Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-10-19 / nr. 196
ANUL AL XXVIII-LEA MNo 196 '.«HHUKSPMMS s rsK mwKm ^»e&aerVa Í A S îimm< unjkej 50 Bani tirgu a pirtlishtti Democrat D. Take Ionescu la Paris MttfSOM Wift - 1*KT»,l»WtW.W«m “ Reproducem in intrpgime introducere minunatul articol pe care l’a publicat in „Journal des débats“, d Auguste Gauvan, in ziua de 9 Octosibrie a. c, un adânc cunoscător și judecător impartial al politici noastre atât externe cât și intime. Și cuvintele eminentului ziarist francez vor putea fi un subiect de meditat inutile pentru acei cari duc campanie in contra ministrului nostru de externe, cu o impertinentă rea credința pe care o știm : „E un scar?.. comitetul franco-romă«.. pe care-l prezidează d. Georges La eour-#ayov, a oferit dlui T.* kolonesau, ministrul afacerilor strm.ie ui Rumiani, un dineu prezidat dacă tin d* Leuis Barthouin după amiaza zilei d. T*ka oceaou primise de la preșadiatele Republicai Mirna Grupe a Legiului de onoare. La dineu, asistau la pras antaoții celor 5 state ikanita să constitue ceia ce ea numește da câte-va săptămâni incoace M ca îs.ț’lgere Aceste două fapte caracterisau intrunirea. Guvernul francași a ținut să onoreze intr’un mod particular pe omul ds sat romin, eara, din primele zila ale lunei August 1914 s’a pronunțat hotărât cu ardoare, in favoarea Triplei Injilogeri §1 care, după victorie, a consaorat stârnitoarele sale sferturi, dintâi ca om particular, apo ios membru in cabinetul Averenou, a consolida toat statul european prin mirlocirea unui Mittel-Europa întors Adversarii a lui Take íosesuacearcă ea’l discreduttza in țara sa, calificănd«T de european. Se zice, de dânsul că e mai european deaăt român. Ar putea răspundă că sa mândrește a & un ban român tocmai pentru că e un ban european. Superioritatea sa, intr’o țară care a fost înglobată in politica orientală de la invasiunea turcă in Europa, coseistă da a fi crezut de multă vreme că Romănia face parte din Europa centrală și că soarta ei este legată aceseia altor state, existente sau in formațiune, care sa întind de la Baltica la Egea, Intra Rusia și Germania care Româna este situată Geografiqu totul pe bustul stâng al Dunărei, in b râu la sistemul balcanic. Ea este esențialmente carpatică. Ba la nord la sud, intr’o curbă puternică, 1‘Eful Carpaților formează scheletul ei Ei a fost altă dată refugiul rasei române, și a remas reservorul curat dealungul secaselor. Dobrogea, achiziție relativ recentă, nu e in definitiv decât Delta Dunărei și bartionar, care apără îmbucăturile marelui Austro Magiaturii da gelosia și fluviu.l tomie au pretins sa arunce pa români in lamia balcanică și t>’o intovărăgașcă cu Bulgaria. Inante de 1914, de la cucerirea independenței sale de la Tuin, România era intr'adevăr an stat din Europa centrală. Ea nu putea sâ-și realizezi unitatea națională decât însooindu-se asupra Darpaților și privind spre platourile leagănului de cord ai ronei. Logica ii sporea să caute un adăpost aproape al petei ie liberala din Occident Fără îndoială era prea slabă și prea supravegheată de către vecinii ei pentru a lua inițiative. Trebuia să trăiască pe un picior de sparentă prietenie cu Austro Bingaria și in termeni cuitenitori cu Germania. Barna trebuia să piardă din vedere Occidental. Este meritul d-lui Tike Ionescu de a fi ințeles acoaida și de a nu fi variat nici odata în marea sa concepțiune politică European in politica sa generală, d. Tike Ionescu este și in metode ca și d. Venizelos, disprițuește manevrele strâmbe, intrigile și fățărnicia. Nu erede in virtutea minciunei. Crede in forța dreptului și adevărului.Nu încearcă deloc să treacă drept ce‘a oena e. Astfel și’s