Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-10-27 / nr. 202

HLVLJIJ Al, V , jyo. avas KfЙ ® K' •• ••'•a*' 50 Bani SKWÎJILI* ,­*•* «imtmmKmW’rKM&Z­ M. irtás ai fariáileti li*©eral si i A Ș Í näjä üüiÄO tțțwrttwnWMHWiawr «2p$gîSffiES8M2Sie5EBSSS8HÂME3BI mFtdgift&Ms ÍBRSO^pl ț$ ffftwilMIIIIHl hww*m flte I im éuM D. O. Băncil­ă din comitetul gre­vei care a agitat lucrătorii și s’a dedat la acte provocatoare in contra jandarmilor, a fost arestat și vna in tal­eri parchetului. * Arestarea lui Weber De asemeni a fost depus eri Frederich Web­r, membru in co­mitetul grevei și unul din cei mai de frunte propagandiști și agi­tatori. Depunerea Iui Mer Narațiul Gheller urmează a fi trimes la instracție și depus. * O sumă de 15 nai arestări *’a făcut eri. * Aseară membrii societăței Lo­comotiva s’au întrunit la cercul lor. Ei s’au împrăștiat Insă foarte curând. [] Agitatorii socialiști din Iași Arestarea lui O. Băncilă MH3M Mcmaisafir.T D. Take Ionescu și banchetul dat la­ Londra in onoarea a lui Take Ionescu, minis­­trul afacerilor străine al României, Lordul Quezon după ce in toastul său, la șampanie, a închinat primele cuvinte pentru MM. LL. Regele și Regina Romîniei și in sănătatea­­ lui Take Ione­scu, a spus : „Cu o deosebită plăcere vedem printre noi pe distinsul oaspete, d. Take Ionescu. El este cunosat de la­tm capăt la altor pei, ca un om care s’a consacrat stadiului a­acerilor externe *1 Euro­nu nu­mai in raport cu propria sa tara, ci șî in aspectul lor internațion­al. Pot spune cu drept cuvânt, că nu este la momentul actual, un si­n­­gur om de stat din Europa, care prin cunoștințele sale și prin expe­riența sa, să i inspire un mare respect decât Excelanța sa, ministrul Take Ionesc. El a f­ost din primele clipe un amic devotat al cauzei aliaților. Ia cersurile bune, ca și la clipele rele, el nu și a schim­­bat un singur moment atitudinea acetsU. In zilele de mare ingriorare, vreme de șase ani de zile, pe când noi eram aproape să uităo­, când unii își arătau preferinței intr’altă parte, și când chiar in tara sa începuseră multi a șovăi­­­ti. Take Ionescu a rămas neclintit in convingerile sale. El a dat țării sale sfaturile lui cari l- a socotit vrednice de urmat și nimeni nu a influențat mai mult in tara sa pentru paticiparea ei in război. Ro­mânia este o țară care prezintă cel mai mare interes pentru englezi. Suferințele României sunt cunoscute la tara noastră, unde au pă­truns și s’au scurs adesea. Nimic nu mi a produs o mai mare plăcere, ca faptul pe care l’am cunoscut din ziare că spiritul Europei orientale tinde spre in­­dicerea unei aliaje și cooperări intre statele din Răsărit, prin­tre cari Romînia trebue să joace un rol foarte important și sa ia o psrbă prepondarentă. Sunt sigur că scopul urmărit de excel­at* s* d. Take Ionescu, este consolidarea acestor state. Ne bucură mult faptul că ministrul de față este colaborat­oui d-lui General Averti­u, primul ministru al României,­ unul din cele mai puternice și din cele mai populare personalități această țară, in cursul anilor din urmă și vă rog a­mi cari au condus per­mile beau in sănătatea sa. De-aseminea, permiteți mi să beau pentru p?03 să peritate» ministerului ai cărui membru este d. Teke Ionescu, și pen­tru viitorul maret al tării sale". ca. la tramvaiele din Iași, acte. din cat rezultă ..cd mișcarea socialistă de la noi, e in­egătura cu aceea de. . peste Nistru, ne arata ca­­ guvernul­l nu­­ost­i­ excesiv in dispozițiile ce ie-a luat. .? Nu se putea cu o infimă, mino­­­ritate din această Țară să terori­­­­zeze marea­ m­ajoritate. Sunteți,­­ d­oar socialiști 5 -10 a