Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-11-26 / nr. 226

Ultime informații Vorbind de intrigile pe care le țese opoziția seam in asuru­l des­­chiderei Padmentului, ziarul „In­­dreptarea“, oficiosul guvernului, scris printre altele următoarele: , Țara întreagă și a pus toată nă ■­dejdea in opera acestui Parlament și partidul majorității a primit in alegerile parțiale o reconfirmare a mercherei naționale. Pe chestiuni mărunte de ambițiuni personal ne­­se disfăcăte sau de interese neîm­plinite, cum iminiază unele ziare, nu se dizolvă unitatea sufletească a unei majorități care n’a luat pute­rea nici pentru a și împărți ono­­rurile, nici pentru a-și îngriji ne­voile.... Și nu este membru al majorități care­­ să nu înțeleagă că in acel­e vremuri aspre este mai bine să me­ fiți o înaltă demnitate decât să o obții...­­Și nu este membru al majorită­­ții, pentru care interesele supreme mie țarei să nu domine preocupările individuale“... KJX ‘­iii M. So totst­a« Stscaaplai­ in Lităfle și Filiosofia, »ossignantă programului sfio da activitate a luat ini­iativa or­­ganizâdi­ul măririi Bibliotecii Se­min­ariilor de în­souUates respestivă Piatra ace tata, acum, eâßd ohaltueli­le Statului sant dastni da saasi pen­tru a’i supi solicita «jntorul, tea so­cotit că inițiativa particu­lară poata să împlinească esca cs statul nu poate. Și aceasta ca atât mai mult, cu cât publicul trebue să ia o paria a^ivă lf­ mersul culturii și să o sprij­in Ar fi sofiei eu t că ne găndim, cum nu alte state particularii e dețin singuri licee și universități. Nu poate exista operă mai am&uitată de căt aceste, Facem spăl la intele stoslii Leșului, Să doneze cărți ^da specialitsta—Fi­­losofie și Litera —și regăza publicul regal să epr­­ine inițiativa Societatei noastre in a at­rage fonduri pentru scopul amintit prin participarea la bilal. organizat­ia a o sat scop. Epit­­opia Generală a Casei Spita­lelor și Ospiatilor Bi Spiridon din Iași aduse la rcunoștința generală că in ziua de 6 Decembrie al. a. a. p. ora 10 a. m. va l­ua licitație publică cu oferta snoblss, in cancelar­ia En­tropiei din Iași, pentru vânzarea spre exploatara a parccetelor din urmă fostele păduri: 1) 3 parchete din pădurea Lungi­ni Cojacna Voinești Jad» Iași ga«mția 6000 lei. 3) 6 parchet­e din pădurea Vinde­rei Comuna Vinderai Jad. Tuto va ga­­ranția 3000 lei. 3) 2 parchete din pădurea Ch­aV­mul Comuna Cramești Jad Toanei garanț­a 3900 lei, 4) 3 parchete din pădurea Răzbe­anu Gosmuaa Războeni Jad Neamț ga­ranția 4000 lai 5) 3 parchate din pădurea C­.țefă­nești Comuna Coțoînasșii Jizd. Prina garanția 6000 lei 6} 1 pr.redeț din pădurea Zavoiii Gorlotești Comuna Unțaști Jid. Ta­tova garanții 200 lei. 7­ 1 parchat d­e pădurea Sfinăuți Comuna Tusreatca Jud. Dorohoi, ga­ranția 8GOO leb Oond țlsaiie genera­e și speciale sa pot vedea in ori­ce si da lușrn in bi­roul silvic §1 domanial al Genei. Licitația sa va țină conferă­ art 72 Sj dn legta so stabilitițel sta­tăiui. KUKPArt&MSttWMHNJK­Ai san­ete ala el­apilor (Kom-Bfet) para terorisară satele așa după cum făcu­se Ceraiîvicielka la praga. Alcătuite din oameni fără căpătăi, de la orașe ca și de la sate, ele fură înzestrate cu puteri despotica de respiziție și in­chiziție. Dar m­inultul Mir rasens, un fel de easgă da compensație agrinolfi in­terveni in această luptă glindează pe acești indivizi un parcele da pământ suficienta pentru nevoile­­­ lor Aceștia iși părăsiră rolul de împilatori și pro­pagandiști comun­ști, și îmbrățișară causa