Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1921-01-26 / nr. 270

nnBIll MWWrfrnr­»"-'- ^ $?• §r|afl­ati particular Democrat D. Titulescu in țară Cât nu s’a exploatat lipsa din țari a d-lui N. Titules­cu, minis­trul finanțelor . Presa de opozițe ținea limba gnui următor: cum se poate ca tocmai in momentele a­ctuale, când finanțele Țărei merg atlt de prost, sa lipsească ministrul de resort ? D. N. Titulescu e un ministru, zicea acea presă, de un superior talent politic și tocmai de aceea trebuia să remână la postul său. Din nefericire, alte probleme și mai importante erau in­tergătura cu diferitele conferinți ce data avu­t loc in străinătate și Rominia tre­buia să fie reprezentată acolo. Ministrul nostru de finanțe a par­ticipat, ca delegat al c­ărei, la nu­meroase conferințe, din cari rasele de natură economică. D. TituSis­­ca, prin talentul și votastea sa personală, a adus pe lângă Abați mari servicii statului român. D sa avea, in primul rând, greaua sar­cină de a repara greșelile­­ d­lui Ionel Brătianu, care, grație mega­lomaniei sale, indispinsese pe A­­mați împotriva noastră. Astăzi re­lațiile Romîniei cu demse cutiile occidentale sunt din cele mai cor­diale, iar afectuoasele telegrame schimbate intre d. Aristide Boianf, președintele Consiliului francez și d. Take Ionesco, minist­rul nos­tru de externe, dovedește* aceasta odată mai mult.­­.Totuși d. Titulescu n­u și-a ne­glîj­at nici afacerile de parlam­entul­um său. A lucrat la mai rarițe Droetfte de ordin financiar, ce vor fi depuse în Parlament, imediat după redeschiderea lui. Actualul ministru de finanțe a rupt cu o­­ tradiție: înainte vreme proectele de legi se pregăteau in birourile ministerelor de către 2- 3 func­ționari superiori, iar miniștrii tu­m­ai le se­mnau. Astăzi insă avem nevoe de o reformă radicală a im­pozitelor și d. Titulescu iși va lega numele da ea. Ministrul de finanțe s’a conpor­­tat așa ca și cum ecoul * campa­niilor“ din Țară n’ajungea pănă la d*sa. Presa de opoziție îl demi­siona din guvern, si din partidul democrat și demisiona publica și textul (V.) acestor repetata de­­misiuni. D. Titulescu n'a invred­­nicit'o măcar cu o dezmințire. Prea erau lipsite de seriozitate a­ceste știri din »sursa cea mai si­gură« și prea sunt serioase vre­mile ca d s» să se impedece de asemenea nimicuri. . Dar, la sfirșit, d. Titulescu a sosit in Țară, reluîndu-și locul pe banca ministerială. Aci îl așteap­tă tot o rodnică activitate. Suntem siguri cl Țara se va resimți pe urma activității d­lui Titulescu la departmentul său. Salutând cu bucurie revenirea valorosului nostru fruntaș,îi urăm cu drag bun sosit. Boithmann Holfsvett ju­decii de presă germană Fontei cencelar si imperial ti­ger­­*•», dr Seibmann Solvwig a, surit... dup» etaj sta nuințat ia 2 Ia­nuari» Fa­sciveoaisen. întreaga prest ger­­»sau coesseîn articole vitțUi­­ și li­pirii săvârșite ie către de fi datei test taxiu­lar. Astfel „Arbeit­? Zei­tung“ scria i ..A murit' Ea Im um Mei­n­­eg, bu­iu țare in clițele cec mai­­ n­­e concueta destinele tei­menui spri­e e .prăpastie. hierin V a înregistrat # 1 distriguitiM cpini lui Bitmtek, A ® pnnecAterul mer i­­nwunte een im u Mancel in mir th­e r­eperul ger­­man. Missid la 1856 la Eihtz.