închis aramai puterei sub domnia Regelui Carol. Bătrânii suverani asă, il respectau și il consultau in momeatae grele. In preajma conflagrației europane, d. Take Ionescu nu s’a înșelat de loc asupra cursului ce aveau să ieie evenimentele. Sa afla la Londra, cănd ca ultimatumul lui Berchtold Serbiei Sosi imediat ia Sinaia și fu rugat să ie ® dejunul cu Regele chiar in ziua anstrei. El vorbi fără incantar. Prezise intervenția Angliei. Declară Carol că o victorie germană, Regelui echivalând unei victorii ungare, era incompatibilă cu menținerea independentă rrustului Rondăniei. A doua zi, la consiliul de Coroană, se exprimă hotărât in acelaș sens. Ba atunci, nu a încetat să fie acela limbaj și să proclame datoria României să combată alături de puterile ocuidentale. Pentru a aprecia turn trebue politic* d-lu Take Ionescu, trebue să reaezești discursurie și articolele sale din 1915 din zarul său ,La Roumanie“. Reveda acolo in , plină lumină omul de stat și omul hotărât. Amenințarea intervenției, l’au aruncat in neapuse griji. El vedea in psneoi existența și onoarea patriei sale. Simțea cu o durere cesăteane că România avea să se depărtase de la misiunea sa europeană. In termenii poltici el recama zi cu zi interveția fără a se întreba dacă va urma victoria. Vroia ca țara sa să’și indeplinească datoria și spera că ș’o va indeplima. Ce măngăera era pentru noi und ne soseau Îi paria articolele din „La Roamania“ și marelui diacura de 19 16 și ecourie 17 Decembrie 1916 asapra politic al instinutului național, „da prea mtă, spunea dânsul in Camvra Deputaților, că astăzi, numai sunt cabinetele, ci popoarele care conduc politica“. Și, declarând că cabinetul Brătianu nu decidese intervenția cănd bulgarii se anunțau asupra Berbisi, adnoss: „Hoisingen ami putut ajunge la timp, „noi singuri am h pută*i«spade.ia cela ce s’a petrecut, noi singur am a putut astfel câștiga drepturi la Orientul Europei, o adevărată haghemonie morală și in acelaș timp să jucăm un rol european, deoarece să fi determinat o acțiune europeană.. Intr’o Romănie care era să’și facă dator a sa, dar cara nu ar & reușit, datoria noastră ar fi fost să stârnim până la ultima suflare și să lucrăm ca mai multa energie ca oricănd. Dar, intr’o România sare a fi,r & desonorat, cum așa a putut para trăi ? D. Taka îonescu punea deasupra orice datoria națională, onoarea patriei sale, tot atât de sânte ca și pământul natal. In fiecare din discursurile și articolele sale, sa ansea vibrând refrenul imnului Deșteptate Bosoăme! România s’a deșteptat, a luptat a suferit, a părut că se duci spre dansator,. Dir a sfârșit triumfând Astfel s’a săvârșit profeția bunului român care ești Take Ionescu E drept ca astăzi toți bunii europeni să-i mulțumeancă B. 8. Pestivitíatea de Oradea Mare Eri Dismina că a avut loc la Oradea Mare .?de sanitate a desvălirii busului M. S. Regelui Ferdinand. După oficiarea serviciului divin la Catedrida ortodoxă romînă, el a deschis adunarea generală a Astrei, după care a urmat festivitatea desvăirei bustului Suveranului nostru. Bustul a fost predat orașului Oradea Mare. A urmat revista și definirea trupelor și un banchat, concert etc. Astăzi a avut loc o ședință festivă a secțiior științifioc-Htarare și o conferință a domnilor Neculai Iorga și Laapadata Asistă și mai mulți miniștri. j « Otf ili ,11 fW1j WÎLingt&ih » După ultimile stri, Prințul toi va sosi in orașul nostru cu automobilul de h Bicis. Joi dimineața 21 Octombrie Din aceiași sursă aflăm că Principele Moștenitor va părăsi kiul in aceiași zi seara, plecănd la Cernăuți, unde va asista la inaugurarea Universităței din acel oraș. D colonel dr. Irimescu de la spitalul stailitat al corpului 4 armată, a