Făclia, ianuarie-martie 1967 (Anul 21, nr. 6273-6348)

1967-02-23 / 6317. szám

li«r«1­rt i *1 ** * r1­« & rs n f ft f Xhisa 11 ti í*f­1 f rS f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Matematica in transporturile feroviare Multiplu aderentă la revo­luția tehnico-științifică contem­porană și unul din principa­lii săi fermenți, matematica zi­lelor noastre s-a ridicat la un asemenea grad de abstracti­zare incit poate reuni, într-un limbaj comun, probleme de stringentă ac­tualitate prac­tică din dome­nii ce nu de­mult apăreau străine. Pe a­­cest drum ea a cucerit și perseverează în a dobîndi nu­meroase poziții-cheie în sferele organic legate de producția bunurilor materiale, cum ar fi, printre altele, importantul sec­tor al transportului feroviar. In toată lumea, cea mai în­semnată pondere a transpor­tului de mărfuri și călători re­vine căilor ferate. Prosperita­tea economică a țării noastre, avîntul forțelor ei productive sunt strîns condiționate de mo­dul în care rețeaua feroviară, la un moment dat, poate sau nu satisface masiva creștere a sarcinilor de transport. In a­­cest sens, recentele dezbateri, pe țară și regională, cu activul C.F.R. au relevat clar necesita­tea unei viguroase lărgiri în viitor a bazei materiale afec­tată transportului feroviar, cu scopul, expres formulat, al realizării unor viteze superioa­re de lucru pe căile ferate, al măririi capacităților existen­te și al sporirii gradului de confort. Pentru a fi eficace, augmentarea și modernizarea bazei materiale vor trebui în­soțite de o reală perfecționare a metodelor organizării, în a­­șa fel ca îndeplinirea operati­vă a planurilor de transport să aibă simultan loc în împre­jurări de totală siguranță a circulației și cu o eficiență e­­conomică maximă. Au re­zultat, astfel, în mod evident, acele aspecte majore ale trans­portului feroviar în care o promptă intervenție a mate­maticii are perspective largi. De ce natură pot fi, în pre­zent, elementele intervenției matematicii în universul prac­tic al căilor ferate? Capitolele abstracte ale ma­tematicii moderne, ca progra­marea matematică, teoria grafelor, a firelor de așteptare etc. se pretează la rezolvarea riguros științifică a unei în­tregi serii de probleme din sectorul abordat, care conti­nuă cu soluții de rutină și decalare față de previzibil. In ordine indiferentă, cîteva exemple: determinarea rute­lor optime de transport pen­tru mărfuri și călători la o ca­pacitate exact considerată, di­rijarea operativă a vagoanelor de marfă descărcate spre sta­țiile care le solicită goale așa încît cheltuielile transportului să fie minima­le, elaborarea planului de for­mare a garni­turilor în sco­pul unei optime utilizări a mate­rialului rulant, distribuirea op­timă a parcu­lui existent de mijloace de transport feroviare, în sfîrșit, determinarea capacității de tranzit a rețelei între un punct de plecare și unul final, cînd capacitatea sectoarelor din­tre noduri este cunoscută. Un alt gen de probleme — diferite prin specificul lor, dar unde tratarea matematică e de asemenea adecvată — îl constituie cele cu caracter sta­tistic, de gestiune, de aprovi­zionare cu combustibil și ma­teriale, de evidență a parcului vagoanelor în trafic interna­țional, operații laborioase și presupunînd un consum finan­ciar umflat. In mare vorbind, rezolvarea matematică a unei probleme Vasile PETEANU, cercetător la Institutul de calcul din Cluj (Continuare în pag. a Ill-a) Cbrchtarbat ȘTIINȚIFICA ..............^Raminiri Anul XXII Nr. 6317 • Joi 23 februarie 1967 4 pagini 25 bani • CU PERFORMANȚE TEHNICE MAI BUNE Galați.