Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-11-26 / nr. 226
Ultime informații Vorbind de intrigile pe care le țese opoziția seam in asurul deschiderei Padmentului, ziarul „Indreptarea“, oficiosul guvernului, scris printre altele următoarele: , Țara întreagă și a pus toată nă ■dejdea in opera acestui Parlament și partidul majorității a primit in alegerile parțiale o reconfirmare a mercherei naționale. Pe chestiuni mărunte de ambițiuni personal nese disfăcăte sau de interese neîmplinite, cum iminiază unele ziare, nu se dizolvă unitatea sufletească a unei majorități care n’a luat puterea nici pentru a și împărți onorurile, nici pentru a-și îngriji nevoile.... Și nu este membru al majorități care să nu înțeleagă că in acele vremuri aspre este mai bine să me fiți o înaltă demnitate decât să o obții...Și nu este membru al majorității, pentru care interesele supreme mie țarei să nu domine preocupările individuale“... KJX ‘iii M. So totsta« Stscaaplai in Lităfle și Filiosofia, »ossignantă programului sfio da activitate a luat iniiativa organizâdiul măririi Bibliotecii Seminariilor de însouUates respestivă Piatra ace tata, acum, eâßd ohaltuelile Statului sant dastni da saasi pentru a’i supi solicita «jntorul, tea socotit că inițiativa particulară poata să împlinească esca cs statul nu poate. Și aceasta ca atât mai mult, cu cât publicul trebue să ia o paria a^ivă lf mersul culturii și să o sprijin Ar fi sofiei eu t că ne găndim, cum nu alte state particularii e dețin singuri licee și universități. Nu poate exista operă mai am&uitată de căt aceste, Facem spăl la intele stoslii Leșului, Să doneze cărți ^da specialitsta—Filosofie și Litera —și regăza publicul regal să eprine inițiativa Societatei noastre in a atrage fonduri pentru scopul amintit prin participarea la bilal. organizatia a o sat scop. Epitopia Generală a Casei Spitalelor și Ospiatilor Bi Spiridon din Iași aduse la rcunoștința generală că in ziua de 6 Decembrie al. a. a. p. ora 10 a. m. va lua licitație publică cu oferta snoblss, in cancelaria Entropiei din Iași, pentru vânzarea spre exploatara a parccetelor din urmă fostele păduri: 1) 3 parchete din pădurea Lungini Cojacna Voinești Jad» Iași ga«mția 6000 lei. 3) 6 parchete din pădurea Vinderei Comuna Vinderai Jad. Tuto va garanția 3000 lei. 3) 2 parchete din pădurea ChaVmul Comuna Cramești Jad Toanei garanța 3900 lei, 4) 3 parchete din pădurea Răzbeanu Gosmuaa Războeni Jad Neamț garanția 4000 lai 5) 3 parchate din pădurea C.țefănești Comuna Coțoînasșii Jizd. Prina garanția 6000 lei 6} 1 pr.redeț din pădurea Zavoiii Gorlotești Comuna Unțaști Jid. Tatova garanții 200 lei. 7 1 parchat de pădurea Sfinăuți Comuna Tusreatca Jud. Dorohoi, garanția 8GOO leb Oond țlsaiie generae și speciale sa pot vedea in orice si da lușrn in biroul silvic §1 domanial al Genei. Licitația sa va țină conferă art 72 Sj dn legta so stabilitițel statăiui. KUKPArt&MSttWMHNJKAi sanete ala elapilor (Kom-Bfet) para terorisară satele așa după cum făcuse Ceraiîvicielka la praga. Alcătuite din oameni fără căpătăi, de la orașe ca și de la sate, ele fură înzestrate cu puteri despotica de respiziție și inchiziție. Dar minultul Mir rasens, un fel de easgă da compensație agrinolfi interveni in această luptă glindează pe acești indivizi un parcele da pământ suficienta pentru nevoile lor Aceștia iși părăsiră rolul de împilatori și propagandiști comunști, și îmbrățișară causa