Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)

1967-09-12 / 6486. szám

Proletari din toate­­ anile, uni­i-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6486 ★ Marți 12 septembrie 1967 4 pagini 25 bani „ARGUMENTELE“ NU SUPLINESC LIPSA DE CONTROL Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de la Uzina de reparat locomotive din Cluj au luat cu bine startul în acest an. Dato­rită elanului creator al între­gului colectiv, sarcinile de plan au fost realizate la toți indicatorii și chiar depășite la unii. Dar satisfacția încercată de aceste succese este umbrită de unele necazuri. In cele opt luni de eforturi susținute, au avut loc cîteva accidente de muncă. De la capul locului trebuie subliniat că accidentele au scăzut în mod simțitor față de aceeași perioadă a anului tre­cut, atît ca număr (cu circa 35 la sută), cît și ca zile incapaci­tate de muncă. Dar cine se în­cumetă să considere această situație liniștitoare? Explicația că „în unele perioade de vîrf, pline de solicitare se poate în­­tîmpla oricui să se strivească la un deget sau să-i cadă o piesă pe picior“, trebuie res­pinsă de la bun început. HAINA FORMALISMULUI Dacă în alte domenii de ac­tivitate argumentele mai pot sluji la disculpare, în cazul ac­cidentelor de muncă cei ce răspund de asigurarea condi­țiilor de lucru nu se pot re­zuma în a primi și a aduce justificări. Aceasta, deoarece dincolo de „obiectivitatea“ jus­tificărilor se ascunde deseori o subiectivă lipsă de răspunde­re, nesocotirea unor obligații dintre cele mai elementare pe care le au conducătorii locu­rilor de muncă față de sala­riații din subordine. Dacă, bu­năoară, instructajul lunar de protecția muncii s-ar face așa cum scrie la carte, muncitorii, prin cunoștințele pe care și le­­ar însuși și stăpîni ar ști să se ferească de pericole. Cum își fac, însă, datoria unii condu­cători ai producției de aici? La serviciul de aproviziona­re, de exemplu, șeful de birou depozit, Tărșans­chi Zoltán, a completat fișele de instruire fără să facă instruirea munci­torilor de la transporturi. Mai­strului Gheorghe Corojan din secția I i-a trebuit un adevă­rat efort să pună în ordine fi­șele de instructaj, pe care le încurcase dintr-o neglijență. In afară de aceasta, la con­trolul efectuat de organele competente din uzină, i s-au găsit și fișe necompletate, ceea ce denotă că n-a făcut instruc­taj. In sectorul maistrului Iu­­liu Vaida, din secția a IV-a, precum și în alte locuri de muncă, instruirea îmbracă a­­deseori haina formalismului, conducătorii producției nu se obosesc decît ca să obțină semnăturile muncitorilor în fi­șele de instructaj. DE VINA NU E ÎNTIM­­PLAREA Drept cauze ale accidentelor de muncă sînt și unele abateri de la dispozițiile privind teh­nica exploatării utilajelor și instalațiilor. Mihai Anton, din secția I montaj, nefiindu-i asi­gurate legăturile de gardă la măsurarea cuzineților, a căzut în canalul de lucru, acciden­­tîndu-se. Deși se știa că sunt necorespunzătoare caprele de susținere a longeroanelor pen­tru găurit, muncitorul Teodor Chiș de la cazangerist a fost lăsat să manipuleze această piesă, ca pînă la urm­ă susți­nătorii să cedeze și să-l acci­denteze grav la picioare. Mai­strul Dragoste Grigore, care s-a făcut vinovat de acest ac­cident, a fost sancționat cu mustrare. Nu s-a făcut însă din aceasta un prilej de anali­ză și de aplicare a­ măsurilor de prevenire a unor cazuri si­milare în viitor. S-ar putea invoca că aces­te neglijențe care au provocat accidente de muncă sunt de a­­cum de domeniul trecutului (au avut loc în trimestrul II a. c.). Din păcate, lucrurile nu stau