­­ Specialiștii uzi­nei de utilaj greu „Progresul“ din Brăila au terminat îmbu­nătățirea proiectelor de fabri­cație la un mare număr de produse. Printre agregatele re­­proiectate se află concasoare­­le de tip 4­a și 6­a, ruloul compresor R 12 — veteran al producției de mașini a uzinei — excavatorul de 0,3 ms și al­tele. Fiecare nou proiect pre­zintă însemnate avantaje, atît tehnice cît și economice, față de cele vechi. Concasorul, de pildă, va fi prevăzut cu un sistem de manevrare mult mai simplu și mai rapid, și va dispune de o capacitate de lucru de 2—3 ori mai mare față de cele ce se fabricau an­terior. îmbunătățirile aduse ruloului compresor privesc reducerea cantității de metal cu două tone pe bucată prin folosirea, ca material de lesta­­re, a zgurei de furnal sau a prafului de minereu — care au o densitate mare. Excava­torul va avea o cupă de 0,4 mc în loc de 0,3 mc, prin re­­dimensionarea unor elemente de construcție și adaptarea cu­tiei de viteze și cabinei la ce­rințele unei acționări mai ra­pide în timpul lucrului. (Agerpres) Depozitul I.M.T.F. Rebrișoara, raionul Năsăud. Bolinderul în plină activitate REȚETĂ NOUĂ DE FABRICARE A CLORURII DE ALUMINIU Bacău.­­ La Combinatul chimic din Borzești, cercetăto­rii au stabilit o nouă rețetă de fabricare a clorurii de alumi­niu, la care 50 la sută din caolina folosită ca materie pri­mă este înlocuită cu argilă. Prin aplicarea noii rețete cos­tul produsului se reduce cu 2 000 lei la tonă. De asemenea, a fost studiată posibilitatea în­locuirii a 30 la sută din canti­tatea de alcool etilic, folosită la fabricarea „Detoxanului“, cu acetaldehidă, produs mult mai ieftin și ușor de procurat. Ex­perimentările făcute au dat rezultate foarte bune și au confirmat posibilitatea redu­cerii costului „detoxanului“ cu 500 de lei la tona de substan­ță activă. Prin aplicarea celor două noi rețete de fabricație, Com­binatul chimic din Borzești va realiza economii anuale de peste 6 500 000 lei. (Agerpres) Pe ce căi pot fi înlăturate pierderile? In anul care a trecut, gos­podăriile agricole de stat din regiunea noastră au făcut noi pași înainte pe calea sporirii producției vegetale și animale, iar ca urmare 12 dintre ele și-au finaliza­­t activitatea cu beneficii. Alte 16 unități au înregistrat însă pierderi, re­zultatele lor economico-finan­­ciare meridicîndu-se la nivelul eforturilor pe care le face sta­tul nostru pentru dezvoltarea acestui sector al agriculturii. Ancheta întreprinsă de zia­rul nostru își propune să pună în evidență și să analizeze cau­zele care au determinat pierde­rile, să ajute conducerile, co­lectivele de muncitori și teh­nicieni din gospodăriile agrico­le de stat să-și îmbunătățeas­că radical activitatea. Ce spune experiența unități­lor rentabile 1 — Măsurile întreprinse în direcția specializării, ridicarea nivelului tehnic al procesului de producție prin extinderea chimizării și mecanizării, cul­tivarea soiurilor intensive de grîu și a celor mai potriviți hibrizi dubli de porumb, a­­plicarea complexului de mă­suri agrotehnice au făcut po­sibilă obținerea unor produc­ții sporite — ne spune ing. Gheorghe MUREȘAN, directo­rul gospodăriei agricole de stat Mihai Viteazul. De exem­plu, producția medie de grîu a crescut de la 3 200 kg în 1964 la 3 640 kg în 1966, iar cea de porumb de la 4 000 la 5 500 kg. Producțiile planificate au fost realizate și depășite și în sec­torul zootehnic, în fiecare din ultimii trei ani obținîndu-se peste 4 000 litri lapte de la o vacă. Prețul de cost al unei to­ne de grîu s-a micșorat de la 833 lei în 1964 la 710 lei în 1966, iar al unei tone de po­rumb de la 738 lei la 630 lei. Sporirea continuă a producții­lor și reducerea cheltuielilor ne-au permis ca în anul 1966 să realizăm un beneficiu de 1 743 000 lei. Și experiența gospodăriei a­­gricole de stat Cîmpia Turzii demonstrează că rentabilitatea se poate asigura prin punerea în valoare a rezervelor de mă­rire a producției și reducere­a­­ prețului de cost.