Făclia, ianuarie-martie 1967 (Anul 21, nr. 6273-6348)
1967-02-23 / 6317. szám
li«r«1rt i *1 ** * r1« & rs n f ft f Xhisa 11 ti í*f1 f rS f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Matematica in transporturile feroviare Multiplu aderentă la revoluția tehnico-științifică contemporană și unul din principalii săi fermenți, matematica zilelor noastre s-a ridicat la un asemenea grad de abstractizare incit poate reuni, într-un limbaj comun, probleme de stringentă actualitate practică din domenii ce nu demult apăreau străine. Pe acest drum ea a cucerit și perseverează în a dobîndi numeroase poziții-cheie în sferele organic legate de producția bunurilor materiale, cum ar fi, printre altele, importantul sector al transportului feroviar. In toată lumea, cea mai însemnată pondere a transportului de mărfuri și călători revine căilor ferate. Prosperitatea economică a țării noastre, avîntul forțelor ei productive sunt strîns condiționate de modul în care rețeaua feroviară, la un moment dat, poate sau nu satisface masiva creștere a sarcinilor de transport. In acest sens, recentele dezbateri, pe țară și regională, cu activul C.F.R. au relevat clar necesitatea unei viguroase lărgiri în viitor a bazei materiale afectată transportului feroviar, cu scopul, expres formulat, al realizării unor viteze superioare de lucru pe căile ferate, al măririi capacităților existente și al sporirii gradului de confort. Pentru a fi eficace, augmentarea și modernizarea bazei materiale vor trebui însoțite de o reală perfecționare a metodelor organizării, în așa fel ca îndeplinirea operativă a planurilor de transport să aibă simultan loc în împrejurări de totală siguranță a circulației și cu o eficiență economică maximă. Au rezultat, astfel, în mod evident, acele aspecte majore ale transportului feroviar în care o promptă intervenție a matematicii are perspective largi. De ce natură pot fi, în prezent, elementele intervenției matematicii în universul practic al căilor ferate? Capitolele abstracte ale matematicii moderne, ca programarea matematică, teoria grafelor, a firelor de așteptare etc. se pretează la rezolvarea riguros științifică a unei întregi serii de probleme din sectorul abordat, care continuă cu soluții de rutină și decalare față de previzibil. In ordine indiferentă, cîteva exemple: determinarea rutelor optime de transport pentru mărfuri și călători la o capacitate exact considerată, dirijarea operativă a vagoanelor de marfă descărcate spre stațiile care le solicită goale așa încît cheltuielile transportului să fie minimale, elaborarea planului de formare a garniturilor în scopul unei optime utilizări a materialului rulant, distribuirea optimă a parcului existent de mijloace de transport feroviare, în sfîrșit, determinarea capacității de tranzit a rețelei între un punct de plecare și unul final, cînd capacitatea sectoarelor dintre noduri este cunoscută. Un alt gen de probleme — diferite prin specificul lor, dar unde tratarea matematică e de asemenea adecvată — îl constituie cele cu caracter statistic, de gestiune, de aprovizionare cu combustibil și materiale, de evidență a parcului vagoanelor în trafic internațional, operații laborioase și presupunînd un consum financiar umflat. In mare vorbind, rezolvarea matematică a unei probleme Vasile PETEANU, cercetător la Institutul de calcul din Cluj (Continuare în pag. a Ill-a) Cbrchtarbat ȘTIINȚIFICA ..............