fost transferat ca medic șef al diviziei II da cavaleria. D. locotenent Manu de la comanduirea pieței Iași a fost mutat în Reg. 7 Roșiori. ~~7— Dumineca viitoare are loc la Cernăuți inaugurarea Universităței din acelaș oraș. Din partea Universităței ieșene, vor pleca d. Dr. L. Cosmovici prorector dimpreună cu toți decanii facultăților. D. I. Borcea fost ministru al instrucției publice a fost delegat de societatea medicilor și natualștilor a’o represinte la stegauitatea ți inaugurărele iiv«rsitaței din Cernăuți. Rectoratul Univeritața! din Iași va face o cerere către drecția regională a c. f. pentru a luna la dispoziție un vagon special onoara sa vor transporta la Cernăuți dilegeții Universității ieșene. Serbările sportive vor începe de primări Mercuri și vor continua insilele de toi și Vineri. D. general Cherculescu, care e neobosit veghiază in persoană la reușita acestor frumoase serbări. Primăria a obtinut o a 4 mașină pentru nr.vetele Comunei. — * — . Alegerea de rector al Universitâței din lași, se va efectua in cursul unei Noembrie. La viitoarea ședință a comisiunei pentru reforma administrativă, care se va ține mări Mării după amiază vor fi convocați toți secretarii generali de la toate ministerele. ___ • In ras dară vă avea log festivalul la Teatrul Național, cu ocaziunea serbărilor sportive, ce va juca „Rodia de aur“ de I. Teodoreanu și Maniu. Dacă Ponțu! Carol va rămfinea două sile la Iaș’, va cvea loc și banchetul oferit,, da Primăria Coasunei Iași. — s -Armata a pus la disposiț’a Comunei toate căruțele necesara rădicărei gunoaielor de pa străzi. Direcția tehnică regională a pus și la la disposiție , pamica e vara să transporta prondiș la oraș. Bucățiie de aefa’t de pe strada Ștefan cel Mare vor fi ridicate și să va depune deocamdată pe această stradă o pătură de prundiș bătută cu compresorul. La starea civilă se lucrează sub directa îngrijire a dlui Gh. Traseaeu la un tablou asupra mișcărei nașterilor, căsătoriilor, morților și diversurilor, de la 1865 - 5 Decembrie (data inființărei stărei civile la Iași) ISO 1 — z ~ — z — — s— —s— Wi mmmm MAIÎI1 19 #GT&MMRIB 1920 In onoarea Iașului Cultural — «a—— ^tx3iaak.ark..t.javj«i5sasruf «w Consfătuirea de eri de la Primărie Centenaryl Teatrului din Trefdovi Comitetul organizator dri Dimineață a avut loc in cabinetul «i-lui primar Negruzzi o consfătuire a comitetului organizator al serbărilor ce vor avea loc in cursul lunei Decembrie a c, cu ocaziunea centenarului Teatrului din Moldova, mai bine zis aleatrului ieșan. Au luat parte la consfătuire, d-nii: Mihai Negruzzi, președintele comisiunei interimare, Ion Găvănescul, profesor universitar, V . Radu, președintele „Sindicatului Ziariștilor“, Mihai Codreaanu directorul Teatrului Național, Teodor Burada Mihai Borcea, ajutor de primar, C. Ifrim, fost prefect de județ, Vlad Cuzinschi, director de scenă al Teatrului Național și delegatul studențimei ieșene, Petru Carama, începutul Teatrului la Iași S’a discutat asupra organizarei serbărilor pentru a sși da inseunătatea cuvenită acestui eveniment cultural pentru Moldova. Pentru intăiași dată s’a jucat la teatru in casa caimacanului Ghica in Decembrie 1816, cănd a fost organizată o represent*e teatrală in saloanele sale și pentru a cărui montare s’a adus un pictor special din Italia, care să decoreze sala. • S’a jucat atunci piesa „Myrtil și Cloe. Suveranul și membrii guvernului invitați la Iași. Comitetul in urma discuțiilor urmate, a hotărât a da acestor serbări o estindere cât mai mare și in acest scop s’a ales o delegațiune compusă din d-nii M. Negruzzi P. Pogonat și M.Codreanu care să plece la București și să invite Familia Regală și membrii guvernului pentru