Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1921-01-26 / nr. 270
nnBIll MWWrfrnr»"-'- ^ $?• §r|aflati particular Democrat D. Titulescu in țară Cât nu s’a exploatat lipsa din țari a d-lui N. Titulescu, ministrul finanțelor . Presa de opozițe ținea limba gnui următor: cum se poate ca tocmai in momentele actuale, când finanțele Țărei merg atlt de prost, sa lipsească ministrul de resort ? D. N. Titulescu e un ministru, zicea acea presă, de un superior talent politic și tocmai de aceea trebuia să remână la postul său. Din nefericire, alte probleme și mai importante erau intergătura cu diferitele conferinți ce data avut loc in străinătate și Rominia trebuia să fie reprezentată acolo. Ministrul nostru de finanțe a participat, ca delegat al cărei, la numeroase conferințe, din cari rasele de natură economică. D. TituSisca, prin talentul și votastea sa personală, a adus pe lângă Abați mari servicii statului român. D sa avea, in primul rând, greaua sarcină de a repara greșelile dlui Ionel Brătianu, care, grație megalomaniei sale, indispinsese pe Amați împotriva noastră. Astăzi relațiile Romîniei cu demse cutiile occidentale sunt din cele mai cordiale, iar afectuoasele telegrame schimbate intre d. Aristide Boianf, președintele Consiliului francez și d. Take Ionesco, ministrul nostru de externe, dovedește* aceasta odată mai mult..Totuși d. Titulescu nu și-a neglîjat nici afacerile de parlamentulum său. A lucrat la mai rarițe Droetfte de ordin financiar, ce vor fi depuse în Parlament, imediat după redeschiderea lui. Actualul ministru de finanțe a rupt cu o tradiție: înainte vreme proectele de legi se pregăteau in birourile ministerelor de către 2- 3 funcționari superiori, iar miniștrii tumai le semnau. Astăzi insă avem nevoe de o reformă radicală a impozitelor și d. Titulescu iși va lega numele da ea. Ministrul de finanțe s’a conportat așa ca și cum ecoul * campaniilor“ din Țară n’ajungea pănă la d*sa. Presa de opoziție îl demisiona din guvern, si din partidul democrat și demisiona publica și textul (V.) acestor repetata demisiuni. D. Titulescu n'a invrednicit'o măcar cu o dezmințire. Prea erau lipsite de seriozitate aceste știri din »sursa cea mai sigură« și prea sunt serioase vremile ca d s» să se impedece de asemenea nimicuri. . Dar, la sfirșit, d. Titulescu a sosit in Țară, reluîndu-și locul pe banca ministerială. Aci îl așteaptă tot o rodnică activitate. Suntem siguri cl Țara se va resimți pe urma activității dlui Titulescu la departmentul său. Salutând cu bucurie revenirea valorosului nostru fruntaș,îi urăm cu drag bun sosit. Boithmann Holfsvett judecii de presă germană Fontei cencelar si imperial tiger*•», dr Seibmann Solvwig a, surit... dup» etaj sta nuințat ia 2 Ianuari» Fasciveoaisen. întreaga prest ger»sau coesseîn articole vitțUi și lipirii săvârșite ie către de fi datei test taxiular. Astfel „Arbeit? Zeitung“ scria i ..A murit' Ea Im um Meineg, buiu țare in clițele cec mai ne concueta destinele teimenui sprie e .prăpastie. hierin V a înregistrat # 1 distriguitiM cpini lui Bitmtek, A ® pnnecAterul mer inwunte een im u Mancel in mir the reperul german. Missid la 1856 la Eihtz.