Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-14 / nr. 263

fiti Și*f3Îl S8Í ft.!»?«. ivBS­i 38 TSSfitíU 5 Rfisiöí «itara gi dânsul, pe cielelete | ps. AokS fost, ftti dlosísto 30 o foll- I |íüss extraordinară» iar cea dindărăt | Sasha» as­top zărită« Bran xiia de seal «ft și poTtíttUs m­­ apariția lui Jack ßoliticatorii, a șei­i închipuit bandit care aplntcea unde ind­iuna ps­oppii Sf.nogi și obraznici «are un’și ascultau părinții și ne în­văluia «sarte 1« șoptlit la Stănescnu (goosla primară din strada 40 Sfinți -vis îs vis da palatul d lui dr. Gh Bogdar). In sfârșit, mai arau num­ala străzii lor, cu rostul lor, cu ințelesul lor, ersmi ds pildă ulița lui Rosnovanu sste și strica Univarsităței, ulița M« naiul, astăzi strada Prosopkî, ulița lui Cheîal astăzi strada Carp­, o» lița Podul Vard« asstăzi strada Cs­rol, ev.v Toate, toata vorbeau Sa . a»»#be lașalni vadii, lașului de »sta d>.tts csra no va sasu ft, mm na arai pasti & sșa mm. a fost, de oraș pașnic, ea os ® tui pașnici §i buni­ști «m'atten­e I«șnlci de actm 20-80 soi la urmă, na es sfârfets aici, ■ i.'ö n­ail te gândești 3* trecutei p­­ragului nostru, ca atât îți vin­țn «sate »ii sfîișîte din »mnte. *m'n Úrt. Viați din student, «Sud »?* rector «1 Uutv*r«it»fei «« Oailino sas X*nop»t era viața «a­nd«vftr«t" trăită », tărânii iui, ost* pSrásInd băncile liceului, ift ír­ ál» sotatft« „st»d*au­s<< •* Ota» «»și a»integre d» ana'e­raati í«sta­ft «rítus­­»ei« alo atudențî d­ei tag«rie d» ta „Solidaritatea“ po­ia aoneulat«­« g»r»ane și ungare din străiiia Torna Coama și Carol fi pa la diferita persans« di« lagi, ossissi «a «tara și onnoscnț», dar a căror ai­flet na mm romstasse? Cin# na*gl anunța și« și d­» manile« tarla Birds Blass», făcută «solouelu ai Teișanu, no naționalist înfocat da pa nemari, «sara a trebuit să gi sufere da p« arm* prea mare ui e&a en­tasis s ®. D’apoi nini «isvis da liceu nu m dădeau ca sas cu dâaș. Dânșii pâră Bisa orris de clasă da istoric © 1 ® ne­mutului profesor Grigorie Buțareanu fi da religie ale părintelui Știubei, sratsîs rănd­icauî așa nsMît Mob a lui Beldiman și ob­­ținea șeful B datum lui; iar eleva școalei fiilor 4 ® «sili tari, »el fisânda-sa ® as­pre jos, ia tr’o bsma dmineață su fugit du toții de la școală, lângă o vie din im­pr­jurimile lașului, da m­ăn ca ® sau griatăți și dapfi multe făgădueli că vor îi mai d­a« tratați, i’a adusŭ în­dărăt comanda vitțil lor, colonela! Ma­sarob­ai. Pftaă și școlarii, »cei din cursul primar, cari învățau la Stăuceanu. Tins« »au Daeu, coda da« câ t ținea aîifada da Sus (1. C Biassium de Es­tis.)­ până nu opreau !a »aga&lmfi da galanterie Schw^mfri«?, p» »»da a «stări P>ne», de unde iși atmspstrao uijte (■ [UNK]ce da , cravată, es­te prin űju mecanism, prin ajutorul unui tot) on ■pă, pe cara’i țineau s'a ba sur a­­­­stro pesu pe trecători, oase se aflau m> î” ți iu toate părțile, negu­ind cine’gi bi­t» joc de di­nț­ii Iu spre Cep cu, nss era bi, in tim­psi veres, să nu fie vărstâ întreaga familie a gr m­rarului Pescu, călărind pa e*î frumoși și chipeși, dapö ««re­iu «pre­fe­ră a­na generat Pancu iacobjoratu de numeroșii săi eredin­­«h.