Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1921-01-14 / nr. 263
fiti Și*f3Îl S8Í ft.!»?«. ivBSi 38 TSSfitíU 5 Rfisiöí «itara gi dânsul, pe cielelete | ps. AokS fost, ftti dlosísto 30 o foll- I |íüss extraordinară» iar cea dindărăt | Sasha» astop zărită« Bran xiia de seal «ft și poTtíttUs m apariția lui Jack ßoliticatorii, a șeii închipuit bandit care aplntcea unde indiuna psoppii Sf.nogi și obraznici «are un’și ascultau părinții și ne învăluia «sarte 1« șoptlit la Stănescnu (goosla primară din strada 40 Sfinți -vis îs vis da palatul d lui dr. Gh Bogdar). In sfârșit, mai arau numala străzii lor, cu rostul lor, cu ințelesul lor, ersmi ds pildă ulița lui Rosnovanu sste și strica Univarsităței, ulița M« naiul, astăzi strada Prosopkî, ulița lui Cheîal astăzi strada Carp, o» lița Podul Vard« asstăzi strada Csrol, ev.v Toate, toata vorbeau Sa . a»»#be lașalni vadii, lașului de »sta d>.tts csra no va sasu ft, mm na arai pasti & sșa mm. a fost, de oraș pașnic, ea os ® tui pașnici §i buniști «m'attene I«șnlci de actm 20-80 soi la urmă, na es sfârfets aici, ■ i.'ö nail te gândești 3* trecutei pragului nostru, ca atât îți vințn «sate »ii sfîișîte din »mnte. *m'n Úrt. Viați din student, «Sud »?* rector «1 Uutv*r«it»fei «« Oailino sas X*nop»t era viața «and«vftr«t" trăită », tărânii iui, ost* pSrásInd băncile liceului, ift ír ál» sotatft« „st»d*aus<< •* Ota» «»și a»integre d» ana'eraati í«staft «rítus»ei« alo atudențî dei tag«rie d» ta „Solidaritatea“ poia aoneulat«« g»r»ane și ungare din străiiia Torna Coama și Carol fi pa la diferita persans« di« lagi, ossissi «a «tara și onnoscnț», dar a căror aiflet na mm romstasse? Cin# na*gl anunța și« și d» manile« tarla Birds Blass», făcută «solouelu ai Teișanu, no naționalist înfocat da pa nemari, «sara a trebuit să gi sufere da p« arm* prea mare ui e&a entasis s ®. D’apoi nini «isvis da liceu nu m dădeau ca sas cu dâaș. Dânșii pâră Bisa orris de clasă da istoric © 1 ® nemutului profesor Grigorie Buțareanu fi da religie ale părintelui Știubei, sratsîs răndicauî așa nsMît Mob a lui Beldiman și obținea șeful B datum lui; iar eleva școalei fiilor 4 ® «sili tari, »el fisânda-sa ® aspre jos, ia tr’o bsma dmineață su fugit du toții de la școală, lângă o vie din imprjurimile lașului, da măn ca ® sau griatăți și dapfi multe făgădueli că vor îi mai da« tratați, i’a adusŭ îndărăt comanda vitțil lor, colonela! Masarobai. Pftaă și școlarii, »cei din cursul primar, cari învățau la Stăuceanu. Tins« »au Daeu, coda da« câ t ținea aîifada da Sus (1. C Biassium de Estis.) până nu opreau !a »aga&lmfi da galanterie Schw^mfri«?, p» »»da a «stări P>ne», de unde iși atmspstrao uijte (■ [UNK]ce da , cravată, este prin űju mecanism, prin ajutorul unui tot) on ■pă, pe cara’i țineau s'a ba sur astro pesu pe trecători, oase se aflau m> î” ți iu toate părțile, neguind cine’gi bit» joc de dinții Iu spre Cep cu, nss era bi, in timpsi veres, să nu fie vărstâ întreaga familie a gr mrarului Pescu, călărind pa e*î frumoși și chipeși, dapö ««reiu «preferă ana generat Pancu iacobjoratu de numeroșii săi eredin«h.