­­ Pierderile pe care gospo­dăria noastră le înregistra în trecut se datorau producțiilor scăzute și prețului de cost ri­dicat, care, la rândul lor, erau consecințe ale unor deficien­țe în organizarea muncii și în folosirea bazei tehnico-mate­­riale — ne spune tov. ing. Candin CIOCAN, directorul gospodăriei agricole de stat Cîmpia Turzii. Astfel, se efec­tuau lucrări de slabă calitate, se acorda insuficientă atenție fertilizării terenului, iar mij­loacele mecanice erau utilizate nerațional, efectuîndu-se un volum mare de munci manua­le la întreținerea și la recolta­rea culturilor. Pierderi mari se înregistrau și în sectorul zootehnic, datorită producțiilor nesatisfăcătoare și depășirii cheltuielilor planificate. Con­ducerea gospodăriei a făcut o temeinică analiză a cauzelor nerentabilității și a luat mă­suri ce au asigurat creșterea producției și reducerea prețu­lui de cost. Extinderea soiuri­lor intensive, cărora li s-a creat un agrofond corespun­zător, ne-a dat posibilitatea să obținem în 1966 în medie 3 460 kg grîu la ha. Prin mecaniza­rea completă a lucrărilor la această cultură, s-au redus cheltuielile de producție, reali­zed­u-se un preț de cost de 660 lei/tonă față de 860 lei/ tonă, cît era planificat. La cultura porumbului, prin îm­bunătățirea agrotehnicii apli­cate, producția la hectar a crescut, de asemenea, ajungînd în 1966 la peste 4 700 kg. Prin folosirea ierbicidelor și me­canizarea completă a lucrări­lor de întreținere și de recol­tare a porumbului, am reușit să reducem substanțial chel­tuielile de producție. O serie de măsuri bune, vizînd pune­rea în valoare a rezervelor de sporire a producției și de re­ducere a prețului de cost, au fost întreprinse și în sectorul zootehnic. Pe această cale am reușit în anul trecut să renta­bilizăm gospodăria, obținând un beneficiu de 884 000 lei, de­și am fost planificați cu pier­deri de 41 000 lei. Punctul de plecare: o planificare chibzuită Am reținut o observație a tehnicianului Iacob COSMA, secretarul organizației de partid de la G.A.S. Șieu. — Pentru îmbunătățirea ac­tivității noastre cred că este necesar să se pornească de la o elaborare mai judicioasă a planului de pro­ducție, care să țină seama de condițiile natu­rale și economi­ce, de posibili­tățile reale. Gospodăria noastră, deși a­­re un caracter pomicol și zoo­tehnic, a fost totuși obligată să cultive une­le culturi ca­re nu se pre­tează la condi­țiile noastre pedoclimatice. De exemplu, în 1967 am fost planificați să cultivăm pe 70 ha soia, deși această cultură s-a compromis total în anii trecuți, din cauza condițiilor nefavorabile. Ne dăm seama că și în anul acesta vom în­registra pierderi de pe urma cultivării ei. Mai bine am fi extins suprafețele cultivate cu grîu, cultură care in anul tre­cut ne-a dat peste 2 500 kg la hectar. Aspectul ridicat de interlo­cutorul nostru evidențiază ne­cesitatea ca organele tutelare la planificarea diferitelor cul­turi, să țină mai m­ult seama de condițiile naturale și econo­mice, de profilul unităților, de posibilitățile de mecanizare a lucrărilor, de forța de muncă existentă, de experiența și de rezultatele dobîndite pînă a­­cum. Dar îmbunătățirea planifică­rii ridică și alte probleme. Am amintit faptul că gospodă­ria agricolă de stat Cîmpia Turzii a realizat anul trecut beneficii, deși a fost prevăzută cu pierderi. Reiese că „plani­ficarea“ pierderilor făcută de trust nu s-a bazat pe un stu­diu temeinic al condițiilor și posibilităților reale existente în această unitate. Asemenea pierderi nejustificate au fost prevăzute în anul trecut și în alte unități, cum este cazul gospodăriei de stat din Zălau care a reușit, totuși, să-și în­cheie activitatea cu beneficii, datorită măsurilor întreprinse pentru valorificarea rezervelor de creștere și de ieftinire a producției. Deficiențe serioase s-au ma­nifestat și în privința planifi­cării producțiilor medii și