Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-07-10 / nr. 117

­ ANUL AL XX VII-LEA NO. 117 **»•«•*» i» cțu 30mvtk\sUa\va IAȘI HAJA UNIRE­ SSS-WSS» mi­jB»matta«aaiaia Baniiichi«mgi­a^^ wer 50 Bani i­#m ai partidului ^eraocraf Imi if ■ES III Ița— m­m mm l ka Mrf P* mmsm wmMs â» iarnă­­ '. ^ '■'' '■' 1 * .­_ ’ ' i ,.a Ce vrea opoziția? Lume» s’a blazat. Nu se mai impresionează de „Scandalurile de la Cameră“, vorbe ce revin me­reu in pressă și in strigătele vin­zătorilor de ziare. Scandalul a de­venit, nu o excepție, ci ceva obiș­nuit, ce nu mai miră pe nimeni, întrebarea ce se impune : ce vrea opoziția cu furi ? La ce tinde ? aceste scanda­lă impedece guvern și majorități de a lucra? Nu va izbuti, căci guvernul va fi silit, scandalurile continuând, să ia măsura prorogări Parlamentu­­lui și să guverneze cu decrete­­legi. In ori­ce caz, cabinetul ac­tual nu e atit de naiv, cum își in­­chipuesc domnii din „Federație“, ca să se retragă, spre a faca loc d lor dr. Lupu și I. M­­alache. Aceștia au fost la putere și au dat măsura capa­citatei lor politice. Nu e nici un motiv să reîncepem o experiență, care a fost, in rin­dul trecut, foarte concludentă. Dar ce este opoziția ? E massă disparată de elemente dre­ o­rogine, fără coeziune, fără crez politic, care n’are comun decit pr­­oiferările in Parlament și ambițiile nelegitime și neîndraptaț­te ale membrilor ei. Opoziția e un mo­zaic de aperturi și de inzuinii funeste. Compunerea ei amintește fabula lui La Fontaine, broasca și știuca“. Lăsăm „Racul, citit­o­rilor grija de a desemna pa acei din fruntea "»Federației*, cari re­prezintă animalele fabulistului. Dar domnii opozanți sunt nu numai irascibili 1* la aeră, ci ș i revenitoși față de Coroană. D­nir __ Vaida-Voevod, dr. Lupu, N. Ior­­ga, I. Mihalache și cohorta lor de scandalagii au voit să terorizeze Coroana, ceri­­d audiență la Palat in corpore, contrar tuturor uzan­­țelor și s’au retras de acolo cu emfază, atunci cînd li s’a servit cuvenita lecție de bună-cuviință. Și care a fost semnalul scan­dalului ? Depunerea pe biroul Ca­merei a procetului agrar al d-lui I. Mihalache. D. George Mîrzescu, un abil parlamentar, a dovedit că depunerea acelui proect a fost un pretext de scandal. D. Văida, ca prim ministru, telegrafiase de la Paris ca proectul Mialache să fie amînat. A fost totuși depus a­­tunci, tocmai ca platformă de re­tragere a fostului guvern. Și con­sortul Mihalache­­ Comp. credea că dacă acel proect a atras atunci căderea guvernului acelaș rezultat îl va avea și astăzi. Dar non bis in idem. Guvernul Averescu nu poate cădea pe chestia unui pro­ect ce n­a-i aparține. Și guvernul nu se va intimida. El e conștient că e ultima rezervă de guvernare a acestei țari și va remănea la postul său. Retragerea-i ar fi o crimă națională, căci ar da Țara pradă dezordinei și anarhiei. Opoziția va inregistra o decep­ție mai mu­t. Să sperăm că a­­ceasta o va cuminți și o va face să renuere la o luptă „sui generis“, fără nici o șansă de izbândă. Fondurile secrete ale statului și d-lul Lupu In plină Cameră, d. deputat A. Zamfir, a adus d­rului Lupu acu­­zațiunea că, pe când era ministru de interna, deci pe când proteja pe faimosul Bujor, a încasat din fon­durile secrete ale statului, peste 3 milioane, in vederea așa zisei men­țineri a ordinei. D­rul Lupu care se afla față a răspuns Dar cum ? Că dacă a luat și d sa din fonduri­e secrete, alții au luat mai înainte și mai mu­t. Întocmai ta și omul ceva care fiind prins cu furatul, luat la cercetare, a răspuns că și alții au mai furat, crezând că prin această destăinuire vina i se va micșora și pedeapsa i se va ierta pe jumătate. E întocmai ca și elevul de școală care a fost prins cu lecția neânvățatâ și luat din scurt de părinții săi, a găsit o scu­ză : că și alți elevi n au știut lecția. D­rul Lupu s’a scuzat că nu luat 3 milioane, ci 1 milion jumătate. om aceasta vina nu i’a scăzut, de luat a luat și dacă nu lua, nu ar fi fost acuzat in plină Cameră, de acest fapt infamant. Jtei grefe la Jiși O nouă grevă a izbucnit la fabrica Klepper din Iași. [’* numit o com­i­siune de arbitri din partea lucrători­lor și patronilor. D. președinte Solomon a fost re­comandat ministerului muncei . La atelierele de la Frumoasa, lu­cră­torii sindicaliști, sub diferite pre­texte, nevoind să lase să lucreze la orătorul Bateson și pretinzând ca a­­cesta să fie expulzat din fabrică, pen­tru garantarea libertăței muncei, s’a dispus ca­nă na lucreze, postându se ași jandarmii. informații !