șiáu nr* Behmen Mollweg a numet curiere a „junkerilor”l. Minimnă ministru ie interne al Frustei la 1905, după trei ani a fost numit la internele imperiului. Prin cultura, sa superiorii celorlalți biurocați și taimiul său se erat era in pus in fer’ai MiMi;* cu toate că era ansenată a avut și pricepere pentru chestiunile secai politice. Lali iulie 1909, trimșinou de politica lui Juuw a fost numit de cancelar JȘerhmann Molinteg. Auptra lui Bulow care a împins Anglia la alianța franco rusă f tru a r f clisa mărirea flotii imperiale, trebuia continuată fără ca $1 să aibe tune știrea huătmitor internaționale și siguranța estiparității. Pericolul ivit prin alianța in Austro Ungaria tu infera JBkthmann HoÜveg și mai pjuțin tăt Butuc ; de asemenea ii lipsea tipacticita de a infrâna politica fibetă de lan cruțare in Balcani <a cabinetului tunci. Astfel, atât el cât și poporul german a ajuns pradil incapacității haiitiului, ușurimii umm și militarisumui orbmetodic și marelui stat major german condus de in cape bitul Moltzee. Orice parte ar f avut Germania la provocarea catastrofei mondiale, vina principală a lui Bettymann Moldveg era insă că n'a împiedicat cabinetul vienez in opera lui criminală. El s’a supus operei meschine a acestui cabinet, prin care Germania, și-a atras ura lumii întregi : ocuparea Belgiei. Nelegiuirea a fost recunoscută de Bethmann Hontog, dar ca să și apere insă punctul său de vedere față de statul major, ii lipsea voința. Și tot așa n'a crezut insuccesele răsboiului submarin după cum declarase »l însuși, totuși Bethmann Rolweg a cedat și atunci cu toate că prevăzuse urmările procedării. El de $tri iarăși urea militarismului in tec ca să fie sfătuitorul poporului german Aii in fața ettaf&lunii aceluia on;e b conect» destinele trecute, poporul gersan jsdrobit pină ia temeliile * existenței sale stă «a notsator Villa ptî Bevuia s lui Bethiemiu Holl weg asii regîiănga tifei, V.n* principală a scoce'a* literot'rit aecultater constă la elăbicirnea lui față da sistimui isteriilist și mii țor, cereți d*m,sat nelipsit&t asepra Germaniei atmei slăbi eterea lui Betfamann Moliwei a fost ce viră că bolii nebunul Witoisi și sentii șeii, ni »averii stat n-sjor au ersuatt iu u capusă mizeriei e^etul «al fost mare și bogat din varaga“. Rőmterstrip's revistei ilustrate CRITICA, pr sa nd d-si străinitate un stock ■rstson-t de bănie’ chromo. »Dudji pe teste-- pereca*1 í le cari 1920 tu vor sa se zb' i © re. ds>’ nu ii i’b pslet Biteface doruța din cauze lipsei «certei hărții, că pentru snd 1921 va putis servi ibonimente 8 tot ti țerroeaeli, csie-i vor adresa ptrerile lor din vreme. ssflm Informați]9 14. _ p In vederea deschiderei Parlamentului, care are loc astăzi, au plecat în Capitală in cusul vilelor de eri și alaltderi, parlamentarii ieșeni. " Transporturile efectuate pe baza vertificatelor emse de m’uisterul de interne se vor credita ei dapă 1 Ianuarie 1921 ca și in trecut. ? . * La Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică, sa fac mari pregătiri in vederea bunei reușite ale fiului Mascat de la 12 Februarie an. In curând se vor întruni in tocatul Spa. Comitetele organizatoare da Doamne Domnișoara și D >ma>pentru a discuta și hotărâ asupra ofertelor de costume și a căști soste de la dintre case și dscă n’ar fi mai nimerit ca fiecare parti spant să și procure singur costuma, avănd in vederegretățile transportului și valuta așa de sculută. Di misiioă 28 Ianuarie a. o. a avut loc in loca'ul școalei primare „Regele Ferdinand“ din sf. Sf. Lazăr din Iași deschiderea a două școli industriate da uceni>ii. Ministerul Muncii, ințiatorul meșter școli,,a fost reprezentat prin d. inspector Centrul I. Straja. Au asistat la ceremonie numeroși patroni dastadere qn uceniși, dn partea Coaastiei d. Lucian Boin, corpul didactic reprezentat prin d. Gh. Strignescu dirietorul acestei „Regele Ferdinand“, d. M. Scueces, profesor la șpeaia Constroială Superioară și d. M. Omnezeu profesor de desemn industrial. După ce a avut ceramonia religioasă, au luat cuvântul d Roiu și d. Ștafănaau, vâri in cuvinte calda au arătat importanța mari ce o prezintă pentru viitorul ucenicilor, învățătura prin școli, alături cu praotica ce o fac prin ateliere, îndemnând papatroni și ucanici, ca față