Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-10-20 / nr. 197
JUSUL Aia K.AVm-UlÎi fS., le! Si $A«atoústr&to IASI m$A MUQEI ejrim al șnfMaim Denocrat D. Take Ionescu sărbătorit la Paris Ia seara da 6 Octombrie tul „Franco Roumanie“, din numite* i Paris, prezidat de d. La’par Gayit, membru al Institutului a oferit un banchet in sala „Lutetia“, in onoarea dlui Take Ionescu Banchetul a fost prezidat de d. Louis Barton, fost prim ministru, care avea la dreapta sa parna Take Ionescu și la stânga pa ministrul de externe român. Au partcipat la această strălucită manifestație : generalii : Paul Weygand, Perecev, Molletarre, prințul Ghica, ministrul României la Paria Daeschner, ministrul Franței la București, Rnell, rectorul universit Star din Paris, Nouveau, Raulsnd, Îîtîny, Heller, Franck-Britsno, membrii ai institutului, contele Zamoyski, ministrul Poloniei, Ositcky, ministrul Ceho-sovaciei, L. Melas, un»ăndait de afaceri al Greciei, Mihailovici. Însărcinatul de afaceri ale Jugoslaviei, Lio Claretie, Perroy, Louis Dreyfun etc. -vn B. Lacour Gayet a salutat in d. Teke Ionescu pe credinciosul și adevăratul amic al Franței, care de la inofiput a dorit ca România să lupte pentru justiție și drept. £ 1 a amintit că in 191Ä peiKttetul franco român a oferit un banchet in onoarea d l ui Take Ionescu, care a contribuit puternic la intrarea României in acțiune. "««15 iartou si Mi» Antantă Dupa ce a adus elogii d-lui Take Ionescu, d, Birthou a spus : — „Vâ interpelaz, d-se Uu de externe al României. îuiais- Va interpelez asupra formulei, „Micei luieJegeri“. Europa centrală nu poate rămâne in haos. Sunteți pentru uniunea a patru țări, una, Grecia, Ceho Slovacia, RomâJugo Slavia și -si arătat că uniune nu ar fi niciodata această decât locală, atâta timp cât Polonia nu se adaoga. Aci este viitorul mântuire?. Ce obiecțiuni s’ar puși tea face înțelegerii acestor cinci țâri cari sânt toate prietene ale Franței ? Pentru mine, nu văd nici una. Vă intrrpelez, de ministru dar dinainte despre o ordine de zi de încredere. Astfel vorbi, cm vioiciunea sa obicinuită, d. .Louis Barthout prezidentul comisiei afacenior străine al Franței, fost prim-ministru. Apusul ă-lui Take Ionescu după ce imam național român a fost ascultat in picioare de asistență a fondat*cuvăntul d-lui Take Ionescu. B-sa a adresat mulțumiri Lecour «ay*t și Louis Barthoud lor pentru frumoasele cuvinte ca au exprimat Dispre Mica înțelegere, ministrul de externe al Armăuiei a spus : „Primita Eifi da călduroasă pe cara mi ofectț știu că nu se a dresează persoanei mele, ci românilor, care nu pot să înțeleagă și nu vor înțelege niciodată ca ar putea să despartă Franța de patria lor, in dregostea și admirația lor. Ca altfel,d lor, d voastră exagerați. A iubi Franța este prea ușor ca aceasta să fia o virtute. Singura mea in doiai ft este să .ș>i jutare Franță o admir mai mult. Nu mă gândesc în clipa aceasta ln Franța de odinioară, sfu de străluitoare ,n glorie, nici chiar nu a crea din vei cui trecut; ci in Franța din zilele noastre; și văd trai, uita mai franspest decât oa’alîă. Văd Franța dinainte de război, care, cu toate că era aspru muțirăți, a făcut sforțări supraomenești spre a împiedica războiul și s’a porsiferat operelor fecunda ala țărei. O văd cănd a răspuns arestia rei oferea împărțita lumei, cu pondițiunea să reanooieze cu dânsul,răspunzând cu indignări»; „suspoi!