țărănimii. Ca forța napetă nd face nimic, guvernul sovietic încercă da atunci să-i convingă pe țărani cu blăndețe de isriciriie pameniuffiații E< inființară nenumărate insttații comuniste egri;în i» iită sperate pe principial «maii gi pradneții colant ve,*te ajută au baai dur tò tul fu in »Solai Cioparat veia numita Artiel, interne-ate ăa acelagee sp na dădură rsenliate zaal bune. In sfârșit pa una de moșii pari nu fuseseră împărțite, guvernul sovietic înființă proprietăți sovietice modein, sari insfi avură aselași lamentabil rezultat Țăranii ruși, proprietari deplini pe pământurile lor, nu voir fi mai să audă da ooaganizarea lor. In atari coadțiuni, ea l-a făcut pe țaranul rus să indice atâta vreme rar«asa regimului ar scovit ? Cauza asta că țăranii raș», nepricapănd adevăratul serp al ndsa tstalor săracilor și al organizaț ilor Artiel, au rămsa cu credința că datorase improprietărirea lor regimului sovietic. (va urma) w>ia:wxnKâ«p*Kee'i^awwrismsaeeiBW O serbare românească Diminică 31 Noisnbrie a, oe avat loc o frumoasă serbgtorira la „Liceul Matias“ Besets „Ferd Suesd ” din Chi gina B. La ora 11 dimina&ța s’sofiatít n slujbă religioasa da oitire preotul Vasilescu da la Catedrală și preotul Zaharescu, profesor al geoa ai in presanța întregului corp profesoral și ofițeresc după care d. Iu3.it tofimel Crinteacu, «cmandantul sec-tiei a ținut o înălțătoare cuvântare arătând importanța zilei și rolul instituțiunilor de cultură națională in noțiile provincii. Festivitătea a avut un întreit os» raptarju a sărbătorit patronul școalei Sfinții Arhangheli Mihail și Stavril, împlinirea unui an de la înființarea liceului , an de rodnică și Încordată activitate și totodată profesorii titulari nost numiți au depus jură K&Bruh . După depunerea jurui alaiului de către profesor, d oostaccisat șsoslei ia felehet c ăldores arăndeni le spor la lucre și erabărb&tăadai ca sistesri ințrepte, iar d. C Romanssos, director ds studii a respans in cuvinte bine aims?10 ca profesorii vor grîi augi fană datoria pestre propășirea gi laâî stea instituțiunei d » care fac parte. A urmat apoi o aasst ceass» a profesorilor și ofițeior a oara a luat par:« și o delegația a elevilor Mâna cosește in localit ts d I. C Atananto, enbser tstul de atat de le Refacere și Aprovizionare, iar de aci va pleca la Cernăuți. Cu iro?pera de la 1 Apri', posa pieri militari se va desființa, insăt Primăriile vor trebui sa itrebuințese pompieri civili. Domnii da la oficiosul liberal sa arată mirați că „Evenimentul“ sa ccapte cam des de cioburile colectiviste cari infestează provinciile alipite „Mișcarea“ ne întreabă ca ciuburi ela ființ t partidul democrat. Răspundim , de gestsa ani, de sănii s’a pus la noi shaatia n&țta&asă nu ns sm preocupat da Interesele da parti, ci numai de geala ale Neamului. N'a’ inființiî atei un elii și singers mândri da aceasta, in schimb, liberalii infiirteasă fie tu ti a dan', chiar gi la Turtuoaia ? ' El eni ? Cluburile, de când cu la forma expetcretă, »a «sa! «nas per taoța di» trecut, io adevăr, ce in «eat»«ă 200-300 de membri ai unui «Isb fsță de un colegiu electoral da 58—6COOO de alegători? Co estfal liberalii in timpînă cea mai vie ostilitate acolo ut de oarava* ța colectivietfi vea că’ei întindă vsntuse e. in cât „Mișcarea“ n'itre de ce fi încântată de pletora de ombtr creata oa stătea sacrific!?... băneați CoBua'mea intsriiffliya se întrunește astăzi la orele 4 