șî scățar, își făcea obișnuita pli» b*re pe strada Carol. sau dinspre rondel I al Copoului «pri via Neusefcötz, se vedeau dour bicicliste: cvan­d­ rala Sticr­er de, pe care ligenii se deprinseră să se vadă zitnic făcând curia lor favorită din öreg la viile din dealul Co­poului. pe vechii profesori Mihai Bigrea, V. S­iținescu de limba Irtifia, Lupis­­ca de mistemir ttcâ, Soldă««seu de ca­­ligrafie, Dimitria Pistit'da geografie, Drăghici de ști ni­» rale, Cor­ma da c­esMun, igi ssaSrtesa cu dreg țepii fieri și Li­con­­ul Național, isr de ar­tistii teatrului siționai. «om­ c­i Di­ Mitreaut, dn­ ’ Beli dor, decedați da nuitâ vreme, la multă, dregeale îți adnoi sumintek în dreptul cosatârîc­ «al», bătrâne! Bicbsrd Ti*fiii, o figura simpatică a Iignini 'de atuntd.. oprsa -baistii d« gavaist și 3a â»p*»era gr&tu­t boas borne, iar eter««! pitic farmacii! Po­­tele ty gi cu cei doi foști profesori distinți »i isșnin­î H. Tirtin și Weitzeckar ptr’câ etăî fineau os gU­­euril» 3or put»rnic«f, intr«aga stredă d» an­tă Poporari, din ltța Jecken» Cio­bah». In spre­ leart, după axle:« 00 cil» din tropica­« din labe, intr’o pupoa mus­ bits își făcea plmbarea favorită la Copota, fencitul istria pomenire Mitropolitul Ioai­ Naniesin, din a esn­i bsiutate nu cr» %i ca râ­nu »Hm stiff­ rin­ț­ele numeroși nevoiaș*, indeferest de națiomusiaUf. Ca viață de psasicn, geoiărimea nu pare« sâ nu vorbească da­ti ra K*t»y Variam, directoera. rostitstnici 00 «a#Ssș «Ufte din atred* țJnivși srțâței, assa Bil es dssesu ats­ sei *® ră­­p» an uite iu «seal ia Oîsigwl Bic­ni un­de era un amestaș da rsprasant­ații, când după ce na Theodor Hidoîs își dresa oșii o­iscilul să», etil transial și Cest» Sido îi făceau, figuri de forță pe cai, arma « don» seară repraseu­­rații teatrei« 0« Coquelin­gi «u Moa­­net Solly, »arii pragti fripseai, Isșbbîî umplian­gi vestitele pano­rame și menajerii de pol» etri da Ș­te­fan cel Mare, unda puteau auzi ,etri gäsdu­ si sim­i*, ca de reclamă : Sădi Cârnot, ochii mișca, p!«pta suspina, numai 25 bani intrarea“." Piguri simpatica apăreau la per­soana a­ntistului Manerovici, nelip­sit de fiiindra! eăn, capitanul Lehr, «cmandantul, minlnii militare a Reg XIII Ștefan cel Mare, Beleascu fostul reporter al „Evenimentului”, «ere umbla toile «t zi și noapte după In­formați', lan«« Baroasf, svolatil d » etrada Fiimrari, dtce detai Bouciu cu­­ cuplana sa trecută de mult la peneta sa și imbâtrim­itul visitea de pe ca­pră » cărui pardesiu îgi achimbaee di verhi n era g&pt» fețe, de Boj­­niță,­ ea mersui sân­t*c««o$, Biurdea — fiu al prințului Gr. Bterdia care diveaise erou #od. cu,sinus­de­­rea si din­asmns Gisela! Bogsa , bä­­trân«3 Livadici, am frimis și ehipus.