Evenimentul, februarie-martie 1921 (Anul 29, nr. 1-36)

1921-02-23 / nr. 5

— AJNVLáL XWX'LMA No S gQ g j ' MERÜUE1 ifi FMMEWAElM i$2l irtai ai pistiialai B«i»ögra! Universitatea din lași Pentru 4K Ministru al Istrucței Publice . Este in adevăr trist și dureros constatările ce zilnic se fac relativ la mersul cenorocit al Universități din Iași. Iașul căruia cu știută dreptate i s'a zis tot desant orașul cultura, îl vedem azi că este pe cale să piardă cea mai Înaltă instituție culturală : Universitatea. Deși s'tr părea câ tocmai contrarsul e azi, cănd Universitatea noastră are mai mulți studenți ca oricând și ea nu poate fi vorba de dispariția Universități, ei bine tocmai pentru că sunt mai mulți studenți, ei sunt purtătorul vintului de cele ce se petrec cu la Universitatea noastră. Ca făciad parte din acei ce avem dragoste pentru orașul acesta și instituțiile lui, ni se rupe inima de durere ascultind cele ce se vorbesc de Universitatea noastră Pentru a fi cu mai conciș», vom rezuma deocamdată următoarele puncte ce nu fac de loc cinste Universități din Iași, pentru care ținem să se dea imediat măsuri: 1) Cerem să se facă o selecțiune cât mai serioasă asupra stulenților, care cer să fie înscriși la Universitate, deoarece avem certitudinea că sunt strecurați printre studenți de «cei ce nu au, dreptei neavănd săcure studiile secondare. Avem afirmațiuni precise că se găsesc și Universitatea noastră titrați de la oameni ce nu au avut da fors studiia liceale sau vreo școală similară. II) La toate facultățile din Universitate sun multe catedre va cânte. Este de dorit ca toate acele catedre să fie scoase la concurs pentru a fi numiți profesori titulari. IUI Sunt și azi foarte mulți proesori numai cu titlul de oare ce nu și fac de loc cursurile. Cerem să se ia măsuri severe contra profesorilor ce nuși fu cursurile. Pentru a ilustra mai bine cele afirmate mai sus, vom arăta cele ce se petrec la facultatea de Medicină : La Iscultatea de Medicină, avem vacante următoarele catedre: Clinica I Chirurgicală Clinica Infantilă Anatomia Discriptivă Anatomia Topografică Anatomia Oftsiurologică Anatomia Fiziologică și Farmacologia. Aceste catedre sunt de mult vacante Ne întrebăm pentru ce nu Se scot la concurs pentru a fi ocupate ? Parte din aceste catedre sunt suplinite de alți profesori, ceia ce iarăși este o gceșa ia, deoarece pentru un profesor este suficient estetira ce o ocupă, fiind imposibil de a mai preda și alte cursuri bine ințeles dacă vrea să și facă datoria conștiincios Tot la facultatea da Medicină avem profesori care nu și fac cursurile. Așa avem pe d-nii Titi Constantinescu La Medicină operatoare, Dobrovici la Patologia internă, Slatineanu la Biotereologie. De lem nu la Fizica chirurgicală. Aceste sunt fapte care ne revoltă. Pentru Ca nu se țesu ?oăsuri contra acestor profesori ? Dacă vom trece la facultatea de drept găsi acelaș lucru. In *simeni condițiUai oricît interes și ar da cei 2-3 profesori conștiincioși de ctitoria lor, este zădarnc căci rezultatul final va fi disolvarea univesităței. Aceluia se stă in fruntea Ministerului de Distracție publică ne adresăm cerând a lua măsuri imediate și salutare. Cum in a doua Capitală a țării, lașul, martorul atâtor dureri și bucurii împărtășite alături de scumpi noștri suverani, se află societatea simfonică . Gh Enescu, sub conducerea altui, iustru maestru, d. Antonia Ciolan, am fi fericiți dacă și așa și-ar lega numele de o astfel de inițiativă, acordând o dată pe lună un concert popular gratuit meseriașilor și ucenior din localitate. Ca ar fi dacă și d director al Teatrului Național