Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-21 / nr. 174

— ANUL AL XX­VII-LEA NO. 174 91 i  Ș l­imXm m&jA umw r|M ti pirtUfarini Btmegraf Importantele declarații ale d-iui Take lonescn. In ziarul Le Matin, a apărut acum­­ câte­va zile o convorbire, pe care­­ Take Ionescu a avut-o cu­­ Stephane Lauzano la Ais Ies Bains. Convorbirea a avut loc in jurul mișcărilor ce se fac acum pe eșichierul politic al Europei centrale și asupra rolului­ Rominiei in aceste mișcări. Iată acele declarațuni: Mișcarea este foarte simplă și foar­­te firească. Ea tinde sa faci din mâ seiest de State care formează centrul Europei un bloc unic și total Romi­­niei este de a face blood căt se poa­te mai vest­­i mai co’­id In mom­en­­tul de față exiștă deja două grupări: Cehoslovacia și Jugoslavia, legate printr’un tratat, Grecia și România, legate printr’o înțelegere absolută. Dar in loc ca, cam se întâmplă ade­ea­ ori, cele două grupuri să meargă in sens opus și să amenințe de a se ciocni, ele merg in sens paralel și vor sfârși desigur prin a se contopi. Cehoslovicii, când eu încheiat trata­tul de alianță cu sârbii, ni l’au adus foarte loiali și ne au cerut foarte prietenește să aderăm la ei. Le-am răspuns: „N’am nimic de obiectat la pactul dv. care stipulează menținerea integrelă a tratatului de Trianon și fără ea să fie nevoia de un document scris, puteți conta pe intervenția imediată a României, dacă tratatul de Trianon ar fi rupt, sau chiar numai ciuntit. Insă in ce pri­­­ește o alianță generală, e alt­aiva. O vedem și o voim mai largă. O concepem nu ia patru, ci in cinei o concepem cu Polon­a“. O alianță in patru, cuprinzând Grecia, România, Serbia, Cehoslova­cia ar fi întotdeauna meschină in concepția ei și limitată in scop. N’ar fi dosit un fel de a­lianță locală ; n’ar fi decât o eliadă balcanică sau­­ dunăreană. O alianță in cine­, înglo­bând și Polonia, ar fi dimpotrivă, in sensul adevărat al cuvântului, o nara alianță europeană. Ea ar forma un manunohiu pompect de State, intin­­s tindu­se de la Baltică la Mediterană. S Sub scutul celor două mari prie­­­­tene, in vestul Europei, Franța și­­ Anglia, ea va constitui bariera trans- s­nsreală a Europei, aceia care va­­ proteja ordinea din’năuntru. La a casată alianță, in ce mă privește, voi lucra din toată inima și puterile mele. Eu o concep absolut defensivă și in sensul alianței model pe care Franța a incheiat o cu Belgia. O concep cu punerea in comun a tutarcr a resur­selor militare, adică o unitate de instrucțiuni, o unitate de te­hnică. O concep cu o înțelegere și o coeziune exterioară absolutâ adică ei nu lor­ ji­m­m decât un singur front diploma­­­­tic, după cum nu vom face decât un u­n singur front militar. O concep că­­ servind destul de puternic tineresele­­ Europei și ale lumii pentru ca să­­ obțină in comitetul executiv al Ligei­­ națiunilor un scaun care să fia alter­­­­nativ ocupat de unii din cei cinci reprezentanți. V’am spus că avem o înțelegere cu Cehii și Sârbii prin care, dacă Un­garia ar sări vre­o­dată să’i atace, ne vom pune imed­at alături de ei. l­ai avem si alte înțelegeri, dar incă­­ odată, acestea nu sunt decât ințele­­­­geri locale; nu este o alianță genera­­li i­ ce dorim să facem, și pe care o­­ vom face. Pentru a a­junge la