Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-17 / nr. 171

— ANUL AL XXVIII-LEA NO. 171 ^cAneva îi ! AȘ ! FMIA UHIREJ 50 Bani @ fii ti proÉ Blo) Benocrat Specula și speculanții E foarte logic ceia ce facem, când atribuim speculei mare parte, dacă du toate greatările vitei. Inainte de a vedea cauzele îndepărtate ale lor, ca desechilibrul dintre import și export, infiațiinea monetara, slăbiciunea producțiunii, ne lovim cu toții de speculă și speculant"* Gând vedem că din zi in zi prețul articolelor necesare traiului se scumpesc și nu in proportiuni omenoase, crud pentru orice marfă pentru care ni se cerea altă dată un preț §* prin tocmeală mai reduceam din ei," ba redaceam binișor, iar astăzi suntem ifitoipinați cu vorbele , adt ! dacă-fi place ? vedem că suntem specule. Dacă privim ceva mai in urmă și ne gândim că o sumă de negustori, dintre cari unii s’au retras din comerț, au profitat cu deosebire pe urma răsboiului de pe spinarea consumatorilor,nuși mai motive de a ne bucura nu avem. Știm că înainte de război, mai fiecare magazin era încărcat cu mărfuri luate pe datorie mai mari, da la nemți. E drept că parte din ele au fost rechiziționate de armată, dar j cele mai multe au fost vîndute ] cu prețuri bunișoare, iar cu bisnii datorită furnisorilor nemți, nu știm ce s’a făcut. Dacă adaogăm și pretențiile de despăgubiri ce comercianții au făcut, desigur că suntem indrituiți toți cei ce ne am mărginit in modestile noastre venituri, să ne socotim nedreptății. Și apoi dacă pe lingă toate acestea mai adăogăm și marea le»giune a acelor, ce n’au avut nimic de vîndut, dar s'au trezit milionari intr’o noapte, faptul devine și mai grav, isr noi in magazionăm amărăciune contra tuturor speculanților, de orica categoria ar fi ei. Acești speculanți insă sunt ai trecutului. Noi tot așteptăm să vină o lege, care să-i tragă În răspundere. Va veni ... Astăzi ii vem in fata noastră alte chipuri de comercisnt». Firmele vechi au rímas s in mare parte, dar înăuntru nu vazi de căi foarte rar pe negustorul, deprins. Vezi chipuri cu care erai străine de oraș, iar altele cari ocupau in magazine însărcinări inferioare, dar toți tineri și cuprinși de dorul aprig de a se îmbogăți cât mai curând. Piața voastră, de exemplu, este inundată prin h«lă și prăvălii de o sumă de comercianți viați des prin alte regiuni ale țarei, atrași săfiră îndoială de faptul știut de ei că este loc de speculă că se poate câștiga bine. Bir cine nu speculează astfzi 11 Oricine are ceva de vînzare, casa sjtă să profite de împrejurări și să 3 iea cât mai mult. Lipsurile de articole necesare sunt așa de mari, incăt ridicarea I preturilor nu găsește stavila decit S in omenia? celui care vinde. Omenia celor cari vînd ?! incepînd cu țănteul care să trassportă cu căruța lui de la un sat la altul apropiat, celui care î duce ouă, fructe, zarzavaturi, a pre-, cuptțului, a negustorului din prăvalii, restaurante, a birjarilor, cări ciumurilor etc., a fost de așa natură, că lumea întreagă țipa contra lor, iar autorități intervin. Nimeni nu se ridică astăzi contra intervențiunei, numai se cere, ca ea să fie logică, demnă și să lovească unde trebue. Siv. Inaugurarea Universităței din Cernăuți Consiliul universitar din Cernăuți s’a întrunit in 15 Septembrie a. s c. in ședință pentru a hotară programa inaugurării universității din Cernăuți. Programa serbării va cuprinde următoarele puncte principale: Duminică 24 Octombrie st. n. se va săvârși actul fesiv al inaugurării in sala sinodală din reședința mitropolitană la orele 9 lum. dimineață. .3 Cu această ocazie vor vorbi M. S . Regele, d. ministru de instrucție, rectorul universității și reprezentanții universităților invitate. La ora 5 , a se va da in teatrul