be­neficiilor. Unele gospodării de stat, deși au dobîndit an de an recolte mari și beneficii însem­nate, au fost totuși planificate în 1966 să obțină rezultate in­ Anchetă realizată de Aurel UNGUR și Gheorghe RUDAREANU (Continuare în pag. a lll-a) UN OBIECTIV MAJOR m min GOSPODĂRIILOR AGRICOLE DE STAT DONĂRI DE CĂRȚI In cadrul unei festivității care a avut loc miercuri la a­­miază, ambasadorul Franței la București, Jean Louis Pons, a oferit Bibliotecii Centrale Universitare cele aproape 1­900 volume prezentate în ca­drul expoziției „Cartea științi­fică și tehnică franceză“, des­chisă recent în Capitală. Donația de cărți, care ur­mează să fie repartizată uni­versităților și institutelor poli­tehnice din București, Cluj, Iași, cuprinde lucrări din do­meniul energiei nucleare, ma­tematicii, fizicii, chimiei, agri­culturii, entomologiei, tratate de zoologie, biologie, biochi­mie, precum și „Grand La­rousse Enciclopedique“. (Agerpres) Construcții sociale pentru studenți Iași.­­ La Iași se constru­iește un mare complex social pentru studenți. Amplasat în Bulevardul Tudor Vladimires­­cu, el va cuprinde 8 cămine cu o capacitate de aproape 3 200 de locuri, o cantină modernă, unde vor putea lua masa si­multan 600 de studenți, un punct medical și anexe. O atenție deosebită va fi acorda­tă confortului și eleganței ca­merelor. (Agerpres) CRONICĂ ELECTORALĂ Roadele înțelepciunii colective La sediul circumscripției electorale comunale nr. 29 din Feldru, raionul Năsăud, alegătorii, în frunte cu Pe­tru Onuț, președintele comi­tetului de cetățeni, s-au în­trunit să se sfătuiască, cu candidatul lor de deputat Vasile Vișovan, asupra tre­burilor gospodărești prezen­te și viitoare. Asistența a fost plăcut surprinsă cînd candidatul de deputat și-a anunțat alegă­torii că unele propuneri fă­cute cu prilejul depunerii candidaturii s-au și transfor­mat în fapte. Astfel, comite­tul executiv al sfatului popu­lar comunal a intervenit la secția comercială raională care a început să asigure desfacerea pîinii integrale și semialbe pentru locuitorii din Feldru. De asemenea, s-a rezolvat favorabil pro­blema materialului lemnos pentru construcții și s-au luat măsuri de îngrădire a unui teren viran, în vederea fertilizării lui, și altele. Firește că pretențiile ale­gătorilor au crescut. Cetă­țeanul Macavei Sîngiorzan, bunăoară, solicită ca maga­zinul sătesc să fie aprovizio­nat în permanență cu var și eternit pentru construcții. Tovarășul Vasile Ciurcău propune să se înființeze o măcelărie comunală, iar Tra­­ian Varvari a fost de părere că efortul pentru extinderea rețelei de electrificare în toată circumscripția trebuie intensificat. El s-a angajat, în numele cetățenilor, că munca necalificată și stîlpii vor fi asigurați de oameni. Toți s-au obligat să-și con­struiască trotuare din beton în fața caselor, să-și unifor­mizeze gardurile, să amena­jeze o fîntînă modernă, să răspundă cu promptitudine tuturor chemărilor sfatului popular local. Așadar, și de data aceasta înțelepciunea colectivă a dat roade. Traian POP, coresp. Alegătorii din circumscrip­ția electorală nr. 1 din co­muna Cătina, raionul Gher­la, s-au întîlniti cu candida­tul lor de deputat Ioan Co­­prean. Președinte al C.A.P., membru în Comitetul execu­tiv al Sfatului popular, can­didatul este un om harnic, hotărît, cu mare prestigiu. El luptă pentru realizarea planului de producție al C.A.P., pentru dezvoltarea edilitar-gospodărească a co­munei. Cu ocazia întîlnirii alegătorii au arătat necesita­tea apărării avutului ob­ștesc și depu­nerii unor efor­turi în plus pentru execu­tarea lucrări­lor de interes public. Alegă­torii s-au an­gajat să spri­jine, prin con­tribuție direc­tă în muncă, introducerea curentului elec­tric, obiectiv de seamă care stă anul acesta în fața comu­nei. Iosif La sediul cir­cumscripțiilor electorale