Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-07-10 / nr. 117
ANUL AL XX VII-LEA NO. 117 **»•«•*» i» cțu 30mvtk\sUa\va IAȘI HAJA UNIRE SSS-WSS» mijB»matta«aaiaia Baniiichi«mgia^^ wer 50 Bani i#m ai partidului ^eraocraf Imi if ■ES III Ița— mm mm l ka Mrf P* mmsm wmMs â» iarnă '. ^ '■'' '■' 1 * ._ ’ ' i ,.a Ce vrea opoziția? Lume» s’a blazat. Nu se mai impresionează de „Scandalurile de la Cameră“, vorbe ce revin mereu in pressă și in strigătele vinzătorilor de ziare. Scandalul a devenit, nu o excepție, ci ceva obișnuit, ce nu mai miră pe nimeni, întrebarea ce se impune : ce vrea opoziția cu furi ? La ce tinde ? aceste scandală impedece guvern și majorități de a lucra? Nu va izbuti, căci guvernul va fi silit, scandalurile continuând, să ia măsura prorogări Parlamentului și să guverneze cu decretelegi. In orice caz, cabinetul actual nu e atit de naiv, cum își inchipuesc domnii din „Federație“, ca să se retragă, spre a faca loc d lor dr. Lupu și I. Malache. Aceștia au fost la putere și au dat măsura capacitatei lor politice. Nu e nici un motiv să reîncepem o experiență, care a fost, in rindul trecut, foarte concludentă. Dar ce este opoziția ? E massă disparată de elemente dre orogine, fără coeziune, fără crez politic, care n’are comun decit proiferările in Parlament și ambițiile nelegitime și neîndraptațte ale membrilor ei. Opoziția e un mozaic de aperturi și de inzuinii funeste. Compunerea ei amintește fabula lui La Fontaine, broasca și știuca“. Lăsăm „Racul, cititorilor grija de a desemna pa acei din fruntea "»Federației*, cari reprezintă animalele fabulistului. Dar domnii opozanți sunt nu numai irascibili 1* la aeră, ci ș i revenitoși față de Coroană. Dnir __ Vaida-Voevod, dr. Lupu, N. Iorga, I. Mihalache și cohorta lor de scandalagii au voit să terorizeze Coroana, cerid audiență la Palat in corpore, contrar tuturor uzanțelor și s’au retras de acolo cu emfază, atunci cînd li s’a servit cuvenita lecție de bună-cuviință. Și care a fost semnalul scandalului ? Depunerea pe biroul Camerei a procetului agrar al d-lui I. Mihalache. D. George Mîrzescu, un abil parlamentar, a dovedit că depunerea acelui proect a fost un pretext de scandal. D. Văida, ca prim ministru, telegrafiase de la Paris ca proectul Mialache să fie amînat. A fost totuși depus atunci, tocmai ca platformă de retragere a fostului guvern. Și consortul Mihalache Comp. credea că dacă acel proect a atras atunci căderea guvernului acelaș rezultat îl va avea și astăzi. Dar non bis in idem. Guvernul Averescu nu poate cădea pe chestia unui proect ce na-i aparține. Și guvernul nu se va intimida. El e conștient că e ultima rezervă de guvernare a acestei țari și va remănea la postul său. Retragerea-i ar fi o crimă națională, căci ar da Țara pradă dezordinei și anarhiei. Opoziția va inregistra o decepție mai mut. Să sperăm că aceasta o va cuminți și o va face să renuere la o luptă „sui generis“, fără nici o șansă de izbândă. Fondurile secrete ale statului și d-lul Lupu In plină Cameră, d. deputat A. Zamfir, a adus drului Lupu acuzațiunea că, pe când era ministru de interna, deci pe când proteja pe faimosul Bujor, a încasat din fondurile secrete ale statului, peste 3 milioane, in vederea așa zisei mențineri a ordinei. Drul Lupu care se afla față a răspuns Dar cum ? Că dacă a luat și d sa din fondurie secrete, alții au luat mai înainte și mai mut. Întocmai ta și omul ceva care fiind prins cu furatul, luat la cercetare, a răspuns că și alții au mai furat, crezând că prin această destăinuire vina i se va micșora și pedeapsa i se va ierta pe jumătate. E întocmai ca și elevul de școală care a fost prins cu lecția neânvățatâ și luat din scurt de părinții săi, a găsit o scuză : că și alți elevi n au știut lecția. Drul Lupu s’a scuzat că nu luat 3 milioane, ci 1 milion jumătate. om aceasta vina nu i’a scăzut, de luat a luat și dacă nu lua, nu ar fi fost acuzat in plină