“ Franța glorioasă Dacă ești, din fericire puțini numeroși, s’au lăsat târâți un vârtej, frumoasa națiune franceză, sănătoasă la corp și suflet, a știut care este datoria ea față de trecutul și viitorul ei ca și față de umanitate Ce se goane de Franța din timpul războiului, care să nu fie da o banalitate ce il inspirăm la, in comparație cu Brablia a sa mărire ? Curajul vostru fără pereche a fost Isgendar, dar această zona a statș in fsta nenorocire), această vărtoșene a sufletului care n’a cunoscut ce este îndoială, este din cele mai admirabile. După Marna ca și după sfârșitul epopeei, s’a strigat : minune ! Nici un popor nu s’a acoperit de atâta nemurire După Marus, Châlone, Poitiers, a salva pentru a treia oară pe pământul sfânt al pământului ei, cauza civilizația’, care națiune a putut erăta vreodată asemania titluri de nobleță ? Apoi, văd Franța de după răsboiu, poate chiar mai admirabilă de către celalta două din firmă. Iată geniul francez, știind să fasă diferență Intre revoluția este distruge spre a crea și agues care distrage spre a distruge gioara in fond esto operă da barbari. Dar a iubi Franța nu este da ajuns. Treime si trăești ca dănsa. Și pentru aceasta nu întrebăm ce vrea Franța ? înainte de toate el vrea să conserve pacea Pacea, este astăzi o necesitate Odinioară, pagia putea să fie eu aici o dorință nobilă ; azi ea este o absolută necesitate. Acest răsboi mondial, in destațuirea căruia, nici voi, nici noi, n’stam cea mai sică participă de răspundere, a tulburat așa de mult ordinea socială, nu cătu n cont resbel, chiar victorios,nu va putea fi decăt victorios,—ar fi o catastrofă pentru civilizație. Și păstrarea pficei este peste putință fără mențînere« celor 5 tratate de pace, care in realitate, nu sunt de căt 5 capitula ale acsluiaș tratat,—a acelui tratat, care pentru nntăia oară in istorie, învingătorul l’a clădit numai in spiritul juntției și al moderațicnii. Insist asupra cuvântului modari ț 0 și imi dau socoteală de intreaga lui variara. Rolul Micei Antante Ca să menținem acesta tratate pe rari toți le am pliitis, dar pe ca la Franța ie-a plătit meisssiup dacăt ori care dintre noi, voi și sfinții voștri, păstrați „garda in Occident“. Ceea ce se numește „Mica I.țeligorert și care nu va fi atât de mică, de parca ea se va întinde de la Bltioa până în Miditsrana și ve juca aceleș rol in Orient. Suntem cele 5 state, născute, sau mărite in Victorie in e cearta victorie este in cea mai mare perie este opera Franței. Intre noi dificultățile sânt cu putință de oarece suntem osmani. Aceste greutăți ar putea să provoace scobituri in zidurile Occidisrtului. Iată ce treime să iapled Rum. Și pentru a impisdica, adică spre a ne permite indeplinirea cu eficacitate a rolului ce ni-i poruncește onoarea și interesei, trebue să ne unim. Mica înțelegere și Marea înțelegere, care două părți ale unui singur tot—să mi permiteți să se numesc „garda permanentă in jurul fruntelor unei victorii atât de sonaop plătită“. Iluzia că unul din tratata er putea trăi fără celelalte nu este demnă de un cma de stat; ea este mai puțin demnă de conștiință onestă a națiunilor noastre, Ba prate—și doreai din toată inima ca afta Marea, căt și Mica Ințelegere, să nu aibă niciodată prilejul să acționeze. Dar încesai ca să nu aibă prilejul să acționeze, ele trebui să existe. Mica Ințalegere va exista, n’asa nici o îndoială ; sunt lucruri deasupra voinței sau ceprisiilor cauignilor. Toată chestiunea este de a ști daca se va olădi iute. Pentru aceasta operă, s'-ar da concursul [etăt de puternic al Franței, m’am hotărăt să mă devotez acestei opere să desfășor întreaga ® sna enarge Zma cănd acasta se va împlini e numai atunci cănd voi putea spune că ata a inceput să plătit» datoria noastră da recunoștință față de Franța. Atăt timp căt Marea și Mica înțelegere vor fi unita, nu ea va cere aici soldaților Franței, nici soldaților aliați, să facă sacrificii sângeroase. Existența ambelor înțelegeri va garanta pacea firmei. Beau in sănătatea Franței !