șî scățar, își făcea obișnuita pli» b*re pe strada Carol. sau dinspre rondel I al Copoului «pri via Neusefcötz, se vedeau dour bicicliste: cvand rala Sticrer de, pe care ligenii se deprinseră să se vadă zitnic făcând curia lor favorită din öreg la viile din dealul Copoului. pe vechii profesori Mihai Bigrea, V. Siținescu de limba Irtifia, Lupisca de mistemir ttcâ, Soldă««seu de caligrafie, Dimitria Pistit'da geografie, Drăghici de ști ni» rale, Corma da cesMun, igi ssaSrtesa cu dreg țepii fieri și Liconul Național, isr de artistii teatrului siționai. «om ci Di Mitreaut, dn ’ Beli dor, decedați da nuitâ vreme, la multă, dregeale îți adnoi sumintek în dreptul cosatârîc «al», bătrâne! Bicbsrd Ti*fiii, o figura simpatică a Iignini 'de atuntd.. oprsa -baistii d« gavaist și 3a â»p*»era gr&tut boas borne, iar eter««! pitic farmacii! Potele ty gi cu cei doi foști profesori distinți »i isșninî H. Tirtin și Weitzeckar ptr’câ etăî fineau os gUeuril» 3or put»rnic«f, intr«aga stredă d» antă Poporari, din ltța Jecken» Ciobah». In spre leart, după axle:« 00 cil» din tropica« din labe, intr’o pupoa mus bits își făcea plmbarea favorită la Copota, fencitul istria pomenire Mitropolitul Ioai Naniesin, din a esni bsiutate nu cr» %i ca rânu »Hm stiff rințele numeroși nevoiaș*, indeferest de națiomusiaUf. Ca viață de psasicn, geoiărimea nu pare« sâ nu vorbească dati ra K*t»y Variam, directoera. rostitstnici 00 «a#Ssș «Ufte din atred* țJnivși srțâței, assa Bil es dssesu ats sei *® răp» an uite iu «seal ia Oîsigwl Bicni unde era un amestaș da rsprasantații, când după ce na Theodor Hidoîs își dresa oșii oiscilul să», etil transial și Cest» Sido îi făceau, figuri de forță pe cai, arma « don» seară repraseurații teatrei« 0« Coquelingi «u Moanet Solly, »arii pragti fripseai, Isșbbîî umpliangi vestitele panorame și menajerii de pol» etri da Ștefan cel Mare, unda puteau auzi ,etri gäsdu si simi*, ca de reclamă : Sădi Cârnot, ochii mișca, p!«pta suspina, numai 25 bani intrarea“." Piguri simpatica apăreau la persoana antistului Manerovici, nelipsit de fiiindra! eăn, capitanul Lehr, «cmandantul, minlnii militare a Reg XIII Ștefan cel Mare, Beleascu fostul reporter al „Evenimentului”, «ere umbla toile «t zi și noapte după Informați', lan«« Baroasf, svolatil d » etrada Fiimrari, dtce detai Bouciu cu cuplana sa trecută de mult la peneta sa și imbâtrimitul visitea de pe capră » cărui pardesiu îgi achimbaee di verhi n era g&pt» fețe, de Bojniță, ea mersui sânt*c««o$, Biurdea — fiu al prințului Gr. Bterdia care diveaise erou #od. cu,sinusderea si dinasmns Gisela! Bogsa , bätrân«3 Livadici, am frimis și ehipus.cipitanni Zetta, colonelul Ceeteaen gratfiția «Iții,cari iubeau leful,ginu s’au 'dtepăfit dv dăaaaî pisă despartea iar. Amatorii de teatre gi mai «u u«»ă «a»! «ami frequenten test nn Tivoi di» etrada £ aui, in special elevii de 3$ leahi săționat, as 50 bani cea oficiu pe controlorul da biete Leopold, intrând in teatru fără e’și ouas* pără bit tul da Intrare Vestită parsain remaa și esentia Ici Banii», care infr’o bună »I a fost tririst«. á in locul faimoasei cuperi, să educă pe stăpânul a! bătrânul. Bon ei« dă la esfsnsaua Traysn unde băneul Își făcea regulat partida da șah pănă după miezul nopte. După feursa de os gopaii, băieții se repetisa să ajungă căt mai repede în vestita plăciușăria a lui Mihai de li Bf. Viaare unde se vindesu silnic plăcinta proaspetă dintr’o tinichea voluminoasă Și tot atât de viații era gi crăjmarul Alean Roșu, «as și brutarul tot da la Sf. Vinari Hasalamb Ciaculea și ca și plapomarii și sojcnasii înșirați dă alungul Podulas Vachigi stritaei de Sus (L G, B?