Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-10-19 / nr. 196

ANUL AL XX­VIII-LEA MNo 196 '.«HHUKSPMMS s­ rsK mwKm ^»e&aerVa Í A S î­imm< unjkej 50 Bani tirgu a­ pirtlishtti Democrat D. Take Ionescu la Paris MttfSOM Wi­ft - 1*KT»,l»WtW.W«m “ Reproducem in intrpgime in­­troducere minunatul articol pe ca­re l’a publicat in „Journal des débats“, d Auguste Gauvan, in ziua de 9 O­ctosibrie a. c, un a­­dânc cunoscător și judecător im­­partial al politic­i noastre atât ex­­terne cât și intim­e. Și cuvintele eminentului ziarist francez vor pu­tea fi un subiect de meditat­ i­n­utile pentru acei cari duc campa­nie in contra ministrului nostru de externe, cu o impertinentă rea credința pe care o știm : „E un scar?.. comitetul franco-romă«.. pe care-l prezidează d. Georges La eour-#ayov, a oferit d­lui T.* ko­lo­nesau, ministrul afacerilor strm.ie ui Rumiani, un dineu prezidat da­că tin d* Leuis Barthou­­in după amiaza zilei d. T*ka­­ o­­ceaou primise de la preșadiatele Re­publicai Mirna Grupe a Legiului de onoare. La dineu, asistau la pras an­­taoții celor 5 state ikani­ta să con­­stitue ceia ce ea numește da câte-va săptămâni incoace M­ ca îs.ț­­’l­gere Aceste două fapte caracterisau in­­trunirea. Guvernul francași a ținut să onoreze intr’un mod particular pe omul ds sat romin, eara, din prime­le zila ale lunei August­­ 1914 s’a pro­nunțat hotărât cu ardoare, in favoa­rea Triplei Injilogeri §1 care, după victorie, a consaorat stârnitoarel­e sale sferturi, dintâi ca om particular, a­­po i­os membru in cabinetul Averen­­ou, a consolida toat statul european prin mirlocirea­ unui Mittel-Europa întors Adversarii a lui Take íosesua­cear­că ea’l discredutt­za in țara sa, califi­­cănd«T de european. Se zice, de dân­sul că e mai european deaăt român. Ar putea răspundă că sa mândrește a & un ban român tocmai pentru că e un ban european. Superioritatea sa, intr’o țară care a fost înglobată in politica orientală de la invasiunea turcă in Europa, coseistă da a fi crezut de multă vreme că Romănia face parte di­n Europa centrală și că soarta ei este legată aceseia a­l­tor state, existente sau in formațiune, care sa întind de la Baltica la Egea, Intra Rusia și Germania ca­re Român­a este situată Geografi­­qu totul pe bustul stâng al Dunărei, in b­ râ­u la sistemul balcanic. Ea este esen­­­țialmente carpatică. Ba la nord la sud, intr’o curbă puternică, 1‘Eful Carpaților formează scheletul ei Ei a fost altă dată refugiul rasei româ­ne, și a remas reservorul curat de­­alungul secaselor. Dobrogea, achiziție relativ recentă, nu e in definitiv de­cât Delta Dunărei și bartionar, care apără îmbucăturile marelui Austro Magiaturii da gelosia și fluviu.­l to­­mie au pretins sa arunce pa români in lamia balcanică și t>’o intovără­­gașcă cu Bulgaria. Ina­nte de 1914, de la cucerirea independenței sale de la Tuin­, România era intr'ade­văr an stat din Europa centrală. Ea nu pu­tea sâ-și realizezi unitatea națională decât înso­oindu-se asupra Darpa­ți­­lor și privind spre platourile leagă­nului de cord ai ronei. Logica ii spor­ea să cau­te un adăpost aproape al petei i­e liberala din Occident Fără îndoială era prea slabă și­ prea supravegheată de către vecinii ei pentru a lua inițiative. Trebuia să trăiască pe un picior de sparentă prietenie cu Austro Bin­gar­ia și in termeni cuitenitori cu Germania. Bar­na trebuia să piardă din vedere Occidental. Este meritul d-lui Tike Ionescu de a fi ințeles acoaida și de a nu fi variat nici oda­ta în marea sa concepțiune politică European in politica sa generală, d. Tike Ionescu este și in metode ca și d. Venizelos, dispr­ițuește ma­nevrele strâmbe, intrigile și fățărni­ci­a. Nu erede in virtutea minciunei. Crede in forța dreptului și adevă­rului.