p. », Ministerul Indastriri gi Comerțului en adres« No. 50 335 din 16 Noembrie 19 20, Educe la cunoștința Camerei de Comerț ca pe baza unei comunicări a Meiinei Diplomatice a Ukrainei la București, Ministerul Economiei Naționale Ukrainian a laut hotărâre ca toata chartiaBila privind exportul zahărului din sur rum ta țară in Românie, sa te tratst», pe viitor, da către aasa Misiune Guvernul Ukrainian nu va discuiîa spwte chestiuni, on intraprinderie post-er aide particulare di tăi prin intermidiul Misiunes sala din București. a it fa aa 19 íi HU ü îs fa tB B ta ai J' ■ CINEMA SIDOSTl ifia . g Sala complect renovată și bine in m Ü4 « căkită după cerințele moderne * s ■ Orchestra compusă din cele mai bune elemente . Pentru a nu enerva publicul cu prea multa serii am împărțit acesta si sa I« as sa rar a ** «s s» ss sa« m glib uriaș film numai in două părți. Partea II va continua săptămâna viitoare i n X Mini Hiiiifl t3 S3 «a S3 n ti h at as ai as n» ar hw is sa «niihniii Rularea filmului dnrănd R om respre senzațiile sueep fix precum urnasză: Mat I ora 3. — Mat. N ora 5 și seara la 9 jam. ROMANIA GREFA TRIB. UȘI SECȚIA I-a Extract Nes 18821 1920 N16 B.brie 20 Conforas Art 285 Cod. cmî, ce pubică spre cunoștința generală ei m potițiunea în reg. la No. 11449 din 1929 d na Maris Gherghei a intentat »nu e da divorț contra soțului său Mihai Gharghií pentru motivele determinate delga. S ția a devlerat că div or a rezultat o fetiță numită căsătoria Elena da 6 ani. Averea soțului păsăt Mihai Ghighii sa co ®psse din accest și jam, hectar pământ situate in corn. 1 Cuza Vodă jud. Roman. Grefier O. MANOLIU 1 Ultima Oră 1 îtó.1 ^4 Hone t & <i. em. — sprin fir telegrafic — Sosirea d-lui Jsp. Situlescu București 25 Noembrie D. N. Titulessa palaisteu de Joapte » sosit astăzi la Capitală. Bolșevicii ocupi orașul Uldzar, capturând prizonieri și material de războiu (wnnut kilftik din 21 X! — Chișinăul 25 Noimbrie Orașul Moxor a fost ocupat de trupele noastre eu care ocazie am luat nummeroase mitraliere și prizonieri. Toate contraatacurile ce le încerca inamicul au fost respinse producfin dai mari pierderi, vest de Reei £* luptele sunt in ears. In sectorul Gorostin Mozâr ofensiva noastră continuă. In sectorul LetferS progresäoi. Orașul a fost evacuat complect de tupele poloneze, ocupândui trupele nsastra. In sectorul Volodsk, naitunile noastre continuă si respingă trupele ucrainiene cari se retrag in desprtine, stungăm pâna la vechea frontieră poloneză. După evacuarea orașului Kerci, au capturat la port, 34 vapoare diferite, 4 vapoare mari, 12 șlepuri și altele. Zilnic 2 rascunend la 2 și 5 luna, și seara la ora 9 juca. Astăzi și in silele următoare va rula, NOU eTo o 6^o Pote fi în ERA c"o~o""o..o..g NOU 0000 CEL MAI URIAȘ FILM DE AVENTURI SENZAȚIONALE 0000 *ayeaggass. m ^ ** 3 © exa.3. Kfichu bs!$8]îșinnim gab titlul s.cssts ragestiv, ziarul HLe Petit Parisien“ publică un sri onl al d-lui L. Weis, in sera d sa nu arată, cu date și fspto, pilofeolog’ sa arselor«rănești din Basis față de regisul sovietic. Pentru că in intrmă sigur de svr.z nuri despre viața socială din Rus 8, articolul d lui Weisette poate, tot ne s’a sorta snsi bine sa sesista direcți voss resuma și vom reproduse mai jos pisagine caraotaristice. In Octombrie 1817, bolșevicii, punănd măna pa patere, dearstară a «ongresul pan-rus a sovietic? de«*ființarea propretății. Marile moșii nobilere sau burgheze tracură