­ Cu începere de la 6 j 7 trenurile Mixte 501 / 502 dintre Cernăuți - Burdujeni s’au prelungit până la Paș­cani Trenul 501 pleacă din Pașcani ora 8,40 Cu legătura nr. 150 de la Iași pentru Cernăuți, așa că pasagerii plecați din Iași la ora 6 du legătură imediat in Pașcani. Cu începere de la 7­­­7 trenurile 319­­ 320 Crasna Ruși. 435 j 436 Buhăești Dagâța s’au modificat după cum urmează: Tr. 319 Crasna pleacă 12,5b. Huși sosește 15 20 Tr. 320 Huși placă 6.15 Crasna sosește 8 35 Tr 435 Buhăești pleacă 72.20 Dagâța sosește 15 10 Tr. 436 Dagâța pleacă 18 25 Buhăești sosește 2115 Din Iași se poate pleca spre Huși și Dagîța cu tr. 148 la ora 9.15. Abuzul cu telegraful Poarte multe autorități abuzează in mod nepermis de telegraf. Pe când foarte mute din telegra­me cu importanță deosebită sunt trimise prin poștă, altele cu mică importanță se trimet extraurgent cu precădere. Zilele trecute o autorita­te din Iași, a primit o astfel de telegramă, care cerea deslușiri asu­pra antecedentelor unui individ, și să se comunice resultatul corpului de jandarmi din Vaslui. Șefii au­toritațior­ior trebui să abuseze astfel de telegraf. Primim No. 5 din „Gândul Liber“, redactat de d. Teodor Râșcanu. E?i la orele 5 p sa. a avut loc in­­mdr*ântar­e regretatului maior pen­sionar Alex. Tăutn. I s’au făcut toate onorurile cuve­nite. A asistat foart­e multă lume din societatea ieșeni, AUx Tăuti bucu­­rându­se in viață numai de simpatii. Publicul este rugat să denunțe a­­gențior peliț­enești, când vid copii in vârstă fragedă vara vând flori prin localurile de consultenț­e și pe etrsis. Acești copii sunt speculați de părinți sau da rade neomenoase, care se iau pâși­ gol, bi­ci și bat. Orî ca chestiune indus­tială sa va adresa inspectoratelor generale res­pective. Iașul cuprinde județele Vaslui, Bo­toșani, Fă­aia, Dorohoi, conduse de­­ inginer Peseacov. —“*“. Suveranul a dăruit sursa de 250 mii coroana familiilor muncitorilor din Anina (Banat). La secția II se află are­stat indivi­dul Petru Pieptănaru pentru că­­ a fu­rat o bucată de stambă de la femeea aura Segal din str Sooola. A fost prins și adus la secția IIde căt­e plutonierul de jandarmi Tfrm Vasile din comuna Copott pe Gheor­­ghe a Carolinei pentru furt de cai. La­ secția III a fost arestat Naac­­șu Florea pentru că a furat d­e bu­zunarul lui Rache Stănescu o pungă cu 500 cai. Celebrul dr RADWAN care va­ a­­si sta la serbarea și BALUL MASCAT de la Copou va descoperi prin tee* pat­e înainte de a se fi produs re* sultatul concursulu, care va fi pro* clamată cea mai frumoasă femei din laș­. Principele A­bert Ghica a fost in­­sfi­nțat oe Patriar­hul latin de Ieru­salim din că ordinul Papei Pius X lea i-a conferit Crucea de Comandor al ordinului Sfintului morm­înt Această însemnată decorație Pontificală să conferă foarte rar și dă dreptul de a purta uniforma diplom­atică albă, gulerul și manșetele brodate cu fir de aur peste catifea neagră. Epolete­­le și firetele sunt de aur, bicornul de moire negru cu pene da struț albe. Spada este susținuta de o eșarfă de aur cu două canal­ei. Pintena de argint Reoprrita se compune de o qua­­druplă cruce de email roșu atârnată de o coroană regala in aur pe psan­glică de ma­re neagră D­ia Aplonia Posen a donat 3000 lei bisericei Mitocul Maicilor, Fepta a găsit buni imitatori Aarei au mai donat­­ 200 lei, d­l. Nicol­au 600 Andorache iei și d. Ir­mescu 100 lei. Donațiile vor servi la facerea unui case parohiale. Direcțiunele școalelor