aceasta, ji trebue ca, unii și ceilalți, să uităm­­ divergințile trecutului. Vom reuși,­­ d­d popoarele trăiesc din speranțele­­ viitorului, și nu din certurile trecu­­­­tulul. Pentru a ajunge la aceastamail trebue ea mui Lită de ceilalți să fim de o sinceritate fără margini Vom fi. Mi ciese din portemî de­s da e­­xemplul Nu de mult Belgeria, mi a comunicat că are pentru noi și pen­tru sârbi cu tot războiul recent, un sentiment de sinceră încredere. Dacă omiterea este involuntară, am spus eu, trebue reparată. Dacă este voluntarii, comunicarea dv. este fără scop. Iată, cred, cum vrem­e se dăm. Trebue să modificăm să pre vechea formulă care continuă să facă ne­norocira unor anume popoare din Europa și care consta in a nu vedea odată interesul general decăt prin prizma îngustă a internului lor par­­­ticular. Nu trebue să vadem intere­­­­sul nostru decât la vastul cămp al­­ interesului general și să lucrăm, pen­­­tru mărirea fie­­căruia din statele I noastre. Ca­păt va fi mai mare, edi­­­­ficiul pe­­ste 1 visez și al cărui plan­­ mă voi duce că­ l­e spun Is Paris și­­ Londra, atansi cănd voi pleca să­­ adun materialul din Praga și grad, cu atât el va fi mai solid Rel­­­ și­­ mai durabil și voi fi satisfăcut da­r a mi fi putut lega numele de el. § M mm lui Disoîtim! Știrea demisiunei lui Paul Deschanel, președintele Republicei franceze nu ne surprinde, de­oare­ce știam că de la accidentul survenit, sănătatea președinte­lui ere un veșnic pericol. Una din cele mai frumoase forțe o­­menești, in plină posesiune a vitalităței și experienței sale, la o vrăstă cănd se mai putea spera incă de la dânsul nu­meroase și folositoare servicii, a căzut și a fost redusă să treacă pe al doilea pian sau un repaos, prin brutalitatea lu­crurilor oarbe. Cariera lui a fost una din cele mai strălucitoare pe care le-a parcurs un om politic. Pănă la sfârșitul carierei sale, a a­vut unicul privilegiu de a fi pretutindeni un tânăr, tănăr deputat tănăr preșe­­dinte al Camerei, tănăr academician Și a avut toate calitățile acestei tinereți, totdeauna reînoită,­­ ardoarea, entusias1­mul, confiență in viitor, seninătatea in speranțele sale frumoase El a fost șam­­pionul tuturor ideilor mari, tuturor ma­­rilor dreptăți, 'tuturor progreselor a­­devărate.­ . Activitatea sa de președinte al Re­ publice­ de la alegere pană in ultimul timp, a răspuns cu totul așteptărilor. Paul Deschanel va duce in retragerea pe care i-o impune starea sănătăței sa­le, cu urările cele mai sincere pentru restabilirea sa, cele mai profunde ref­­rete ale acelora cari iubeau in el o figură cu totul franceză, cu tot farmecul calităților cele mai strălucitoare, cu toa­tă profunzimea și sinceritatea in gân­dire, cu toată generositatea in acțiunea care o caracterizează Și Romănia pentru care dânsul a ma­nifestat atăt de des foarte calde simpa­tii, nu poate de­cât să­­ se asocieze in acest moment și odată mai mult cu toa­te regretele pentru marea sa soră latină. mportanța dispensariilor Sub conducerea d-nei Laura Za­­haria, președinta societaței Cercului de Gospodine, regiunea Iași, un foarte necesar dispensar­iu funcțio­­­nează actualmente in ora­șul nostru. Sunt dispensariile pentru copii fu­gaci și pănă la vârsta de doi ani. Necesitatea și importanța acestor dis­pensării