Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)
1921-04-23 / nr. 55
f Afflis* AL XXIX LEA No 55 / %aá ® é$% 5E Inllati rații AȘi > wmmammmammmum—waftffiffiffjl ?.'*,• .'», vV .^,VvVv.:; A.fy 50 Bani D. N. Titulescu și Reforma financiară — Ministrul de finanțe și impozitul global — iată cum d. N. Titulescu crede că se poate ieși din greutățile financiare de astăzi, creăndu se impositul pe venitul global. Impozitul pe valorile mobiliare era un impozit nou. Ee repararea unei nedreptăți care a dăinuit prea mult. Și para e impozitul eou la care toate Statele pe lume au resur», deed on impozitul pe venitul globui ? Prin al se coreptează nedreptatea strimtoare a impozitelor de consumație plătite deopotrivă de cel bogat e ra și de cal e&rap. Dacă se ține esamit că pănă la 2 500 sen 4 000 de lei, după anume distincțiuni, ca se plătește impozitul pe venitul globil, că din venitul global se arad toate dobânzile datoriilor chîrografare, că la venitul globil sum de căștigeta din muncă se trec iiuusâi pe astfel incit un calarist care câștigă 30.000 de lei pe an păzește impozitul pe venitul global numai la 15 mii de lei și că numai veniturile din capitala leneș sânt trecuta in intrigime ; daost ce ține seama că până la 50 000 de lai impozitul pe venit tinge abia 2940 de lai, se poate spuana că impozitul pe venitul global e apăsător pentru masse ? In adevăr, 50 000 de lei venit global cet Înseamnă un venit brut mult mai mare, înseamnă un venit brut din care s au scăzut datoriile, In care veniturie muncii au fost reduse la jumătate, din vara s’au dedus impozitate pedulare și toata cheltueliie pentru exercitarea profesiuni, din care s’au degravir’e pentru sarcini de familie, ci și un om infint și un copii plătește mai puțin dacă e un om nainanțat, sau însurat și fără copii. Giros 3 000 de lei impozit nou la un venit brut desigur de 7080.000 de lei, poate fi o povară inacceptabilă atunci fiind de la început o da clar provizorie, pentru că de îndată va vom eși din greutăți actuale cotele impozitelor vor trebui reduse ? E drept insă, că de indată ce venitul se urcă și de îndată ce el e produs, nu de muncă, ci de capital numai, impozitul pa venitul global devine simțitor. Să mi fie iertat să zic că pentru mina faptul că cei cu 500 000 lei venit vor plăti 123,000 lei impozit global, că cai cu un milion lei venit vor plăti 315,000 lei, că cei cai radios na iei venit vor plăti lei 1,200,000 impozit, explică mai presus de toate strigătul de durere scos pentru eei cari cu 30,000 lei venit plătisa 1,140 lei pe an venit global Iar ‘despre impozitul pe avere, iată cum se exprimă d. Titulescu. Dar se stoe: „Peste terate acestemal 8 și impozitul ps avesc?“ Se cunoaște da cai ce scriu despre el, dispozițiam la acestui proect de lega, care nici nu a fost împărțit viață deputaților ? Se știe că pământul va f evaluat pentru cei expropriați cu un preț aproape de cei cu care au fost expropriați ? Se știe că clădirile sunt evaluate nu pe baza valorilor fictive de azi, ci pe baza unor reguli, cari tind să ne dea valoarea lor normală ca urmi inferioară paleia de azi ? Se știe că din totalul patrimoniului se acad datoriile? Se știe că până la 30.000 lei evere, impozitul la avere nu există și că oricine il poate plăti cu bonuri de jrechiziție sau tu bonurile de despăgubire, pe cari guvernul a hotărât să se cifra sinistraților da război pentru refacerea gospodăriei lor săt mei grabnic ? Și ca să sa vadă cum ee discută iinecunoștință de cauză și ce rău ar face vorb'ndu se de lacturi cari nici nu se snnosc, voi spune că intr’o gazetă de s?ară, intensa articaî inth .iar impozitul ps venit, ce vorbea nimic de impozitul pe avere și se cerea ei de impozitat pe avere să fie dispensat oricine nu are 50.000 lei avere, sub pretext că contrariu ar însemna ruina masselor. Or, impozitul pe avers aferent diferenței de cei £ 0.000, care sa pune incinte in numele așa zisei democrații, atinge după cotele propuse de mine 760 de lei. Cu alte cuvinte, 760 lei, plătiți in mai mulți ani, leșeamnă ruina cuiva ? Și aci repet,osea că am mai zis și altădată: & tur, oi cănd se