ar deschide portile templului lui Tenis și ar oferi in mod gratuit proletariatului muncitor piese cu caracter național ? Ce reviriment moral ? Cât ar câștiga arta, care e cea mai desivărșită expresiune a muncii, in ochii acelora cari vecinie nu vădde cât negru in jurul lor ? F. Mihăescu Inspector al Mancei Ieși Din bogățiile Basarabiei O (bestiunm de mare viitor va forma regiunea de sud a Basarabiei, lacurile Ialjiug, Bolgrad, Sa*gab etc. care sunt o adevarată mică de aur. in special lacul Șagan cu celebrele lui săruri ar putea da naștere unei exploatări rațonale care să deseruească cu sare toată regiunea piscăriilor din Basarabia. Tot așa de prețios este mâlul și apele celor loste lacuri asemănătoare Techirghiolului. Cine se va gindi să valorifice toate aceste bogății. In Basarabia se mai găsesc iazuri bălți, stlctării, carieri de tră, vaz etc. toate aceste se piavor exploata de „Caia ne”striț dându-sa in arendă prin iscusț’e după legea contabilității publice. Centristele și siftorizațiile date de alte organe vor fi respectate până la 23 April 1921. Pentru aceste exploatări ar fi cea mai nimerită ocazie să se formeze obștii și cooperative în Basarabia. Ne ittrehăiît dacă se gândește cineva serios la toate aceste chestiuni. O propunere folositoare. Pentru educarea maselor muncitorești n’a făcut prea puțin viara noastră. A venit vremea insă să ne gândim serios la acest lucru, care dacă ar fi pus in practică cu mai mult temei, foloasele ce s'ar trage ar ridica nivelul moral al muncitorilor și s'ar naște cu timpul o sinceră legătură intre pătura intelectualilor ți care ar mări considerail forța morală a țării. Primul pas i'a făcut Ministerul Mancei și Ocrotirior sociale prin infințarea șocateor de ucenici in toate unghiurile României întregite. In București, numărul acestor școale e destul de mare. Nu-i de cjuns insă numai școala minței. tribue să ne adresăm și sufletului școalilor ucenici, păstrând un dzsăvârșit equilibr pedagogic, fără de care rodul va eși închirou Iată că a fost ințeles acest lucru și Societatea „i ilarmonică“ din București, sub președinția de onoare a Suveranu ui, a gătit de cuviință să ofere gratuit muncitorilor câte un concert simfonic popuar, lucru care face onoare directorului general in persoana ilustrului maestru I. Qtorgescu. Informat, D. Gh. Gh. Mărzescu, deputat de Iași a adresat guvernului, in ședința de ori a Camerei, o interpelară in chestiunea alegerei de la Iași. B sa, plecat din Iași, a plecat hotarât să interpeleze guvernul asupra acestei alegeri, bine ințeles înarmat cu un stoc de inexactități și invențiuni relative la meniul cum s’a efectuat alegerea, cari insă nu’și vor fi produs desigur efectul dorit. Pentru ca să se ușureze situațiunea d-lui Duca, care se știe cum s'a ala la Româniai, pentru ca să se șteargă cu buretele, erei liberalii corupția la cari s' au dedat dumne tlor, pentru ca să se aleagă d. Duca, s'a inventat: ingerinți, terorizări și mai nu știm ce a laș'. Aici, vi orașul și județul nostru, liberali au chetuit milioane, au intrebuințat toate mijloacele de corupție, pentru a se alege candidatul lor și deci, d. Mărzescu in interpelarea sa de ori, ori ce ar fi spus, și desigur că numai bine n'a putut spune despre administrația din Iași — nu putea fi crezut. Căderea candidatului liberal, cu toate milioanele cheltuite și cu toată vitigiatura cu o lună înainte de alegeri a clubuștilor lor pe la toate comunile din județul nostru, unde și'au tăcut de urât, căderea d-lui P. Fântânarii, a descurajat mult pe liberali. Așa incât „interpelarea* de eri de la Cameră e o dovadă mai mult că