Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-09-21 / nr. 174
— ANUL AL XXVII-LEA NO. 174 91 i  Ș limXm m&jA umw r|M ti pirtUfarini Btmegraf Importantele declarații ale d-iui Take lonescn. In ziarul Le Matin, a apărut acum câteva zile o convorbire, pe care Take Ionescu a avut-o cu Stephane Lauzano la Ais Ies Bains. Convorbirea a avut loc in jurul mișcărilor ce se fac acum pe eșichierul politic al Europei centrale și asupra rolului Rominiei in aceste mișcări. Iată acele declarațuni: Mișcarea este foarte simplă și foarte firească. Ea tinde sa faci din mâ seiest de State care formează centrul Europei un bloc unic și total Rominiei este de a face blood căt se poate mai vesti mai co’id In momentul de față exiștă deja două grupări: Cehoslovacia și Jugoslavia, legate printr’un tratat, Grecia și România, legate printr’o înțelegere absolută. Dar in loc ca, cam se întâmplă adeea ori, cele două grupuri să meargă in sens opus și să amenințe de a se ciocni, ele merg in sens paralel și vor sfârși desigur prin a se contopi. Cehoslovicii, când eu încheiat tratatul de alianță cu sârbii, ni l’au adus foarte loiali și ne au cerut foarte prietenește să aderăm la ei. Le-am răspuns: „N’am nimic de obiectat la pactul dv. care stipulează menținerea integrelă a tratatului de Trianon și fără ea să fie nevoia de un document scris, puteți conta pe intervenția imediată a României, dacă tratatul de Trianon ar fi rupt, sau chiar numai ciuntit. Insă in ce priește o alianță generală, e altaiva. O vedem și o voim mai largă. O concepem nu ia patru, ci in cinei o concepem cu Polona“. O alianță in patru, cuprinzând Grecia, România, Serbia, Cehoslovacia ar fi întotdeauna meschină in concepția ei și limitată in scop. N’ar fi dosit un fel de alianță locală ; n’ar fi decât o eliadă balcanică sau dunăreană. O alianță in cine, înglobând și Polonia, ar fi dimpotrivă, in sensul adevărat al cuvântului, o nara alianță europeană. Ea ar forma un manunohiu pompect de State, intins tinduse de la Baltică la Mediterană. S Sub scutul celor două mari prietene, in vestul Europei, Franța și Anglia, ea va constitui bariera trans- snsreală a Europei, aceia care va proteja ordinea din’năuntru. La a casată alianță, in ce mă privește, voi lucra din toată inima și puterile mele. Eu o concep absolut defensivă și in sensul alianței model pe care Franța a incheiat o cu Belgia. O concep cu punerea in comun a tutarcr a resurselor militare, adică o unitate de instrucțiuni, o unitate de tehnică. O concep cu o înțelegere și o coeziune exterioară absolutâ adică ei nu lor jimm decât un singur front diplomatic, după cum nu vom face decât un un singur front militar. O concep că servind destul de puternic tineresele Europei și ale lumii pentru ca să obțină in comitetul executiv al Ligei națiunilor un scaun care să fia alternativ ocupat de unii din cei cinci reprezentanți. V’am spus că avem o înțelegere cu Cehii și Sârbii prin care, dacă Ungaria ar sări vreodată să’i atace, ne vom pune imedat alături de ei. lai avem si alte înțelegeri, dar incă odată, acestea nu sunt decât ințelegeri locale; nu este o alianță generali i ce dorim să facem, și pe care o vom face. Pentru a ajunge la aceasta, ji trebue ca, unii și ceilalți, să uităm divergințile trecutului. Vom reuși, dd popoarele trăiesc din speranțele viitorului, și nu din certurile trecutulul. Pentru a ajunge la aceastamail trebue ea mui Lită de ceilalți să fim de o sinceritate fără margini Vom fi. Mi ciese din portemî des da exemplul Nu de mult Belgeria, mi a comunicat că are pentru noi și pentru sârbi cu tot războiul recent, un sentiment de sinceră încredere. Dacă omiterea este involuntară, am spus eu, trebue reparată. Dacă este voluntarii, comunicarea dv. este fără scop. Iată, cred, cum vreme se dăm. Trebue să modificăm să pre vechea formulă care continuă să facă nenorocira unor anume popoare din Europa și care consta in a nu vedea odată interesul general decăt prin prizma îngustă a internului lor particular. Nu trebue