așa. Nu mai departe de­cît zilele trecute, cînd am vi­zitat uzina pentru a ne docu­menta în vederea materialului de față, la secția prelucrări mecanice muncitorul Vasile Mărgineanu lucra la freză fă­ră apărătoarea de protecție la cureaua de transmisie, între­­bîndu-l pe maistrul Ion Dră­­ghici de ce admite acest lu­cru, a căutat să se scuze în­­vinuindu-l pe muncitor că nu o pune. In realitate, aparatura de protecție a fost smulsă de cureaua de transmisie în ur­mă cu vreo săptămînă, fără să fi fost reparată. In aceeași zi muncitorul Dandel Adal­bert manipula electrocarul Ioan MAIER (Continuare in pag. a lll-a) PE TEME ALE PROTECȚIEI MUNCII DUMINICĂ, LA CETATEA LUI GELU Duminică, mii de oameni din satele raionului Gherla, din alte părți ale regiunii, turiști români și străini au participat la manifestarea cultural-artis­­tică și sportivă prilejuită de descoperirea vestigiilor cetă­ții de la Dăbîca. Dis-de-dimi­­neață, pe poarta satului auto­buze, autocare, camioane, mi­­­crobuze se îndreptau spre o­ pitorească poiană din apropie­re, unde, pe o scenă împodo­bită cu covoare, ștergare și ce­ramică populară, urma să ai­bă loc festivitățile. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Gheorghe Stan­­cu, vicepreședinte al Sfatului popular raional Gherla. Prof. univ. Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, a evocat epoca voevodului Gelu și cele mai importante mo­mente din istoria trăitorilor pe aceste meleaguri, subliniind participarea lor activă la toa­te evenimentele importante din luptele împotriva asupri­torilor. Din partea localnici­lor a vorbit eleva Elena Per­­șa. Participanții la festivitate au urmărit în continuare un foarte bogat program artistic, la care și-au dat concursul for­mații artistice valoroase, une­le dintre ele participante la faza regională a celui de al VIII-lea concurs, printre care echipele Casei raionale de cul­tură din Gherla (care au pre­zentat montajul literar-muzi­­cal „Țara mea de glorii“, cîn­­tece și dansuri populare), for­mațiile corale din Dăbîca, Mintiu, Bonțida, a cooperati­vei „Meseriașul“ din Gherla, fanfara din Răscruci, echipele de dansuri din Aruncuta și Diviciori. Concomitent, pe un teren sportiv bine amenajat, au avut loc întreceri de fotbal, volei și atletism, jocuri dis­tractive. Seara, participanții la festivități au vizionat filmul Dacii. In timpul zilei, oaspeții au vizitat cu mult interes ceta­ Ilie CALIAN 9 CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE Ieri au avut loc în întrea­ga regiune consfătuirile raio­nale și orășenești ale cadre­lor didactice din școlile gene­rale, liceele teoretice și de specialitate, din școlile pro­fesionale. Ca în fiecare an, consfătuirile sunt chemate să analizeze principalele proble­me ale muncii instructiv-edu­­cative, să stabilească măsu­rile cele mai potrivite pentru a determina creșterea conti­nuă și perfecționarea calita­tivă a învățămîntului. La Cluj, în sala Teatrului Național, în prezența repre­zentanților organelor locale de partid și de stat, cadrele didactice din toate școlile orașului și comunele aparți­nătoare au dezbătut activi­tatea de instruire și educa­re a elevilor în anul școlar 1966—1967, calitatea muncii cadrelor didactice, informa­rea multilaterală a generației de mîine, rolul deosebit care revine în această nobilă mi­siune organizațiilor de partid și tineret, consiliului organi­zației pionierilor din școli. Referatul secției de învăță­­mînt a subliniat principala cerință ca școala, cadrele di­dactice să asigure toate con­dițiile necesare însușirii de către toți elevii, în primul rînd în cadrul obiectelor