țărănimii. Ca forța napetă nd face nimic, gu­vernul sovietic încercă da atunci să-i convingă pe țărani cu blăndețe de is­­riciriie pameniuffia­ții E< inființară nenumărate inst­tații comuniste egri­­;în i» iită sperate pe principial «m­aii gi pradneții colant ve,*te ajută au baai dur tò tul fu in »Solai C­ioparat veia numita Artiel, inte­rne-ate ăa acelag­ee­ sp na dădură rs­­enliate zaal bune. In sfârșit pa una de moșii pari nu fuseseră împărțite, gu­vernul sovietic înființă proprietăți so­vietice modein, sari insfi avură ase­lași lamentabil rezultat Țăranii ruși, proprietari deplini pe pământurile lor, nu voir fi mai să audă da ooaga­­nizarea lor. In atari coad­țiuni, ea l-a făcut pe țara­nul rus să indice atâta vreme ra­­r«asa regimului ar scovit ? Cauza as­ta că țăranii raș», nepricapănd ade­­văratul serp al ndsa­ tstalor săracilor și al organizaț ilor Artiel, au rămsa cu credința că datorase improprietă­rirea lor regimului sovietic. (va urma) w>ia:wxnKâ«p*Kee'i^awwrismsaeeiBW O serbare românească Diminică 31 Noisnbrie a, o­e avat loc o frumoasă serbgtorira la „Liceul Matias“ Besets „Ferd Suesd ” din Chi gina B. La ora 11 dimina&ța s’s­ofiatít n slujbă religioasa da oitire preotul Va­silescu da la Catedrală și preo­tul Zaharescu, profesor al geoa ai in pre­sanța întregului corp profesoral și ofițeresc după care d. Iu3.it tofimel Crinteacu, «cmandantul sec-tiei a ți­nut o înălțătoare cuvântare arătând importanța zilei și rolul instituțiunilor de cultură națională in noțiile pro­vinci­i. Festivitătea a avut un întreit os» raptarj­u­ a sărbătorit patronul școalei Sfinții Arhangheli Mihail și­­ Stavril, împlinirea unui an de la înființarea liceului , an de rodnică și Încordată activitate și totodată profesorii ti­tulari nost numiți au depus jură K&Bruh . După depunerea jurui alaiului de către­­ profesor, d oostaccisat șsoslei i­a felehet c ăldores arănde­ni le spor la lucre și erabărb&tăada­i ca sistesri inț­repte, iar d. C Roma­nssos, director ds studii a respans in cuvinte bine aims?10 ca profesorii vor grîi au­gi fană datoria pestre propășirea gi laâî­ stea instituțiunei d » care fac parte. A urmat apoi o aasst ceass» a profesorilor și ofiț­ei­or a oara a luat par:« și o delegația a elevilor Mâ­na cosește in localit­ ts d I. C Atananto, enbse­r­ tstul de atat de le Refacere și Aprovizionare, iar de aci va pleca la Cernăuți. Cu iro?pera de la 1 Apri', posa pier­i militari se v­a desființa, in­săt Primăriile vor trebui sa i­trebuințese pompieri civili. Domnii da la oficiosul liberal sa arată mirați că „Evenimentul“ sa c­­capte cam des de cioburile colectiviste cari infestează provinciile alipite „Mișc­area“ ne întreabă ca ciuburi e­la ființ­ t partidul democrat. Răspun­­dim , de gestsa ani, de sănii s’a pus la noi shaatia n&țta&asă nu ns sm preocupat da Interesele da part­i, ci numai de geala ale Neamului. N'a’ inființiî atei un elii și singers mân­dri da aceasta, in schimb, liberalii infiirteasă fie tu ti a dan', chiar gi la Turtuoaia ? ' El eni ? Cluburile, de când cu la forma expetcretă, »a «sa! «n­as per taoța di» trecut, io adevăr, ce in «eat»«ă 200-­300 de membri ai unui «Isb fsță de un colegiu electoral da 58—6COOO de alegători? Co estfal liberalii in timpînă cea mai vie ostilitate acolo ut de oarava­­* ța colectivietfi v­­ea că’ei întindă vsntuse e. in cât „Mișcarea“ n'itre de ce fi încântată de pletora de om­btr creata oa stătea sacrific!?... băneați CoBua'm­ea intsriiffliya se întrunește astăzi la orele 4 