor, scumpul m­u Si vruka mai bine să mă părărești, să mă ia­u­tă­ așa, căci zeii fără mi - uiți , depsesc pe ace ce ca­ că leg? e pe­lor sfinte.­­ „Atunci, o Mags, mâni la revăr­sa­ul zorilor, cănd iată’a rază a soa­relui va încununa cupolele templului sfănt, sufletul meu se va ridica sp­e drumu cel lung și secătos care du­ce la Firvana; acolo poate își va găsi măngăere și uitare.­­ „O re­zrâhnită nunț! și ce vru doi sunt vorbele tine, iubitu’ meu Sivruka ! Și aceștia o rumeșt dra­goste ! Se poate oare ca du’cea iub­re, re­gina feric­iilor pământeni’, să fie in tovărăș­tă de-a așa rmară durere, de un așa adânc chin sufletesc ?“. Z­rind aceste cuv­ite, Maya, da durere sufleteascâ și de marea aptă care-i s­ășie in ma, cade, 18­ pnănd a­­proape pe scara templului și sâ­r­mi mari, fierbinți curg pe fața ei palidă și deznădăjduită. Printu'­su ținând o, sirutăndu i mă­­n le, ii­re e­ertare : — „Maga, floarea mea albă și curată, iartă mă că te am supărat! Voi face tot cs-mi Beri, da^ EVENIMENTUL JekcîiH Vsr pstr^ce Sâmbătă 7 ți Duminecă 8 August la ma­Ie serbări populare cu bal mascat și costu­mat­oară vor avea loc in grădina Gopou Intrarea pentru toată lu­­mea 3 Lei de­­ persoană­ — s •— Suntem rugați a publica următorul ACT DE MU­LȚ­UMIRE . Sub­semna­ți Constantin B Sifro­­ne Președinte Comis interim și Epi­­trop al Bise­­­rcilor, din Comuna Căn­­ț&îărești județul Vaslui și întregul Comitet școlar Aducem vile noastre mulțumiri d lui Marcel Bastaki Prefe­tul nostru de Vaslui, pentru marele concurs ce ne a dat su­ccesiunea cerbărei șco­lare din ziua de 29 Iunie et v. 1920 și a Bălaiul cu Tombolă deț­in fo­losul fondurilor școlare și pentru do­­naționea făaută e următoarelor lumi: Lei 200 pentru Biserica Dam­oslă­­nești și HO lei pentru fondul școa­elor, Doamnei și d­ui Gh. Beleuță Că­pitan, pentru marel e gest folantro­pic,, care au donat următoarele lumi: Lei 600 p­entru fondul Bisericilor și e. 600 pentru fondul școalelor din această oemură Le urăm acestor generoși ani mulți și feric­it. Preș­ d Corn, in­ er­­a prin Cănțălă­reșt? Jud. Vaslu?.^ C B SOFRONE Epitropia genera­ă a Căsei spita­lelor și ospiciilor Sft. Spiridon aduce la cunoștința generală că Iași in ziua de 7 August a c. era 10 a­ni. va ține licitație publică in cance­aria acestei Ei ltropi’, pentr­u dart­a intrep­r­ndere a lucrărilor de repara ii țt­uri recesare spitalului­­ central din Iași, in cam aria a. c. Valoarea lucrărilor după deviz es­ta de lei 85000. Garanția p­ovizorie va fi de ’ei 3500, iar cea definitivă va fi de 7000 lei, ia efecte sau numerar. Devizul, caeful de sarcini, și con­di­țiunile generele de întreprinderi de ’u"tări publice, se pot vedea in ori­ce zi de lucru la bioroul serviciului Technic al Epi tropi’i. Dispoziț­unile art. 73­83 din legea contabilitâței ale statului, vor fi apli­cabile la această licitație A UD­REI KIRILOVICI senior advocat Iași strada Armeană 3, * Ultima oră properia negocierilor de armistițiu polono-ruse Anglia anunță represiuni contra sovietelor. Varșovia . August Negociațiunile armistițiului find rupte ostilitățile au reînceput pe în­treg frontul. Trupele rusești fac toate sforțările pentru a tăia drumul po­­­lonezilor de la Varșovia care comunica cu Dantzigul, port care servește polonezilor pentru debarcarea materialului de război, trimis de către aliați.­­ Comunicatul bolșevic anunță că trupele bolșevice au trecut râul Bug in direcția Sierlec, pe o distanță de 100 verste. La vest ofensiva continuă in regiunea Bielostok și Billsk. Anglia anunță represiuni Horsen 6 — "Daily Telegraph“ spune că dacă peste câteva zile Moscova nu va fi modificat ati­tudinea s­a prezentă față de Polonia și dacă arma­tele sovietice vor persista in străduințele lui Ka­­meneff, Krassin și delegația lor, va fi rugată de a pleca din Anglia. <3n ajutorul muncitorimei București 6 August D. Gr. Trancu Iași ministrul r­uncei, a rostit 1* Senat­ul discurs, in chestiunea pensiunilor muncitorilor. Sa va veni in ajutorul munc­torimii, prin noul proeot de lege, asi­­gurăndu'o contra boalei, contra accidentelor, dăndu-i pensii de invali­­di­tate din boală și bătrânețe etc. In jurul noii emisiuni a Bancei Naționale —Dclarațiile d-lui Take Ionescu— București , August D. Take Iones­u, ministru al­ interim la finaotă, a declarat că, ritm căt nu se cunoaște cuantumul coroanelor care sunt in circulatie*, nu Se poate limita cifra exactă a bonurilor de tesaur, iar intru­căt pri­vește etalizaria Băncei Neonate, aceasta nu se poate face, chestiunea aceasta d­ebătăndu­sî cănd B­nca va cere să’și eo­­inda privilegiile și in noile­­ naturi romanești, împrumutul forțat și coroanele București . August * D­rake Ionescu a declarat că nu se va face nici un împrumut for­­­at asupra coroanelor. Se vor da bonuri de casă, platibile in hărtie monedă. Se va egala coroana cu lei, conform procesului valutar existent. Pe piață circulă un număr Însemnat de coroane și se impune deci să se pună capăt contra­­ bandelor cari continuă incă și astăzi. impozitat progresiv pe Venit București 6 August In cursul săptâmănei ce vine se va depune la Cameră proec­­tul de impozit progresiv .pe venit, intoca it de d C. Argetoianu, fos­­t­ul ministru de final’țg. Gavernni și 4 Tttc Joneses București 6 August. Ziarul „Iidri ptma” pozen,îzănă cu pasa d lui Al. Marghiloman care . atacă meru pe d. Lilie Ionescu, scrie următoarele in numărul său de astăzi: ,,Colaborarea cu d. Take Ionescu, făcută in sco­pul de a asigura guvernului un concurs prețios și competent­, este trăinită și roadele ei fecunde sunt evidente pentru ori­cine nu aduce în discu­­ziune o amărăciune de paraponiști sau o rea cre­dință de intrigant“ . Președintele Wilson in favoarea Poloniei Londra 6 August Pr­­ședintele Wilson a hotărât să interv­e in favoarea Poloniei. Se știe că până azi America nu se asociase la intervenția An­­gliei și Franței la Moscova. . Acum suntem informați că președintele Wilson a adresat un me­saj Congresului cerând ca Statele­ Unite să se pse in fruntea statelor cari au intervenit la Moscova, de­oarece Sovietele araeciptă indepen­dența Poloniei. * % Convocarea Senatului american

Next