Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-27 / nr. 271

ANUL. AL MXVII-LEA M. m ȘUtadty* 0 ./vx*dWbfer*ty» I­A.Ș­I I .8- ti piranha Democrat PROGRAMELE Partidul liberal a simt­ nevo­ia sa dea semne de viață, panînd candidaturi in cele cîte­va alegeri parțiale. Cuma știe că este detes­tat de opinia publică, a crezut că, prin critica celor­lalte partide, va face să se uite guvernarea lui nefastă. D. Vintilă Brătianu s’a pus pe scris „Scrisori“ către alegatorii săteni și către alegătorii orășeni de la Ilfov, unde rivnește un mandat de senator, ■ remas va­­­cant prin moartea, in urm­a atan­tatului de la Senat, a lui Spirea Gheorghiu. Ne am ocupat de par­tea da critică a acestor „Scrisori“. Am arătat că d. Vintilă Brătianu se năpustește asupra guvernului, pe care ii face răspunzător pănă și de scumpete«... bumbacului! Văzând insă că această parte pur negativă nu e de ajuns, candida­tul proaspăt bisc-bulăt la Șo­n­­cu­ța Mare se lansează cu multă dezinvoltură in chestiuni gram. Aceasta ui î­l costă de pro­bau pe d. V.­ntilă Brătianu nici un și de aceea a umplut cu programul său vre-o 8 coloane mari din Viitorul. In materie de programe, libe­ralii sunt tari... pe hârtie. Nume­roase programe au mucezit, și vor mucezi și de aci inainte prin ser­­tainele șefilor liberali. Nici­odată n’au luat in serios făgăduelile fa­­racioase ce făceau solemn cetă­țenilor, căci le considerau simplă formalitate electorală. ca’. A­ceste programe le f ac obișnuit in opoziție, pentru ca, odată veniți la putere, să le dea uitărei. Astăzi, când un vânt de demo­­cratizm suflă de pretutindeni,­­ d. Vintilă Brătianu îmbracă haina celui mai înaintat democrat, fă­când promisiuni de fericire uni­versală in dreapta și in stânga. D. V. Brătianu are la inimă și pe săteni și pe orășeni. Soarta tutu­ror păturilor sociale 11 preocupă un cel mai inalt grad, atunci când j­ocuește un loc in Partement. Dacă mai era nevoe de dovada lipsei de seriozitate a progra­me­­lor liberale acoi d. Vintilă Bră­­tianu a făcut o. Mă rog, par­că pe timpul refugiatei liberalii iși mai făuriseră un program , d -oii­r G. Duca și George G Mârzescu au fost redactorii ac­ lui program. Ce s’a făcut cu el? De­sigur a fost trecut la pensie, de vreme ce d. Vintila Brătianu simte necesitatea unui nou program, spre a putea pătrunde in Parlament. Nici nu ne ocupăm in parte de punctele programului vintilist,con­tra că nu merită osteneala. O fi bun acest program­­ da alt­fel cine nu poate să redacteze gram ? - dar dacă remăne un pro­numai pe hârtie și e făurit numai in ve­derea alegerilor! Or câtă paradă de democratism ar face fratele mai mic al d-lui Io­nel Brătianu, opinia publică stă tot indiferentă și nepăsătoare. Ea știe că partidul liberal e cel mai reacționar din țară, că e un par­tid al cărui ciment este interesul membrilor lui. De aci și disciplina de tagmă călugărească a acestui partid, condus in chip despotic de Frații Brătianu. Șeful de astăzi al liberalilor pare a avea deviza moștenită , simbiigoți-ți vă, numai să mă urmați orbește“. Partidul național din Ardeal despre liberali Ziarul „Patria“ organul parti­dului național din Ardeal, publică următorul articol care privește pe liberalii care intenționează să rea­ducă domnia decretelor legi­i . Liberalii au rernis toate zforțările posibile pentru „reorganizarea“ parti­dului lor, in vechiul Beget, desființat an total, Sir ia noile provincii intx­­nitent. Resulale’a iută au nemu­lțumit co­­»statul dele centru și pe șeful parti­­dului, in report cu gumele cheltuite și atenei si te’a ordonat refi’or de ju­dețe,­­« țină Întruniri, in care să se proclame, cel puțin cu verbe, tăria partidului liberal. Astfel l’a procedat cu d. George