“. Discursul d-lui Tike Ionescu a fost de nenumărate ori întrerupt de aplauzele călduroase D. Louis Barthon, a îmbrățișat pe d. Take Ionescu, spunându-i că vorbele sale au atins inima francezilor. III Greva generală Dr. Mihalache, șeful partidului țărănist, trebue să facă amare reflecții cetind in ziare articolele asupra grevei generale ce se pregătește pe ziua de 30 Octombrie, învățătorul de la Topoloveni e preconizatorul luptei de case și in agitațiile socialiste in jurul grevei trebue să vadă la ce frumoase rezultate duce această faptă. Partidul socialist, adică Ilie Moscovici, Gd. Cristescu și Gh. Tănase, a adresat un ultimatum guvernului. De obiceiu acest fel de document se intrebuințaza intre două popoare in ajunul unui rasboiu. Conducătorii socialiști cari urmăresc războiul civil s’au servit de așa zisul lor ultimatum, amenințind că dacă guvernul nu va satisface imediat cererile muncitorirei consemnate intr-un memoriu se va declara greva generală. Guvernul a procedat până acum cu mută blăndeță in ceea ce privește ordinea publică. El a asigurat'o fără mijloace violente. Dar opera agitatorilor de mescie amenință să se eternizeze. Grevele și manifestațiile socialiste se țin lanț de sigur că băndețea guvernului a fost interpretată de agitatori ca un semn de slăbăciune. Și pofta de desordine a crescut. Acum marii bărbați de stat la nase și Cristescu se dedau la ultimate. Vorbesc cu guvernul cade la mărire la mărire. Negreșit, guvernul conștient de prima sa datorie, care este ordinea, nu se poate intimida de rodomontadele leaderilor socialiști. Dacă aceștia își vor pune in practică amenințării lor, guvernul va proceda la militarizarea fabricelor și ateliereor și la menținerea ordinei. Credem însă că nu va fi nevoe de aceste măsuri drastice, pentru că e o mare îndoială că greva generală va putea reuși. In rândurile muncitorilor sunt divergențe asupra intrebuințării acestei arme cu două tăiușuri care se numește grevă. Apoi continuele încetări de lucru au cam epuizat mijloacele de rezistență ale eventualilor greviști. O grevă generaă nu poate dura, oricare fonduri bănești ar poseda cluburile socialiste, iucăt agitatorii de meserie se expun la cel mai lamentabil eșec. Lucrătorii au început să vadă că socialiștii cari îi îndeamnă la greve lucrează nu in interesul clasei proletare ci un interes personal. A văzut asociația Tămse et Comp. că poate trăi lesne și fară muncă, ci numai cu discursuri, debitate cu glas tare și gesturi cozordonate. Cum resultatele acestui fel de oratorie sunt nule pentru muncitori, aceștia in cele din urmă își vor căuta singuri de nevoile lor și vor remăne in ateliere. Poate așa vor fi siliți și alde Ilie Moscovici, Gh. Tanase și Gh. Cristescu să se apuce divre-o muncă efectivă. »W Prințul Carol la Iași Cum va fi primit — La Comandantept — Serkarei ‘ de la Capou — Plecarea Prințul Carol a telegrafat că va sosi la Iași Viu d ri dimineața 22 Opt. cu automobilul de la Bicaz. Recepțiili sa va face la Tg. Frumos de către Petru Pogonat prefect de poliție, la barieră va fi primit da rai* Htari, primarul și prefectul poliției. De aici suita va parcurgă străzile Păcurari, T. Cosma, Carol pănă la comandament, unde Prințul va lua dejunul. * Serbarea se va deschide la ora 1 p. m. la Gopou. De la amiază, trăsurile particulare vor trece prin străzile laterale. La Gopou se va intra pe poarta mare a parcului iar de aci pe jos până la tribune. * Aici va fi o tribună