suta din­­ locuitorii României; așteptați să de­­ fi veniți majoritate,­­ luați guvernul și­­ faceți legi in favoarea classei pro- s­letare. Până atunci, guvernul J bur­­­ghez“ nu poate tolera să deveniți­­ un simbure de dezordine și anarhie. N’avem nici­­ un entuziasm pentru haosul din Rusia­ sovietistă. Dan ceea ce nu se poate admite e că agitatorii socialiști "să trateze cu puterea de stat, ast­fel cum a tratat, cu ultimatume și amenințări. In această privință, guvernul­ a fost in asentimentul intregei­ opinii pu­blice, cu drept cuvânt revoltate, de manoperi­e subversive ale „roșilor“. G­rerm­iu Consecința imediată a instigațiilor fă­cute de către oare­care inconștienți, a fost că masa muncitorească de căte­va zile și-a lăsat ori­ce activitate, ded­ăn­­du se la acte de ostilitate față de ordi­nea publică. „ Nu vom discuta legitimit­ea acestui act de sabotaj pentru că ar fi să des­voltam o intreagă doctrină bolșevică care n­u are la faza ei, de­cât tendința de distrugere a unui intreg sistem de con­cepție socială existentă și bine definită Remarcă­m numai că opera de insti­gare inconștientă a fost demascată la timp, și că oprobiul opiniei publice cin­stite este aruncat asupra ori­cărei in­cercări de tulburări sociale. La un moment dat se părea e­i spectrul crizei să amenințe chiar existența cetă­țenilor conștien­ți și cinstiți, in activita­tea lor zilnică. In specii­l după zvonurile ce circulau, se colporta că lașul va fi complecta­mente in imposibilitate de a face față dezordinei necugetate pricinuită de in­stigatorii bolșevici. Dar ,ală că s’au scurs cite­va zile de grevă n care timp a­ger­ții ins­teirați cu întinderea incendiu­lui s’au vizat con­plectamente izolați in planurile lor criminale. Autoritățile orașului rostru încălzite la lumina celei mai desăvârșite inițiative de operă socială, au făcut față tuturor eventualiteților. Ne place a remarca u­­niutea de vederi care a domnit tot tim­pul intre autoritățile civile și militare Nu putem treze cu vederea activitatea incontinuă, și i­aintetă până la exces a d- lui colonel W bai Negri­zzi, președin­tele comisiunei interimare a leșului, care zi și i­tepie a veglijat ca populația ora­șului nistru tă nu sufere din nici un punct de vedere. 0-sa s’a­scrimă­ in rândurile guioii­­știlor, și cu cuvinte împăciuitoare­i a adus la realitate, datorită cărui fapt, o mare parte dintre muncitori au reluat lucrul. Consecința imediată a fost că­­ orașul nu a suferit in primul rănd de pâine si lumină. Tramvaiele după două zile de grevă, in urma măsurilor dras­tice luate de administrația Comunală au fost puse in circulație Nu putem trece cu vederea nici pe d­nii Eugen Petit Prefectul Poliției și colonel Tullea, comandantul Pieței Iași, care călăuziți de un inalt simțiment de datorie, au contribuit la asigurarea li­­niștei cetățenești. De altfel din toate relatările ce ne parvin, mișcarea muncitorească este pur bolșevică inspirată de peste Nistru și ea este cu desăvârșire antipatică masei cetățenești conștiente, din care cauză a eșuat complec. Suntem informați că majoritatea ele­mente­lor muncitorești s­au convins că cei câțiva profituri instigatori nu urmăresc­­ de­cât cu caracter personal, și că sunt hotărâte ca pe viitor să reacțio­neze, in modul cel mai drastic la orice tendință de instigație protivnică intere­selor obștești. Un gest nesocotit Agitatorii socialiști și au pus pionul in aplicare. Au dec­orat greva generală. Gu­vernul, luând cele mai severe mă­suri pentru garantarea or­din­ei, gre­va generală a avortat. Unele ziare au opinat că vizura și starea de asediu ar fi măsuri prea