de momentele de prefacere prin care trecem, să Gsnto a imite numai sfaturile și exemplele bune ce li se dau. D. C. Pancu, meseriaș, in cuvinte bine simțite arată că meseriașii Luptă da multă vreme pentru inființarea școlilor, că astații sunt prea fericiți să asista la inaugurarea lor. E de părere că nu trebue să se oprescră aici, și să se inființesc și eli și pentru ucenicii analfabeți, și meseriașii să lupte din răscuteni pentru clătirea unui pa&t și mancer. Indeamnă pe patroni că și dea ucoiîiii la șadlă, te se ocupe de educația lor și invătera sseserei O. inspector I. Stroia, mulțumește tuturor pentru concursul dat, fe găduește meseriaȘilor că in curând e vor infința școli p*»tru analfabet și școli industriale petru lucrători. A apărut revista „România admini*trsti».“ No. 1, 2, 3 și 4 sub conductese lui V C Neolsu, directorul prefecturei de Iași, cu un bogat și interesant sumar. ? 6B|rc5» ?r«tecti?or Joi 27 sare ioc la ieși angresul prefecților. La orșle 10 jum, se va afica un Te Deem la Mitropolie, iar la 11 deschrdarea congesului in localul Prețuttu'ai de județ. La oress 1 j un dejeu iu aomsn apoi șidiri" de dup a iesirâ Ir 3 jun. Intre orgie 6S vizite, iar la d și un sfert mesa ofesita de primărie . Ută defetiunile puse in ordinea zilei . 1) Chestiuni de statistici, 2) Chestiuni adminisetrative, 1) Nevoia descestralizărei, 4) Creiarea unui corp admnistretiv, b) Creiarea in centrele mari de instituții de cultură profesiosa , pentru funcționarii administrativi; Un accident In vânătoarea regală M. S. Regele e’a înapoiat la București clai țăeri, venind de la S^garre*, unde a vânat pe domeniul Coroarei. Un accident regretabil s’aratăm plat ea a țeastă ocastenș, plin de vânători, maiorul Ske Letti, aghottot «IMS Reger,is rănit din nebăgare de carnă pe eh sergent ane.me Néf«om Grigore, esre a fost transpor a» fa spiței. S a*ce ten taini nu inspiră din fericire n ci o neliniște. In zilele de 23 și 24 Ianuarie a evut ico la Cluj, congresul învățătorilor Ridslini. MERCUR! 26 IANUARIE 1921 Statuia lui O.n.aredanu i% Lași 100 „ 200 „ 200 „ 1205 „ ICO „ 50 „ „ * Au subscris: Take Ioneacu 5000 iei Petru Bogdan 5000 „ Frații Fierescu comer. 1000 „ Mendel Zhiberberg 1000 „ Dr . Tânăsescu 600 „ Ausbal Ciurea 500 „ Sever Zotta 600 „ G. Adcmeecu P. Neamț 500 „ C Neanlau P. Neamț 600 „ Nicu Tan Fălticeni 300 „ Neculai Krepenschi 200 „ Mihai Borcea 200 „ Loc. col. Stoianovici 200 ” Dimitrii Ioan 200 „ Teodor Maximovisi 200 „ Dr. P. Anghel 200 „ Rudolf Bufa 100 „ Gh. Ghiănescu 100 „ Nec. Movilă 100 , Ion. Praesa 100 „ Const Faur 100„ Dim. Bradea 100 „ Gheorghe Ciurea 100 „ Căpitan Calmacan 100 „ Strat Maron 100 „ Vas. Oatipovici 100 „ Va« Cireș 100 „ Andri Bedareu 100 n C Bsbeș 100 „ Dr, Ropală 100 „ Col. Isvoranu 100 , Econom Gh, Carp 100 „ Paul NițeBou 100 „ I. Bart șef. gărei Rediu 100 „ Avocat Gh. Buzescu 60 „ Gr. Stratin 50 „ Ștefan Lunga, tipograf 50 „ V. Popovici 40 „ G. Tisiescu 40 „ Gh. Baldovin 100 „ Neegoe Fiondor 200 „ Feb. de făină „Dacia« 1000 „ Prof. N. Cojocaru D-na prof Iorâăoheaou 100 „ G. A. Ulrich Farmacia Verne? 200 Corpul portăreilor Iași 330 „ Dr. Șt Pomb 100 „ Eduard Caudeila 100 „ Ion Axinte ^ 200 „ Const Mitaohe Huși 100 „ Virgil Hóiban 100 V. Cit ei 200 „ Paul Verona IOO „ Alfons A Veioiu 500 „ Pavel Miohiu Personalul Trib Iași C. S miOBescu Mtgieîrrt Chr. D Vizsu judecător Ioan Cosemovici 40 „ 7 — Intrunirea medicilor Erl 24 Ianuarie a avut loc in amfiteatrul n Bt anatomie a patra adunare generală a medicilor din orașul și jud. Iași, pentru constituirea asociaței medicilor din Iași și alegerea comitetului definitiv. Au luat parte un mare număr de medici din oraș și județ. Dl. Dr. TUDOR fuind cuvăntul arată