­­cipitanni Zetta, colonelul Ceeteaen gr­atfiția «Iții,­cari iubeau lefu­l,ginu s’au 'dtepăfi­t dv dăaaaî pisă d­espartea iar. Amatorii de teatre gi mai «u u«»ă «a»! «ami frequenten test­ nn Tivo­i di» etrada £ aui, in special elevii de 3$ leahi­­ săționat, as 50 bani cea oficiu pe controlorul da bi­ete Leo­pold, intrând in teatru fără e’și ouas* pără bit tul da Intrare Vestită pa­rsai­n remaa și esentia Ici Banii», care infr­’o bună »I a fost tririst­«­. á in locul faimoasei cuperi, să educă pe stăpânul a! bătrânul. Bon ei« dă la esfsnsaua Traysn unde băneul Își făcea regulat partida da șah pănă după miezul nopte. După feu­rsa de os gopaii, băieții se repetisa să ajungă căt mai repede în vestita plăciușăria a lui Miha­i de li Bf. Viaare unde se vindesu silnic plăcinta­­ proaspetă dintr’o tinichea voluminoasă Și tot atât de viații e­­ra gi crăjmarul Alean Roșu, «as și brutar­ul tot da la Sf. Vinari Hasa­­lam­b Ciaculea și ca și plapomarii și sojcnasii înșirați dă alungul Podulas Vachi­gi stritaei de Sus (L G, B?ă «ana da­setă I) și farmocul agent a 1 lancord, gismar de meserie din Sf Vine­re Anestase Bota», care la o in­­tri­a')’3 electorală, pa căr­e vorbea­u un cunoscut om­ politic din Iași, a aruncat acestuia savianizot că „e fă­cut jumătate milion*',­­er oratorul asp­ectăndu'și cumpătul, a strigat de ps acasă cueî­ s­ea afla: „minți neno*­rocituie, am făcut un milion, »u ja­­mstista“. Și printre „ti.p...i­ika remis«. »u se poate trece cu­ vecerea pe „moșu Io*a“, sei osra reginet după 'orele 4 la amaîază, colinda iai trag 'Păpurariul, strada Carp și strada Coroi, purând o peștelcă albă curată, archiiolita eu insrrjue, dtrigănd foarte tasticos: „ai'vi'ța­­ turceas'oa, oikai ba­ni bu'os ta, oI'vi'ța, ai’vi’ța“, nu sa poate trece cu vederea și pa vânzătorul de coșei, Grigorin șchiopul, care’ți dădea 10 păhăruțe de coșei la 5 bani. .. Iar pa blândul madia Fhi­ipisau ieșenii­­i vă deaa de dtoiueșți pănă’n seară iu biria sa ca un cal, făcând vizite pa ia bolnavii săi, iar pe Lvor. Bogdan fâcăndu’și fișa tar­a favorită ia bihanca sa elegantă, conducănd singui oii săi frumoși. Și­­ oițe aminti«i de, aceste și­­ câți ieșeni dregi tte’m dispărut de ibunoi inaoste» și câta obiceiuri frumoase a’eu dus oda’S ca „Iaști vechi“. Iași! da sită dat#, nu ts -ăi «a noaștem­ de ic­'»» Tu ai remits Insă exemplul v«u de osaș mers și prin trecutul tău glorios și prin ieșenii d­e cdiniosqâ ««ra eu schever te­ au­­ Kirit ii Suțu. (Jisema SILOLI. •­ Soeiet. Mârăști Astasi a m­­im­eol I c’ra 3 tix Sîi engm­ul din­­ Pm­is Col »ai bstiliu fi'm­in 6 sc­e­na tineul II oraî 5 jam. și seară la 9 € 05 1)10 POLIS După roma anul lui Paul Bourgat­­ ?