Mărzașcu, gelul din Iași, eare in ur­ma cererii care i­ a’a făcut deja Bu­curești, a afirmat intr’o întrunire din Capitala Moldovei, că cel ansi mare și unitar partid din România, care partidul da­stic și fia d-lui I. Brătia­­nu. Exagerarea și liuda de sine a conducătorilor și presei liberate, fiă deasă sl­ăbiciunta, din care nu pot ieși și pe care ver ca tel puț n est iei siă o ascundă. Adevărul insă este că partidul libe­ral se află tot in situația in care a fost pe timpul alegerilor generate și când nu a putut am­ate decăt 7 de puteți și numai,, un amator. pe atunci, in alegerile parțiale, ța­ra s’a pronunțat consecutiv contr­a­ceistei partid,i­ai totuși liberalii răspândesc svo­­nul că vor veni la putere, înlocuind pa generalul Averescu. Presa lor a fost un caracter combativ față cu ac­tualul guvern. Singura nădejde pe care o au libe­ralii, este reîntoarcerea regimului de­cretelor legi. Partidul liberal speri să vină la putere și să guvernaze cu decrete legi desființări d­­ega dar par­lamentul și anulând dintr’odată, vo­tul universal Față de Coroană și de opinia pu­blică, liberalii vreau să-și susțină re­gimul decretelor legi, cu arătarea in­­caparin­ței parlametrului, care, spun ei, a făcut dovadă sub două guverna: Așa­dar tu parltmuniste nu se poate legifera la noi, rămân nume! decre­tele legi. Adevărul este liberalilor ie este fri­că să dea och­i cu ro­igtel electoral. Veniți la putere prin «ar prindere a­­tenși când a’­r Înfățișa in alegeri, s’ar putea­ întâmpla — și aceapta mai mult ca sigur­­ 5­ să nu-și poată race majo­ritățile parlamentare și ar­e nevoiți să dem­sioneze din taină că:„ au că­zut in alegeri. Oricine poate să măsoare gravita­tea un­ei a­stfel de Biter­ții: partidul liberal ar fi complect desființat și nu ar mai putea să și zică partid de gu­­verni­mint. Iată adevăratul motiv ca­re acceptă liberalii, decretele legi in locul parlamentului Cercurile politice din­ București au fost sesitate de această nouă incer­­care a liberalilor, care vine să lovea­scă in democrație, după eșuarea in­­cerdirei lor de a forma un guvern B..inter­am întronarea dictaturii mi­litare. I i SO Bani informații Salutăm cu bucurie primul con­gres al prefecților, care are loc in Capital­a Moldovei, mări Joi. Chestiunile administrative care vor veni­­ in discuțiune, precum și creiarea instituțiilor de cultură pro­fesională pentru funcționarii ad­ministrativi, vor fi obiectul discu­­țiunilor proferilor adunați in con­gres in orașul nostru. La Matineul IA eri al universității popo­are din Chj ‘inan, a vorbi­t profesor universitar David, da la Iași, despre „Dunărea și importan­țe ei“, Eri a inceput, te Cartea Marțială a D.visiei 2 a din Ghișinaia judeca­rea complotului opționist, descoperit în luna Februa­ie 1920 acuzații sunt in număr de 65, procesul va dura probabil 2—3 săptămâni Din sursă oficială a Secretariul­lui de finanțe se dă de știre că plata rublelor declarate la sate va începe in ziua de 1 februarie. Plata se va face și la sate tot cu aceiași gradație ca și la oraș. Tesăurul nostru Ziarele financiare suedeze anunță că guvernul Sovietelor a­­ consemnat la Stockolm 6 curaü*' tte 27‘’ st-Jam. milioane coroane in aur, destinată plății comenzilor de materiale fă­­cute in diferite țări. Acest aur este exportat din Rusia pe la Reyal, și dat in primirea unei societăți cons­tituite de bolgavici in capitala Sae­diei, sub numele de „Easter Trading Company“, in scopul de a servi ca Intermediară intre Soviete și țările occidentale. O parte însemnată din cantitățile de sur astfel exportate eu fost văn­data in Elveția ; sitele au fost «ferite pa piu­* e oglgjă, unde ne discută im« daoa «•ebntese primite al pari, sau pe cursul pieții, care e