este fără îndoială din cele mai mari. Sunt două dispensării, unul in Sârârie și altul la Socola și proba­bil că se­­ vor infiin­a curând și al­tele, astfel incit întreaga pop moțiu­ne nevoiașă a lașului să se poată fo­losi. Se dau și mici ajutoare necesare p ca: zahăr, sopen, făină, lapte, me­dicamente, haine etc. Copii,de toate­­ naționaliățile și credințele primesc acest bun ajutor. Pentru întreținerea acestor dispen­sații, va avea loc in grădina Copou 50 Bani o se­rbare in ziua de Marți 31 Sep­tembrie Desigur că publicul ieștn va ve­ni in număr mare la această serba­re, dând astfel concursul său pentru înfăptuirea și susținerea unei opere atât de necesară, cum sunt crearea acestor dispensării in mult sărăcitul nostru oraș. f­ j­a S­miounatu din cauza sărbătoarei de mini Marit „KasUrca Maicii Damnului* ziarul nos­tru nu Va apărea in acea zi. Comitatul școlar al Liceu­lui Națio­nal, Întrunit Sâmbătă sears­, a decis ea, in vederea inscrierei elevilor in clasele paralele I, II și III ale aces­­­­tai licea, elevii să prezinte cererile l­­or Îi­cirspr­e, dimpreună cu taxa de 700 lei anual. Comitetul școlar insă, având in ve­dere că nu toți acești elevi, rămași pe din afară din cauza aglomerației de elevi, dispun da avare, ar trebui sft­iea hotărârea cs taxa aceasta de 700 lei să se achita in două rate, una aaim la începutul anului, iar jumăta­tea etaluită la 1 ianuarie anul viitor­. Astfel, fapt» poîastemnicu și solar al Liceului Național de a fi venit In eja­­torul elevilor din Iași, merită toate fondaîe și recunoștința. Membrii comisiunii pariairantare de anchetă din Basarab’s vor pitea din Iași ln ziua da 24 Septembrie. Cu ocaziunea aceasta membrii co­­misiunei se vor întruni Înainte de ple­care, la o agapă comună la Iași DE LA REGIE. — Direcția gene­­rală a Regiei Monopolului Statului respingând unele din ecrurile lucră­torilor Regiai din I­i și, a interzis lui Gh. Tănase accesul la febriș» de tu­tun, ca străin care n’era să ss ames­­tece in afacerile fabricii. — • P. O. Goga ministrul cultelor in numele guvernul«', au ocaziunea des­­chiderea prim­ei Constituente biseri­cești, a ținut o cuvântare, prin care a anunțat că guvernul sprijină unifi­carea bisericei, Prefectura Poliț­ei Ieși­rene cunos­­cut persoanelor notate as*i jos de a se prezenta la această Prefectură pen­tru a vedea mnuitatul cererilor de pașapoarte venite de la Minister: Simon Șloimovici, Morris Swartz, Mos­cu Mosacvici, Taaba Ccin, Ro*a Șmir Ilerș Mihai, Iancu Șafer, Roni Leiba, Beri Bsroa, Miseu R­ ven sin Maree, Lipa­sin Hsrșcu, Nataa Ferpați, Da­niel Bașa. — ■_ t Pentru muncă, cinste și activitate in serviciu, Direcțiunea Siguranței Ge­­nerale in urma propunurilor fi Qnte de d. șef al Brigăzei de Siguranță lo­cale, eu avensat ca agenți speciali pe d-nii Dumitru Pușceșu, Constantin Bo­tez și Constantin Butnaru, foști agen­ți germanenți. ti­m Botez, șeful Brigăzei siguranței locale a lua­t mături ca zilnic o gru­­­pă de agenți necunoscuți să facă ra­ză in tramvai pentru a siesta pun­gașii străini, veniți in localitate și care au­ comis o sarie de furturi de prin buzunările Călătorilor. D nele și D-nii pestioneri membri in soc­etste sunt rugeți a se­­pre­­zenta în ged’ul societaței (localul Pri­măriei) in ziua de Mercuri 22 Sep­tembrie ora 4 ziua spre a primi bo­nurile de lemne. - z— MARȚI 21 SEPTEMBRIE 1920 \ M sanea M &h Dar&b&a După o grea suferință s’a stâns astă noapte bătrânul Gh. Daraban, fruntaș tătărășean, fost consilier comunal. Gh. Daraban a fost unul intemeie­orii gripa rei rid cale, dintre ală­­­­turea de Gh Panu, de care era legat de o devorată prietenie. înmormântarea are loc Marți 21 Septembrie ora 4 p. m. la Cimitirul Eternitatea unde se află depus corpul.