motivul întrunirii și propune pe dl. dr. Cerchez-Bărlad ca președinte. Dl Dr. CERCHEZ spune că trebuiște a se constitui asociația și a se elege un comitet de acțiune definitivă-și dă apoi cuvântul dlui dr. Popescu medical circ Bucium. Acesta arată c £ situația lucrurilor e atât de grevă incât nu mai poate continua fără o asociație care trebue grea lua ființă imediat, fiind chestiuni sanitare sociale și locale, chestiuni profesionale și științifice care așteaptă a fi soluționate. Cere ca un comitet că intre persoane de acțiune in adevăratul interes al cuvântului gi că numărul membrilor din comitet să fia nelimitat, când ar dispărea nemulțumirile. Iată că medicul rural este a fi așa de părăsit fă e »suit să dispară, acum când e mai indispensabil pe oricând, acum când populața rurală care a devenit cea mai paterncă are de e&ret toate revendicările sa uitare. Arată că mod.rul rural bleu e un apostol sa« ‘un doepțonat, cu salaril mut infeior ca al unui institutor și de 4 trn tttai ■ mic ca al unui profesor de «îra secundar. Dl. Dr. POESCU crede că in chestiile spiitire rurale »umai medinul rural poate da soluțiile de devia'e. Dov#degte să legea sanitară nu a fost expresia unui tot de v dart și experiența rea!«, ci concepția unor persoane și comisii strâine de realitatea lucrurilor Gere ca să facă parte din comitet toți medicii ru aii Dl. Dr CERCHEZ Bürlid sa bsociasă la vedenie dui dr.. Popescu. In urma d. dr. Tudor da cetire actului de constituire al eeooliției, care este semnat de toți medicii, după care se suspendă ședința pentru prepararea degerei. Se proced« la votare prin vot secret prorlmându-se alegi, la ordinea nemirilor ,de voturi obținute. Bnii : dr. Seva Gore, dr Popescu- Erchm, Dr Tăutesescu, Prof. dr. Parhon, dr. Zosin, dr. Tudor, Prof dr. Tâ ă&ifcn, dr Cerchel Bărlad, dr. #rgoriu, dr. Bijânariu și dr Bâlan _ Astăzi după amfază te ’n triniște la direcția regională a c. f. r., ’ com aiinea intărcinată tu repartizarea vagoanelor. Bob Seotaru director regional al C. F. Rași, s’st revizus din Capitală, unde plecase pentru doiăzle. ””” • Liceul Internst și a redeschis eri «ursarii». Poimâni Joi are loc in pragul nostru Congresul preferțifir din Moldova, Basarabia și Bocvina. Societatea Veterenor de Război din strada Scuăsna, a namtet gn»vernului formele pr n care cere recunoaștee el os persană mvelă și juridicâ, precum și un m morte pr n care cere împroprietărirea descobilizaților dintreg Comanicația telefonică din județ, este cu desăvârșire Întreruptă diin cauza furtunei. " ■ I -f- 1 Congresul ziariștilor din Ardeal In zilele de 19 și 20 a avut loc aoi prima adunare generală • „Sindicatorii Prozei române din Ardel“ de curând constituit la care eu participat pe lângă sieriștii locali, reprezertarții siarelor din celelalte orige S’eu discutat și votat statutele &Segstidu la un comitet de 12 pcmpcsi din dnsi. I. Agârbiceanu directorul] ziarului „Patria“, pregedite, D. Tomescu („Infifțiirea“) vite președinte,N. Dr.-ign („Infiațirea“) secretar, Leonard Psukerov („România“) casieri i Radu Dregnea („Patria“), Al. Hodoși („România ), Gh. Popp („Patria“), I. Clopoțel („Gazeta Transilvaniei“) , U. Sorion, Cesar Petrescu („Voința“ Virgil Koeiș („G. Transilvaniei“) și Victor Braniște („G. Transilvanie “) membrii. Cenzori au fost aleși d-ui Lucian Blaga („Voințe“), Mihail Emi Procopiu („Patria“) și Iancu („Voința“), jr% Alegerile ia Jitii La alegerea de senator de Fălci, lupiștii au pus candidatura avoctului C. Gosma. B-rul Lupu nu vizită județul in campania e ecitată, mulțumindu se a protista telegrame la centru. Can idatul guvernuri este J Mtrea Dumitrescu nare angrii din Capitală Libera si au fixat candidatura vocalului Chirițoi. ;