Cameră, de acest fapt infamant. Jtei grefe la Jiși O nouă grevă a izbucnit la fabrica Klepper din Iași. [’* numit o comisiune de arbitri din partea lucrătorilor și patronilor. D. președinte Solomon a fost recomandat ministerului muncei . La atelierele de la Frumoasa, lucrătorii sindicaliști, sub diferite pretexte, nevoind să lase să lucreze la orătorul Bateson și pretinzând ca acesta să fie expulzat din fabrică, pentru garantarea libertăței muncei, s’a dispus cană na lucreze, postându se ași jandarmii. informații ! Cu începere de la 6 j 7 trenurile Mixte 501 / 502 dintre Cernăuți - Burdujeni s’au prelungit până la Pașcani Trenul 501 pleacă din Pașcani ora 8,40 Cu legătura nr. 150 de la Iași pentru Cernăuți, așa că pasagerii plecați din Iași la ora 6 du legătură imediat in Pașcani. Cu începere de la 77 trenurile 319 320 Crasna Ruși. 435 j 436 Buhăești Dagâța s’au modificat după cum urmează: Tr. 319 Crasna pleacă 12,5b. Huși sosește 15 20 Tr. 320 Huși placă 6.15 Crasna sosește 8 35 Tr 435 Buhăești pleacă 72.20 Dagâța sosește 15 10 Tr. 436 Dagâța pleacă 18 25 Buhăești sosește 2115 Din Iași se poate pleca spre Huși și Dagîța cu tr. 148 la ora 9.15. Abuzul cu telegraful Poarte multe autorități abuzează in mod nepermis de telegraf. Pe când foarte mute din telegrame cu importanță deosebită sunt trimise prin poștă, altele cu mică importanță se trimet extraurgent cu precădere. Zilele trecute o autoritate din Iași, a primit o astfel de telegramă, care cerea deslușiri asupra antecedentelor unui individ, și să se comunice resultatul corpului de jandarmi din Vaslui. Șefii autoritațiorior trebui să abuseze astfel de telegraf. Primim No. 5 din „Gândul Liber“, redactat de d. Teodor Râșcanu. E?i la orele 5 p sa. a avut loc inmdr*ântare regretatului maior pensionar Alex. Tăutn. I s’au făcut toate onorurile cuvenite. A asistat foarte multă lume din societatea ieșeni, AUx Tăuti bucurânduse in viață numai de simpatii. Publicul este rugat să denunțe agențior pelițenești, când vid copii in vârstă fragedă vara vând flori prin localurile de consultențe și pe etrsis. Acești copii sunt speculați de părinți sau da rade neomenoase, care se iau pâși gol, bici și bat. Orî ca chestiune industială sa va adresa inspectoratelor generale respective. Iașul cuprinde județele Vaslui, Botoșani, Făaia, Dorohoi, conduse de inginer Peseacov. —“*“. Suveranul a dăruit sursa de 250 mii coroana familiilor muncitorilor din Anina (Banat). La secția II se află arestat individul Petru Pieptănaru pentru că a furat o bucată de stambă de la femeea aura Segal din str Sooola. A fost prins și adus la secția IIde căte plutonierul de jandarmi Tfrm Vasile din comuna Copott pe Gheorghe a Carolinei pentru furt de cai. La secția III a fost arestat Naacșu Florea pentru că a furat de buzunarul lui Rache Stănescu o pungă cu 500 cai. Celebrul dr RADWAN care va asi sta la serbarea și BALUL MASCAT de la Copou va descoperi prin tee* pate înainte de a se fi produs re* sultatul concursulu, care va fi pro* clamată cea mai frumoasă femei din laș. Principele Abert Ghica a fost insfințat oe Patriarhul latin de Ierusalim din că ordinul Papei Pius X lea i-a conferit Crucea de Comandor al ordinului Sfintului mormînt Această însemnată decorație Pontificală să conferă foarte rar și dă dreptul de a purta uniforma diplomatică albă, gulerul și manșetele brodate cu fir de aur peste catifea neagră. Epoletele și firetele sunt de aur, bicornul de moire negru cu pene da struț albe. Spada este susținuta de o eșarfă de aur cu două canalei. Pintena de argint Reoprrita se compune de o quadruplă cruce de email roșu atârnată de o coroană regala in aur pe psanglică de mare neagră Dia Aplonia Posen a donat 3000 lei bisericei Mitocul Maicilor, Fepta a găsit buni imitatori Aarei au mai donat 200 lei, dl. Nicolau 600 Andorache iei și d. Irmescu 100 lei. Donațiile vor servi la facerea unui case parohiale. Direcțiunele