de învățămînt, a cunoștințelor de bază referitoare la dezvol­tarea naturii, societății și gîndirii. Tinera generație, pe lingă cultura generală și pre­gătirea teoretică, trebuie să cunoască problemele actuale ale construcției socialiste, să fie înarmată cu bazele știin­țifice ale producției indus­triale și agricole, cu anumite deprinderi practice. Realizarea procesului de învățămînt la nivelul cerin­țelor etapei actuale impune o grijă sporită față de reali­zarea conținutului științific și educativ al lecțiilor, valo­rificarea cu maximă eficiență a largilor posibilități educa­tive pe care le oferă școala în dezvoltarea plenară a tine­retului, în cultivarea unei dragoste nemărginite față de patria socialistă, sădind în inimile lor mîndria patrioti­că pentru mărețele realizări obținute de poporul nostru. O sarcină importantă revine organizațiilor de pionieri și U.T.C. in crearea condițiilor corespunzătoare lărgirii expe­rienței sociale a elevilor, in­formarea deprinderilor speci­fice, conduitei morale comu­niste. Obligația de onoare a cadrelor didactice este de a asigura ca învățămîntul să-și îndeplinească sarcinile de mare răspundere încredințate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In cursul după-amiezii, dez­baterile au continuat pe marginea unor probleme spe­cifice diferitelor discipline, pe secții. Aceste dezbateri, cu caracter de lucru, au avut drept scop remedierea defi­ciențelor existente în muncă. Aspect de la consfătuirea cadrelor didactice din Cluj LA I.I.L. ABRUD La întreprinderea de indus­trie locală Abrud se produc garnituri de mobilă pentru bu­cătărie, butoaie de diferite mă­rimi, binale, precum și diver­se alte materiale. Colectivul care lucrează aici nu-i prea numeros, dar este format din muncitori harnici, ce dovedesc multă inițiativă și spirit gos­podăresc. Găsim aici maiștri tîmplari cu o îndelungată ex­periență în producție, munci­tori de nădejde. Să vedem care sunt rezultatele obținute de ei în producție de la înce­putul anului și pînă în pre­zent. Planul producției globale a fost depășit cu 12,1 la sută, iar al producției marfă cu 8,6 la sută, realizîndu-se peste pre­vederi un milion de lei. Sporul acesta al producției s-a obți­nut ca urmare a măsurilor luate pentru organizarea știin­țifică a producției și a muncii și promovării tehnicii noi, pe seama creșterii productivității muncii — indicator care în primele șapte luni din acest an a fost îndeplinit în propor­ție de 116 la sută. Folosind mai rațional mij­loacele materiale și bănești, colectivul de muncă al aces­tei întreprinderi a reușit să reducă substanțial și prețul de cost, realizînd un beneficiu suplimentar în valoare de pes­te 2 600 000 lei. Un alt fapt deosebit îl constituie și acela că întreprinderea și-a realizat în primele opt luni principalii indicatori de plan, iar produse­le fabricate cu pierderi au fost rentabilizate, lichidîndu-se în felul acesta pierderile plani­ficate la începutul anului. Atragerea unui larg colectiv în acțiunea de organizare și conducere a producției s-a sol­dat și cu numeroase studii va­loroase, care puse în practică au contribuit și vor contribui la creșterea producției, pro­ductivității muncii, precum și la reducerea prețului de cost al produselor. Primul studiu se referă la organizarea fluxului tehnologic la secția tîmplărie. In cadrul acestei secții se producea anul trecut mobilă de bucătărie tip „Mureș", însă cu cheltuieli de producție în plus. Deși acest produs era nerentabil, între­prinderea nu a renunțat la el, ci căutînd noi soluții, prețul de cost a fost redus. Pe baza unor calcule precise a intrat