mai avantagios vănsătorilor. A măaia, este pre la Moecova un furement diipozit de aur, este direct interesată de aceste trensfețiuni. Conferința membrilor Cons­tuan­tei rusești și a ținut ori ultima șe­dință de Paris ,« a numit o com­i­­siune permanentă de 9 membri pe n­tru a asigura ex^ iutarea rezolu­țiu­ni­lor emise in scop de a apăra dr­ep­­turile cetățenilor ruși. Mai mulți ora­tori au examinat rezultatele obținute. Kerenski in special și a exprimat din curia de s &­isbut­i să demonstreze poporului rus că op­nia sa ridică ea hotărări contra tiraniei roșii. La o întrunire convocată de par­tidul liberal d­e Oltenița, d. I Th. Fior­escu,­­cunoscutul fr»șnetar al clu­bului liberal din București a spus textual puț­iilor aregători veniți să­­ asculte,: „Bomba de la Senat care a ucis pe Spirea Gheorghiu este pedeapsa cu care D­icu lovește Partidul Po­porului“. Halal. EBM _ I Greva foamei* Socialistul fih Tan­se a declarat greva foamei. La vizita făcută de dl. Procuror Serion Mircea care l-a sfătuit să renunțe la acest act a declarat că in nici un caz nu dorește a renunța, ca o protestare contra justiției, pentru a fi judecat mai urgent. S au luat disposițiuni să se observe cu strictețe regulamentul inchisorei, pen­tru ca in­ limite­­­ lui să sa facă tutu­­ror socialiștilor inlesnivele ‘ legale. L’a dat in judecată pe Matei Ghe­­orgh­e z­ám­ét, pentru că prezentăn­­du se la Poștă a ultragiat pe funcți­­onarul Coandă Gh Statuia lui O­­A* Qridatiu la Iaș! V, Popescu și Ioan Onofrei au fost daț­ in judecată pentru furt de lem­­ne de la fabrica de Sopon Nicotină. A fost dat in judecată life la bann prins tregănd in mod fraudulos Nitrul. Eri, la ora, 5 p m­. in Strada Sa­­rsta, s’a aprins Baia Barata, arzând podul. In timpul stingere*, Caporalul To* porcaann de la Becla 111 de pompi­eri, fiind amețit de fum, a căzut jos de pe scară fără a i se intămpla ni* mia grav. Brigada de Siguranță a inavitat Parchetului pe hoțul de est Alexa Svatof, la care s’&a găsit 2 cai de furat. îl l’a arestat pe pungașul de buzu­nar Alex. Santteriu, care a fost de­pus la Penitenciar, unde a mai exe­cutat 7 luni închisoare. Se așteaptă sosirea a 15 vigoane cu greu da la Onești. L’a arestat pe V PăUci, care a fost prins in fapt de furt de o z­. Brigada de Siguranță a arestat pe spărgătorul Nata Kohn, autorul furtului de bijuterii și bani de la dl. Goldner, care fiind trimes cu acte la Parchet și fiind repartizat Curței Marțiale locale, de unde mai este urmărit ,a reușit să evadeze din arestul Curței Marțiale I.­I­­S­S. M­tropolitul Pimen pita f ci Jos­ssra la Bucur­ești, pen­tru a lua parte de lucrările Parlamentului Au subscris: Take Ionoson 5000 lei Petru Bogdan 5000 „ Frații Floreaon comer. 1000 „ Mendel Zilberberg 1000 „ Dr C. Tim­ăEeaen 500 „ Aurbe­ Giurea 500 „ Saver Zotta 500 „ G. Adaaiercu P. Neamț 500 „ C Neculau P. N­a*oț 600 „ N­on Țsn Falt’eai 300 „ Neaulai Knupensehi 200 „ Mihai Berce» 200 „ L.o. ool. Stoiani.vici 200 „ Dimitris loon . 200 „ Teodor £ 1 x movili 200 „ Dr. P. Anghel 200 „ Rodo f Suța 100 „ Gh. Gh bAnesau 100 » Nee. Movilă 100 a Ion Prass» 100 „ Const Faur 100 „ Dim. JSrudea 100 „ Gheorghe Glares 100 „ Cápitsn Caimaoan 100 „ . Btrat M,arcn 100 „ Vss. Ostapovioi 100 „ Va» Cireș 100 „ Andri Badarén 100 H C Bfcbeș 100 „ Dr. Ropală 100 „ Col. Isvorsnu 100 „ Econom Gh C»rp 100 „ Paul Nițesou 100 „ I. Bart șef. gărei Radin 100 „ Avocat Gh. Buieson 60 „ Gr, Stratin 50 „ Ștefan Lunga, tipograf 50 „ V. Popoyioi 40 „ G. Tissesou 40 „ Gh. Baldovin 100 „ Neegoa Fiondor 200 „ F.b. de făină „Dacia“ 1000 „ Prof. N. Cojocaru 100 „ D-na prof. Iordichescu 100 * G. A. Ulrich 200 „ Farmacia Varner 200 „ Corpul portăreilor Iași 330 „ Dr. Și Poesa * 100 „ Eduard Candella 100 „ Ion Axinte 200 „ Dănit Mitache Hași 100 ” Virgil Hulban 100 „ V. Ch­er —­­ 200 „ Pani Verona 100 „ Alton» A Veleni 600 „­Pavel Mihh­u 200 „ Personanul Tr­i­legi 1205 „ C. Sm­oie­<nn Magistrat ICO „ Chr. D­V z<g1 Judecător 50, „ Ioan CoBin m­­oi 40 „ Loc. Anonimă de locm­nți­i feftine și const. I* și 1000 „ ^ _ z ~ JOI 27 MINAEm ÍMÍ - Cum s’ar putea nimici bolșevismul — O opinie Germană — „Neues Wiener Journal” publică — un int­er­vie­v luat de la generalul Hoffmann, fostul șef și Marelui Stat major al armatei de Est, care a avut și un rol important in tratativele de pace de te Brest-Litovsk. Generalul expune In intervievate lunt, următoarele idei, cu privire la nimicirea bolșevismului: „Bolșevisatul nu este o chestiune rusească ci o «heațiune mondială. Supercu­ția Antantei, de a înrola in concertul mondial Rnaia, Înseamnă un drum greșit. Rusia nu se va pu­tea reculege nici­odată sub regimul bolșevic cu toate sforțările făcute“. Generalul face propagandă pentru Intervenția militară internațională și alte . S’ar putea isprăvi in cel mai scurt timp cu bolșevicii, dacă ar in­terveni un corp de expediție interna­țional, compus din soldații tuturor armatelor și pus sub comanda unui general rus. La trupa aceasta, coope­­rarea trupalor lui Wrangel este insă neapărat necesară. Rusia ar putea & curățu­ft de bolșevici foarte iute, dacă pe primăvară corpul acesta ar incepe acțiunea te Petrograd. Intămpinănd un Adversar bine înarmat, rezistenta armatelor roșii ar­e ușor de nimicit. Hoffmann propune pe generalii Per­shing, Joffre sau Food pentru coman­da supremă. Generalul socoate că e exclusă o transformare a bolșevismului. De asemenea este exclusă și apariția unui nou Napoleon. Troțki, țara a studiat bine istoria revoluției franceze a născocit sistemul osmătacilor. Cu sistemul acesta nu-i va răsări din armate tin Napoleon. Generalul amintește de faptul că bolșev­ii au­ fost transportați In Rusia in vagoane plombate de către comandamentul suprem german, el declară: „Ca șef al stat majorului frontului de Est am condus secția propagandei in armata rusească și pot spuna că­­ pentru a rupe frontul rusesc in timpul răsboiu­lui, statute major a întrebuințat toate m­jloace­e posibile Lenin a fost un mijioc, ga­zele sfixiate celălalt. Lenin și prie­tenii lui au înlocuit armata rusească cu consimi­rea noastră. Secretarul de stat Kishiman, contele Czernin și ca mice am m­odeist convenția cu bol­șevicii la Brest Litovsk pentru a pu­tea arunca pe frontul de vest armata noastră. Cu toate că Lenin și Troțki ne-au făcut pe atunci servicii nepre­țuite, n’am putut prevedea urmărite grele pentru sume prin colaborarea noastră la expediția bolșevicilor în Rusia. Atașatul militar german a declarat la plecarea contelui Mirbach la Mos­cova ca regimul bolșevist trebue do­borât.­­Planul acesta a fost supus con­ducerii superioare de către generalul Hoffman, care intrase in legături și cu oameni politici din Rusi. După asasinarea lui Mirbach, a’a decis ocupății Petrogradului. Din ne­norocire­ armate germană a fost Înfrântă pa frontul vezi­ O cu trei zile Înaintea începerea operațiilor contra Rușilor, așa că numai erau trupe de încredere pentru frontul din răsărit“. Congresul Prefecților­ ­ Ședințe­i Congresului Prefecților, vor avea loc in sate Consiliului sa* dețisa.­­ Sala a fost amenajată pentru acest scop și prea frumos decorată. * In astă seară, gosim în localitate Prefect­i din Soroca, Botoșani, Ro­man, Vaslui, Suceava, Bucovina cău, Orhei P. Niamtz, Tu­tova, Ba­C«, tatsa Albă, Suceava Fălticeni, Doro­­hoi și Tenuri Vor fi fi țiminisți la gară de către d. Pogrnat, Prefectul judițului. Cella­ți Prefecți vor sosi măini d minaiță SI 9

Next