­Nu încearcă de­loc să treacă drept ce‘a oe­na e. Astfel și’s închis aramai puterei sub domnia Regelui Carol. Bătrânii suverani asă, il res­pectau și il consultau in momeata­e grele. In preajma conflagrației euro­pane, d. Take Ionescu nu s’­a înșelat de loc asupra cursului ce aveau să ieie eveni­mentele. Sa afla la Londra, cănd ca ultimatumul lui Berchtold Serbiei Sosi imediat ia Sinaia și fu rugat să ie ® dejunul cu Regele chiar in ziua anstrei. El vorbi fără incantar. Prezise in­tervenția Angliei. Declară Carol că o victorie germană, Regelui echiva­lând unei victorii ungare, era incom­patibilă cu menținerea independentă rrustului Rond­ăniei. A doua zi, la consiliul de Coroană, se exprimă hotărât in acelaș sens. Ba atunci, nu a încetat să fie acela l­i­mbaj și să proclame datoria României să com­­bată alături de puterile ocuidentale. Pentru a aprecia turn trebue poli­tic* d-l­u Take Ionescu, trebue să reaezești discursuri­e și articolele sale din 1915 din zarul său ,La Rouma­nie“. Reveda acolo in , plină lumină omul de st­at și omul hotărât. Amenințarea intervenției, l’au a­­runcat in neapuse griji. El vedea in psneoi existența și onoarea patriei sale. Simțea cu o durere cesăteane că România avea să se depărtase de la misiunea sa europeană. In termeni­i pol­tici el rec­ama zi cu zi interv­e­­ția fără a se întreba dacă va urma victoria. Vroia ca țara sa să’și inde­­plinească datoria și spera că ș­’o va indeplim­a. Ce măngăera era pentru noi u­nd ne soseau Îi paria articole­le din „La Roamania“ și marelui diacura de 19 16 și ecourie 17 De­cembrie 1916 asapra politic al in­stinutului național, „da prea mtă, spunea dânsul in Camvra Deputaților, că astăzi, nu­­mai sunt cabinetele, ci popoarele ca­re conduc politica“. Și, declarând că cabinetul Brătianu nu deci­dese inter­venția cănd bulgarii se anunțau a­­supra Berbisi, adnoss: „Hoi­singen am­i putut ajunge la timp, „noi sin­guri am h pută*­i«spade.ia cela ce s’a petrecut, noi singur am a putut ast­fel câștiga drepturi la Orientul Eu­­­ropei, o adevărată haghemonie mo­rală și in acelaș timp să jucăm un rol european, de­oare­ce să fi de­terminat o acțiune europeană.. Intr’o Romănie care era să’și facă dator a sa, dar cara nu ar & reușit, datoria noastră ar fi fost să stârnim până la ultima suflare și să lucrăm ca mai multa energie ca ori­cănd. Dar, intr’o România sare a fi,r & des­­onorat, cum așa a putut para trăi ? D. Taka îones­cu punea­­ deasupra ori­ce datoria națională, onoarea pa­triei sale, tot atât de sânte ca și pă­mântul natal. In fiecare din discursurile și arti­colele sale, sa ansea vibrând refre­nul imnului Deșteptate Bosoăme! România s’a deșteptat, a luptat a su­ferit, a părut că se duci spre da­­nsator,. Dir a sfârșit triumfând Astfel s’a săvârșit profeția bunului român care ești Take Ionescu E drept ca astăzi toți bunii europeni să-i mu­lțum­eancă B. 8. Pestivitíatea de­­­ Oradea Mare Eri Dismina că a avut loc la Ora­dea Mare .?d­e sanitate a desvălirii bus­ului M. S. Regelui Ferdinand. După oficiarea serviciului divin la Catedrida ortodoxă rom­înă, el a des­chis adunarea generală a Astrei, du­pă care a urmat festivitatea desvă­­i­­rei bustului Suveranului nostru. Bustul a fost predat orașului O­radea Mare. A urmat revista și defi­nirea trupelor și un banchat, con­­cert etc. Astăzi a avut loc o ședință festivă a secții­or științifioc-Htarare și o con­ferință a domnilor Neculai Iorga și Laapadata Asistă și mai mulți miniștri. j « Otf il­i ,11 fW1j­ WÎLi­ngt&i­h » După ultimile st­ri, Prin­țul toi va sosi in orașul nostru cu automobilul de h Bicis. Joi dimineața 21 Octombrie Din aceiași sursă aflăm că Principele Moștenitor va părăsi kiul in aceiași zi seara, plecănd la Cernăuți, unde va asista la inaugu­rarea Universităței din a­­cel oraș. D colonel dr. Irimescu de la spi­talul