șiáu nr* Be­hmen Mollweg a numet curiere a „junkerilor”l. Minimnă ministru ie interne al Frustei la 1905, după t­­­rei ani a fost numit la internele imperiului. Prin cultura, sa superior­ii celorlalți biurocați și taimiul său se erat er­a in pus in fer’ai MiMi;­­­* cu toate că era ansenată a a­vut și pricepere pentru chestiunile secai politice. Lali iulie­ 1909, trim­șinou de politica lui J­uuw a fost numit de cancelar JȘerhmann Moli­nt­eg. Auptra lui Bulow care a­ împins Anglia la alianța franco rusă f tru a r f clisa mărir­ea flotii im­p­eriale, trebuia continuată fără ca $1 să aibe tune știr­ea huătmitor in­ternaționale și siguranța estiparității. Peric­olul ivit prin alianța in Aus­tro Ungaria t­u infe­ra JBkthmann HoÜv­eg și mai pjuțin tăt Butuc ; de asemenea ii lipsea tipacticita de a infrâna politica fibetă de lan cruțare in Balcani <a cabinetului t­unci. Astfel, atât el cât și poporul german a ajuns pradil incapacității haiiti­ului, ușurimii umm și mi­litarisum­ui orbmetodic și marelui stat major german condus de in­ cape bitul Molt­zee. Orice parte ar f avut Germania la provocarea ca­tastrofei mondiale, vina principală a­­ lui Bettymann Moldveg era insă că n'a împiedicat cabinetul vienez in opera­­ lui criminală. El s’a supus operei meschine a acestui cabinet, prin care Germania, și-a atras ura lumii întregi : ocuparea Belgiei. Ne­legiuirea a fost recunoscută de Beth­mann Ho­ntog, dar ca să și apere insă punctul său de vedere față de statul major, ii lipsea voința. Și tot așa n'a crezut in­succesele răsboiu­­lui sub­marin după cum declarase »l însuși, totuși Bethmann Rol­weg­­ a cedat și atunci cu toate că pre­văzuse urmările procedării. El de $tr­i iarăși ur­e­a militarismului in tec ca să fie sfătuitorul poporului german Aii in fața ettaf&l­unii aceluia on;e b conect» destinele trecute, poporul­­ gersan jsdrobit pină ia temeliile * existenței sale stă «a notsator Villa ptî­ Bevuia s lui Bethiemiu Holl weg asii regîiănga tifei, V.n* principală a scoce'a* literot'rit aecultater constă la elăbicirnea lui față da sis­­ti­mui isteriilist și mii țor, cereț­­i d*m,sat nelipsit&t asepra Germaniei atmei slăbi eter­ea lui Betfamann Moli­wei a fost ce viră că bolii nebunul Witoisi și sent­ii șeii, ni »averii stat n-­sjor au ersuatt iu u capusă mizerie­i e^etul «al fost mare și bogat din varaga“. Rőmterstrip's revistei ilustrate CRI­TICA, pr­ sa­ nd d-si s­trăinitate un stock ■rstson-t de bănie’ chromo. »Dud­ji pe teste-- perec­a*1 í le­­ cari 1920 tu vo­r sa se zb' i © re. ds>’ nu ii i’b ps­­let Bit­eface doruța din cauze lipsei «certei hărții, că pentru snd­ 1921 va putis servi ibonimente­­ 8 tot ti țer­­roeaeli, csie-i vor adresa ptrerile lor din vreme. ssfl­m Informați]9 1­­­4. _ p In vederea deschiderei Parlamen­tului, care are loc astăzi, au plecat în Capitală in cusul vilelor de eri și