excesive. Ori fie hr­ir, să n’am avut nici o neorânduială și viața statului nu suferit nici o lerenjenire. Descoperit de ce s’au făcut la copii so­cialiști, găsirea de arme pe la Clu­buri, unele încercări de sabotagiu, I I*'* Țara are nevoie mai înainte de Informații orice de liniște și ordine și guver­ * nul este­­ de felizitat că, chiar cu s 'prilejul grevei generale, a asigurat­­ liniștea și ordinea, fără mijloace de­­­­ violență. Pe urma gestului nesocotit al­­ grevei, mișcarea socialistă este ca și­­ desființată. Actualii ei conducători­­ au compromis o iremediabil. ■ Din crima ce s'a comis in strada Coroi, unele ziare vor să facă un adevărat... romani firește foarte sen­­sațional. Desigur că romanul va fi cu „va urma“, până in ziua ,când criminalul va fi prim, după care ca­­pitolele sensationalului roman vor lua, negreșit, sfârșit. Mări •.Mersuri fiind „Sfânta Pa­rasáéivá, un serviciu divin se va o» fiaia la Cstadrala Mitropoliei, ~ E­­ . • Cu ocazia morței m .rnei M. Sa­le Regina, Comandamentul trufil­or de Est, prin dl. general Lupescu, a expediat astăzi următoarea telegra­mă in numele trupei și ofițeri­or . Toți osstașii oomandil Hieîitului de Set îndurerați da groasnica pierdere ce încercați, prea plecat roagă pe M. Voastră să se dea vor, să pună durerea “lor alături cu aven a M. Voastre amintinidu-și duioșia și s­u­nătatea <?u­pera Is-su­­alind­­­ durerea lor pe tim­pul groesm­ontui războirr, ei sufăr că nu pot la rândul lor, de­căt numi să verse kcrimi pentru du­rerea scuBpireî lor maure și Regine. (Defuncta a Eaurst in Elveția la Z­ü­’rich). Coami de moted trupelor de Éat (ss) General Lupescu — j ... I. P. S. S. Mitropolitul, Moldovei au­­ putut lua parte la inaugura­­rea Universității din Cernăuți. Prefectura de județ a distribuit funcționarilor săi o mare cantitate de stofe, pânză și ciorapi, cu pre­țuri foarte reduse. Se continuă cu inventariarea a­­verei d’nsi Cogălniceanu. D. prim președinte al tribunalu­lui N. Radovici a vizitat aseară pa­ietul Coghioiceanu in vederea a­­cestei inventariări. Mâni fiind sărbătoare Sf. Paraschiva, ziar­ul nostru nu va apărea• MER­CU BE 27 OCTOMBRIE 1920 Pentru „Mișcarea“ Intr'un număr anterior, ziarul „Miș­carea“ întreabă dacă cunoaștem o per­sonalitate din acest oraș care cu la­crimi in ochi ar fi cerut și obținut in timpul neutralităței un permis de export. Satisfacem cu plăcere curiozitatea sus numitului ziar. Permisul de export a fost acordat de către ministrul de finanțe dl. Costinescu d-lui Mihai Negruzzi permis a fo­t cerut cu o petițiune Acest îm­preună cu Generalul Prezan proprietar in Jud Vaslui. La amândouă aceste per­misuri se lipsea de­sigur lacrimil­ in ochi. Lacrimi și plânsele nu pot avea decit acei cari in tot timpul răsboaelor atât in 1913 cât și in 1916-18 au mirosit alt­ceva decit praful de pușcă și n’au știut decât să tragă foloase din munca, priceperea și expunerea vieței acelora ce s’au bătut pentru țară. Motivu­l pentru care dl Mihai Negruzzi a cerut alături de mai toți proprietarii și arendașii dreptul de export, d sa îl justifică prin acea că ținând in arendă moșiile Bolboca Cristești Țuțora proprie­tățile doamnei Olga Sturze, doi ani de mari inundații îl pusese în imposibilitate de a putea achita d-nei Giga Sturza, restul arendei De altminteri d sa nu a putut benefi­cia de acest permis decât in parte, izbucnirea războiului impedecând execu­tarea lui și nu a servit decât pentru a face față acestei obligi. Este desigur curios cum de se cunosc datoriile particulare ale d­lui M Negruzzi și modul cum au fost achitate. Se face cunoscut că de către d bîî Șuiem Hilova și Herman Moș’covici, s’a depus la Prefeatura Poliției Iași o fustă însemnată de bani, și păgu­bișul este invitat a sa, preseasa la Freie­tară pentru a-și primi suma. Eri la ora 10 a­m.