secundare,au fost invitate de ministerul instrucțiu­­nei de a convoca pe profesori și a proceda la repartizarea orelor pen­tru noul an școlar La școala Superioară de Arte și Meserii din ligi, se află vacant pon­tul da E pietru electricisn clasa III-a, și postul de maistru sculptor in lemn clasa III a, oambele posturi retribuite cu câte 420 lei salar lunar, plus 400 lei scumpete și plus chiria cuvenită la salar. Pentru ocuparea acestor porturi sa va ține concurs "la 1 Septembrie a. c. . Candidații vor inainta direcținnei pănâ la această dată certificate do­veditoare că au absolvent o școală Superioară de Arte și Meserii și că au făcut o practică in specialitatea lor de cel puțin 6 ani. Bărbierul Aron Sporim, voind să aprindă o lampă, și fiind plină cu benzin­ă, a făcut exploz­e, aprinzănd toate l­orurile din casă Focul a fost stins de către vecini. C? este cu polonia (tafirPre cu­m Ivis Kipjos directarul J Mijdiccl din Direcții ^cffanaK ț. F- 4 Profitând de înapoierea d­lui E. Ni­­țescu din Polon­a și rugăndu'! a ne da lămuriri asupra situațiunii de acolo, d'sa ne a comunicat cele ce urmează : Considerațiuni Generale „Mărturisesc că petttru mine, că­lătoria la Puioaia a fost o reve­­lațiune. Ca ori­ce Român care se ras­peo că, cuno știam și eu din trecerea spre occident gările din Lemberg și Cracovia ; apoi o seria de vama­ is­torice : Jageno Sobieski, Sapiotra, Bra­­nicki, Qattoricki, Radziwil, Patocki, Poniatowski și Koscinski. O alta mo­­dernă: Sinkiewicz, Mickiew­iz, Merej1­kowiski, Paderewski, Pildsnski etc. Două trei locații celebra din istoria tristă 1 au ajtas nefericite țări . „Fiuis Polon,aau gi­aiea temip ă misivă „li­­niștea domneșta la Vaișiviă. In afară de acesta slabe noțiuni : neantul. O pot spune­­,fără fané, căci sunt convins că s­unt pr­ea puțini com­­patrioți care să știu ceva mai mult de­cât mine. Ea este de fapt'Polonia de astăzi ? Un stat modern, care creat prin Pacea de la Paris, a știut să se or­ganizeze cu o rapiditate adau­rabilă. Viață e pretutindeni normală și ți1­nănd compt de valută, numai ceva mai suu după ca la noi. In schimb pretutindeni­. ordinea și curățenia, câmpul cultivat peste tot orașele mari: Lemberg, Cracovia și Varșovia au aspectul marilor orașe occiden­tale de înainte de războiul mondial: trame de electrice au vagoane nu­meroase și elegante, autobuse, par­curi și grădini splendide, restaurante și ho­luri somptuase, muzee, biserici, costale antichități interesante, poli­­taehnice, universități etc. Dacă n’ar­h iei colo oăte o clădire ruinată, sau un rufta de gloanțe da mitralieră, dspa a’ue ä lipsa de tră­suri, este din lipsă de o«­, im­pir­­aulă de căt in Varșovia n’ai putea a­­van­ici un indio­u că aceste locali­tăți au servit și ele de teatru cu peripeț­ele marelui răsboiu. Situația Politică și Militară A spune că Polonezii sunt mari patrioți, este a afirma un adevăr bal­nal, istoria Europei si repetă la fie­care pagina. Totuși constatat la fața locului, acest adevăr impresionează . Monumentele In­ Kosciusko, Mi­kie­­vics, Ponia­­wski, Iagelîa ridicate pretutie dear, incă din timpul subju­garei ; antichităț­ie istorice păstrate cu schi­țenie și aratate cu evlavi»; venerația tuturor pentru marii lup­tători ai iost.viste , Pildinski și Pa­­ddriwski ; dragostea cu care pa să arate străinilor tezaurul lor artistic, științific și istoric. Profit de prilej pentru a adresa multa suireie­ne e d­lui subsecretar general al ministerului de Cei Fa­rate­d Czekowski și colegilor mei polonizi d­ mi Sta­ngraben, Bürgel și Kubiczsk care și-au jertfit tot timpul liber Bpra a ne servi de s­crierem. Spiritul de solidaritate patriotică, il iigăsesc pănă și p«> părt­ț­i loco­motivelor care poartă in lu­ste mari inscripția: „Patria vă redă viața, cumpfirnți imprumutul Et tonul și dați pentru plebiscit. Armata este și ea in tonul ambiant. Soldați și ofițeri, tineri, chipeși, b­ie echipați, corecți și disciplinați. Din nefericire, ca orice armată se pare că e lipsită de