să vadem interesul nostru decât la vastul cămp al interesului general și să lucrăm, pentru mărirea fiecăruia din statele I noastre. Capăt va fi mai mare, edificiul peste 1 visez și al cărui plan mă voi duce că le spun Is Paris și Londra, atansi cănd voi pleca să adun materialul din Praga și grad, cu atât el va fi mai solid Rel și mai durabil și voi fi satisfăcut dar a mi fi putut lega numele de el. § M mm lui Disoîtim! Știrea demisiunei lui Paul Deschanel, președintele Republicei franceze nu ne surprinde, deoarece știam că de la accidentul survenit, sănătatea președintelui ere un veșnic pericol. Una din cele mai frumoase forțe omenești, in plină posesiune a vitalităței și experienței sale, la o vrăstă cănd se mai putea spera incă de la dânsul numeroase și folositoare servicii, a căzut și a fost redusă să treacă pe al doilea pian sau un repaos, prin brutalitatea lucrurilor oarbe. Cariera lui a fost una din cele mai strălucitoare pe care le-a parcurs un om politic. Pănă la sfârșitul carierei sale, a avut unicul privilegiu de a fi pretutindeni un tânăr, tănăr deputat tănăr președinte al Camerei, tănăr academician Și a avut toate calitățile acestei tinereți, totdeauna reînoită, ardoarea, entusias1mul, confiență in viitor, seninătatea in speranțele sale frumoase El a fost șampionul tuturor ideilor mari, tuturor marilor dreptăți, 'tuturor progreselor adevărate. . Activitatea sa de președinte al Re publice de la alegere pană in ultimul timp, a răspuns cu totul așteptărilor. Paul Deschanel va duce in retragerea pe care i-o impune starea sănătăței sale, cu urările cele mai sincere pentru restabilirea sa, cele mai profunde refrete ale acelora cari iubeau in el o figură cu totul franceză, cu tot farmecul calităților cele mai strălucitoare, cu toată profunzimea și sinceritatea in gândire, cu toată generositatea in acțiunea care o caracterizează Și Romănia pentru care dânsul a manifestat atăt de des foarte calde simpatii, nu poate decât să se asocieze in acest moment și odată mai mult cu toate regretele pentru marea sa soră latină. mportanța dispensariilor Sub conducerea d-nei Laura Zaharia, președinta societaței Cercului de Gospodine, regiunea Iași, un foarte necesar dispensariu funcționează actualmente in orașul nostru. Sunt dispensariile pentru copii fugaci și pănă la vârsta de doi ani. Necesitatea și importanța acestor dispensării este fără îndoială din cele mai mari. Sunt două dispensării, unul in Sârârie și altul la Socola și probabil că se vor infiina curând și altele, astfel incit întreaga pop moțiune nevoiașă a lașului să se poată folosi. Se dau și mici ajutoare necesare p ca: zahăr, sopen, făină, lapte, medicamente, haine etc. Copii,de toate naționaliățile și credințele primesc acest bun ajutor. Pentru întreținerea acestor dispensații, va avea loc in grădina Copou 50 Bani o serbare in ziua de Marți 31 Septembrie Desigur că publicul ieștn va veni in număr mare la această serbare, dând astfel concursul său pentru înfăptuirea și susținerea unei opere atât de necesară, cum sunt crearea acestor dispensării in mult sărăcitul nostru oraș. f ja Smiounatu din cauza sărbătoarei de mini Marit „KasUrca Maicii Damnului* ziarul nostru nu Va apărea in acea zi. Comitatul școlar al Liceului Național, Întrunit Sâmbătă sears, a decis ea, in vederea inscrierei elevilor in clasele paralele I, II și III ale acestai licea, elevii să prezinte cererile lor Îicirspre, dimpreună cu taxa de 700 lei anual. Comitetul școlar insă, având in vedere că nu toți acești elevi, rămași pe din afară din cauza aglomerației de elevi, dispun da avare, ar trebui sftiea hotărârea cs taxa aceasta de 700 lei să se achita in două rate, una aaim la începutul anului, iar jumătatea etaluită la 1 ianuarie anul viitor. Astfel, fapt» poîastemnicu și solar al Liceului Național de a fi venit In ejatorul elevilor din Iași, merită toate fondaîe și recunoștința. Membrii comisiunii pariairantare de anchetă din Basarab’s vor pitea din Iași ln ziua da 24 Septembrie. Cu