școalelor secundare,au fost invitate de ministerul instrucțiunei de a convoca pe profesori și a proceda la repartizarea orelor pentru noul an școlar La școala Superioară de Arte și Meserii din ligi, se află vacant pontul da E pietru electricisn clasa III-a, și postul de maistru sculptor in lemn clasa III a, oambele posturi retribuite cu câte 420 lei salar lunar, plus 400 lei scumpete și plus chiria cuvenită la salar. Pentru ocuparea acestor porturi sa va ține concurs "la 1 Septembrie a. c. . Candidații vor inainta direcținnei pănâ la această dată certificate doveditoare că au absolvent o școală Superioară de Arte și Meserii și că au făcut o practică in specialitatea lor de cel puțin 6 ani. Bărbierul Aron Sporim, voind să aprindă o lampă, și fiind plină cu benzină, a făcut exploze, aprinzănd toate lorurile din casă Focul a fost stins de către vecini. C? este cu polonia (tafirPre cum Ivis Kipjos directarul J Mijdiccl din Direcții ^cffanaK ț. F- 4 Profitând de înapoierea dlui E. Nițescu din Polona și rugăndu'! a ne da lămuriri asupra situațiunii de acolo, d'sa ne a comunicat cele ce urmează : Considerațiuni Generale „Mărturisesc că petttru mine, călătoria la Puioaia a fost o revelațiune. Ca orice Român care se raspeo că, cuno știam și eu din trecerea spre occident gările din Lemberg și Cracovia ; apoi o seria de vama istorice : Jageno Sobieski, Sapiotra, Branicki, Qattoricki, Radziwil, Patocki, Poniatowski și Koscinski. O alta modernă: Sinkiewicz, Mickiewiz, Merej1kowiski, Paderewski, Pildsnski etc. Două trei locații celebra din istoria tristă 1 au ajtas nefericite țări . „Fiuis Polon,aau giaiea temip ă misivă „liniștea domneșta la Vaișiviă. In afară de acesta slabe noțiuni : neantul. O pot spune,fără fané, căci sunt convins că sunt prea puțini compatrioți care să știu ceva mai mult decât mine. Ea este de fapt'Polonia de astăzi ? Un stat modern, care creat prin Pacea de la Paris, a știut să se organizeze cu o rapiditate adaurabilă. Viață e pretutindeni normală și ți1nănd compt de valută, numai ceva mai suu după ca la noi. In schimb pretutindeni. ordinea și curățenia, câmpul cultivat peste tot orașele mari: Lemberg, Cracovia și Varșovia au aspectul marilor orașe occidentale de înainte de războiul mondial: trame de electrice au vagoane numeroase și elegante, autobuse, parcuri și grădini splendide, restaurante și holuri somptuase, muzee, biserici, costale antichități interesante, politaehnice, universități etc. Dacă n’arh iei colo oăte o clădire ruinată, sau un rufta de gloanțe da mitralieră, dspa a’ue ä lipsa de trăsuri, este din lipsă de o«, impiraulă de căt in Varșovia n’ai putea avanici un indiou că aceste localități au servit și ele de teatru cu peripețele marelui răsboiu. Situația Politică și Militară A spune că Polonezii sunt mari patrioți, este a afirma un adevăr balnal, istoria Europei si repetă la fiecare pagina. Totuși constatat la fața locului, acest adevăr impresionează . Monumentele In Kosciusko, Mikievics, Poniawski, Iagelîa ridicate pretutie dear, incă din timpul subjugarei ; antichităție istorice păstrate cu schițenie și aratate cu evlavi»; venerația tuturor pentru marii luptători ai iost.viste , Pildinski și Paddriwski ; dragostea cu care pa să arate străinilor tezaurul lor artistic, științific și istoric. Profit de prilej pentru a adresa multa suireiene e dlui subsecretar general al ministerului de Cei Farated Czekowski și colegilor mei polonizi d mi Stangraben, Bürgel și Kubiczsk care și-au jertfit tot timpul liber Bpra a ne servi de scrierem. Spiritul de solidaritate patriotică, il iigăsesc pănă și p«> părtți locomotivelor care poartă in luste mari inscripția: „Patria vă redă viața, cumpfirnți imprumutul Et tonul și dați pentru plebiscit. Armata este și ea in tonul ambiant. Soldați și ofițeri, tineri, chipeși, bie echipați, corecți și disciplinați. Din nefericire, ca orice armată se pare că e