p. », Ministerul Indastriri gi Comerțului en adres« No. 50 3­35 din 16 Noem­brie 19 20, Educe la cunoștința Ca­m­er­ei de Comerț ca pe baza unei comunicări a M­eiinei Diplomatice a Ukrain­ei la București, Minister­ul Economiei Naționale Ukrainian a laut hotărâre ca toata chartiaBila privind exportul zahărului din sur r­um ta țară in Românie, sa te tratst», pe viitor, da către aasa Misiune Guver­­nul Ukrainian nu va discuiîa spwte chestiuni, on intraprinderi­e post-er aid­e particulare di tăi prin inter­­midiul Misiunes sala din București. a it fa aa 19 íi HU ü îs fa tB B ta ai J' ■ CINEMA SIDOSTl ifia­­ . g Sala complect renovată și bine in m Ü4 « căkită după cerințele moderne * s ■ Orchestra compusă din cele mai­­ bune elemente . Pentru a nu enerva publicul cu prea multa serii am împărțit acest­a si sa I« as sa rar a ** «s s» ss s­a« m glib uriaș film numai in două părți. Partea II va continua săptămâna viitoare i n X Mini Hiiiifl t3 S3 «a S3 n ti h at as ai as n» ar hw is sa «niihniii Rularea filmului dnrănd R om re­spre senzațiile sueep fix precum ur­­nasză: Mat I ora 3. — Mat. N­ ora 5 și seara la 9 jam. ROMANIA GREFA TRIB. UȘI SECȚIA I-a Extract Nes 18821 1920 N16 B.brie 20 Conforas Art 285 Cod. cm­­î, ce pub­ică spre cunoștința generală ei m potițiunea în reg. la No. 11449 din 1929 d na Maris Gherghei a inten­­tat »nu e da divorț contra soțului său Mihai Gharghií pentru motivele determinate de­lga. S ția a devlerat că div­­ or a rezultat o fetiță numită căsătoria Elena da 6 ani. Averea soțului păsăt Mihai Gh­i­­gh­­ii sa co ®psse din a­ccest și jam, hectar pământ situate in corn. 1 Cuza Vodă jud. Roman. Grefier O. MANOLIU 1 Ultima Oră 1 î­tó.­1 ^4 H­­one t & <i. em. — sprin fir telegrafic — Sosirea d-lui Jsp. Situlescu București 25 Noembrie D. N. Titulessa palaisteu de Joapte » sosit astăzi la Capitală. Bolșevicii ocupi orașul U­ldzar, capturând prizonieri și material de războiu­­ (wnnut kilftik din 21 X! — Chișinăul 25 Noimbrie Orașul Moxor a fost ocupat de trupele noastre eu care ocazie am luat num­meroase mitraliere și prizonieri. Toate contra­atacurile ce le încerca inamicul au fost respinse producfin da­i mari pierderi, vest de Reei £* luptele sunt in ears. In sectorul Gorostin Mozâr ofensiva noastră continuă. In sectorul LetferS progresäoi. Orașul a fost evacuat complect de tupele poloneze, ocupându­i trupele nsastra. In sectorul Volod­sk, naitunile noastre continuă si respingă tru­pele ucrainiene cari se retrag in desprtine, stungăm­ pâna la vechea frontieră poloneză. După evacuarea orașului Kerci, au capturat la port, 34 va­poare diferite, 4 vapoare mari, 12 șlepuri și altele. Zilnic 2 rascu­nend la 2 și 5 luna, și seara la ora 9 juca. Astăzi și in silele următoare va rula, NOU eTo o 6­^o Pote fi în­ ERA c"o~o""o..o.­.g NOU 0000 CEL MAI URIAȘ FILM DE AVENTURI SENZAȚIONALE 0000 *ayeaggass. m ^ ** 3 © exa.3. Kfichu­ bs!$8]îșinnim gab titlul s.cssts ragestiv, ziarul HLe Petit Parisien“ publică un sri­ onl al d-lui L. Weis, in sera d sa nu arată, cu date și fspto, pilofeolog’ sa arselor­­«rănești din Basis față de reg­isul sovietic. Pentru că in intrmă sigur de svr.z nuri despre viața socială din Rus 8, articolul d lui Weis­ette poate, tot ne s’a sorta snsi bine sa sesista direcți voss resuma și vom reproduse mai jos pisagin­e caraotaristice. In O­ctom­brie 1817, bolșevicii, pu­­nănd măna pa patere, dearstară a «ongresul pan-rus a­ soviet­ic? de«*­ființarea propr­etății. Marile moșii nobilere sau burghe­ze tracură in mâinile