alaltderi, parlamentarii ieșeni. " Transporturile efectuate pe baza vertificatelor em­se de m’uisterul de interne se vor credita ei dapă 1 Ia­­nuarie 1921 ca și in trecut. ? . * La Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică, sa fac mari pregătiri in vederea bunei reușite al­e fiului Mas­cat de la 12 Februarie a­n. In curând se vor întruni in toca­tul Spa. Comitetele organizatoare da Doamne Domnișoara și D >ma>pentru a discuta și hotărâ asupra ofertelor de costume și a căști sos­te de la di­ntr­e case și dscă n’ar fi mai nime­rit c­a fie­care parti s­pant să și pro­cure singur costuma, avănd in vede­­re­gre­tățile transportului și valuta așa de sculută. Di­ misiioă 28 Ianuarie a. o. a avut loc in loca'ul școalei primare „Regele Ferdinand“ din sf. Sf. Lazăr din Iași deschiderea a două școli industriate da uceni>ii. Ministerul Muncii, in­țiatorul meș­ter școli,,a fost repr­ezentat prin d. inspector Centrul I. Straja. Au asistat la ceremonie numeroși patroni da­­stadere qn uceniși, dn partea Coaastiei d. Lucian Boin, cor­pul didactic reprezentat prin d. Gh. Strignescu dirietorul acestei „Regele Ferdinand“, d. M. Scueces, profesor la șpeaia Constroială Superioară și d. M. Om­nezeu profe­sor de desemn in­dustrial. După ce a avut ceramonia religioa­să, au­ luat cuvântul d Roiu și d. Șta­­fănaa­u, vâri in cuvinte calda au ară­tat importanța mari ce o prezintă pentru viitorul ucenicilor, învățătura prin școli, alături cu praotica ce o fac prin ateliere, îndemnând pa­pa­troni și ucanici, ca față de momen­tele­­ de prefacere prin care trecem, să Gsnto a imite numai sfaturile și exemplele bune ce li se dau. D. C. Pancu, meseriaș, in cuvinte bine simțite arată că meseriașii Lup­tă da multă vreme pentru inființarea școlilor, că astații sunt prea fericiți să asista la inaugurarea lor. E de părere că nu trebue să se oprescră aici, și să se inființesc ș­i eli și pentru ucenicii analfabeți, și me­seriașii să lupte din răscuteni pentru clătirea unui pa­&t și mancer. Indeamnă pe patroni că și dea u­­coiîiii la șad­lă, te se ocupe de edu­cația lor și inv­­ătera sseser­ei O. inspector I. Stroia, mulțumește tuturor pentru concursul dat, fe gă­duește meseriaȘilor că in curând e vor infi­nța școli p*»tru analfabet și școli industriale pe­tru lucrători. A apărut revista „România admi­­ni*trsti».“ No. 1, 2, 3 și 4 sub con­du­ctes­e lui V C N­eolsu, directo­rul prefecturei de Iași, cu un bogat și interesant sumar.­­ ? ­6B|rc5» ?r«tecti?or Joi 27 s­­are ioc la ieși­­ angresul prefecților. La orșle 10 jum, se va afic­a un Te Deem la Mitropolie, iar la 11 deschrdarea con­g­esului in lo­calul Prețuttu'­ai de județ. La oress 1 j un dejeu iu­­ aomsn apoi șidiri" de dup a iesirâ Ir 3 jun. Intre orgie 6­­S vizite, iar la d și un sfert mesa ofesita de primărie . Ută d­efetiunile puse in ordinea zilei . 