mare unde va lua Sac Prințul, j? ts~ tiu, trenoraiU, primarul prosopțic, apoi alte 2 tribuna pentru familista autorităților și o estradă In spata unda vor lua foc Invitații. iar populația in spațiul liber« Ordinea va fi ținută da către autoritâțile militarea * « Se crede că Prințul va pleca imediat după serbările de la Gopou, deci după amează, la Cernăuți. liota grevă socialistă „Greva“ la Iași (im s’a P5 pasculă Pană acum s'au pus in grevă a lași o parte din mecanicii fochiști. Aseară trenurile au plecat la Pașcani și la Vaslui. Autoritățile au luat toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinei și linistei. M Militarii Iscriterilor Ministerele de interne și război au luat disposițiuni ca toți fochiștii și necontati să fie imediat mobilizați. Ordineia da mobilizare se vor afișa și in oraș și la țară Cei care nu se vor supune, vor suferi rigorile legilor militare. Asigurarea libertatei muncei Toate nasuri« as fost utate intra acel cari va? să wancească. Li sei acestora libertatea micei. Bistritorii §1 provodi toti w fi imediat arestați și dați ii judecată. Trenurile circulă la astăsi circulă trenurile militare. Vor circula 2 trenuri pasi in direcția : Ieși Pișcanu, in legătură cu Bucuesștii, și Iași Chișinău Aceste sunt așa zisele trenuri navstă. Călătorilor nu li sa vor ielibera bilete dacăt cu autoriareoi comenduir ai pieței care va verifica absoluta necesitate de deplasare. S5 ft If AT^Trl îl f 1 ț D. prim misishta general Averesen & «a dresat prefecților din țară o cîrculară, in vederea „grevei genarale” de la căiletente. Rsproducem in întregime această circulară, ia numărul nostru da astăzi. WSM — Știrea anunțată de unele ziare despre trecerea dlui inginer N Miclescîi in frunte«, unei direcții regionale din București se adeverește. Distinsul și iubitul nostru concetățeni, după căt suntem informați, va părăsi curând lașul. Asupra claselor paralele Prin ziarele locale s’a publicat informația că la școala secundară „Olteea Doamna“ s’au înființat clasa paratele cere vor funcționa in str. Al* b:H £ ț No. 5. Pentru lăsarirea părinților sa face cunoscut trmă soarete : Ori ce înființare da clase parale e se fac numai'te șioli e e Satului ș ori ce inscriere se isca tot la direcțiite școlilor statului și deal nu in localei din str. Albineț, cere e o școală particulară. Statele majoara ala revoluției rusești Sub acest titlu iată ce citim in ziarul francez „La Libre Paroh” de la 29 Septembrie a. c. lasănd socoteala funcționarilor statului, adică acelora cari guvernează de fapt Rusia, vedem cifrele următoare cari in total dau mănunchiul de 656 de persoane. Dintre acestea după naținalități sunt: Roși 17, Ucraineni 2, Armeni 11, Giorjjfeni 9, Imertieni 1, Poloni 3, Gerrasui&, Obi 1, Caraimani 1, Letoni 35, Fierji 3, linguri 1, Evrei 4s8. „Legea biciului“ Această lege votată mai dăutînzi de Adunarea Națională Ungară a alarmat cîimpit pe evreii din Ungaria pentru că această lege privește intre altele: 1) Falianea ui sau ban ruta frauduloasă; 2). SpecuHțiia ilicite și acaparițianea; â). tot ce prejudiciază sănătatea puiblică. D. inginer Necuki Miclescu a primit direcția regională din București. Conais’i noa patru examinisrea Candidațiior cari au concurat pentru școala din Saumure, compusa din dm i general Ciboschi și colonel Moruzi, col. Bălăceanu și col. Hisseviei, a terminat lucrările. Din ■cei 12 candidați ai reușit d un căpitan Cornea din reg. 4 Roș. și căp. Podgoreanu din satul tmajor al diviziei 16. Orele de cancelarie la Epitropii casei Sf. Spiridon, cu incepere de la 1 Noembrie n. e. vor fi de la 9 dimineața la 1 jumătate p. m.