țăranilor. Dar trasarea aceasta nu se făcu in depli­nă propti­tate, fiecare țăran primar, da ia stat întinderea de pământ se pitea vol­iv», dar asist pă ® fi vt nu-i aparținea El nu putea nici să-i vân­dă, nici să­­ schimbe, nici să l lase pr-a moștenire, chiar noțiunea da po­ses­­ane individuală fiind sont arie e­vangheliei marxista. Dar țăranii nu intalsa­ră din apsan­tă *»aâurâ da­rât an lucru: se hașu­rau la sfârșit da pămintul pe care de veacuri il doresn gi 1 estapisu. Și atunci Inîr’o râse ca o gina­­slă el ramară exploatările egricole, stri­­cară mașinele gi gi implițiră prin ăn turüe. Fisa apaasta Enarh'ca dură pănă in Mai 1918. Este singura psr­o­dă din istoria lor când bolgevii i se pa­tură bizni­ca ispriju al massilor ță­­ră­n­­ești. Ei profitară de acest lucru pentru a-și stabili dojannsi­ nnea la o­riso pr.n r’o terosr ® nemiisus­ tA. Totuși ,Să:­#nii cage­trii comuniste își dădarii seama că eceat sprijin al țărănimii sa intumeia pe o rea i»!® iegere l­­ucrurilor foarte adâncă Țăranii credeau că «tsipfinesc pă «sfintul port­m tot dasna. Dictatorii roșii au înțelegeau să ii-i lece decăt un mod trecător. Dar ca puteau el iaca ,n­u-ța vo­­nțai țărănime, care se man­festa făr­ă vre’en cuvânt scris, dar cu o tărie neîsusr­sâ ? La început bolșevicii sapu­b­ră, cel puțin in fapt, dacă nu gi­ ia teorie. Dar văzând că reforma lor din Oc­­tambria tinde să creste o burghezie rurală mai primid­oasă pentru re­­gisaul ecmuisiat de căt fosta burghezia indîatrisist și comercială, ei cântară să reacționeze încercând să comuni­zwa pe onitivatori și cu forța și cu b­ăndețea. La inceput cu forța. Aceaste trebu­ia să fie menirea «ceior faimoase co Două domnișoare cu buce recomandat­ aBi, cu ssrere frumoasă, găsim a loc de casierițe la Farmac­a Dc. Rătianu. Serviciu a­­ ternit o jumătate zi uns, jumătate d cealaltă. Onorariu 150 lei lunar de fic­sare. $f»@CtiSIOC§0 Cinema SÎDOLI. — Boaier Miriști­i: Astăzi ia matineuri și seere PRIMELE 3 SERII din ALTUS OLIOS ÜLTUS Cel mai cr­aș fi m de aventuri ssn­­ort’osale de pănă »stăți ? -Ciniaca­­ ELISABETA. — Str. Găndu Astăzi, la statiseuri și sfar* « PRINȚUL ZILIlH — SĂU -Zdrobita de suferință Patsrusaă dramă la 5 acta cu ce­lebra tragediană d­ra MAGOVSKA. _ ?„ Cinems MODERN. — Fiața Unirii Aetăsi in miticenii și sasra­­ S Misterul essei din față Drsmă Kensk­i înstă in 5 acte ja­rna de cel­bra ei apreciata art­ată BENRÎESTE BONNAR9. i­m pier­dut M­rți 23 Noembrie sears pe Strada Laprașueana iîur ® librăria Orngteni si­­­brăria Șai­aga, intre orele 6 și 7, un portofer ale conținănd bani, mai multe borderori de rentă­­ de stat, câteva chitanțe a soc. de asigurate Ancora gi o chitanță de depunere a băncii laș lor vilatorul este rugat a-i păstra banii și a aduce a stele fără valoare pentru el, la dl. Titus Patriciu profesor Str­ăpugneanu No 2 Z^^din U^^JUROUS^^130S^8­^S^I^SI^8Sfmmit!b8t&fld^£ SB^U­ lí8dS^t&J^SÍiwif £ í^& întrunirea spitalr parlamentare București 25 Noambrie Poimăni Simbuta are loc intrunirea majorităților parlamentare. Cu această ocaziune se va lua hotărâre in pârliția atitudinei pe care o var­ avea parlamentarii din majoritate față de opoziție. iFrebîscîfof din Seceta La 28 Noembrie se va decide dacă regele Constantin poate fi re­dus — .De ordia depHn dintre Franța și Anglia Roma 25 Noasbrie Principii Andrei și Christofor ai Greci și care se aian de către timp la Roma, au plasat Sâmbătă sa era Brindiaf, voind b& ea filatosică la Atena.