1) Chestiuni de statistici, 2) Ches­tiuni adminisetrative, 1) Nevoia des­cestralizărei, 4) Creiarea unui corp admnistretiv, b) Creiarea in centrele mari de instituții de cultură profesi­­osa , pentru funcționarii administra­tivi; Un accident In­ ­ vânătoarea regală M. S. Regele e’a înapoiat la Bu­curești clai țăeri, venind de la S^gar­­re*, unde a vânat pe domeniul Coroarei. Un accident regretabil s’a­ratăm plat ea a țeastă ocastenș, plin d­e vânători, maiorul Ske Letti, agh­ottot «IMS Rege­r,i­s rănit din nebăga­re de carnă pe eh sergent ane.me Néf«om Grigore, esre a fost trans­por a» fa spiței. S a*ce ten taini nu inspiră din fericire n ci o neliniște. In zilele de 23 și 24 Ia­nu­arie a evut ico la Cluj, congresul învăță­torilor Ridslini. MERCUR! 26 IANUARIE 1921 Statuia lui O.n.aredanu i% Lași 100 „ 200 „ 200 „ 1205 „ ICO „ 50 „ „ * Au subscris: Take Ioneacu 5000 iei Petru Bogdan 5000 „ Frații Fierescu comer. 1000 „ Mendel Zhiberberg 1000 „ Dr . Tânăsescu 600 „ A­usbal Ciurea 500 „ Sever Z­otta 600 „ G. Adcm­eecu P. Neamț 500 „ C Neanlau P. Neamț 600 „ Nicu Tan Fălticeni 300 „ Neculai Krepenschi 200 „ Mihai Borcea 200 „ Loc. col. Stoianovici 200 ” Dimitrii Ioan 200 „ Teodor Maximovisi 200 „ Dr. P. Anghel 200 „ Rudolf Bufa 100 „ Gh. Gh­iănescu 100 „ Nec. Movilă 100 , Ion. Praesa 100 „ Const Faur 100­­„ Dim. Bradea 100 „ Gheorghe Ciurea 100 „ Căpitan Calmacan 100 „ Strat Maron 100 „ Vas. Oatipovici 100 „ Va« Cireș 100 „ Andri Bedareu 100 n C Bsbeș 100 „ Dr, Ropală 100 „ Col. Isvoranu 100 , Econom Gh, Carp 100 „ Paul NițeBou 100 „ I. Bart șef. gărei Rediu 100 „ Avocat Gh. Buzescu 60 „ Gr. Stratin 50 „ Ștefan Lunga, tipograf 50 „ V. Popovici 40 „ G. Tisiescu 40 „ Gh. Baldovin 100 „ Neegoe Fiondor 200 „ Feb. de făină „Dacia« 1000 „ Prof. N. Cojocaru D-na prof Iorâăoheaou 100 „ G. A. Ulrich Farmacia Verne? 200 Corpul portăreilor Iași 330 „ Dr. Șt Pomb 100 „ Eduard Caudeila 100 „ Ion Axinte ^ 200 „ Const Mitaohe Huși 100 „ Virgil Hóiban 100 V. Cit ei 200 „ Paul Verona IOO „ Alfons A Veioiu 500 „ Pavel Miohiu Personalul Trib Iași C. S miOBescu Mtgieîrrt Chr. D Vizsu judecător Ioan Cosemovici 40 „ 7 — Intrunirea medicilor Erl 24 Ianuarie a avut loc in am­fiteatrul n­ Bt anatomie a patra adu­nare generală a medicilor din orașul și jud. Iași, pentru constituirea aso­­ciaț­ei medicilor din Iași și alegerea comitetului definitiv. Au luat p­arte un mare număr de­­ medici din oraș și j­udeț. Dl. Dr. TUDOR fuind cuvăntul a­­rată motivul întrunirii și propune pe dl. dr. Cerchez-Bărlad ca președinte. Dl Dr. CERCHEZ spune că tre­­buiște a se constitui asociația și a se elege un comitet de acțiune defi­nitiv­ă-și dă apoi cuvântul d­lui dr. Popescu medical circ Bucium. Aces­ta arată c £ situația lucrurilor e atât de grevă in­cât nu mai poate conti­nua fără o asociație care trebue grea lua ființă imediat, fiind chestiuni sa­nitare sociale și locale, chestiuni profesionale și științifice care așteap­tă a fi soluționate. Cere ca un comi­tet că intre persoane de acțiune in adevăratul interes al cuvântului gi că numărul membrilor din c­om­itet să fia nelimitat, când ar dispărea ne­­mulțumirile. I­ată că medicul rural este a fi așa de părăsit fă e »suit să dispară, acum­ când e mai indispensabil pe