ocaziunea aceasta membrii comisiunei se vor întruni Înainte de plecare, la o agapă comună la Iași DE LA REGIE. — Direcția generală a Regiei Monopolului Statului respingând unele din ecrurile lucrătorilor Regiai din Ii și, a interzis lui Gh. Tănase accesul la febriș» de tutun, ca străin care n’era să ss amestece in afacerile fabricii. — • P. O. Goga ministrul cultelor in numele guvernul«', au ocaziunea deschiderea primei Constituente bisericești, a ținut o cuvântare, prin care a anunțat că guvernul sprijină unificarea bisericei, Prefectura Poliței Ieșirene cunoscut persoanelor notate as*i jos de a se prezenta la această Prefectură pentru a vedea mnuitatul cererilor de pașapoarte venite de la Minister: Simon Șloimovici, Morris Swartz, Moscu Mosacvici, Taaba Ccin, Ro*a Șmir Ilerș Mihai, Iancu Șafer, Roni Leiba, Beri Bsroa, Miseu R ven sin Maree, Lipasin Hsrșcu, Nataa Ferpați, Daniel Bașa. — ■_ t Pentru muncă, cinste și activitate in serviciu, Direcțiunea Siguranței Generale in urma propunurilor fi Qnte de d. șef al Brigăzei de Siguranță locale, eu avensat ca agenți speciali pe d-nii Dumitru Pușceșu, Constantin Botez și Constantin Butnaru, foști agenți germanenți. tim Botez, șeful Brigăzei siguranței locale a luat mături ca zilnic o grupă de agenți necunoscuți să facă rază in tramvai pentru a siesta pungașii străini, veniți in localitate și care au comis o sarie de furturi de prin buzunările Călătorilor. D nele și D-nii pestioneri membri in socetste sunt rugeți a seprezenta în ged’ul societaței (localul Primăriei) in ziua de Mercuri 22 Septembrie ora 4 ziua spre a primi bonurile de lemne. - z— MARȚI 21 SEPTEMBRIE 1920 \ M sanea M &h Dar&b&a După o grea suferință s’a stâns astă noapte bătrânul Gh. Daraban, fruntaș tătărășean, fost consilier comunal. Gh. Daraban a fost unul intemeieorii gripa rei rid cale, dintre alăturea de Gh Panu, de care era legat de o devorată prietenie. înmormântarea are loc Marți 21 Septembrie ora 4 p. m. la Cimitirul Eternitatea unde se află depus corpul. La Gimnaziul Alexandru cel Bun cursurile de paralelă vor incepe Luni 20 Sept. ora 2 p. m. * la carănd vor incepe cursurile si la ori Îi paralelă. Ern seară a avut la a in cert intim, logodna confratelui nostru Emil Vasiliu, primul redactor al ziarului „înfrățiri“ din stat și procuratorul Federe e. Băncilor Românești da acolo, cu dra Dsia Micu. Au fost numiii d Gh. Buseau sV03BI al casei Sf. Spiridon, in locul „ dlui P. Ghițescu desaiemanat, d Ion Pogonata avocat al oasei SS Spiridon in locul remis vacant prin demisia d lui Lapteș și d. inginer Dumbravă in postul de inginer silvic al aceleieși casa. D. Ion Pogonatu fiind numit in magistratură, in locul său a insă fost numit Broast al casei Sf. Spiridon d, aveust Nailu Ionescu Grăbitu Ani toată lumea Este grăbită, fie după trebuiile publice, fia personala, dacă face însă vre-un spor, asta i altă chestiune. Astfel preasută adu-mă zilele acestea ia o Instituție oara oara din icăluste, pentru o «siș* afacere, mă intăie sa intăi cu un șef de serviciu al institeței, căruia expunä«da-i afacerea, îmi răspunde grăbit, sa să mă duc la șef, că mă va satiface sigur. Aici dau peste un ajutor al șefului, care la rândul lui ma trimete tot grăbit la ger, dar ei și cerberul de la ușă tel comunică că audiențele ie acordă mai târziu. Ajutorul de șef, ii ordona a mă introduc»; ierbarul îmi spune că după ce vor eși cele două porecini din cancelaria șefului, îmi va face rost de audiență Se aude soneria la șef, ușierul intră grăbit și tot grăbit esc, comunicănd lameios agupta, că dl. șef fiind grăbit pleacă într’o cercat are, iar lumea să vină la audiență a treia zi (căci a doua zi era Duminică). Atunci m’am infora și am raplă- mit călduros tratorului de șef pentru serviciul ce mi e făcut; iar el grăbit îmi răspunde: Ce să fiu monger, dacă șeful tracu pă aria ia asară gate de pleasra. Plecăcd și tu, in ușă să intălnesc cu elt ajutor el Ș&fului, căruia jăluindu-mii, tei spans: »bine, bene, avem vii, cănd sunt grăbit să pies“. Atunci lai așa zis la uin»a mea: Iasă mă grăbesc și ea de pe ais’, d’oă toți sunt grabți, adacăndutei Găiinte dacs ebra o prorbă a regretatului Lassar Catargiu: „Când te duci intr’o pădure și ruși lupii arîănd, ca să nu ta mănânce, trebue să faci și tu ca dar și, adică să uri’.