lipsită de tradiție și experiență și pănă la un punct de Muniții și armament. Așa se explică, cu toate sforțările misiunilor franceze ce so esc peste tot, insuccesele din ultimul timp in luptele cu “bolșevicii, bine primți și să zice, comandați de ofițeri germani. Nu trebue să o ascundem, căci aceasta ne interesează in foarte mare măsură și pe noi, situația militară din Polonia este serioasă și inspiră acolo o legitimă îngrijorare. In ultimele zile se afirmă că Rovno și Luszk ar fi găsui in mameia bolșevicilor și că armata polonă e in continuă retragere. Fapt este că in unele gări mari se vedeau trenuri de răniți și refugiați din zona frontului, iar valuta poloneză se găsea in o mare scădere. Nu mă indoesc că această situație va fi trecătoare și că aliații vor găsi o soluție potrivită spre a nu-și pe*relita opera infăptuita cu așa mpiri sacrificii. In orice caz chestiunea prezintă pentru noi un interes capital atăt ca siguranță momentană, căt și cu privire la vitoarele noastre relații cu Polonia, statul cu care vom avea desigur cele mai strănse legături de prietenie și afaceri. Legăturile de Gale Perata Făr a intra in considerațiuni asupra traficului de transit in viitor, care socotesc că va lua un mare avănt voi expune numai ceia ce privește situația și posibilitățile actuale. Pentru traficul de mărfuri noi avem deja confecțiuni pentru trecerea vagoanelor și cartarea lor in întrerupt. Lumea negustorească trafic are cunoștnță de ele și in orican poate lua informații la orice gară. Mai interesantă este insă chestiunea traficului de căutori. In această privință trebue să recunosc că Polonezii stau in genere mai bine cand. Trenurile circulă regulat, vagoane e sunt bune, curate, luminate, iar cel de clasa I și II îmbrăcate in pluș și postav , e drept că și publicul nu le devastează. In ceia ce privește bacșișurile, ele au fost stârpite din o lege drastică care prevede și pedeapsa cu moarte petru mituit și mituitor. După câteva exemple savere mita și furtul au dispărut. Pe toate liniile principale circulă trenuri de persoane și accelerate. Din Varșovia pleacă Lunea, Mercurea și Vinerea un tren de lux la Paris având numai clasa I ă, parcurs 48 ore, cost inclusiv wagon - lit? 780 fraiui. Idem un tren express pentru Praga Paris Lunea, Mercurea și Sămbăta, cu vg. el. I și II . Ambele trenuri urmează ruta Varșovia— Trezov - Eger—Nürnberg Eppligan ruh - Köln- Avricourt-Paris și Carlan legătură și cu Viena, Calanda și Calais. La express se atașează și doua vagoana directe cl. I și II care vin din Lenberg și sunt destinate unul Praga și altul Viena prin Oderberg. Asemenea se atașează și wagon lus pe porținele de circulație nocturnă, ca Lemberg- Cracovia In aceste condițiuni pentru călătorii de la noi, cara ar voi să meargă la Viena, Praga și Parisain condițiuni mai convenabile, sa recomandă plecarea din Iași cu tr. 150 ora 6 a. sn. orie cu legătură imediată in Pașcani cu trenul mixt No. 501 ce sosește la Cernăuți ora 17 25. Cei care voisc să evite insă a petrece o Cernăuți pot lua tr. 34 din noapte la Iași la ora 17.15 având insă de așteptat in Pașcani mai multe ore trenul de legătură. Din Cernăuți se găsesc ^ trenuri spre Polonia, unul cu plecarea 9 35 a. m si altul cu plecarea 17 50. Ultimul avănd in vagonul direct București Varșovia care ii săpsește foarte deseori. La fronti era Nepolăcăuț transbordare in trenul polonez Revizie vamală și polițienească română ; la SDvetyn revine va analogi țolițerească polifiă. La Lemberg plecarea tenului accelerat cu vagoane directa pentru Praga și Viena ora 23.10. Sfaturi practice Largirea din țară nepermitănda sa a sa Um de cătuna mie Iei de persoană, restul banilor urmează a se expedia prin pek. Valuta cea mai preferabilă este dolarul. A se evita pe păt posibil valuta poloneză, care au curs prea variabil și a in continuă scădere. A se nota că leul romfinesc are curs mai ridicat in Polonia ca