~ C*r.R»a ELISABETA. — Str. Grecia Assist la matineu?! și soare — P­r­u­m­o 9 $ a a v­e­n­i ci­r­­e­r­a Pata,nieu diană.in 6 acte. îord­­i­ril­a principala d­is Prancesra Bar­tini­gi Gus ta vo Btrena. I Cinema MODEEH.­­ n­afs Unirii g; Retrai in «stinsuri și «»ra — Miu­­t Mar o dramă modernă in 5 aste ju­­astă de L timcasB sit­eră KENWY PORTIG, La matineul de 6 jam. și rear« in 9 jam. debut țesutul eupletîat france« STAYIM in reper­toriul său original mwmmmmuL, i«ai ...**+■••* ***»*****•***•­•******­**• • 8 A­L­A (­­I­N­E­M­A 8­1­1) O­L / (Societatea Mărăști) si joi 13- vipsri 14, Sâmbătă 15 și Dufiofeină 16 I­înnavia 1921, film monopol BAR­PI O O -inovație Cinémaiouva fieth 2 fihne 7 in oeeimi zi L% mitingul 1 om 3 fix Sîfsu­guru! din 5%rîs Cel m«i hasîia fila In 6 colosal© aci© Cel mai delicios fil ®» care întrece in humor toate pr«­­duri’il« c'ntwete grafinn de până fi eu tu Cu toată sau sa pete a filmelor prețurile răssăn aceleași h<i­meimml // ora­ 5' ju*n 't seara la ava V pm. (r­o # Mi mp Bîip­ă renanul lui Paul Bourget O pleiadă din cel «ni da «**»ă artiști in frunte aa Ge* «yl Trysu gi.. Alberto Capos* d­esfăgearfi o noțiune isi­­­ tf’an lux -gi­­o „elegenți da­n«de Boria Ultime informații Guvernul englez a pr­imit ca să se intrunească la Par­s in ziua de 19 Ianuarie, conaii­ai sapient, in vederea regalirei chestiunea des­ar­mării Ger­maniei. Din mma călă­toriei mareșalului Pilsduschik Pa­ris, iolmnirea acestul consiliu pen­tru zilele di­n-10 Ianuarie s’a am­inst pentru da­ta de la­i sus. Guverneie Italiei și­­ Belgiei au acceptat și ele oficial­ data propuși de Franța. Serviciile Epitropiei casei Sf. Spi­ridon au fost suspendate până a doua zi de Anul Nou. Brutarii nu scos­ ț astăzi­­ păn’ și pentru mănî Vineri de Anul Nou, când nu va fi păne. ActSri Joi 13 Ianuarie 1921 vs a­­vas joc in­ galoanele Careului Militar o ofer»ta dansantă pentru serbarea revelionului. Comitetul roagă m­ultuți­a fi in teziste cât se poate de mo­desta atât Iii serata sat fi ia »*tip Berzî. Azi a­­e jos la Chișis fiu adunarea generală a membrilor societăței tot‘ fanii da război“ din acel oraș. Se va proceda intre altela și la alegerea no* n­­ui comltit Adunarea va fi presida­­ta ă% Principesa Olga Stursa. ?­ D-ați Ingineri membrii ai Cernuki regional­e G. I K. (As­ocied­* Gene*, pală a inginerilor din Romășie) sânt cu insistență rog.ți a lua parte Îs sdîio.hr«s general;*« care vs avut loc in ziua de Damicica 16 Ianuarie 1921 oara 9 jani, in Ionelul cercului > ci* v?>86|iîor și inginerilor din strada Ștefan «el Mare No. 4, urm find a se discuta chettiune, ceri intrissensă In cel mai înalt grad pa toți inginerii, g D. N. Bidovici,­secretar general. Ii Minister! de Justiție, a fost antori­­sat să suniî Baza în scumuna ministrului, "întreaga corespondență și ordonanțele depinzând da resortul minsterului de scet'ție. Ia caî’sul săptămănei viitoare ve avea log, din Inițiativa d­lui M­­. Ștefanio, președintele Camerei de Ca »•ari, un