in mâinile țăranilor. Dar trasarea aceasta nu se făcu in deplină proptitate, fiecare țăran primar, da ia stat întinderea de pământ se pitea voliv», dar asist pă ® fi vt nu-i aparținea El nu putea nici să-i vândă, nici să schimbe, nici să l lase pr-a moștenire, chiar noțiunea da posesane individuală fiind sont arie evangheliei marxista. Dar țăranii nu intalsară din apsantă *»aâurâ darât an lucru: se hașurau la sfârșit da pămintul pe care de veacuri il doresn gi 1 estapisu. Și atunci Inîr’o râse ca o ginaslă el ramară exploatările egricole, stricară mașinele gi gi implițiră prin ăn turüe. Fisa apaasta Enarh'ca dură pănă in Mai 1918. Este singura psrodă din istoria lor când bolgevii i se patură biznica ispriju al massilor țărănești. Ei profitară de acest lucru pentru a-și stabili dojannsi nnea la oriso pr.n r’o terosr ® nemiisus tA. Totuși ,Să:#nii cagetrii comuniste își dădarii seama că eceat sprijin al țărănimii sa intumeia pe o rea i»!® iegere lucrurilor foarte adâncă Țăranii credeau că «tsipfinesc pă «sfintul portm tot dasna. Dictatorii roșii au înțelegeau să ii-i lece decăt un mod trecător. Dar ca puteau el iaca ,nu-ța vonțai țărănime, care se manfesta fără vre’en cuvânt scris, dar cu o tărie neîsusrsâ ? La început bolșevicii sapubră, cel puțin in fapt, dacă nu gi ia teorie. Dar văzând că reforma lor din Octambria tinde să creste o burghezie rurală mai primidoasă pentru regisaul ecmuisiat de căt fosta burghezia indîatrisist și comercială, ei cântară să reacționeze încercând să comunizwa pe onitivatori și cu forța și cu băndețea. La inceput cu forța. Aceaste trebuia să fie menirea «ceior faimoase co Două domnișoare cu buce recomandat aBi, cu ssrere frumoasă, găsim a loc de casierițe la Farmaca Dc. Rătianu. Serviciu a ternit o jumătate zi uns, jumătate d cealaltă. Onorariu 150 lei lunar de ficsare. $f»@CtiSIOC§0 Cinema SÎDOLI. — Boaier Miriștii: Astăzi ia matineuri și seere PRIMELE 3 SERII din ALTUS OLIOS ÜLTUS Cel mai craș fi m de aventuri ssnort’osale de pănă »stăți ? -Ciniaca ELISABETA. — Str. Găndu Astăzi, la statiseuri și sfar* « PRINȚUL ZILIlH — SĂU -Zdrobita de suferință Patsrusaă dramă la 5 acta cu celebra tragediană dra MAGOVSKA. _ ?„ Cinems MODERN. — Fiața Unirii Aetăsi in miticenii și sasra S Misterul essei din față Drsmă Kenski înstă in 5 acte jarna de celbra ei apreciata artată BENRÎESTE BONNAR9. im pierdut Mrți 23 Noembrie sears pe Strada Laprașueana iîur ® librăria Orngteni sibrăria Șaiaga, intre orele 6 și 7, un portofer ale conținănd bani, mai multe borderori de rentă de stat, câteva chitanțe a soc. de asigurate Ancora gi o chitanță de depunere a băncii laș lor vilatorul este rugat a-i păstra banii și a aduce a stele fără valoare pentru el, la dl. Titus Patriciu profesor Străpugneanu No 2 Z^^din U^^JUROUS^^130S^8^S^I^SI^8Sfmmit!b8t&fld^£ SB^U lí8dS^t&J^SÍiwif £ í^& întrunirea spitalr parlamentare București 25 Noambrie Poimăni Simbuta are loc intrunirea majorităților parlamentare. Cu această ocaziune se va lua hotărâre in pârliția atitudinei pe care o var avea parlamentarii din majoritate față de opoziție. iFrebîscîfof din Seceta La 28 Noembrie se va decide dacă regele Constantin poate fi redus — .De ordia depHn dintre Franța și Anglia Roma 25 Noasbrie Principii Andrei și Christofor ai Greci și care se aian de către timp la Roma, au plasat Sâmbătă sa era Brindiaf, voind b& ea filatosică la Atena.