^Raminiri Anul XXII Nr. 6317 • Joi 23 februarie 1967 4 pagini 25 bani • CU PERFORMANȚE TEHNICE MAI BUNE Galați. Specialiștii uzinei de utilaj greu „Progresul“ din Brăila au terminat îmbunătățirea proiectelor de fabricație la un mare număr de produse. Printre agregatele reproiectate se află concasoarele de tip 4a și 6a, ruloul compresor R 12 — veteran al producției de mașini a uzinei — excavatorul de 0,3 ms și altele. Fiecare nou proiect prezintă însemnate avantaje, atît tehnice cît și economice, față de cele vechi. Concasorul, de pildă, va fi prevăzut cu un sistem de manevrare mult mai simplu și mai rapid, și va dispune de o capacitate de lucru de 2—3 ori mai mare față de cele ce se fabricau anterior. îmbunătățirile aduse ruloului compresor privesc reducerea cantității de metal cu două tone pe bucată prin folosirea, ca material de lestare, a zgurei de furnal sau a prafului de minereu — care au o densitate mare. Excavatorul va avea o cupă de 0,4 mc în loc de 0,3 mc, prin redimensionarea unor elemente de construcție și adaptarea cutiei de viteze și cabinei la cerințele unei acționări mai rapide în timpul lucrului. (Agerpres) Depozitul I.M.T.F. Rebrișoara, raionul Năsăud. Bolinderul în plină activitate REȚETĂ NOUĂ DE FABRICARE A CLORURII DE ALUMINIU Bacău. La Combinatul chimic din Borzești, cercetătorii au stabilit o nouă rețetă de fabricare a clorurii de aluminiu, la care 50 la sută din caolina folosită ca materie primă este înlocuită cu argilă. Prin aplicarea noii rețete costul produsului se reduce cu 2 000 lei la tonă. De asemenea, a fost studiată posibilitatea înlocuirii a 30 la sută din cantitatea de alcool etilic, folosită la fabricarea „Detoxanului“, cu acetaldehidă, produs mult mai ieftin și ușor de procurat. Experimentările făcute au dat rezultate foarte bune și au confirmat posibilitatea reducerii costului „detoxanului“ cu 500 de lei la tona de substanță activă. Prin aplicarea celor două noi rețete de fabricație, Combinatul chimic din Borzești va realiza economii anuale de peste 6 500 000 lei. (Agerpres) Pe ce căi pot fi înlăturate pierderile? In anul care a trecut, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au făcut noi pași înainte pe calea sporirii producției vegetale și animale, iar ca urmare 12 dintre ele și-au finalizat activitatea cu beneficii. Alte 16 unități au înregistrat însă pierderi, rezultatele lor economico-financiare meridicîndu-se la nivelul eforturilor pe care le face statul nostru pentru dezvoltarea acestui sector al agriculturii. Ancheta întreprinsă de ziarul nostru își propune să pună în evidență și să analizeze cauzele care au determinat pierderile, să ajute conducerile, colectivele de muncitori și tehnicieni din gospodăriile agricole de stat să-și îmbunătățească radical activitatea. Ce spune experiența unităților rentabile 1 — Măsurile întreprinse în direcția specializării, ridicarea nivelului tehnic al procesului de producție prin extinderea chimizării și mecanizării, cultivarea soiurilor intensive de grîu și a celor mai potriviți hibrizi dubli de porumb, aplicarea complexului de măsuri agrotehnice au făcut posibilă obținerea unor producții sporite — ne spune ing. Gheorghe MUREȘAN, directorul gospodăriei agricole de stat Mihai Viteazul. De exemplu, producția medie de grîu a crescut de la 3 200 kg în 1964 la 3 640 kg în 1966, iar cea de porumb de la 4 000 la 5 500 kg. Producțiile planificate au fost realizate și depășite și în sectorul zootehnic, în fiecare din ultimii trei ani obținîndu-se peste 4 000 litri lapte de la o vacă. Prețul de cost al unei tone de grîu s-a micșorat de la 833 lei în 1964 la 710 lei în 1966, iar al unei tone de porumb de la 738 lei la 630 lei. Sporirea continuă a producțiilor și reducerea cheltuielilor ne-au permis ca în anul 1966 să realizăm un beneficiu de 1 743 000 lei. Și experiența gospodăriei agricole de stat Cîmpia Turzii demonstrează că rentabilitatea se poate asigura prin punerea în valoare a rezervelor de mărire a producției și reducerea prețului de cost. Pierderile pe care gospodăria noastră le înregistra în trecut se datorau producțiilor