în fabricație un nou tip de mobi­lă denumit „Bistrița“ care, este apreciat de către beneficiari. Pe baza noului flux tehno­logic, secția poate produce pes­te plan o producție în valoare de 62.000 lei, producție ce re­zultă din reducerea ciclului de fabricație a acestui nou tip de mobilă cu 5,36 ore față de vechiul tip. Al doilea studiu se referă la îmbunătățirea aprovizionă­rii cu materie primă a secției de butoaie din Avram Tancu. Eficiența economică a acestui studiu este de 90 000 lei, valoa­re ce se recuperează prin crearea de rezerve de timp în care se pot produce anual încă 600 butoaie. Cum a fost des­coperită această soluție? La prima vedere s-ar părea sim­plă și mai puțin importantă. Pînă în acest an buștenii de fag din care se confecționau butoaiele erau sortați după ne­cesități în­ cadrul secției, un­de se folosea forță de muncă în plus. Printr-un studiu efec­tuat în colaborare cu Sectorul de industrializare s-a stabi­lit ca lemnul necesar confec­ționării butoaielor să fie sortat la locul doborîrii, adică în parchetele forestiere. Demn de remarcat este în această direcție și studiul pri­vind mișcarea și manipularea materiei prime și a produse­lor. Făcîndu-se o analiză în cadrul secțiilor, la locurile de muncă s-a constatat o mare risipă de tim­­p provenit din plimbări inutile. Asemenea sur­­­­să de risipă ne mai putînd fi tolerată s-a acționat energic. Prin extinderea și organizarea mai bună a spațiilor de lucru la secția tîmplărie s-a­­ redus transportul, înlăturîndu-se ast­fel plimbatul produselor de la o operație la alta pe un drum întortochiat. Prin eliminarea plimbărilor prin secții și reor­ganizarea transportului in­tern se creează o rezervă , de timp de 18.240 ore anual, ceea ce înseamnă posibilitatea creș­terii producției globale cu 473.000 lei. Printre studiile efectuate se mai numără următoarele: centralizarea producției de pia­tră din cele 9 cariere răspîndi­­te în raion, în 3 cariere cen­trale; lărgirea gamei de sorti­mente noi; calificarea munci­torilor la locul de muncă etc. Efectul măsurilor întreprinse în cadrul studiilor sînt­ deose­b. ANCA (Continuare in pag. a Ill-a) Efecte ale organizării științifice a producției și muncii (Continuare în pag. a li-a) Cinstind memoria voevodului Gelu Planul pe trei trimestre îndeplinit Fiecare nou obiec­tiv industrial dat în exploatare con­stituie un prilej de satisfacție, de mîn­­drie profesională pentru întreg colec­tivul­­ întreprinderii de construcții și montaje Cluj. In bătălia cu timpul și înălțimile, acești oameni mereu ies învingători, adău­gind zi de zi noi va­lori și semnificații vastei opere de in­dustrializare. O te­legramă primită la redacție vine să în­tărească această a­­firmație. Aflăm cu satisfacție că între­prinderea de con­strucții și montaj și-a realizat planul valoric pe primele trei trimestre din acest an încă la data de 9 septem­brie, adică cu 22 de zile înainte de ter­men. Dacă adăugăm acestui succes faptul că în această pe­rioadă s-a realizat 82 la sută din pla­nul anual stabilit, vom avea imaginea mai concretă a hăr­niciei și priceperii constructorilor de aici, preocuparea generală manifes­tată pentru a da viață sarcinilor tra­sate de partid, în do­meniul investițiilor — scurtarea terme­nelor de execuție, creșterea eficienței economice — coor­donate importante în acest sector al e­­conomiei naționale. Sosirea în Capitală a unei delegații parlamentare belgiene la invitația Marii Adunări Naționale a Republicii Socia­liste România, luni a sosit în Capitală o delegație a Parla­mentului belgian, condusă de Paul Victor Antoine Struve, președintele Senatului. La sosire, pe aeroportul Bâ­­neasa, delegația a fost salu­tată de președintele Marii A­­dunări Naționale, Ștefan Voi­­tec, care a rostit un cuvînt de bun sosit. A răspuns Paul Vic­tor Antoine Struve. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale celor două țări. ★ In onoarea delegației Parla­mentului belgian, președin­tele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a oferit un di­neu. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, Ștefan Voitec și Paul Victor Antoine Strave au rostit toasturi. (Agerpres) Plecarea delegației române la Sesiunea științifică consacrată 9 9 centenarului apariției operei „Capitalul“ Luni dimineața au plecat la Berlin tovarășii Ștefan Voicu, prof. dr. Valter Roman, mem­bri ai C.C. al P.C.R., dr. conf. univ. Aurel Negucioiu, și dr. conf. Gh. Apostol, pentru a participa, la invitația G.C. al P.S.U.G., la Sesiunea științi­fică consacrată aniversării a 100 de ani de la apariția ope­rei lui Karl Marx „Capitalul“. (Agerpres) „Hartă a soarelui“ Un colectiv de arhitecți din Cluj, după studii susținute, a pus bazele teoretice și practice ale unui nou sistem de ampla­sare a construcțiilor: înainte de elaborarea documentației tehnico-economice, de execu­tarea proiectului de ansamblu, se cercetează terenul din punc­tul de vedere al condițiilor de însorire. Se consemnează pe o „hartă a soarelui“ zilele cu ore egale de însorire pentru punc­tele topografice respective, în toate anotimpurile, durata medie anuală a fluxului so­lar, linia proiecțiilor panora­mice ale orbitelor solare, ca și ale reliefului, pădurilor care cauzează umbrirea. Abia după ce harta a fost completată cu toate aceste elemente se trece la alegerea variantei optime de amplasare. O astfel de „hartă a soarelui“ a fost în­tocmită pentru localitatea Sîn­­georz-Băi unde urmează să în­ceapă importante lucrări de sistematizare. (Agerpres) SESIUNE DE LUCRU F.A.O. La Institutul politehnic din Brașov și-a început luni lu­crările cea de-a VIII-a sesiu­ne a grupului de lucru F.A.O. pentru corectarea torenților, lupta contra avalanșelor și a­­menajarea bazinelor hidro­grafice, care reunește specia­liști din Austria, Elveția, Franța, R.F. a Germaniei, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, România, Spania și Turcia. Timp de trei zile, partici­panții la sesiune vor dezba­te probleme legate de in­fluența vegetației forestiere asupra scurgerilor și inunda­țiilor, progresele în tehnica de prevenire și adoptarea u­­nor măsuri tehnice și biolo­gice pentru conservarea solu­lui. Ordinea de zi mai pre­vede analiza și dezbaterea progreselor în cercetarea ba­zinelor hidrografice experi­mentale, cooperarea în cadrul deceniului hidrologic inter­național, noutățile în dome­niul legislației de speciali­tate. In zilele următoare, pârtiei­*­panții vor întreprinde o excursie de studii pe văile Prahovei, Mureșului, Trotu­­șului, la Lacul Roșu și Bicaz, vor lua cunoștință de lucră­rile executate de silvicultorii noștri pentru corectarea to­renților și împotriva inunda­țiilor. (Agerpres) Valeria Radu venea încărca­tă de la prăvălia de cartier. Cumpărase fructe, legume, pîine... Am întrebat-o» — Ați fost la piață? — Nu, — mi-a răspuns ea bucuroasă. — S-a mutat piața la noi ! Eram nedumerit. Știam că în cartierul nostru există doar o unitate comercială, o ali­mentară. De unde atunci legu­mele? — Măsura luată, ne explică tov. Ton Peteanu, directorul O.R.V.L.F. din Turda, se în­scrie în rîndul noilor forme de deservire a populației. In car­tierele unde rețeaua noastră n-a pătruns desfacemi legume și fructe prin unitățile ali­mentare. — Aveți