municipal o reprezentație de gală. S'au luat in vedere pentru reprezentatia aceasta compoziții de autori bucovineni, iar pentru a garanta reușita acestei reprezentații a fost invitat d Eusebie Mandicevschi profesor de muzică la conservatorul din Viena. Cu ocazia inaugurării festive se va aranja o expoziție a tuturor prodeselor de artă din Bucovina, ca :e pictură, sculptură, arte'e grafice, inndustrie casnică și altele I TAT^YYI p î 11 Acel care ar trebui să facă și să facă să nu se mai vorbească niciodată de dânsul, a acordat un interview unui ziar care nu trebuia să’l ceară, prin care declară că mareșal Jofre a avut misiunea să propue in vizita pe care a făcut’o dăună zi țarei noastre, să intrăm in acțiune alături de Polonia, frâu dat la timp desmințirile cele mai formale acestor știri. Astăzi, vine d. C. Stere — căci e el Const. Stere —- și repetă știrea aceasta falsă. Este o indrăzneala fără păreche din partea acestui domn. * Asupra efarsivei poloneze agenția „Kurierul“ dă următoarele știri : Ziarul „Isvestia“ din Moscova anunțat că comisarul Podvorețki organizează mobilizarea generală in Eu'’a. Rusia sovietică sost Împărțită in 20 de districte de mi bliare. In Pusa nu este decermată regulată. Fiecare î ncepănd abia să învețe in șoca să snetracție și e obligată fiecara om pănă la 50 de ani să ia perte la empărarea țării. Rusia are o rezervă de 4 milioane 700 mii de oameni cari pot fi oricănd militarizați Cel mai implasament stat scutunile Societatei in participile cu stitui „reonstrucții“. I Katelii și prafuri ! A fost numiți profesori în învățămmăutul anauidst din Basarabia, următurii: « La liceul da bălți No. 1 din Chișinău d. C. Rimanesianu, la liceul No. 4 din Chișinau, d-ra Cleopatra Lupa și d ra Lucia Boncu La liceul de băeți din Sorosa d-ra Boldesc, la liceul de fete No. 1 Chișinău d ra Florica Dimitria, la șsosia a eparhială de fete din Chișinău, d ra i Liliana Roșie?. * —și In cercurile magistraturei locale, I se vorbește despre o mișcare in I magistratură pe care o va face ă I D. A Grecimu, ministrul ad-interim, la Justiție. Dîrastruasa mi Iitară a poștelor au dispus sa să renumerese pe sergenții cari au distribuit tsslegrasaeie in tist’ % pal grevei ds la Poștă. In acest scop s’a dispus intocmirea tablonlui da sergenți cari au facut aceste servicii. 0 no il grefă ! Lucrătorii de la f brioada trico- Itaj Hodan din șoseaua Arad No. 60, I s’au pus astăzi dimineață in gravă, I pornind in corpore spre Sindicatul ii lor, din cauza că patronul nu le-a încuviințat să fie o întrunire sindica Il listă in ateliere. Prefectura poliței a luat măguri I in consecință. — 3 — ~ I Față ca imprejarerea să >’an pri f nah recismațuni in contra modulul I cum se dietribu tsa biletele Iar was gosts-fir, d. inspeator de poliție Știa1 i bei, ca autorizața parohanului a inceput cercetări spre a vedea modul [ i cum as face această distribuție a m farmacii Its Jin , D. dr. Tănăseaca, madio șef al orașulii a comanistA pantru Să asbătă o ședință extraordinară a consiliului de • h'gienă. Consiliul se va ocupa cu recoman*darea pentru deschiderea de noilor* macii i;^ losilitate. Părerea medicului șii gi a celorlalți Boedici dîn sânul possiljului, ea se deshiide 7 noi fermien gi a» nume: in etrăîfie Tatsrfsi, Podul de Piatră, Pălărie ’a Scărioară, pentru deservirea Țicăciu», una in strada Păcurari, una in Bolevardul Ferdinand , una in strada Nicolina, ji si in fineura la intersectie etracei Elena Coasna cu Vasile Lupu. Convosarea a fost ceretă de d. dr. Sătineș t, directorul general al serviciului ranitar, evre o și econ noiastă remasce la ornstire și rimăre Basmes in ședința ea de Sămbătă, congiliul din gîeiă, să fixeze ea l’oroîe unde se vor îi ânța noile fermacii. . .