comunale nr. 12 și 13 din Dealul Boții, raionul Huedin, a avut loc întîlnirea dintre candidații F.D.P. și alegători. Cu multă chib­zuință au cîntărit cei din Dealul Boții activitatea to­varășilor Teodor Petruț și Dumitru Popa II atunci cînd i-au propus candidați de de­putați în sfatul popular co­munal. Teodor Petruț, învățătorul nostru, este un om destoinic, bun educator și bun gospo­dar. In cadrul activităților școlare dovedește mult simț de răspundere, este întot­deauna în fruntea acțiunilor, iar oamenii îl urmează cu tragere de inimă. Dumitru Popa II e munci­tor forestier. Cu sprijinul dînsului și al altor cetățeni s-au reparat podul de peste Someș și drumul sătesc me­reu spălat de ploi. Cu ocazia întîlnirilor s-au relevat realizările din ulti­mii doi ani, menționîndu-se noile localuri de școală din Apa Caldă, Giurcuța de Jos și Bălcești, podul de peste Someș din satul Giurcuța de Jos și altele. Cetățenii au discutat și despre ceea ce ar mai fi de făcut. Astfel, Mi­hai Popa a propus să se con­struiască un local de cămin cultural și o unitate pentru deservirea populației cu le­gume și fructe. Veroana To­­meș a adus în discuție nece­sitatea reparării drumului comunal Beliș—Giurcuța de Sus, deoarece pe timp de va­ră este impracticabil. Cetățenii s-au angajat să-și achite din timp contri­buția bănească pentru a se putea procura materialele necesare noilor construcții ce se vor executa în acest an. Ca urmare a propunerilor­­ făcute de alegători, sfatul popular a satisfăcut una din arzătoarele dorințe ale cetă­țenilor din acest sat, aceea de a le fi prezentat periodic cîte un film. Vasile MANGAU, coresp. ARDELEANU coresp. ★ IPILOG LA EXAMENELE STUDENTESTI Emoțiile examenelor din se­siune se mai păstrează doar ca ecouri în inimile studenți­lor care s-au bucurat de zilele vacanței. Și pentru majorita­tea, aceste ecouri au devenit amintiri plăcute, căci munca din timpul semestrului s-a dovedit rodnică prin rezulta­tele bune obținute la exa­mene. ★ Referindu-se la rezultatele acestei sesiuni, tov. conf. dr. Grigore CRONDOB, secreta­rul Comitetului de partid al Centrului universitar Cluj, a­­răta că: „Sesiunea de exame­ne a fost bine pregătită și de studenți, și de cadrele didacti­ce. Pe de o parte numărul ab­sențelor în timpul semestru­lui a fost mai mic decît în a­­nii trecuți. Pe de altă parte la majoritatea studenților s-a ob­servat o preocupare sistema­tică pentru studiu pe tot par­cursul semestrului­. Chiar dacă cifrele statistice nu sunt în măsură să redea bogăția concretului conside­­răm că ele sugerează o ten­dință generală care, în cazul analizei noastre, dezvăluie și calitativul. Ne gîndim la pre­­cumpănirea notelor de 9 și 10, față de cele de 5 și 6, evidentă la majoritatea institutelor. Astfel, la Universitate au fost notate 4.290 răspunsuri cu 9 și 10 față de 2.190 notate cu 5 și 6, la Institutul pedagogic de 3 ani 926 față de 611, la I.M.F. 3.547 față de 760 etc. Dincolo de aceste note de 9 și 10 sunt eforturile susținute ale viito­rilor buni profesori, medici etc. Procentajul integraliștilor se prezintă astfel: 68,53 la U­­niversitate, 66,05 la Institutul pedagogic de 3 ani, 40,65 la Institutul politehnic, 80,23 la I.M.F., 83,5 la Conservator etc. Desigur, nu este exclus ca în unele facultăți să nu se fi păstrat, cum spunea tov. dr. Grigore Drondoe, „exigența uniformă“ și să se fi produs „unele exagerări“. In majori­tatea cazurilor, însă, sesiunea s-a desfășurat sub semnul „războiului“ contra notei 5, în sensul unei cumpăniri mai exigente în aprecierea răs­punsurilor studenților, astfel ca această notă să nu se con­funde cu 4,50. 1 Calitatea mai bună a răs­punsurilor a fost determinată și de integrarea în desfășura­rea lor a cunoștințelor însuși- Emil POP (Continuare în pag. a lll-a) Din nou în laboratoarele Universității

Next