apreciază impozitele noi, și nu ne legăm de cote izolate, pentru că ni se par mai mult sau mai puțin drepte, după cum ne izbeau in interesele noastre personale mai tare seu mai slab. Să ne dăm seama că stabilirea lor repausează pe o simetrie in toate domeniile și că reducerea cu unul sau două puncte, fără să mulțumească matul, atunci cănd se calculează efectele ei in purga Statului, poate să Însemneze zac! da milioane. adaptl is general ptivistil davadsra amaericaa Italia și Japaais n'au răspuns inca, Si erede esi Japonia in diseta in« eu e* Ysp și a cablărilor pacificului va ista în negocieri directa cu America. Rasedoa va sta la discuția aanpra ambwtimauaveranităței in insula Yap, insă va fi intrurgentă asupra proprietății cablurilor. Atât in Pac fia cit cit in Atlantic, America ține sa și aibă propriile sala cabluri și a nu ssti fi tiibatara englezilor. sa a Japonezilor Despăgubirile de resboi Lite, lumea generală a destrigubirior de rubel umvhleă că, mediat ce se vor tunoaște disposițunile Germ riei la 1 Mai, pentru cine trebuesc plătite aceste despăgubiri, ce va ști pe ce se va con a țentru despăgubirite ce rxtingm final %rftm in fmâ0mm festem ■% 1 Precisarea atitudinei ; d-lui Harding Altud'ma A* eritei in chestiini a pacei, ligii isimil or și merdetelor așa cum s’eu becoivit in ui* a jăcei da la Vereselie?, este rguptăti cu multă incrdere aift da țirile invingătoare căt și de cele ivrasr, Președintele Amtrei, Herding, in diferita prin juri s’a procurțt seupra unora din i hei duni’e da »ai tus. Trai, u 1 special al alti citit „Le Mitra“ telegrifiază din Kiw-York efi d. Harding a decliret in meiinul ți»st îl 12 Affîire n. o, tă »’a fielst o grișară «nomă la 1919 la Par!« amestecăndi-se tratatul cu Lig» Națiunilor și râele tiebretu făcute pe tănd- sepzist dm de altfel a cerut Seratei Ü Emreuter in Mtrte 1919 și se exprimă ritos ci „RipabUra araerienă nu va fere nici odată țarte din L pa existmla“, ier ce consecință cere oi America de indeță să se declare in stere de pace cu Germania, ire i să grija să rpeofice că acest fapt nu tredce privit tu o părăsire a ptrsei aliați o și nici ca o piedecare a reparițiunilor drepte la ra re aliații au drept; asemenea mii rdzigâ că Americh ve putea chiar semna unele părți ale tratatului de la Verreiiles. Dipă imlelirea păoei ce va putea st uda ca isc cure a neterior, nou procet de insă Europa să ție ră viitor cî si sum va diferi mut de cel tetual. Nu va mai exista Co nsiliul infectiv; nu vor mai doble joc inverii asigurătorii de integrități teritoriale cere cimtitul sa turnai făgădielî cădemci; nu vor mai fi BEsdate și nici control de arancheze și că președintele nu va face nimic in sceste sheet'uri fără avizii Senatului. In legătură cu cele al mei sus, zierul „New York Tunis“ fered răspunsul d lui Bimd !a nota d-lui Eight es a mulțumit guvern lui american și că arest lățim?, pr raul sosit la Washington arată in Franța Informatii , s pum ce0i mai categorică desmințire iutwei afirmațiimitor ce se fac unde zlifa din localitate, relativ ia demisia d-lui Mihai Negrasei din fruntea Primăriei. Nu există nici o neînțelegere relativă a Primărie, toată lumea și mai ales actualul guvern găsește necesară prezența în fruntea primăriia dlui Negruzzi, singurul care poate face toți intr’o măsură mai serioasă tuturor nevoilor prin care trece comuna Iași. Acei ce fac astfel de afirmațiuni nu urmăresc ei cât intrigi in bunele raporturi care 'există intre membrii partidelor de colaborare. ■ . ef‘ Cu începere de Sâmbătă și A; prilia in vitrina redacției ziaruli n Evenmentulu se va face o expoziție a tuturor articolelor ce „Cooperativa Podgorenilor din Iași“ le a adus din străinătate. Aceste mărfuri sunt absout necesare pentru toți agricultorii și podgorenii și se desfac cu prețuri reduse. Industria casnica la M-rea Jiazboeni D na V. Focșa, directoarea«o»Iei nonae din Piatra Neamț și inapectoara industriei casnice a Ministerului de Industrie a vizitat zilele trecute atelierul de industrie Bișniță de pa lingă Mănăstirea Răsboeni din jud. Nasmț, proprietatea oasei Sf. Spiridon. ~a sa a constatat existența