a lua parte la aceste serbări și ca guvernul să pue la disposiție un fond pentru susținerea ehenuelilor. Dui Te Deum și pelerinajul la mormântul lui Asachi Serbările probabil vor ține două zile și vor începe prin oficiarea unui Te Deum Mitropol», și a unui parastas pentru comemorarea lui Gh. Asachi și a celorlalți artiști și scriitori din acea epocă. Apoi se va organiza un pelerinaj la cimitirul Eternitatea, la mormântul lui Gh. Asachi. La Teatrul Național După amiază va avea loc la Teatrul Național o ședință festivă, cu o conferință ținută de d. I. Găvine Boul, care va face istoricul teatrului moldovenești, după cari vor urma cuvântări ale delegaților oficiali. Seara va avea loc o representație de gală la Teatrul Național, in care se va juca actul I din „Myrtil gi Cloe“, care represintă prima eposfi teatrală moldovenească. O altă comisiune Scopul representarei acestei piese, este de a arăta decorurile, costumele și obiceiurile noastre, vechi etc., din vremurile trecute. S’a ales o comisiune compusă din dnii L Burada, O. Tafrali, Gh. Ghibănescu și N. A. Bogdan, care să dea Teatrului Național o schiță cu toate indicațiile privitoare la costume, decoruri, mobilier, etc. Se va juca apoi din epoca a doua teatru ă, din piesele lui M. Millo, apoi din Alexandri, Caragiali și din Eftimiu sau Sorbul. Aceste sunt in liniamente generale punctele serbărei, așteptată cu atâta nerăbdare de intreg publicul ieșan PROCESUL BANDEI BILICI ! Brn șina de 8 Catosabrie pănă ori s’a judecat la Curtea cu Juri, procesul bandei Biloi—Morcica Curtea era compusă din d Maori, conți’iar da Curte ca Președinte, d-nii Calianu și Lupu, judecători, d. D Adion, procuror general, grefier d. Conțin și secretar, d. D. Vestali, iar jurații erau următoriinii: Cap. Corjescu, Al Ciurea, G. Popa Rada Ioan Gherasim, N. Stroici, Ilia Burghelea, Gr. Suța, Antonin N. Aurescu Al., Popaiă C., Mihai Carp, și suplementul, dnii Gh. Dimitria — Pângești și I. Serafim. Din partea epărărei au pledat dnii Omar Popovici, Gheorghis de C. Faur, Ioan Popovici, Dim. Carp N. Petrea, Stoianovici, Schreiber, Dinu Georgescu, I. Bantâș, Bulgarin Ion și Viiler. Curtea a luat act de cererea d tor Harșon Grinberg, Bell și Adela Barsohach, C. Condica, Moșă Capferberg, I. Dumitraș, Iancu Jonef, Ruhla Sin Ițio, Roza Grun și Michei Grun, atăt oral căt și înscris, renunțând la instanța penală, cu privire la despăgubirile civile, dar își rezervă astoții drepturile înaintea instenței civile. Dl. Președinte s arestat pa Iosef Ostesai pentru mărturie mincinoasă, trimițindu-l inaintaa Judecătorului de Instrucție. Sitimul a luat cuvântul de pregadinta Macs, cara a făcut in mod parțial, rezamstul disbftterilor. D-nii jurați apoi intrând in deliberare, care a ținut de la orta 3 până la ora 8 și un sfert seara, adecănd versiotul da 40 da decizii contra acusa«torii de mai jos. In trjia oererei d lor Omțr Popoviai, Veler, Faur si Gheorghifcda față de verdictul der jureț, n’a cerut ca Curtea in eaea ca privește pedepsele, să la medaleza după fiecare in parte, arătând rolurile lor in fapte. Sa ssduc elogii Președintelui pentru felul ineparției cum a condus da abaterile, deasemenea și d-ior judecători, care sa luat parta și Curtea intrând in deliberare de la 8 și un sfert până la ora 11, a pronunțat următoarea deciziune: Achia pa Ilia Gonstantinescis zis Rîbescu, Aneta Alesciuc, VaSÎI0 lonescu, Vasile a Laposiei zis Lupu, Catinci Ignst Bordeianu, Lisiveta Rusu, și soții Mihalache’ pentru faptele ce li se impată, ordonând imediat punerea lor in libertate, dacă nu mai sunt deținut» Și pentru alte fapte. Declară acțiunea stănsa pentru Vasile Buicessy și Al. Ionescu pentru faptele ce li se impută, con-