„Garda Constintei Nat casîe“ va f BK o instințire intima a tuturor bunilor romăni și cetățeni acesta oraș care vor liniște și iubesc acesstă țeri. Duminică 19 Septembrie 1920 ore e 10 dîmno gridira Cinems Hircca Str. Lăutișneanu. D-na Lucia Militeanu a fost detîșată institutoare la noul orfanet din Chișinău „Principele Ferdinand“. z O telegramă din Cipenhaga pe care o inregistrăm Sub toată rezerva — «nonfă că grave dezordine s’sr fi produs la Petrograd. Comisarii poporului au fost răciși și aruncați in Neva. D-l C. Argetoianu, ministre de interne, care a făcut o inspecție administrativă in Ardeal,și a antrețat sosirea in Capitală pentru Luni din inerță. VINERI 17 SEPTEMBRIE 1920 J^specifitc profit! & Județ la două zile D. Pogana, prefestul jndenului Iași, însoțit de d. Mihai Iescu, actorul Plașei Codru și Căpitan Raresan, Cassandantul Companiei de jandsmist ț Rurali a inceput inspecția Activă a ‘Plăgii Codru. S’.î n Inspectat comunele: Calata, Miroslava, Mogogogti,Icstuleni și Priuacani. Peste tot d Frerest s’a interesat de aproape da starea lonelurilor Primăriilor, bisericilor și școalelor, unde a cercetat budgarele, spre a vedea dacă școlile vor putea fi aprovizionate ca lemne necesare pe iarnă, dar că s’au făcut reparațiile necesare, da numărul copiilor înscriși etc. S’a făcut inspecția personalului Cosusmd, p Cărciumelor și prăvăliilor etc. D. Prefect a cantrolat de asemen, cu gasul, sarea și alte artcole date de Prefectură, sate fia impărțite deopotrivă tuturor locuitorilor să nu sa facă gpsaulă etc In inspecția Comunelor, dl. Prefect a găsit sat», care n’au fost pină acum sșărșetite de nici un Prefect de județ. Astăzi d sa, a inspeatat comune’e , Voinaști și Ciurea, continuând pănă la inspectarea tuturor Comunelor din iudei pe Plăși. Sfințirea tuii biserici Duminică s’a făcut eu o deosebită solemnitate, sfințirea bîsariosi d n satul Dnroșonai com. Popiști, reetau reta da sătenii din Comună. Serviciul divin a fost oficiat ,de protoerauî județului esistat, da Sf. Preotul Lagărascu din Beve’, Preotul Paroh și un alt Preot, BăapîrtissrUs au foat date da Arhiiaconu! Marțian de la Mitropole. Biserica era neîncăpătoara fșiță de numărul mare da săteni ca se adasm?e la naiasîă Sf. Slujbă. " Ori că satul este departe de influențî orașului ori că locnîtorii au păstrat mai bine obhivalurile s strămoșești, dar priveliștea ce sa oferea ochilor ctapisa de mîțu^îre eaflșțul oricărui bun sosmăn. Portul nostru* Național, cu căsnăș lar?.tmos in podobie, brăele lucrată in sobori cu motive adevărat moldovenești, în bisercă apoi, toți bărbați! in fața altarului cu bătrânii Sn frunte et?. Grozava război tec,se persă pete acest sat, nosnai ca un visurăt. La slujba religioasfi au asistat d-an Pogonat, prefeatul Jjadițatus, Glihal«3ea locțiitorul directorului de PrefeCtsrS, Casis», editorul Plfișei și Capitalei Sereeca, comandamul co» pasiei J Rural?. Dupăfirstarea serviciului divin, Parint le Niculea, a ținut in biserică o frumoasă învătare pStenilor, comestănd cu diferite explicații, sfinte Evanghiile, datoria locuilor lor față de atot și costumă, despre invățămăat etc. dardaie frumoase efaturi. La eșîrsa d abs&riofi. d. Pogonat prefectul județului a orbit iocu'torilor cu grsiul d-tale ,atât de ddee și pe ssidlesul totu jror sfătuîndu ee mai mult os sătenii de căt țină du le disemisari oorpăndu-sa ds chestieni se pot preocupa pe țăranii noștri: agriosîtura —■ faseres de căt mai int'nse semănături spre a ne putea valorifice fandul, îndemnul ca toți oamenii să șî dea copii la școală, de starea de curățenie ce trebue să desar nesecă in toate casele, de stare de spirit da ordio ® ,giaiu»ră nasisară drei și folositoare tuturor , de mormintele eroilor care sunt prătate in tonă țara