aci a unui început de industrie sericicolă, adoptat cu sultă instrUțire de nai osse din această mănăstire Mănăstirea posedă o mașină de tricotaj, un război, narșlai de cusut etc. In arhiva mănăstire există modele pentru covoare, iar maica superioară Xenia Chelsie posedă un covor model de 150 eni vichime, o minune de execuție și colorit. Mănăstirea disp [UNK] [UNK]ne de un local, care dacă ar fi menajat, s’ar putea instala un atelier, nu o estituială de girca 10.000 lei. Ar avea mănstirea atunci un local propriu pentru atelier. Dar, pentru înncțonarea atelierului de Industrie eesnică, este nevoe de un fond inițial pentru amenajarea localului, mobilier și material prim, apoi războaie si cui mazine de covoare cu accesorii, mașini de tricotaj, etc. Atelierul acesta ar putea funcționa cu două specialități: covoare și tricouri Ar pitea urna curst i atăt maiosie săt și orfane. Aflăm cu adăncă părere de rău de încetarea din viață a dvd Agripina Bițureanu, satista directoară la șocata nomadă normală de fete. Condocențele noscrie întristatei familii. _ ?_ Agenții poliției au făcut azi orasie prin diferite oi finele ele orașele ! ?— Primăria Comand Iași, educe la cunoștința publicului că distrubuția zidului la școli se va face numai lauft D mnică 24 Aprilie 1921, inclusiv: Cine nu și a stat zahărul să se grăbească. ATM&ATil 23 APRILIE 1921 - Congresul alocaților Eri la orele 5 p. a. a avut loc a doua ședință a corpului de avocați, continuăndu-se cu discuția asupra antiprocotului pentru organizerea corpului de avocați. A prezidat d. E. Herovanu. Au luat parte la discuții din Leatin», Eraclide, Costin Gturza, Gheorghiade, I. Popovici, Cisăr Teodoresau, Frâtță și alții. Sf a hotărât ca d decan agrovauu că intoomerați un memoriu, cere să cuprindă dezideratele corpului de avocați din Iași. S’a ales apoi deleguța care să sie parte la Congres și au fost propuși mai întâi parlamentarii actuali din stat și avoceți și anume dnii Gh. Mărzescu, M. B Cantacuzino, P. Dragomirescu și H Sațu, apoi dnii avocații Herovanu, St Georgescu, N. Frătuță, Costin Sturza, I. Popovici, I. Dafin, C Faur, N. Gheorghiade și Adonis Popov. __? « Alexandru Andronescu Ua ou s’a stins in cuprineul pre* pius Dorobanu, un om către ,toate, privirile erau indrepte, care S’a stins după o scurtă suferință, acela este numit Alexandru Andronaeou profesor da șt fi rino chimice la liceul din Diiohoi Pe feța i palidă și sbărcia de șirul anilor trecuți, nu-i era Întipărită de cgt bunătatea. Nu i rratnicio ,alt emn al superiorităței de căt banilntan, condusă de rabdice și da o voină neșovăelnică fi e Va dus pjină departe. Era si dat ca tot al muneei invățămăntului, lipsit de orice patimă politică își petracea orala lui intre școliri, elvi ce î. r.tradau ‘m pe un bun părinte ,rlși dâerfilu la ea arătŭ »ăentro lecția, in cât órra lui era o oră binecuvăntată de toți școlari, elevi, ce-l așteptau eu drag. Profesor iubit indivinator la muncă, cu suflat larg, ințstigător al nevoilor, s’a dus din mijlocul nostru. Prin viața lui închinată unei munci cinstita tăcuta și rodnice, a lăsat arme adânci pe unde a pășit, pe care vremea nu le va șterga ușor. A Eădit in sufletul acelora ce au avut norocul să vini in contact cu și mai de aproape respectul muncei și conștiința datoriei împlinite, un favor nesecat al asulțumirei de sine. N’am cunoscut un sofist mai iubit, al școlarilor, și n’au cunoscut un om, oare o viață întreagă a’o ^dovedeea că prin fapte nu prin vorbe. Multă vreme acest suflet ,iubit și regretat da Dorohoeni, va rămâne negrează in sufletele lor, iar generația tânără ca a trecut pűn măna lui îl va avea veștu la inaintea ochilor pe aeeet ,om ce te îndeamnă la muncă șî cinste, Domnul să i ierte păcatele. Armeanul Arcadie student Geografie și Drept Următoarea ordonanță a fost dată de câtre Comisiansă Interimară a comunei Ieși. Cu începere de la 25 Aprilie ort, fixăm următoarele privui la articolele de copseKsție de mii jog: Gișul proaspăt 12 lei kgr carnea de miel trif en derail 9 lei kgr, carnea de mei trifen gros 8 lei kgr, carnea de miel enger en derail 10 lei kgr, carnea de miel