­­ La Gimnaziul Alexandru cel Bun cursurile d­­e paralelă vor incepe Luni 20 Sept. ora 2 p. m. * la carănd vor incepe cursurile si la ori Îi paralelă. Ern seară a avut la a in cert in­tim, logodna confratelui nostru Emil Vasiliu, primul redactor al ziarului „înfrățiri“ din­­ stat și procuratorul Federe e. Băncilor Românești da a­colo, cu d­ra Dsia Micu. Au fost nu­miii d Gh. Busea­u s­­V03BI al casei Sf. Spiridon, in locul „ d­lui P. Ghițescu desaiemanat, d Ion­­ Pogonata avocat al oasei SS Spiridon­­ in locul remis vacant prin demisia­­ d lui Lapteș și d. inginer Dumbravă in postul de inginer silvic al acele­­ieși casa. D. Ion Pogonatu fiind numit in magistratură, in locul său a insă fost numit Broast al casei Sf. Spiridon d, aveust Nailu Ionescu Grăbitu Ani toată lumea Este grăbită, fie după trebuiil­e publice, fia perso­­nala, dacă face însă vre-un spor, as­ta i altă chestiune. Astfel preasută adu-mă zilele aces­tea ia o Instituție oara oara din i­­călu­ste, pentru o «siș* afacere, mă intăi­e sa intăi cu un șef de serviciu al institeț­ei, căruia expunä«da-i a­­facerea, îmi răspunde grăbit, sa să mă duc la șef, că mă va sat­iface si­gur. Aici dau peste un ajutor al șe­fului, care la rândul lui ma trimete tot grăbit la ger, dar ei și cerberul de l­a ușă tel comunică că audiențele ie acordă mai târziu. Ajutorul de șef, ii ordona a mă introduc»; ierbarul îmi­ spune că după ce vor eși cele două porecini din cancelaria­­ șefului, îmi va face rost de audiență Se au­de soneria la șef, ușierul intră grăbit și tot grăbit esc, comunicănd lamei­os agu­pta, că dl. șef fiind grăbit pleacă într’o cercat are, iar lumea să vină la audiență a treia zi (căci a doua zi era Duminică). Atunci m’am infora și am rapl­ă- mit călduros tratorului de șef pen­tru serviciul ce mi e făcut; iar el grăbit îmi răspunde: Ce să fiu mon­ger, dacă șeful tra­cu pă aria ia asa­­ră gate de pleasra. Plecăcd și t­u, in ușă s­ă intălnesc cu elt ajutor el Ș&fului, căruia jălu­­indu-mii, tei spans: »bine, b­ene, a­­vem vii, cănd sunt grăbit să pies“. Atunci lai­ așa zis la uin»a mea: Iasă mă grăbesc și ea de pe ais’, d’­oă toți sunt grab­ți, adacăndutei Găiinte da­cs ebra o prorbă a regreta­tului Lassar Catargiu: „Când te duci intr’o pădure și ruși lupii arîănd, ca să nu ta mănânce, trebue să faci și tu ca dar și­, adică să uri’.