“ Es. Congresul bisericesc Fruntașii preoți, s’au întrunit din nou E seara. S’au luat noi disposțiuni, cu privire la Congresul bisericesc, ce ne va ține in localitate, in zilele de 5, 6 și 7 Catosileria. Toate măsurile au fost luate pentru buna găsduire a oaspeților. S’a mai hotărât a se organiza un fectiv sl artistic culturel la Teatrul Național, la casa va da concurs gi societatea dramatică. D. N. Titulescu, ministrul finanțelor se va înapoia in țară spre sfârșitul lunei Septembrie. In procesul celor 26 basarabeni, ca continuă la Curtea Marțială, a incipit in ascultarea Kanorilon ■ Regimo și amenajarea economică a apelor din România Raportul Ministerului de Lucrări Publice către Preșidenția Consiliului de Miniștri I DOMNULE PREȘEDINTE. Una din problemele economice, sera a mai mari cari interesează țara noastră, și căreia se dă astăzi ia țăs-fie occidentale o importanță primordială, este aceea privitoare la emenajarea apalor in scopul utilizării lor in domeniul agriculturii, industriei, transporturilor, etc., și prin care sa creează țării și Statului surse de bogăție și de întărire economică din cele mai puternica. Inființarea de canalagi de, căi navigabile, pe care să sa efectueze tranporturii ® cu prețuri mici, sporirea producțiunii agricole prin irigațiuni și prin apărarea de inundații a terenurilor joase submersibile, utilizarea puterii hidraulica a râurilor și fluviilor pentru procurarea de forță motrice eftină (para insoausșta cu arsurîgia și ia acaiag timp cruță combustibilele minerale, cărbunali si petrolul) toate acestea sunt mijloace de ridicarea economică a țării de o putere excepțională înfăptuirea unor asemenea lucrări este, deci, da cea mai imperioasă necesitate și utilitate. Lipsa, insă a unar legi asupra ramului epalor împiedică astăzi executarea oricărei luaruri hidraulica mai de eesmă, și menține in această importantă ramura da activitate o stagnațiune din ceea mai păgubitoare intereselor țării Am crecat deci nemerit că este da o nevoia reală să împlini«» acestă lacună și să prezentăm Parlamentului el dar in această sesiune, un proect de lege asupra acestei materii, proect prin care am căutat să țiu seama da disposițiunile cele mai noi și mai raționale adoptate astăsi in țările civilizate din Apus. In spacial m’sxsa raportat la acelea din Franța, unde in ultimii 2 ani după răsboiu, in redarea unei ridicări Economice căt mai repeda s acestei țări, b’u studiat cu multă râvnă și s’a stabilit o legisațiune a reg'mului apelor pe baze cu totul noui față da cele din trecut. Dar pentru înfăptuirea neîntârziată a unor lucrări de o așa da mare importanță economică, era necesar să ■obilist in acelaș timp și condițiuni la placăje de minrt in această direcțiune și in special să obținem pentru Guvern autorizarea de a proceda imediat, atăt la iacerea studiilor pregătiți are căt și la normele de punere in executare a lucrărilor spre a putea astfel să înzestrăm țara, căt mai curând, cu întocmirile folositoare specificate mai sus. In acest scop am intocmit un al doilea proect de lege, privitor la infăptuirea lucrărlor d amenajare economică a apelor, proect pe care vă rogna împreună cu cel precedent să supuneți exasainării și aprobării Consiliului de Miniștrii. Ministrul Lucrărilor Publice D. Grecianu (Va urme) Ft racheta din Basarabia Msartirii comisiunei p8rot»etrere, sosesc in Iași, Vireri d:mineală La ora 11, va avea loc o primă consfătuire, la locuința dlui Patru Dragomirescu, deputat și președintele comisiunai. Cu trenul de 2, comisiunea va pleca la Chișinău, unde Duminecă va proceda la constituirea sub-ootmisiunilor. Comisiunea are puteri discreționare, gr oeia ce privește inlesuirea cercetărilor,