­­* Lyon 25 Noo ® bria Zisrela franceza confirmă știrea să guvernele din Londra și Paris, Rupt ia principie, In deplină ir­țelegere a?aprsa respingerii de a si urca pe tronul Greciei.. (Hpsă N. R.) Cale do­uă cancelarii sunt în strânse rapor­turi pentru a determina formele de acțiune comună ce se va produce a­­supra acestei chest­uni. Pă de altă parte, te antumă că d. George Leyguea va avea d­­ Areveda ra eu d Ll­yd George, pentru a fixa definitiv atitudinea celor două guver­ne față de a­castă problemă, între­vederea, a cărei dată nu s Iokî iacă fixată,­­ a avea loc, probabil, la Lon­dra.* Lyon 25 Noimbrie Se telegrifiasă din Atena că con­form dem­i­nul­ l­­ ttă da >. abinitnl grea, plibis-risei pentru reînto*arcere(» ex rege îni Constan tin, v» av­­a­ric ia 28 Noembrie Ex regele Constantin a instiințat guvernul că fel așteaptă ra­za totul pabiaeitului pentru a se re­intoarce in P­aris* Atena 25 Noembrie Gluvern­ul Rhalys a dat Vineri tu­turor tribunalelor din regat ordina de a fa­ce just ție in numele regelui Cassiantin. Manifes îa linile continuă Mu­ ț mea a agățat portretul reginei Sofia pe rasa lui Veniselon Mai mulți francezi, refuzând să salute portretul la Cons­tantin, au fost insulți d­­es Hank­lme. Populația e convinsă că guverne e aliate nu vor avea energia­­ sâcisată de a împuns voinței lor. Singurul lu­cru de temut este revizu­rsa tratatu­­lui de la Sevres. Noul guvern, consi­­derănd ilegale actele fostei Comerț, aere a sancț­onat tratatul, vrea să convoace de urgență o nouă cameră, la 25 Noembrie, probabil cu scopul de a i­­­era să rst­fica tratatul de la Sevres, înainte c­a aliația să intervie C. Gabi Belul Rhailys are intanțiunea să urmeze politica externă a prede­cesonului ?ăn și ea gândește ca or­done trupelor greaaști din Asia Mică să înceapă o nouă ofensivă contra 1st Mustafa Kem«!.it Atitudinea aliaților fata de criza greaca Întrevederile de la Londra.­­ Impor­tanét negocieri „Daily Telegraph“ spune ofi Paul Gambon, ambasadorul francez la Lon­dra, a făcut o importantă vizită ori după masă in ministerul de externe cu scopul de a comunica răspunsul guvernoi­al aăa ia reoantele intrebari ale Ang­iei asupra dorințelor Franței In chestiunea crizei grece și even­tualele conferințe ala ei. După căta­c’au putut afla până In prezent, spune ziarul, tusa france,să in aceasta chestiune cuprinde două puncte prin­cipale: 1 - Că revenirea personală a lui CoEslsîriia nu poa­ a fi tolerîtă, și dacă o ssamedda amenințire ar deveni cu edevîrst iminentă Grecia va f svertizată că relațiunile prio­tenești dintra ea și puterile occiden­tale nu vor mai putea fi continuate. 2. Că unirea pe tronul Greciei al prințului moștenitor George, recoman­dată chter și de d. Veniseloa ca un „pis­aber“ ar put­e fi acceptabilă al aiiiior sugusă unor anumita garanții ministeriale. Sa sugerează mai da­­parte de către Franța, spune gazeta, că primii­i aiuigtri englesi gi francezi ar trebui să se intălneascat la o dată epropiata pentru a revedea in­ intra­gime aspectul politic al orientarii epropiat §i de mijloc precum si pre­vederile pentru exacuterea tratatului de la Savres, in lumina politică a schimbăril­r di­n Grecia. Cea mai ma­re bunăvoință dornește atăt in cer­curile englize și franceze in această privință, insă lumea de aci nu prea măsină de a grăbi deriziunea intr’o chestiune atăt de complexă și de de hoață. * Daily Expres spune că atitudinea Angliei și Franței in chestiunea suc­ces­inei grece nu poate fi hotărâtă da­cât după convocarea camerei grece de Joia viitoare.

Next