liberalii și’au pierdut capul. WIR** . In ultima at ședii-tS, Comiai* interimară, intre altele a votat un nredit de 22000 lei pentru foraj, 14745 lei pentru mobilierul la divizionarea de la gcos a Ademschi și 97740 lei pentru restaurarea acaretelor comunale. Regimul păinei Ministerul Refacerei, d. Atanesiu, a inștințat isiografie administrația gomucală, că s’a revenit asupra dispoziției interioară și se lssă la apreciarea primarilor și prefecurei de județ, ca ținând ceawa de prețul da izi ai grăului și chelicei, să fixeze prețul păinei, rub sau peste 245 chilogînani Se «mai permite marilor sistemate de esc oste 5 la eută făină albă pentru pet aere. ¤ Primăria Anunță populația care are nevoe de făină de popușoi, să vie cătîe bonuri Făina se rădică la Moara Furnic*; nu Conferința d-lui prof. I. D. Stefanescu Joi 24 și Vinari 25 ort., d prof. I. D Ștefănescu din București, va incepa in Anta Universității noastre cicturile de conferințe enuQistii asottra Curentulei sabolat in arta sec al XIX la au tuiada asupra „Artei rossă esti franceză) și sinul «ol dovfenean“ (n liaba română). Iată interesant de chestiuni, cari vor tratste da distinsul conferențiar : „Curentul simbolist“ cuprinde : 1 Originüe curentulu simboliat ; influența mueiuei in literatură. Poseia eismbolistă I Verlaine Francis J*«B081, Verheeren, Henri de Bégnier, sta. 2. Curentul nou in potană—Simbolismul, Puvia de Ghavannes, Gastave Moreau, etc. 3 Impresionismul -Teoria noului curent. Opera impresioniștilor Clude Monet, A. Renoir, Degas, Besnard, Cézanne, etc 4 Suflatul nou in sculptură Anggiste Rodin. 5. Simbolismul in mualaä. Claude Dabusey, Paul Dukas, M, Ravel „Arta românească” cuprinde: 1. Prejude stiți și greșeli, la ceea ce privește trecutul nostu artstic, atmosfera artistică animată și arta țărănească; originile artei romanești in relație cu originile artelor in Europa occidentală 2 Stilul bizantin, caractere specifice, S-ta Sofia, monumantele din Rivania, palate și pasi de locuit, Pictura bizantină. 3. Stilul roman medieval și ogival, Arta Poloniei Meșterii Ardealului, relații cu Ocoidelul 4 Leagănul artei românești» Originea siturilor no.donaeec gi mißtenesi Influențe orientale și occidentale. 5 Stiul moldovene .o-fazele principale St lul Ștefan cel a re. Stadiul unui monument de artă oarecterietia. 6 Stila Pistru Rareș Studiul mănăstirii Probota. 7 Still secolului al XVIIea. Reisți cu viața artistică a Rusiei. Epoca lui Vasile Lupul Triefentete (Trei Erarhi) Dacidunț«. Conferințele sale iu aproape un caracter independent, una față de alta, vor fi ilustrate prin precții artistice și eunți musicale, cu concursul d lui A. Clossn, directorul Conservatorului nostru. Iată telegrama expediată de Asocațiunea Funcționarilor Comunei către Congresul Funcționarilor publici ce a avut loc la 20 Februarie art. 1 D lul Președinte al Adunărei Ganersie a Funcționarilor Publici Ateneu, BUCUREȘTI „Asociațiunea Funcționarilor Comunei Iași, luănd cunoștință de in vitațiunea făcută a lua parte la discutarea și aprobarea proiectului de Statut al funcționarilor și a tehioului de insairere și la arice a funcțiunilor, vă usăriii îi sesa via lor gratitudine pentru chestiunie de inattvitarea profesional ca puneți in ordinea de si Regretând neputința de a vă trimite de egatul nostru, vă rUiăm a ne considera in totul devotați principiilor de îndrumare re acestor arzătoare ciastiuni prin situația noastră a tuturora și a vompta pe cel mai de «ăvărgit r«8vota»«ții și fermă adez un» la hotărârile ce veți lua in posceta privință. TanaeautKS mărci adunăm salutul și urările noastre pentru