rezultate? — începutul a fost mai greu. De îndată ce oamenii au prins de veste, cererea a sporit. — E singura formă nouă de deservire pe care ați intro­dus-o în acest an? — Nu. Pentru a veni într-un contact și mai strîns cu consu­matorii desfacem mărfurile direct pe piață și la ofertă, în mediul rural. Zilele trecute am desfăcut un camion cu roșii în piața din Cîmpia Turzii și al­tul la Vlaha și Săvădisla. A­­vem în vedere în special așe­zările din zona de munte și deal, unde aprovizionarea populației cu legume și fructe e mai deficitară. — Pentru ca acțiunea să reușească e nevoie în primul rînd de un volum serios de mărfuri... — Fără îndoială. Datorită contractelor încheiate cu în­treprinderea agricolă de stat din Cîmpia Turzii și cu, o serie de cooperative agricole de pro­ducție din raion, am avut po­sibilitatea să desfacem pînă a­­cum prin unitățile noastre 1­751 tone legume și zarzava­turi. La unele sortimente, car­tofi de vară, de exemplu, am desfăcut mai mult cu 204 to­ne, la fructe cu 14 tone etc. In plus, am mai preluat prin con­tract 569 tone de produse de la întreprinderea agricolă de stat din Cîmpia Turzii. Dispu­nem de cantități suficiente de roșii, vinete, varză, fasole verde. — Abundența de mărfuri poate fi constatată la fiecare pas, în piață, la gherete. To­tuși, pe august, de ce nu v-ați realizat planul? — Fiindcă nu ne-au fost onorate o serie de contracte. Din acest motiv n-am putut aprovizionarea cu legume la Turda prelua 65 tone varză de vară, 121 tone rădăcinoase, 23 tone ardei grași, 23 tone castraveți de răsadnițe etc. — Cum ați suplinit această lipsă? — Prin achiziții. Valoarea mărfurilor desfăcute în acest fel pînă acum, se ridică la su­ma de peste 200 000 lei. — Ne puteți furniza cîteva exemple de cooperative agri­cole de producție care nu și-au respectat contractele înche­iate? — Desigur. Să luăm pe coo­peratorii din Poiana. Ei nu ne-au livrat pînă acum 17,6 tone castraveți de cîmp, 7,8 tone ardei­ grași, 13,5 tone, fa­sole verde, iar cei din Luncani nu ne-au livrat din cantitatea contractată de 339 tone decît 95,2 tone. Mai mult, coopera­torii de la „Unirea“ n-au pre­dat din 349 tone contractate decît 56,7 tone. — Nu dispun de aceste can­tități? — Nici vorbă ! Se conduc în­să după o optică, după mine, destul de dăunătoare: preferă mai întîi să-și desfacă produ­sele pe piața neorganizată, și numai după ce și-au făcut „plinul“, își aduc aminte că au de onorat contracte. Deoarece la intrarea în piață am dat peste o cantitate im­presionantă de roșii pe cale de­ a se transforma în... bu­lion, fără nici un efort din afară, am mai pus o întrebare interlocutorului nostru: — De unde provin acestea? — De la O.R.V.L.F. Piatra Neamț. Din patru vagoane cire am primit pînă acum, n-am ales decît 40—45 la sută. Res­tul e gunoi curat! — Nu i-ați sesizat pe furni­zori? — Cum de nu? Telegrame, am vorbit la telefon. Dar ei continuă să ne trimită roșii, care în cea mai mare parte nu sunt bune de nimic. ...Spuneam la început că oa­menii muncii sunt bucuroși că au ocazia să-și facă aprovizio­narea cu cele necesare din cartierul în care trăiesc. Dar pentru ca aceste „piețe" să fie bine apreciate și în continuare, este nevoie în primul rînd, ca furnizorii să-și onoreze con­tractele. In acest sens Uniunea raională a cooperativelor agri­cole de producție, ca și cei­lalți factori care răspund de această problemă, au un cuvînt hotărîtor de spus. Dacă pînă acum n-au făcut-o, s-o facă ! Nu de alta, dar se apropie iar­na și cămările nu pot fi um­plute cu... vorbe !" I. CORDOȘ, corespondentul „Făcliei“ la Turda S-a „mutat“ piața la noi!

Next