stailitat al corpului 4 armată, a fost transferat ca medic șef al divi­ziei II da c­avaleria. D. locotenent Manu de la coman­­duirea pieței Iași a fost mutat în Reg. 7 Roșiori. ~~7— Dumineca viitoare are loc la Cer­năuți inaugurarea Universităței din acelaș oraș. Din partea Universi­­tăței ieșene, vor pleca d. Dr. L. Cosmovici prorector dimpreună cu­ toți decanii facultăților. D. I. Borcea fost ministru al ins­trucției publice a fost delegat de so­­cietatea medicilor­­ și natu­­al­știlor a’o represinte la s­tegauitatea ți inaugură­­rel­e iiv«­rsitaței din Cernăuți. Rectoratul Univeritața! din Iași va face o cerere către d­recția regională a c. f. pentru a luna la dispoziție un vagon special on­oara sa vor trans­porta la Cernăuți di­legeții Universi­­tății ieșene. Serbările sportive vor începe de primări Mercuri și vor continua in­silele de toi și Vineri. D. general Cherculescu, care e neobosit veghiază in persoană la re­ușita acestor frumoase serbări. Primăria a obtinut o a 4 mașină pentru nr.vetele Comunei. — * — . Alegerea de rector al Universi­tâței din lași, se va efectua in cur­sul unei Noembrie. La viitoarea ședință a comisiu­nei pentru reforma administrativă, care se va ține mări Mării după amiază vor f­i convocați toți secre­tarii generali de la toate minis­­terele. ___ • In ras dară vă avea log festivalul la Teatrul Național, cu ocaz­iunea ser­bărilor sportive, ce va juca „Rodia de aur“ de I. Teodoreanu și Maniu. Dacă Ponțu! Carol va rămfinea două sile la Iaș’, va cvea loc și ban­chetul oferit,, da Primăria Coasunei Iași. — s -Armata a pus la disposiț’a Comu­­nei t­oate căruțele necesara rădicărei gunoaielor de pa străzi. Direcția teh­nică regională a pus și la la dispo­­siție , pamica e vara să transporta prondiș la oraș. Bucățiie de aefa’t de pe strada Ștefan cel Mare vor fi ridicate și să va depune deocamdată pe această stradă o pătură de prundiș bătută cu compresorul. La starea civilă se lucrează sub directa îngrijire a d­lui Gh. Traseaeu la un tablou asupra mișcărei naște­rilor, căsătoriilor, morților și diver­surilor, de la 1865 - 5 Decembrie (da­ta inființărei stărei civile la Iași) ISO 1 — z ~ — z — — s— —s— Wi­ mmmm MAIÎI1 19 #GT&MMRIB 1920 In onoarea Iașului Cultural — «a—— ^tx3iaak.ark.­.t.­javj«i5sasruf «w Consfătuirea de eri de la Primărie Centenaryl Teatrului din Trefdovi Com­itetul organizator dri Dimineață a avut loc in cabinetul «i-lui primar Negruzzi o consfătuire a comitetului organizator al serbărilor ce vor avea loc in cursul lunei Decembrie a c, cu ocaziunea centenarului Teatru­lui din Moldova, mai bine zis al­eatru­lui ieșan. Au luat parte la consfătuire, d-nii: Mihai Negruzzi, președintele comisiunei interimare, Ion Găvănescul, profesor­ uni­versitar, V . Radu, președintele „Sin­dicatului Ziariștilor“, Mihai Codreaanu directorul Teatrului Național, Teodor Burada Mihai Borcea, ajutor de primar, C. Ifrim, fost prefect de județ, Vlad Cuzinschi, director de scenă al Teatru­lui Național și delegatul studențimei ieșene, Petru Carama, începutul Teatrului la Iași S’a discutat asupra organizarei serbărilor pentru a sși da inseună­tatea cuvenită acestui eveniment cultural pentru Moldova. Pentru intăiași dată s’a jucat la teatru in casa caimacanului Ghica in Decembrie 1816, cănd a fost organizată o represent­*e teatrală in saloanele sale și pen­tru a cărui montare s’a adus un pictor special din Italia, care să decoreze sala. • S’a jucat atunci piesa „Myrtil și Cloe. Suveranul și membrii guvernului invitați la Iași. Comitetul in urma discuțiilor urmate, a hotărât a da acestor serbări o estindere cât mai mare și in acest scop s’a ales o dele­­gațiune compusă din d-nii M. Negruzzi P. Pogon­at și M.