( primul ajutor de Primar d. Cel­bidițchi a de* in judecată pe brutarul Grossasn care Vindes pănea in fon­da 2 lei cu 3 lei. După amiază la ora 3, acest bru­tar continua a vinde pănea tot cu 3 lei Ca psdeapsă, i »’sa confiscat ce’n 500 pâni ce le avea, impărțindu-se la trecători. Sistesau­ este bun și felicităm pe I d. D. Ceabichichi rtigăndu-1 a face ast­fel căt sași des. Ministrrul instru­cținoei a pus in vi­derea tuturor directoarelor și di­rectorilor de șoc și că pregătirile cu elevii in vederea festivitățilo­r școla­re să se facă din timp, ad.că chiar dela începerea anului școlar—­spre a nu se provoca perturbiț­uni in țice­­rca cursurilor atunci cănd aceste pregat­ii sa facã a­g­abă și in­ preaj­ma festivităților. O deleg­ ț­e de evrei români din Paris , căz­ită din d­on­ Emic Bra­­unsteiin, Faber și Ad. Wachsman, a fost primită da de Take Ionescu, mi­nistrul nostru de externe, vara sa afla In tre­ ere prin capitala Franței Delegația a prezentat d lui Take Icneaenu un memoriu asupra situației evreilor din România. Ședința cercului didactic — Chestia bib­liotecei— Mosnbiii cercului didactic «’«in in­­tra ait­eri, in indunar» (generală, sub preșidenția d Iul .’profesor I. Sisoio­nisin.* sj: Se intră in ordinea da ai. O. I. SIMIONESCU depune rapor­tul cu privire la activitatea desfășu­rată in anul trecut. Arată modul cum s’a alcătuit un ante proect pentru descentralizarea ministerului da instrucție — și re­ușita obținută prin stabilirea ora­­iului da jumătate zi, la școalele primare. In altă direcția, d. 31*aionescu a­­rată succesul obținut prin acea că in fine cercul didactic are azi un pa­­alt propriu, D-sa exprimă mulțumiri d lor Borcea și Gheorghiu, cărora revine marele merit al acestui succes Adunarea aprobă, acest raport și face o manifestația de simpatia d-lui profesor Sis­ione3isu, pentru toată «aan »a davotată depuiâ ca președinte, in folosul cercului didactic. D. profisor GHEȚU In numele mai multor nasmbri 1propune a­sa mări b­blioteca cercului cu noi cărți și reviste. Isu parte la distuții, [d nli Ghibă­­nesisu, Gheorghiiu, Ghețu, Tintilă și alții, după care ea aprobă complec­tarea biblioterei. Golelația chestiuni sunt amânate pentru ședința de la 3 Noembrie. Duminică 17 Octombrie a avut loc in Plugs, cununia civilă și relig­oasă a prietenului nostru d. G. S. Rogea­­nu avocat, cu tânăra și drăgălașa d-ra Anata Ciubuccia Cununia religioasă a fost oficiată la Biserica Sf Nicolai. A asistat la auuunie foarte multă lume. Nuni au fost d na și d. Gh. Ghibănescu din Iași. Balul a avut loc în sala Teatrului Național din Pluga, reparat și foarte bine menajat pentru ședințe de «1­­nematograf da către d. Garlateanu tipograf d;n Huși Dansul a ținut pi­­na la orele 2 din noapte, după care s’a servit o masă mare de peste 80 tacâmuri. — ȘTIRI UNIVERSITARE. — Pe Mai și 26 Octombrie, e convocat se­natul Universitar, in ordinea zilei mai multe chestiuni importante. — La 1 Noim­brie, în piesa din localitate dl profesor Dimitriu Gusti, decanul facultății de ltere și fclosiofie. —- Universitatea din I­ași, a foat rsprisintată prin d-nii profesori Bor­­cea și Disueîriad împreună cu 12 studenți la serbările de inaugurare a Universității din­­ Gernanți... — Manutanța garnizoanei locale a a­s­gurat alimentarea căminarilor stu­dențești, cu părie necesară. La concursul ținut la Univesrsi­­tate, pentru ocuparea unei burse la Paris, a reni­t dl. Traian Ionașiu,

Next