“ Es. Congresul bisericesc Fruntașii preoți, s’au întrunit din nou E seara. S’au­ luat noi dispos­țiuni, cu privire la Congresul bisericesc, ce ne va ține in localitate, in zilele de 5, 6 și 7 Catosileria. Toate măsurile au fost luate pentru buna găsduire a oaspeților. S’a mai hotărât a se organiza un fectiv sl artistic culturel la Teatrul Național, la casa va da concurs gi societatea dramatică. D. N. Titulescu, ministrul finan­țelor se va înapoia in țară spre sfârșitul lunei Septembrie. In procesul celor 26 basarabeni, ca continuă la Curtea Marțială, a in­­cipit in­ ascultarea Kan­orilon ■ Regi­mo­ și amenajarea economică a apelor din România Raportul Ministerului de Lucrări Publice către Preșidenția Consiliului de Miniștri I DOMNULE PREȘEDINTE. Una din problemele economice, sera a mai mari cari interesează țara noas­tră, și căreia se dă astăzi ia țăs-fie occidentale o importanță primordială, este aceea privitoare la emenajarea apalor in scopul utilizării lor in do­­meniul agriculturii, industriei, trans­porturilor, etc., și prin care sa creea­ză țării și Statului surse de bogăție și de întărire economică din cele mai puternica. Inființarea de canala­gi de, căi na­vigabile, pe care să sa efectueze tran­porturii ®­ cu prețuri mici, sporirea producțiunii agricole prin irigațiuni și prin apărarea de inundații a te­renurilor joase submersibile, utiliza­rea puterii hidraulica a râurilor și fluviilor pentru procurarea de forță motrice eftină (para insoausșta cu arsurîgia și ia acaiag timp cruță combustibilele minerale, cărbunali si petrolul) toate acestea sunt mijloace de ridicarea economică a țării de o putere excepțională înfăptuirea unor asemenea lucrări este, deci, da cea mai imperioasă necesitate și utilitate. Lipsa, insă a unar legi as­upra ra­mului epalor împiedică astăzi execu­tarea ori­cărei luaruri hidraulica mai de eesmă, și menține in această im­portantă ramura da activitate o stag­­națiune din ceea mai păgubitoare in­tereselor țării Am crecat deci nemerit că este da o nevoia reală să împlini«» acest­ă lacună și să prezentăm Par­lamentului el dar in această sesiune, un proect de lege asu­pra acestei ma­terii, proect prin care am căutat să țiu seama da disposițiunile cele mai no­i și mai raționale adoptate astăsi in țările civilizate din Apus. In spacial m’sxsa raportat la acelea din Franța, unde in ultimii 2 ani după răsboiu, in redarea unei ridicări Economice căt mai repeda s acestei țări, b’u studiat cu multă râvnă și s’a stabilit o legis­ațiune a reg'mului apelor pe baze cu totul noui față da cele din trecu­t. Dar pentru înfăptuirea neîntârziată a unor lucrări de o așa da mare im­portanță economică, era necesar să ■­obilist in acelaș timp și condi­țiuni la placăje de m­inrt in această direc­țiune și in special să obținem pentru Guvern autorizarea de a proceda imediat, atăt la iacerea studiilor pre­gătiți are căt și la normele de punere in executare a lucrărilor spre a putea astfel să înzestrăm țara, căt mai cu­rând, cu întocmirile folositoare spe­cificate mai sus. In acest scop am into­cmit un al doilea proect de lege, privitor la infăptuir­ea lucrărlor d­ amenajare economică a apelor, proect pe care vă rog­na împreună cu cel precedent să­­ supuneți exasainării și aprobării Consiliului de Miniștrii. Ministrul Lucrărilor Publice D. G­recianu (Va urme) Ft racheta din Basarabia Msartirii comisiunei p8r­ot»etrere, sosesc in Iași, Vireri d:mineală La ora 11, va avea loc o primă consfătuire, la locuin­ța d­lui Patru Dragomirescu, deputat și președintele comisiu­nai. Cu trenul de 2, comisiunea va pleca la Chișinău, unde Duminecă va proceda la constituirea sub-oot­misiunilor. Comisiunea are puteri discreționa­re, gr oeia ce privește inlesuirea cer­­cetărilor,

Next