scăzute și prețului de cost ridicat, care, la rândul lor, erau consecințe ale unor deficiențe în organizarea muncii și în folosirea bazei tehnico-materiale — ne spune tov. ing. Candin CIOCAN, directorul gospodăriei agricole de stat Cîmpia Turzii. Astfel, se efectuau lucrări de slabă calitate, se acorda insuficientă atenție fertilizării terenului, iar mijloacele mecanice erau utilizate nerațional, efectuîndu-se un volum mare de munci manuale la întreținerea și la recoltarea culturilor. Pierderi mari se înregistrau și în sectorul zootehnic, datorită producțiilor nesatisfăcătoare și depășirii cheltuielilor planificate. Conducerea gospodăriei a făcut o temeinică analiză a cauzelor nerentabilității și a luat măsuri ce au asigurat creșterea producției și reducerea prețului de cost. Extinderea soiurilor intensive, cărora li s-a creat un agrofond corespunzător, ne-a dat posibilitatea să obținem în 1966 în medie 3 460 kg grîu la ha. Prin mecanizarea completă a lucrărilor la această cultură, s-au redus cheltuielile de producție, realizedu-se un preț de cost de 660 lei/tonă față de 860 lei/ tonă, cît era planificat. La cultura porumbului, prin îmbunătățirea agrotehnicii aplicate, producția la hectar a crescut, de asemenea, ajungînd în 1966 la peste 4 700 kg. Prin folosirea ierbicidelor și mecanizarea completă a lucrărilor de întreținere și de recoltare a porumbului, am reușit să reducem substanțial cheltuielile de producție. O serie de măsuri bune, vizînd punerea în valoare a rezervelor de sporire a producției și de reducere a prețului de cost, au fost întreprinse și în sectorul zootehnic. Pe această cale am reușit în anul trecut să rentabilizăm gospodăria, obținând un beneficiu de 884 000 lei, deși am fost planificați cu pierderi de 41 000 lei. Punctul de plecare: o planificare chibzuită Am reținut o observație a tehnicianului Iacob COSMA, secretarul organizației de partid de la G.A.S. Șieu. — Pentru îmbunătățirea activității noastre cred că este necesar să se pornească de la o elaborare mai judicioasă a planului de producție, care să țină seama de condițiile naturale și economice, de posibilitățile reale. Gospodăria noastră, deși are un caracter pomicol și zootehnic, a fost totuși obligată să cultive unele culturi care nu se pretează la condițiile noastre pedoclimatice. De exemplu, în 1967 am fost planificați să cultivăm pe 70 ha soia, deși această cultură s-a compromis total în anii trecuți, din cauza condițiilor nefavorabile. Ne dăm seama că și în anul acesta vom înregistra pierderi de pe urma cultivării ei. Mai bine am fi extins suprafețele cultivate cu grîu, cultură care in anul trecut ne-a dat peste 2 500 kg la hectar. Aspectul ridicat de interlocutorul nostru evidențiază necesitatea ca organele tutelare la planificarea diferitelor culturi, să țină mai mult seama de condițiile naturale și economice, de profilul unităților, de posibilitățile de mecanizare a lucrărilor, de forța de muncă existentă, de experiența și de rezultatele dobîndite pînă acum. Dar îmbunătățirea planificării ridică și alte probleme. Am amintit faptul că gospodăria agricolă de stat Cîmpia Turzii a realizat anul trecut beneficii, deși a fost prevăzută cu pierderi. Reiese că „planificarea“ pierderilor făcută de trust nu s-a bazat pe un studiu temeinic al condițiilor și posibilităților reale existente în această unitate. Asemenea pierderi nejustificate au fost prevăzute în anul trecut și în alte unități, cum este cazul gospodăriei de stat din Zălau care a reușit, totuși, să-și încheie activitatea cu beneficii, datorită măsurilor întreprinse pentru valorificarea rezervelor de creștere și de ieftinire a producției. Deficiențe serioase s-au manifestat și în privința planificării producțiilor medii și beneficiilor. Unele