ă «ana dasetă I) și farmocul agent a 1 lancord, gismar de meserie din Sf Vinere Anestase Bota», care la o intria')’3 electorală, pa căre vorbeau un cunoscut om politic din Iași, a aruncat acestuia savianizot că „e făcut jumătate milion*',er oratorul aspectăndu'și cumpătul, a strigat de ps acasă cueî sea afla: „minți neno*rocituie, am făcut un milion, »u jamstista“. Și printre „ti.p...iika remis«. »u se poate trece cu vecerea pe „moșu Io*a“, sei osra reginet după 'orele 4 la amaîază, colinda iai trag 'Păpurariul, strada Carp și strada Coroi, purând o peștelcă albă curată, archiiolita eu insrrjue, dtrigănd foarte tasticos: „ai'vi'ța turceas'oa, oikai bani bu'os ta, oI'vi'ța, ai’vi’ța“, nu sa poate trece cu vederea și pa vânzătorul de coșei, Grigorin șchiopul, care’ți dădea 10 păhăruțe de coșei la 5 bani. .. Iar pa blândul madia Fhiipisau ieșeniii vă deaa de dtoiueșți pănă’n seară iu biria sa ca un cal, făcând vizite pa ia bolnavii săi, iar pe Lvor. Bogdan fâcăndu’și fișa tara favorită ia bihanca sa elegantă, conducănd singui oii săi frumoși. Și oițe aminti«i de, aceste și câți ieșeni dregi tte’m dispărut de ibunoi inaoste» și câta obiceiuri frumoase a’eu dus oda’S ca „Iaști vechi“. Iași! da sită dat#, nu ts -ăi «a noaștem de ic'»» Tu ai remits Insă exemplul v«u de osaș mers și prin trecutul tău glorios și prin ieșenii de cdiniosqâ ««ra eu schever te au Kirit ii Suțu. (Jisema SILOLI. • Soeiet. Mârăști Astasi a mimeol I c’ra 3 tix Sîi engmul din Pmis Col »ai bstiliu fi'min 6 scena tineul II oraî 5 jam. și seară la 9 € 05 1)10 POLIS După roma anul lui Paul Bourgat ?~ C*r.R»a ELISABETA. — Str. Grecia Assist la matineu?! și soare — Prumo 9 $ a a veni cirera Pata,nieu diană.in 6 acte. îordirila principala dis Prancesra Bartinigi Gus ta vo Btrena. I Cinema MODEEH. nafs Unirii g; Retrai in «stinsuri și «»ra — Miut Mar o dramă modernă in 5 aste juastă de L timcasB siteră KENWY PORTIG, La matineul de 6 jam. și rear« in 9 jam. debut țesutul eupletîat france« STAYIM in repertoriul său original mwmmmmuL, i«ai ...**+■••* ***»*****•***••********• • 8 ALA (INEMA 811) OL / (Societatea Mărăști) si joi 13- vipsri 14, Sâmbătă 15 și Dufiofeină 16 Iînnavia 1921, film monopol BARPI O O -inovație Cinémaiouva fieth 2 fihne 7 in oeeimi zi L% mitingul 1 om 3 fix Sîfsuguru! din 5%rîs Cel m«i hasîia fila In 6 colosal© aci© Cel mai delicios fil ®» care întrece in humor toate pr«duri’il« c'ntwete grafinn de până fi eu tu Cu toată sau sa pete a filmelor prețurile răssăn aceleași h<imeimml // ora 5' ju*n 't seara la ava V pm. (ro # Mi mp Bîipă renanul lui Paul Bourget O pleiadă din cel «ni da «**»ă artiști in frunte aa Ge* «yl Trysu gi.. Alberto Capos* desfăgearfi o noțiune isi tf’an lux -gio „elegenți dan«de Boria Ultime informații Guvernul englez a primit ca să se intrunească la Pars in ziua de 19 Ianuarie, conaiiai sapient, in vederea regalirei chestiunea desarmării Germaniei. Din mma călătoriei mareșalului Pilsduschik Paris, iolmnirea acestul consiliu pentru zilele din-10 Ianuarie s’a aminst pentru data de lai sus. Guverneie Italiei și Belgiei au acceptat și ele oficial data propuși de Franța. Serviciile Epitropiei casei Sf. Spiridon au fost suspendate până a doua zi de Anul Nou. Brutarii nu scos ț astăzi păn’ și pentru mănî Vineri de Anul Nou, când nu va fi păne. ActSri Joi 13 Ianuarie 1921 vs