și cărora le suntem da iovi „România Mare“ de astăzi și deai trebueră la Sngrijin #și înprejmuificăndu-le slujbele religioase dictate de religia noastră ette. Ca toți apoi, au stat parte la o »mă coj ®ună, prezata in oglida unai frontașŭ din sat, unde a continu I st buna armonie și îlătntre intra j Prefect și săteni, luăndule diferite hotărâri. Condicința Galbenă 1t fanap 1 Mmm m i ku kM £ m» «mmm mdmmam rlia Muțtați I Memoriul preoțimei din Epar Metropoliei Moldovei câtră C lstituanta Bisericească, convocata I anul 192$. I Preoțmea Eparhiei Metropoliei I dovai dorește din tot sufletul ca streaga suflare romăne dacă să fia u I intr’o singură biserică autocefală ortodoxă romănă, pragul organizărei politicii R »Bsanei Mari intr’un singur preoțisea acestei eparhii dorești >■ sera organizarea bisericei ortod II pe următoarele principii: 1) Biserica dîn toate provine Iclipite să abătuiajsă un singur oi su o singură autoritate bisericea I superioară, Sf Sinod, și qn o singi ; legislație, păstrăndu-și mai depa : tradiția sa canonică și istorică , strănsă legătură cu statul. 2) Biserica să aibă deplină libitata dar se conduce prin propriaei organe pe teren religios, cultur ; 1 admnistrativ și economic 3) Chemarea și participarea I tino? membrilor Sf. Bisariai, Episoe [ P?«în d și cre dinaioși, la responsabili tea conduceiei trad'îo# bisarice I prin instituirea de foruri conduitoare pa lângă parohie,protopop I episcopiei Sf. Sinod. Prin foruri conducătoare in$l gsm : b) Un sfat parohial compus d paroh și din credincioși, bărbați Ismai, alegi da cătră membrii prohiii, care să sa ocupe dania bisericeasca a parohiei. b) Un sfat protopopesc, comp dia. protoiariu, trei preoți, doi a veniți un represantant al căntărelor din județ, care să asiste pe prtofesu in atribuțiile sale (preoț mipnii și cântărețul vor fi aU după o modalitate cere se va slab în urs. Ö). c) Un sfat episcopal alcătuit d patru preoți, trei mbreni, și un pi fenor da geamar (respectiv teologi) care să fia preot. Acest sfat ales după o modalita care va stabili în urmă, sub predenția episcopului (respectiv Mtropolului] se va ocupa cu chețiunile de ordin administrativ cultural și economice ale eparhiei deaata rlmăna Consktorului Spiritul Eparhial, alcătuit din două instanțe ordinar și apelativ. Cel apelativ va funcționa numai pe lăngă Mtropolit. 1 d) Consistorul Superior Biserice, permanent pa lăngă Sf. Sinod, alătuit din representanți ai Sf. Sino ai preoțimei și ai credincioșilor, 1 proporța următoare: 2 j‘3 ep.seci și preoți, și o treime laici. Vor fi rezentanți in acest Cosistoriu prin alegere și Facultate de Teologie, Seminariile Teologic Mănăstirile, un reprezentant al posesorilor de religie da la școli secundare și corpul căntărețile Acist Conaietch. 89 va ocupa chestiunie adminktretive economic filantropice cultri’ula ale biserici ortodoxa din intreaga țară. To membrii Consistoriilui Superior va fi aliegi de corpurile respectiva dup o modalitate ce se va stabilii urmă. 1) Cerem suprimarea si spoționăr vicarilor. f) Alegerea emirilor să se fa; de Marele Colegiu Bisericesc, cod pus din I K6 Biserii Sf. Sinod, membr ortodox ai Guvernului, reprezentați ai Corpurilor Legiuitoare in pa porție de 2 , 5 față de nnmiri membrilor clerici, ei Marelui Colegi Bisericesc, Consistorul Superior Bsericesc, protopopii scaunelor mitropolitane și representanți și preoții acei câte unul de județ, aleși pe u timp de 5 ani. ȘsolUa bisericești toate, comicele laice, care se strețin din rodarii bisricei, rămân sub conducerea, administrarea și supraveghere Consistorului Superior Bisericesc, învățământul religios din toatesolie secundare și primare ale României Mari să fie de compeiiți Consistorului Superior Bisericesc.