­­Codrea­nu­ care să plece la București și să invite Familia Regală și membrii guvern­u­lui pentru a­ lua parte la aceste serbări și ca gu­ver­nul să pue la dis­posiție un fond pentru susținerea ehenuelilor. Dui Te Deum și pelerinajul la mor­mântul lui Asachi Serbările probabil vor ține două zile și vor începe prin oficiarea unui Te Deum Mitropol», și a unui parastas pentru comemorarea lui Gh. Asachi și a celorlalți artiști și scriitori din acea epocă. Apoi se va organiza un pelerinaj la cimitirul Eternitatea, la­­ mor­mântul lui Gh. Asachi. La Teatrul Național După amiază va avea loc la Tea­trul Național o ședință festivă, cu o conferință ținută de d. I. Găvine Boul, care va face istoricul teatrului mol­dovenești, după cari vor urma cu­vântări ale delegaților oficiali. Seara va avea loc o representație de gală la Teatrul Național, in care se va juca actul I din „Myrtil gi Cloe“, care represintă prima eposfi teatrală moldovenească. O altă comisiune Scopul representarei acestei pie­se, este de a arăta decorurile, cos­tumele și obiceiurile­­ noastre, vechi etc., din vremurile trecute. S’a ales o comisiune compusă din d­nii L Burada, O. Tafrali, Gh. Ghibănescu și N. A. Bogdan, care să dea Teatrului Național o schiță cu toate indicațiile privitoare la cos­tume, decoruri, mobilier, etc.­­ Se va juca apoi din epoca a doua teatru ă, din piesele lui M. Millo, apoi din Alexandri, Caragiali și din Eftimiu sau Sorbul. Aceste sunt in liniamente generale punctele serbărei, așteptată cu atâta nerăbdare de intreg publicul ieșan PROCESUL BANDEI BILICI ! Brn șina de 8 Catosabrie pănă ori s’a judecat la Curtea cu Juri, pro­cesul bandei B­iloi—Morcica Curtea era compusă din d Maori, conți’iar da Curte ca Președinte, d-nii Calianu și Lupu, judecători, d. D Adion, procuror general, grefier d. Conțin și secretar, d. D. Vestali, iar jurații erau următorii­­­nii: Cap. Corjescu, Al Ciurea, G. Popa Rada Ioan Gherasim, N. Stroici, Ilia Bur­­ghelea, Gr. Suța, Antonin N. Aurescu Al., Popaiă C., Mihai Carp, și su­­plementul, d­nii Gh. Dimitria — Pân­gești și I. Serafim. Din partea epărărei au pledat d­nii Omar Popovici, Gheorghis de C. Faur, Ioan Popovici, Dim. Carp N. Petrea, Stoianovici, Schreiber, Dinu Georges­­cu, I. Bantâș, Bulgarin Ion și Viiler. Curtea a luat act de cererea d tor Harșon Grinberg, Bell și Adela Bar­­sohach, C. Condica, Mo­șă Capfer­­berg, I. Dumitraș, Iancu J­onef, Ruhla Sin Ițio, Roza Grun și Michei Grun, atăt oral căt și înscris, renunțând la instanța penală, cu privire la des­­păgubirile civile, dar își rezervă as­toții drepturile înaintea instenței ci­vile. Dl. Președinte s arestat pa Iosef Ostesai pentru mărturie mincinoasă, trimițindu-l inaintaa Judecătorului de Instrucție. Sitimul a luat cuvântul de prega­­dinta Macs­­, cara a făcut in mod parțial, rezamstul disbftterilor. D-nii jurați apoi intrând in deliberare, care a ținut de la ort­a 3 până la ora 8 și un sfert seara, adecănd ver­siotul da 40 da decizii contra acusa«­torii de mai jos. In­­ trjia oererei d lor Omțr Popoviai, Ve­ler, Faur si Gheorghifcda față de verdictul d­­er­ jureț­, n’a cerut ca Curtea in eaea ca privește pedepsele, să la medaleza după fiecare in parte, arătând ro­lurile lor in fapte. Sa ssduc elogii Președintelui pentru felul ineparției cum a condus da a­­baterile, deasemenea și d-ior judecă­tori, care sa luat parta și Curtea intrând in deliberare de la 8 și un sfert până la ora 11, a pronunțat următoarea deciziune: Achia pa Ilia Gonstantinescis zis Rîbescu, Aneta Alesciuc, Va­­SÎI0 lonescu, Vasile a Laposiei zis Lupu, Catinci Ignst Bordeianu, Lisiveta Rusu, și soții Mihalache’ pentru faptele ce li se impată, or­donând imediat p­unerea lor in libertate, dacă nu mai sunt deți­nut» Și pentru alte fapte. Declară acțiunea stănsa pentru Vasile Buicessy și Al. Ionescu pen­tru faptele ce li se impută, con-

Next