avas joc in galoanele Careului Militar o ofer»ta dansantă pentru serbarea revelionului. Comitetul roagă multuția fi in teziste cât se poate de modesta atât Iii serata sat fi ia »*tip Berzî. Azi ae jos la Chișis fiu adunarea generală a membrilor societăței tot‘ fanii da război“ din acel oraș. Se va proceda intre altela și la alegerea no* nui comltit Adunarea va fi presidata ă% Principesa Olga Stursa. ? D-ați Ingineri membrii ai Cernuki regionale G. I K. (Asocied* Gene*, pală a inginerilor din Romășie) sânt cu insistență rog.ți a lua parte Îs sdîio.hr«s general;*« care vs avut loc in ziua de Damicica 16 Ianuarie 1921 oara 9 jani, in Ionelul cercului > ci* v?>86|iîor și inginerilor din strada Ștefan «el Mare No. 4, urm find a se discuta chettiune, ceri intrissensă In cel mai înalt grad pa toți inginerii, g D. N. Bidovici,secretar general. Ii Minister! de Justiție, a fost antorisat să suniî Baza în scumuna ministrului, "întreaga corespondență și ordonanțele depinzând da resortul minsterului de scet'ție. Ia caî’sul săptămănei viitoare ve avea log, din Inițiativa dlui M. Ștefanio, președintele Camerei de Ca »•ari, un war» mtating al comercianților. Vor & invÎtați și pera&Lectarii lașului. Se va cere satisfacerea dezideratelor formulte ds d. Brutsin și intervenirea ca directoru regiosai ad gi retragă demisia D. Ion S.’ugeru, ac roagă să arătăm că d ®» a părăsit str. bună voe redacția % srului noașal" unde avea calitatea de »«pretar da redacție, iar an de sancționar și „Serviciului de reportij", ce îs a'a marțat, pri tu trtnul de 4 p. m. s’dre.inters in localitate d. Mihai Negrussi, președintele Communei interimare, după o absență de 3 săptămăni. Un nou proces de lag«, reel al «ca tracturii de momă vă fi depra ?»é« chiat dspă radcarbidet la Perismentalul Di min.Viu de Tidhistrie4 prin decisiunea publicată in „Monitorul Oficial* No. 222 din 6 .iamigre*. c. » stabilit importul: mobililor de Drnce excuse fine cz; polisandru, nah n, ?• ajou, lămâi etc. Mobile de lemn orchistr, coin* buite sau inertst,te cu materii fin: aur, si fet, ele. Mobile tipstrie cu materii fin;: «Atașe, mătase plușată, ca?cărnuri și pielărie fi fă. Mobile ori nu sunt in condițiunile de mai sus, precum și oglinzile necesare la, montana mobilelor sânt libere la import, fără a fi nevoie de autorizație specială, numaica îndeplinirea formoUUtilor vanute. ■Bi—wmw»iar >w«WM«. Ultima oră mmmmmmssmm Brmm. m» f^rmn pr ti -legrafie: fUtuta Eigfetl ftl«la București 13 Ianuarie _ Mini seară pleacă din Sinaia, M. S. Regata, Maria, spre Constanța, unde Suverana, se va întâlni cu Regina Sofia a Greciei. M. S. .Regina de la Constanța m pesa la Atena, cu contra torța ionul nSpărviero*. Regim Sofia a Grecii va sosi in Capitală mani seara. Plecarea din Cipttsfi Btu aregii 13 Ianuarie _ . . .. Stambulschi, primul ministru bulgar, după ce a vizitat și«»toiia, a părăsit astăzi dimineață, Joi Capitala, impoindu-se prin Musciuk la Sofia de la Akseniko. Stambulsch va călători cu un vagon special al căilor ferate bulgare. Holtaajt țilît îttătq București 13 Utruarie Cu începere de pensări Sâmbătă se va aidica taxa specială de 20 la sută, asupra ritualelor taxe de călători, bagaje și transporturi proprii . se _ i îtol Stiiata Ha8ti București 13 ianuarie Primul ministru balgar Stambulioschi in intreviderea pe care a ayjito ou d. Take