* Lyon 25 Noo ® bria Zisrela franceza confirmă știrea să guvernele din Londra și Paris, Rupt ia principie, In deplină irțelegere a?aprsa respingerii de a si urca pe tronul Greciei.. (Hpsă N. R.) Cale două cancelarii sunt în strânse raporturi pentru a determina formele de acțiune comună ce se va produce asupra acestei chestuni. Pă de altă parte, te antumă că d. George Leyguea va avea d Areveda ra eu d Llyd George, pentru a fixa definitiv atitudinea celor două guverne față de acastă problemă, întrevederea, a cărei dată nu s Iokî iacă fixată, a avea loc, probabil, la Londra.* Lyon 25 Noimbrie Se telegrifiasă din Atena că conform deminul l ttă da >. abinitnl grea, plibis-risei pentru reînto*arcere(» ex rege îni Constan tin, v» avaric ia 28 Noembrie Ex regele Constantin a instiințat guvernul că fel așteaptă raza totul pabiaeitului pentru a se reintoarce in Paris* Atena 25 Noembrie Gluvernul Rhalys a dat Vineri tuturor tribunalelor din regat ordina de a face just ție in numele regelui Cassiantin. Manifes îa linile continuă Mu ț mea a agățat portretul reginei Sofia pe rasa lui Veniselon Mai mulți francezi, refuzând să salute portretul la Constantin, au fost insulți des Hanklme. Populația e convinsă că guverne e aliate nu vor avea energia sâcisată de a împuns voinței lor. Singurul lucru de temut este revizursa tratatului de la Sevres. Noul guvern, considerănd ilegale actele fostei Comerț, aere a sancțonat tratatul, vrea să convoace de urgență o nouă cameră, la 25 Noembrie, probabil cu scopul de a iera să rstfica tratatul de la Sevres, înainte ca aliația să intervie C. Gabi Belul Rhailys are intanțiunea să urmeze politica externă a predecesonului ?ăn și ea gândește ca ordone trupelor greaaști din Asia Mică să înceapă o nouă ofensivă contra 1st Mustafa Kem«!.it Atitudinea aliaților fata de criza greaca Întrevederile de la Londra. Importanét negocieri „Daily Telegraph“ spune ofi Paul Gambon, ambasadorul francez la Londra, a făcut o importantă vizită ori după masă in ministerul de externe cu scopul de a comunica răspunsul guvernoial aăa ia reoantele intrebari ale Angiei asupra dorințelor Franței In chestiunea crizei grece și eventualele conferințe ala ei. După cătac’au putut afla până In prezent, spune ziarul, tusa france,să in aceasta chestiune cuprinde două puncte principale: 1 - Că revenirea personală a lui CoEslsîriia nu poa a fi tolerîtă, și dacă o ssamedda amenințire ar deveni cu edevîrst iminentă Grecia va f svertizată că relațiunile priotenești dintra ea și puterile occidentale nu vor mai putea fi continuate. 2. Că unirea pe tronul Greciei al prințului moștenitor George, recomandată chter și de d. Veniseloa ca un „pisaber“ ar pute fi acceptabilă al aiiiior sugusă unor anumita garanții ministeriale. Sa sugerează mai daparte de către Franța, spune gazeta, că primiii aiuigtri englesi gi francezi ar trebui să se intălneascat la o dată epropiata pentru a revedea in intragime aspectul politic al orientarii epropiat §i de mijloc precum si prevederile pentru exacuterea tratatului de la Savres, in lumina politică a schimbărilr din Grecia. Cea mai mare bunăvoință dornește atăt in cercurile englize și franceze in această privință, insă lumea de aci nu prea măsină de a grăbi deriziunea intr’o chestiune atăt de complexă și de de hoață. * Daily Expres spune că atitudinea Angliei și Franței in chestiunea succesinei grece nu poate fi hotărâtă dacât după convocarea camerei grece de Joia viitoare.