enger ăn gros 9 lei kgr. Contravenienții la această zidonjîhță vor fi et piși perislități’cr prevă sute de lege. ?Operti’unile Consiliulii de revizie pentru tinerii din clasa 1922 vor avea loc in zilele de 26, 27, £ 8 § 29 Aprilie curent In astă seară la Cinema Elisabeta ultima reprezentaț’e dsts de Iulian cunoscutul artist crm’c, creatorul scenelor de mbhala, cu concursul lui COSTIN. In noul lor rspertor. Progrem absolut nou. — ? -In ziua de 23 Aprilie st. Vechi (Sf. Gheorghi) ^3 va face o cietă patronată de Dna O Stana pentru orfani de răsboi. Cetățenii sunt xugiți agi da codul lor, având in vedere ina til scop al acratei chete. - s — I D. Al. Constantinescu în turneu Ziarul „Banatul Românesc“, care apare la Temișoara, povestește m următoarele petrecute la Temișoara, cunoscute de toți românii din acel oraș : Mai dăunăzi, la „masa romănee Boău din cafeneaua Ferdinand, un avocat romăn, se adresa azi unui redactor al ziarului „Nădejdea“ și-i spune următoarele : — Părinte, nu cred să fie un om mai cumsecade și un român mai bun,ca d. Al. Constantinescu, fostul ministru liberal Eri după amiezi, a'a întâmplat să fiu și eu de față la o consfătuire a neoliberalilor din Timișoara, sub preșidenția d-lui Al. Constantinescu. Erau prezenți, toți membrii partidului, adică vre-o doisprezece, intre cari și bărbați da increderi din Lugoj. In toiul discuției, st. Al. Constantinescu, ce uită deodată la mine și mă întreabă: — Dar d ta, cine ești ? ! am răspuns numindu mă și declinând calitatea mea de avocat. — Cum iți merg afacerile ? a continuat d. Constantinescu.. —• Destul de prost, i-am răspuns’ Nu fac politică, nu apăr nici o Buncă, nu sunt nici ziarist la „Nădejdea1a și nu tsa’su băgat in nici an consilia de administrație — Această stare va înceta 1 zise d. Al Constantinescu. Și in timp ca îmi strângea mâna dreaptă, mi-a ratios cu etănga, un plic fatft-1 !... Și, radios, d. avocat scoasa din buzunarul hainei, un plic cu marca „Banca românească“, il desfăcu și extrase din tehncul, zece bilete noi, nouțe, de căt« o mie de lei. Bietul părinte și ziarist liberal, care scrisese la „Banatul“ incă din vremea pe cănd acest ziar era „organul partidului național“ și făcuse toate sacrificiile, in așteptarea „Nadejdei“, dând&îă, palid de indignare și aplecând» sa peste mael, (ntrebat tremurând : — Și te a! Inscris in partid ? — Da de unde! .. răspunse diule avocatul, aștept să d. Constantinescu nu mai vie ocitit Banat. Pentru zece hărtioți, nu mă înscriu. Am „convingerea politică“ ceva mai tare... Și tot atât de liniștit, d. avocat il puse din nou, in buzunarul hainei, piscul cu marca „Banca românească“, la mintea bietului ziarist libera), începură să joace vedenii: articolele invers, anul trecut, blestemase in ziarul „Banatul“ pe infamii, pe „ciocoii“ de liberali, articolele de astă vară, in ceri, cu alăta greutate, a Uns pe unde sculpasi, expucând „convertirea d-lui,Aurel Cosaș», in sfărșit, articole in cari Înjurase pe Avram Iszbroanea că fie „și mai liberal“... Și toste aata B.., se făcuse... ca să pri»mească numai câteva sute de lei în plus, ln „Nădejdea Torontalului“. Iar acum, un biet avocat particular, vine pentru prima oară in sanctuarul „convingerijor“ fără să fi mărar inițiat asupra preterioarei deviza „Prin noi înșira.“ și de la prima vedere, e „pre țați“ cu zece mii de lei !.. Și cu toate astea, socotește că încă n’a privit Em la ora 5 p. m. s*ama intrund destul !.. Furios, ziaristul de la „Nădejdea“ (fostul părinte de la „Banatul“) adresă un Balat sumar celor de la masa cafenelei și părăsi localul, scrâșnind printre dinții — Nigi n’aim pomenit o trădare atăt de infamă ! Bine am scris ca ca am scris anul trecut, despre „dbărali“ cănd ziarul „B&netu “ era fără „nădejde“ și Ion I. C. Brătienu n’aransa te?să ia d. dr. Șt. Posta, membrii consiliului de administrația I „Casei Artelor“, luăndu se importar 1 linte hotărăii pentru butul mers al secii țâței, dispre care ce vom ocupa mai pe larg, nu un» din Rumeiile noastre vitoare, ce incă „Ion Gură de Aur“ ci era pur și simplu „șeful bizantinilor“ din vechiul regat, Noa !..... Az Istenit