gospodării de stat, deși au dobîndit an de an recolte mari și beneficii însemnate, au fost totuși planificate în 1966 să obțină rezultate in Anchetă realizată de Aurel UNGUR și Gheorghe RUDAREANU (Continuare în pag. a lll-a) UN OBIECTIV MAJOR m min GOSPODĂRIILOR AGRICOLE DE STAT DONĂRI DE CĂRȚI In cadrul unei festivității care a avut loc miercuri la amiază, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, a oferit Bibliotecii Centrale Universitare cele aproape 1900 volume prezentate în cadrul expoziției „Cartea științifică și tehnică franceză“, deschisă recent în Capitală. Donația de cărți, care urmează să fie repartizată universităților și institutelor politehnice din București, Cluj, Iași, cuprinde lucrări din domeniul energiei nucleare, matematicii, fizicii, chimiei, agriculturii, entomologiei, tratate de zoologie, biologie, biochimie, precum și „Grand Larousse Enciclopedique“. (Agerpres) Construcții sociale pentru studenți Iași. La Iași se construiește un mare complex social pentru studenți. Amplasat în Bulevardul Tudor Vladimirescu, el va cuprinde 8 cămine cu o capacitate de aproape 3 200 de locuri, o cantină modernă, unde vor putea lua masa simultan 600 de studenți, un punct medical și anexe. O atenție deosebită va fi acordată confortului și eleganței camerelor. (Agerpres) CRONICĂ ELECTORALĂ Roadele înțelepciunii colective La sediul circumscripției electorale comunale nr. 29 din Feldru, raionul Năsăud, alegătorii, în frunte cu Petru Onuț, președintele comitetului de cetățeni, s-au întrunit să se sfătuiască, cu candidatul lor de deputat Vasile Vișovan, asupra treburilor gospodărești prezente și viitoare. Asistența a fost plăcut surprinsă cînd candidatul de deputat și-a anunțat alegătorii că unele propuneri făcute cu prilejul depunerii candidaturii s-au și transformat în fapte. Astfel, comitetul executiv al sfatului popular comunal a intervenit la secția comercială raională care a început să asigure desfacerea pîinii integrale și semialbe pentru locuitorii din Feldru. De asemenea, s-a rezolvat favorabil problema materialului lemnos pentru construcții și s-au luat măsuri de îngrădire a unui teren viran, în vederea fertilizării lui, și altele. Firește că pretențiile alegătorilor au crescut. Cetățeanul Macavei Sîngiorzan, bunăoară, solicită ca magazinul sătesc să fie aprovizionat în permanență cu var și eternit pentru construcții. Tovarășul Vasile Ciurcău propune să se înființeze o măcelărie comunală, iar Traian Varvari a fost de părere că efortul pentru extinderea rețelei de electrificare în toată circumscripția trebuie intensificat. El s-a angajat, în numele cetățenilor, că munca necalificată și stîlpii vor fi asigurați de oameni. Toți s-au obligat să-și construiască trotuare din beton în fața caselor, să-și uniformizeze gardurile, să amenajeze o fîntînă modernă, să răspundă cu promptitudine tuturor chemărilor sfatului popular local. Așadar, și de data aceasta înțelepciunea colectivă a dat roade. Traian POP, coresp. Alegătorii din circumscripția electorală nr. 1 din comuna Cătina, raionul Gherla, s-au întîlniti cu candidatul lor de deputat Ioan Coprean. Președinte al C.A.P., membru în Comitetul executiv al Sfatului popular, candidatul este un om harnic, hotărît, cu mare prestigiu. El luptă pentru realizarea planului de producție al C.A.P., pentru dezvoltarea edilitar-gospodărească a comunei. Cu ocazia întîlnirii alegătorii au arătat necesitatea apărării avutului obștesc și depunerii unor eforturi în plus pentru executarea lucrărilor de interes public. Alegătorii s-au angajat să sprijine, prin contribuție directă în muncă, introducerea curentului electric, obiectiv de seamă care stă anul acesta în fața comunei. Iosif La sediul circumscripțiilor electorale