ori­când, acum când populaț­a rura­lă care a devenit cea mai patern­că are­ de e&re­t toate revendicările sa uitare. Arată că mod.rul rural bleu e un apostol sa« ‘un d­oepț­onat, cu salaril mu­t infe­ior ca al unui in­stitutor și de 4 t­rn tttai ■ mic ca al unui profesor de­­ «îra secundar. Dl. Dr. PO­ESCU crede că in chestiile spiitire rurale »umai medi­­nul rural poate da soluțiile d­­e dev­i­a'e. Dov#degte să legea sanita­­­­ră nu a fost expresia unui tot de v dart și experiența rea!«, ci concep­ția u­nor persoane și comisii strâine de realitatea lucrurilor Gere ca să facă parte din comitet toți medicii ru aii Dl. Dr CERCHEZ Bürlid sa bso­­ciasă la vedenie d­ui dr.. Popescu. In urma d. dr. Tudor da cetire actului de constituire al eeooliției, ca­re este semnat de toți medicii, după care se suspendă ședința pentru pre­pararea d­egerei. Se proced« la vo­tare prin vot secret prorl­mându-se alegi, la ordinea nemirilor ,de vo­turi obținute. B­nii : dr. Seva Gore, dr Popescu- Erch­­m, Dr Tăutesescu, Prof. dr. Parhon, dr. Zosin, dr. Tudor, Prof dr. Tâ ă&ifcn, dr Cerche­l Bărlad, dr. #r­goriu, dr. Bijânariu și dr Bâlan _ Astăzi după amfază te ’n triniște la direcția regională a c. f. r., ’ co­m­ aiinea intărcinată tu repartizarea vagoanelor. B­ob Seotaru director regional al C. F. R­ași, s’st revizus din Ca­pitală, unde plecase pentru doiăz­le. ””” • Liceul Internst și a redeschis eri «ursarii». Poimâni Joi are loc in pragul nos­tru C­ongresul preferțifir din Moldo­va, Basarabia și Boc­vina. Societatea Veteren­or de Război din strada Scuăsna, a n­amtet gn»­vernului formele pr n care cere re­cun­oaștee el os pers­ană m­velă și juridicâ, precum și un m­ morte pr n care cere împroprietărirea descobili­zaților din­treg Comanicația telefonică din județ, este cu desăvârșire Întreruptă diin cauza furtunei. " ■ I -f- 1 Congresul ziariștilor din Ardeal In zilele de 19 și 20 a avut loc aoi prima adunare generală • „Sin­­dicatorii Prozei române din Ard­el“ de curând constituit la care eu par­­ticipat pe lângă sieriștii locali, repre­­zer­tar­ții siarelor din celelalte orige S’eu discutat și votat statutele &Se­­gstidu la un comitet de 12 pcmpcsi din d­nsi. I. Agârbiceanu directorul] ziarului „Patria“, pregedi­te, D. To­­mescu („Infifțiir­ea“) vit­e președinte,N­­. Dr.-ign („Infiațirea“) secretar, Leo­­­nard Psukerov („România“) casier­i i­ Radu Dregnea („Patria“), Al. Hodoși („România ), Gh. Popp („Patria“), I. Clopoțel („Gazeta Transilvaniei“) , U. Sorion, Cesar Petrescu („Voința“ Virgil Koeiș („G. Transilvaniei“) și Victor Braniște („G. Transilvanie “) membrii. Cenzori au fost aleși d-u­i Lucian Blaga („Voințe“), Mihail Emi Procopiu („Patria“) și I­ancu („Vo­­ința“), jr% Alegerile ia Jitii La alegerea de senator de Fălci, lupiștii au pu­s candidatura avoc­tului C. Gosma. B-rul Lupu­ nu­­ vizită județul in campania e eci­tată, mulțumindu se a protista telegrame la centru. C­an idatul guvernuri este J Mtrea Dumitrescu nare angrii­ din Capitală Libera si au fixat candidatura vocalului Chirițoi. ;

Next