tradiție și experiență și pănă la un punct de Muniții și ar­mament. Așa se explică, cu toate sforțările misiunilor franceze ce so esc peste tot, insuccesele din ultimul timp in luptele cu “bolșevicii, bine primți și să zice, comandați de ofi­țeri germani. Nu trebue să o ascundem, căci a­­ceasta ne interesează in foarte mare măsură și pe noi, situația militară din Polonia este serioasă și inspiră acolo o legitimă îngrijorare. In ulti­mele zile se afirmă că Rovno și Luszk ar fi găsui in mameia bolșevicilor și că armata polonă e in continuă re­­­tragere. Fapt este că in unele gări mari se vedeau trenuri de răniți și refugiați din zona frontului, iar va­luta poloneză se găsea in o mare scădere. Nu mă indoesc că această situație va fi trecătoare și că aliații vor gă­si o soluție potrivită spre a nu-și pe*­r­elita opera infăptuita cu așa mpiri sacrificii. In orice caz chestiunea pre­zintă pentru noi un interes capital atăt ca siguranță momentană, căt și cu privire la v­itoarele noastre rela­ții cu Polonia, statul cu care vom a­­vea de­sigur cele mai strănse legă­turi de prietenie și afaceri. Legăturile de Gale Perata Fă­r a intra in considerațiuni asu­pra traficului de transit in viitor, ca­re socotesc că va lua un mare avănt voi expune numai ceia ce privește situația și posibilitățile actuale. Pentru traficul de mărfu­ri noi a­­vem deja confecțiuni pentru trecerea vagoanelor și cartarea lor in întrerupt. Lumea negustorească trafic are cunoșt­nță de ele și in ori­can poate lua informații la orice gară. Mai interesantă este insă chestiu­nea traficului de că­utori. In această privință trebue să recunosc că Polo­nezii stau in genere mai bine ca­nd­. Trenurile circulă regulat, vagoane e sunt bune, curate, luminate, iar cel de clasa I și II îmbrăcate in pluș și postav , e drept că și publicul nu le devastează. In ceia ce privește bacșișurile, ele au fost stârpite di­n o lege drastică care prevede și pedeapsa cu moarte petru mituit și mituitor. După câte­va exemple savere mita și furtul au dispărut. Pe toate liniile principale circulă trenuri de persoane și accelerate. Din Varșovia pleacă Lunea, Mercu­­rea și Vinerea un tren de lux la Pa­­ris având numai clasa I ă, parcurs 48 ore, cost inclusiv wagon - lit? 780 fraiui. Idem un tren express pentru Praga Paris Lunea, Mercurea și Săm­­băta, cu vg. el. I și II . Ambele tre­nuri urmează ruta Varșovia— Trezov - Eger—­Nürnberg Eppligan ru­h - Köln- Avricourt-Paris și Carl­­an legătură și cu Viena, Calanda și Ca­lais. La express se atașează și doua va­­goana directe cl. I și II care vin din Lenber­g și sunt destinate unul Praga și altul Viena prin Oderberg. Asemenea se atașează și wagon lu­s pe porț­inele de circulație nocturnă, ca Lemberg- Cracovia In a­ceste condițiuni pentru călăto­rii de la noi, cara ar voi să meargă la Viena, Praga și Parisain condițiuni mai convenabile, sa recomandă ple­­carea din Iași cu tr. 150 ora 6 a. sn. or­ie cu legătură imediată in Pașcani cu trenul mixt No. 501 ce sosește la Cernăuți ora 17 25. Cei care voisc să evite insă a petrece o Cernăuți pot lua tr. 34 din noapte la­ Iași la ora 17.15 având insă de așteptat in Pașcani mai multe ore trenul de le­gătură. Din Cernăuți se găsesc ^ trenuri spre Polonia, unul cu plecar­ea 9 35 a. m si altul cu­ plecarea 17 50. Ulti­mul avănd in vagonul direct Bucu­rești Varșovia care ii să­­psește foarte deseori. La fronti era Nepolă­­căuț­­­ transbordare in trenul polonez Revizie vamală și polițienească româ­­nă ; la SDvetyn revine va analo­gi țo­­l­ițer­ească polifiă. La Lemberg plecarea t­enului ac­celerat cu vagoane directa pentru Praga și Viena ora 23.10. Sfaturi practice La­rgirea din țară nepermitănda­ sa a sa Um de căt­una mie Iei de per­soană, restul banilor urmează a se expedia prin pek. Valuta cea mai pre­ferabilă este dolarul. A se evita pe păt posibil valuta poloneză, care au curs prea variabil și a in continuă scădere. A se nota că leul romfinesc are curs mai ridicat in Polonia ca

Next