comunale nr. 12 și 13 din Dealul Boții, raionul Huedin, a avut loc întîlnirea dintre candidații F.D.P. și alegători. Cu multă chibzuință au cîntărit cei din Dealul Boții activitatea tovarășilor Teodor Petruț și Dumitru Popa II atunci cînd i-au propus candidați de deputați în sfatul popular comunal. Teodor Petruț, învățătorul nostru, este un om destoinic, bun educator și bun gospodar. In cadrul activităților școlare dovedește mult simț de răspundere, este întotdeauna în fruntea acțiunilor, iar oamenii îl urmează cu tragere de inimă. Dumitru Popa II e muncitor forestier. Cu sprijinul dînsului și al altor cetățeni s-au reparat podul de peste Someș și drumul sătesc mereu spălat de ploi. Cu ocazia întîlnirilor s-au relevat realizările din ultimii doi ani, menționîndu-se noile localuri de școală din Apa Caldă, Giurcuța de Jos și Bălcești, podul de peste Someș din satul Giurcuța de Jos și altele. Cetățenii au discutat și despre ceea ce ar mai fi de făcut. Astfel, Mihai Popa a propus să se construiască un local de cămin cultural și o unitate pentru deservirea populației cu legume și fructe. Veroana Tomeș a adus în discuție necesitatea reparării drumului comunal Beliș—Giurcuța de Sus, deoarece pe timp de vară este impracticabil. Cetățenii s-au angajat să-și achite din timp contribuția bănească pentru a se putea procura materialele necesare noilor construcții ce se vor executa în acest an. Ca urmare a propunerilor făcute de alegători, sfatul popular a satisfăcut una din arzătoarele dorințe ale cetățenilor din acest sat, aceea de a le fi prezentat periodic cîte un film. Vasile MANGAU, coresp. ARDELEANU coresp. ★ IPILOG LA EXAMENELE STUDENTESTI Emoțiile examenelor din sesiune se mai păstrează doar ca ecouri în inimile studenților care s-au bucurat de zilele vacanței. Și pentru majoritatea, aceste ecouri au devenit amintiri plăcute, căci munca din timpul semestrului s-a dovedit rodnică prin rezultatele bune obținute la examene. ★ Referindu-se la rezultatele acestei sesiuni, tov. conf. dr. Grigore CRONDOB, secretarul Comitetului de partid al Centrului universitar Cluj, arăta că: „Sesiunea de examene a fost bine pregătită și de studenți, și de cadrele didactice. Pe de o parte numărul absențelor în timpul semestrului a fost mai mic decît în anii trecuți. Pe de altă parte la majoritatea studenților s-a observat o preocupare sistematică pentru studiu pe tot parcursul semestrului. Chiar dacă cifrele statistice nu sunt în măsură să redea bogăția concretului considerăm că ele sugerează o tendință generală care, în cazul analizei noastre, dezvăluie și calitativul. Ne gîndim la precumpănirea notelor de 9 și 10, față de cele de 5 și 6, evidentă la majoritatea institutelor. Astfel, la Universitate au fost notate 4.290 răspunsuri cu 9 și 10 față de 2.190 notate cu 5 și 6, la Institutul pedagogic de 3 ani 926 față de 611, la I.M.F. 3.547 față de 760 etc. Dincolo de aceste note de 9 și 10 sunt eforturile susținute ale viitorilor buni profesori, medici etc. Procentajul integraliștilor se prezintă astfel: 68,53 la Universitate, 66,05 la Institutul pedagogic de 3 ani, 40,65 la Institutul politehnic, 80,23 la I.M.F., 83,5 la Conservator etc. Desigur, nu este exclus ca în unele facultăți să nu se fi păstrat, cum spunea tov. dr. Grigore Drondoe, „exigența uniformă“ și să se fi produs „unele exagerări“. In majoritatea cazurilor, însă, sesiunea s-a desfășurat sub semnul „războiului“ contra notei 5, în sensul unei cumpăniri mai exigente în aprecierea răspunsurilor studenților, astfel ca această notă să nu se confunde cu 4,50. 1 Calitatea mai bună a răspunsurilor a fost determinată și de integrarea în desfășurarea lor a cunoștințelor însuși- Emil POP (Continuare în pag. a lll-a) Din nou în laboratoarele Universității