war» mtating al comercian­țil­or. Vor & invÎtați și per­a&Lectarii la­șului. Se va cere satisfacerea deziderate­lor formulte ds d. Brutsin și in­tervenirea ca directoru­ regiosai ad gi retragă demisia D. Ion S.’ugeru, ac roagă să ară­tăm că d­ ®» a părăsit str. bună voe redacția % srului no­așal" unde avea calitatea de »«pretar da redacție, iar an de sancționar și „­Serviciului de reportij", ce îs a'a m­arțat, pri tu trtnul de 4 p. m. s’d­re.inters in localitate d. Mihai Ne­­grussi, președintele Communei in­terimare, după o absență de 3 săp­tămăni. Un nou proces de lag«, reel al «ca tracturii de momă vă fi depra ?»é« chiat dspă radcarbidet la Perismen­talul Di min.Viu de Tidhistrie4 prin decisiunea publicată in „Monitorul Oficial* No. 222 din 6 .iamigr­e*. c. » stabilit importul: mobililor de D­­rnce excu­se fine cz; polisandru, n­ah­ n, ?• ajou, lămâi etc. Mobile de­ lemn orchistr, coin* b­uite sau inertst­,te cu materii fi­n: aur, si­ fet, ele. Mobi­­le tipstrie cu materii fin;: «Atașe, mătase plușată, ca?căr­nuri și pielărie fi­ fă. Mobile o­ri nu sunt in condiți­­unile de mai sus, precum și oglin­zile necesare la, montana mobile­­lor sânt libere la import, fără a fi nevoie de autorizație specială, nu­mai­ca îndeplinirea form­oUUtilor vanute. ■Bi—wm­w»iar >w«WM«. Ultima oră m­mmmmmssmm Brm­m. m» f^rmn pr ti -legrafie: fUtuta Eigfetl ftl«l­a București 13 Ianuarie­ _ Mini seară pleacă din Sinaia, M. S. Regata, Maria, spre C­on­­stanța, unde Suverana, se va întâlni cu Regina Sofia a Greciei. M. S. .Regina de la Constanța m p­­esa la Atena, cu contra torța ionul nSpărviero*. Regim Sofia a Grecii va sosi in Capitală mani seara. Plecarea din Cipttsfi Btu aregii 13 Ianuarie _ . . .­­­. Stam­bulschi, primul ministru bulgar, după ce a vizitat și­­«»t­oiia, a părăsit astăzi dimineață, Joi Capitala, impoindu-se prin Musciuk la Sofia de la Aksenik­o. Stambulsch va călători cu un vagon special al căilor ferate bulgare. Hol­taajt țilît îttătq Bucu­rești 13 Utruarie Cu începere de pen­sări Sâmbătă se va aidica taxa specială de 20 la sută, asupra ritualelor taxe de călători,­ bagaje și transporturi proprii . se _ i­ îtol Stiiata Ha8t­i­­ Bu­curești 13 ianuarie Primul ministru balgar Stambulioschi in intreviderea pe care a ayjito ou d. Take Ionasca, ministru de externe, s’a asigurat că Bal­­gajji se orientează spre o noua pol­­tică ,care tinde la stabilirea de relat­ uni amical, cu toți vecini, având in vedere tratatele actuale, isr intra căt privește s­pecial H­omSnta, d. S­ambulinschi a declarat că dorește să st reia și să desvolte cât de grabnic relsitunile economice intre aceste două țări. Ungaria nu se înarmează Lyo­n 13 ianuarie guvernul ungar desminte știrea pregătirii militare ungara, ba cimi­« potrivă anunță că forțele militare ungare­­ £­i vor fi seau*.. fa­­tăm prevăzut pm tratatul de la Trianon. Deschane! senator