desăvărșitul triumf al cauzei ce apărați“. Președinte: M.VELT 1 întrebăm pe cei in drept și rugăm să ce răspundă: Cu ce drept Prefectul Județului Temei« percepe taxa de 500 la de fiecH’* v’gon de ce* rea e ce esâ din ace județ ? Și ce se tree cu sumele nosste încasate până asia Primăria a Inchis brutăria lui Simen Ghețel pe timp de & zile pesttrn fabries.rs de păne proastă, Din Huși Moarta unui veteran Maiorul Grivrii I. Știbei, veteran al războiului din 1877 78, a iug etat din Viță in ziua de 29 Ianuarie 1921 in orașul Huși, unde a și fost înmormântat. Regretatul maior, născut la 1851 era unul din fiii mmceoatului și veneratului preot din comuna Șindrești jud. Tutova. Dapă cursul primar făcut in orașul Bârlad, a trecut la Seminarul din Socola, de unde după trei clasa a trenat la școala militară din Iași in 1863, a terminat cu succes cursul acestei școale și in urmă al școalei superioare de infanterie și cavalerie din București de unda in 1875 a fost avansat la gradul de sublocotenent in regiueatul 5 linie din Iași. Ca sublocotenent a luat parta activă ia răsboiul din 1877 78, luptând la Plevna in fața redutilor Grivița, la Opesti, Vidin și alte localități, lupta in care a’a distina prin diferite fapte de arme, ceia ce i-a atras mai multa decorații române și race. La 7 Iunie 1880 a fost lnantat locotenent, iar la 7 April 18S5 capitan in rag. 26 Dorobanți Deș bun militar, cinstit și priceput in apeciaitatea sa, fiind insă de la temperament es nu sa prea împăca cu disciplina de pe vremuri, a rămas in urma unora din camera s! «ăi ajungi generali și n’a putut obține gradul de ofițer superior de Qftt la sfârșitul carierei sale, 9 Mai 1913. A fost un modil de cinste in mânuirea banalei public, ara iubitor de adevăr și de drept&ta și și iubea subalternii ca pe copii lui. Iar din timpul războiului acest ofițer, unul din alunga liptitorilor pentru indpendența țării, pe front fiind, a contractat o bolă (astmul), care, agravânduse la diferitele marșuri și manevre. »’« doborât in ziua de 29 Ianuarie 1921, in vârstă datii, înmormântarea e’a tăcut cu toată pompa cuvenită gradului aiu de ofițer superior, luând parte la paradă un batalion și toți ofițerii Reg 6 vănători și 7 plenari din garnizoana Huși. S’a remarcat interesul ce și-a dat d. colonel in retragere Ionescu, interesându-se ca un frate de tot ca trebue in atenuauea tristă ocaziune, dând astfel exemplul frumos al unei înălțător spirit de prieten și camarad. Carul mortuar a fost urmat de soția și fiica decedatului, de rude, intre care era veveistul preot din Ieși Eson. Const. I. Știrbai și snginarul Dimitrie I. Ștaba’, csica fr&ți si de* fanotului, cum și o mare mulțime de p țărani ai Hașurii. Serviciul religios a fost oficiat de părintele protoereu Hagiu, asistat de parohul bsericei Sf Neculai, preotul N Luca și alți doi preoți și un diacon, iar d. căpitan Borșaru a rostit o cuvântare foarte însuflețită, arâtă d calitățile defunctului ca militar și om. In asistență erau multe notabilități ale Hașului, decedatul fiind bine cunoacut in localitate, in care trăia de mai bine de 20 ani și unde făcuve și politică. Se publică aceasta spre știința camarazilor și prietenilor defunctului și regretatului veteran major G. Știubei Boa'a somnului Bolnavul de encefalită interat la spitalul israelit, Istergilă, continue să doarmă Doarme fără întrerupere de 12 zile. Era bo navo! a fost văzut de d nir drn Parkon, Ca*sau gi ai. Tratsmentul se face cu un s»r special pus la diplosițis de d dr Parkon. Starea bolnavului Fa igavat, prin ivirea unei pietrine. Bolnavul e izolat in secția d-lui dr. Zilberstein.