Ionasca, ministru de externe, s’a asigurat că Balgajji se orientează spre o noua poltică ,care tinde la stabilirea de relat uni amical, cu toți vecini, având in vedere tratatele actuale, isr intra căt privește special HomSnta, d. Sambulinschi a declarat că dorește să st reia și să desvolte cât de grabnic relsitunile economice intre aceste două țări. Ungaria nu se înarmează Lyon 13 ianuarie guvernul ungar desminte știrea pregătirii militare ungara, ba cimi« potrivă anunță că forțele militare ungare £i vor fi seau*.. fatăm prevăzut pm tratatul de la Trianon. Deschane! senator P :*'s 13 ianuarie Alegerile pentru Senat ia Franță »« dat 14 senatori, ai Al xeiei și Lorenei. Sunt in tital 304 senatori, printre cari s’a ales și fostul președinte »1 Republicei, Deschsnesi iLTou. București 13 Ianuarie Suveranii vor asista in ani la serviciul divin care se va oficia la Mitropolit, ia ort 11 dirome»t*, după care Regele va trece in revistă garda da on oare, apoi va pomi Îi palatul Mitropolitan felicitările inaltului cler și ale persoanelor prezente. ânerbcl se retrage din aliartra? a primului ministru bulgir Situata de la frontierele României — Ce spune ministrul București 13 lamiari ® Statele Un’le au făcut cunoscut anuti’loc ca pa viitor America nu va mai participa la ședințiie Coi s I.u’.ti superior, nici la Conferinta ambasador lor, act sie din vânză ca președintele Harding ar fi contrar»îr fau tar5 /4 a. ?«» Verdai Una Constri, arătănd tot odată că Ungaria pfistre[ca o armai* fi sadr» a căilor tfective intrau cu »ori «tipa lațul © tratata lai d» la Trianon. Ministrul nostru în Paria iatarvi«* val Brea Rrătănd ci, toate știrila paaliniat« rar» *apoi potsară cu privita la periadol da la frnntimi la Romăniei nu sunt ăi ost smpl» nauopsis d«t bursă. Festa, tătev» zile Rtssitnia trofeează poteescă oapondl datoriei tale și BBSS svtet ftuant-firi inter&ețioriali tari au cel sași măre intere» se dui nostru ?ă teadă gi o*ri îna pfia dNH p aria mai alarmant» știri in privința slueției Romăniei. Versiunile nateței au mai ales Vieca ca centru da Isas-i vs, iar pre,*a francesă ar tra toni să îa primească cu toată miserva necesară României la Paris Ptii» 12 sa»® ari © Principale Ghyka, ».‘mitrul Soz ânieî la P*r18 a ecorâst siarniei ,L © Mstin“ n-a intervestit interviil «aspra slu'ne'cu versîanie unul pericol borgsvt © la hotare:« țârei noastre. Demici’fiâ șstream: b'Hsirfir r aratei noastre, »inîotrul Bemăde! arată tă »a scrie «Uitare notra men le in exustire »o «nnt d» cSt desfășurarea unui plan de oganisare, «fre est» pusă ia aplicare de «si multe lesi. ca terotat de e asigura o «metă permanentă, cere aă, poată fac« f‘nu in mod afiesce partein»or frontiere tt» peste 4020 de kiilometrii Cu privire la forțe!« bolevîe« concentra»« la Nistru, principele Ghyka arată că este 6 divisitnii da sare se vorbește nu represents de cât»ax?» cu« un total de 18 »ni osmeni, cari nu pot arătai «ctivsl aftei ismeri Berofisa. Ralativ la asignării« trupelor maghiare spre granița vestică a RomîuluiR, principele Ghika declară sa guvernul betăn a atres atenționea conferînței ambasadorilor asupra con cEssarîlor »»gbiar« pe frontiera cu mim mmm Se desfac cu ocazia sărbătorilor visuri vechi și cei din cele mai renumite podgorii din Moldova,numai 1» magallarie „POReOREANUL* j (âBEAMOVICI)î St?ad* Lâpușneanu 4 și Eteti ® Doamna 14