P :*'s 13 ianuarie Alegerile pentru Senat ia Franță »« dat 14 senatori, ai Al xeiei și Lorenei. Sunt in ti­tal 304 senatori, printre cari s’a ales și fostul președinte »1 Republicei, Deschsnes­­i iLTo­u. București 13 Ianuarie Suveranii vor asista in ani la serviciul divin care se va oficia la Mitropolit­, ia ort 11 dirom­e»t*, după care Regele­ va trece in revistă garda da on oare, apoi va p­omi Îi palatul Mitropolitan felicitările inaltului cler și ale persoanelor prezente. ânerbcl se retrage din aliartra? a primului ministru bulgir Situata de la frontierele Româ­niei — Ce spune ministrul București 13 lamiari ® Statele­ Un’le au făcut cunoscut anuti’loc ca pa viitor America nu va mai participa la ședințiie Coi s I.­u’.ti superior, nici la Conferinta ambasador lor, act sie din vânză ca preșe­dinte­le Harding ar fi contra­­­r»îr­ f­au tar5 /4 a. ?«» Verd­ai Un­a Constri­, arătănd tot odată că Un­­­garia pfistre[ca o armai* fi sadr» a căilo­r tfective intrau cu »ori «tipa lațul © tratata lai d» la Trianon. Ministrul nostru în Paria­­ iatarvi«* val Brea Rrătănd ci, toate știrila pa­­aliniat« rar» *a­poi potsară cu privita la periad­ol da la frnntim­i la Romă­­niei nu sunt ăi ost sm­pl» nauopsis d«t bursă. Festa, tătev» zile Rt­ssitnia trofeea­ză poteescă oapondl datoriei t­ale și BBSS svtet ftuant-firi inter&ețio­riali tari au cel sași măre intere» se dui nostru ?ă teadă gi o*ri îna pfia dNH p aria mai alarmant» știri in privința slueției Romăniei. Versiunile nateței au mai ales Vieca ca centru da Isas-i­ vs, iar pre,­*a francesă ar tra toni să îa primească cu toată miser­va necesară­ României la Paris Ptii» 12 sa»® ari © Principale Ghyka, ».‘m­itrul So­­z ânieî la P*r18 a ecorâst siarniei ,L © Mstin“ n-a intervesti­t interviil «aspra slu'ne'cu versîani­e unul pe­­ricol borgsvt © la hotare:« țârei noa­stre. Demici’fiâ șstrea­m: b'Hsirfi­r­ r aratei noastre, »inîotru­l Bemăd­e! arată t­ă »a scri­e «Uitare notra men le in exu­stir­e »o «nnt d» cSt des­fășurarea unui plan de o­ganisare, «fre est» pusă ia aplicare­­ de «si multe lesi. ca t­erotat de e asigura o «metă permanentă, cere aă, poată fac« f­‘nu in mod afiesce partei­n»or frontiere tt» peste 4020 de k­iilometrii Cu­ privire la forțe!« bol­evîe« con­centra»« la Nistru, principele Ghyka arată că este 6 divisitnii da sare se vorbește nu represents de cât­­»ax?» cu« un total de­­ 18 »ni os­meni, cari nu pot a­rătai «ctivsl aftei ismeri Berofisa. Ralativ la asignării« trupelor ma­ghiare spre granița vestică a Ro­m­îuluiR­­, prin­cipele Ghika declară sa guvernul b­etăn a atres atenționea­ conferînței ambasadorilor asupra con c­Essarîlor »»gbiar« pe frontiera cu mim mmm Se­ desfac cu ocazia sărbătorilor visuri vechi și cei din cele mai renumite podgorii din Mol­dova,numai 1» magallarie „POReOREANUL* j (âBEAMOVICI)î St?­ad* Lâpușneanu 4 și Eteti ® Doamna 14

Next