Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)
1967-09-12 / 6486. szám
Proletari din toate anile, unii-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII —Nr. 6486 ★ Marți 12 septembrie 1967 4 pagini 25 bani „ARGUMENTELE“ NU SUPLINESC LIPSA DE CONTROL Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Uzina de reparat locomotive din Cluj au luat cu bine startul în acest an. Datorită elanului creator al întregului colectiv, sarcinile de plan au fost realizate la toți indicatorii și chiar depășite la unii. Dar satisfacția încercată de aceste succese este umbrită de unele necazuri. In cele opt luni de eforturi susținute, au avut loc cîteva accidente de muncă. De la capul locului trebuie subliniat că accidentele au scăzut în mod simțitor față de aceeași perioadă a anului trecut, atît ca număr (cu circa 35 la sută), cît și ca zile incapacitate de muncă. Dar cine se încumetă să considere această situație liniștitoare? Explicația că „în unele perioade de vîrf, pline de solicitare se poate întîmpla oricui să se strivească la un deget sau să-i cadă o piesă pe picior“, trebuie respinsă de la bun început. HAINA FORMALISMULUI Dacă în alte domenii de activitate argumentele mai pot sluji la disculpare, în cazul accidentelor de muncă cei ce răspund de asigurarea condițiilor de lucru nu se pot rezuma în a primi și a aduce justificări. Aceasta, deoarece dincolo de „obiectivitatea“ justificărilor se ascunde deseori o subiectivă lipsă de răspundere, nesocotirea unor obligații dintre cele mai elementare pe care le au conducătorii locurilor de muncă față de salariații din subordine. Dacă, bunăoară, instructajul lunar de protecția muncii s-ar face așa cum scrie la carte, muncitorii, prin cunoștințele pe care și lear însuși și stăpîni ar ști să se ferească de pericole. Cum își fac, însă, datoria unii conducători ai producției de aici? La serviciul de aprovizionare, de exemplu, șeful de birou depozit, Tărșanschi Zoltán, a completat fișele de instruire fără să facă instruirea muncitorilor de la transporturi. Maistrului Gheorghe Corojan din secția I i-a trebuit un adevărat efort să pună în ordine fișele de instructaj, pe care le încurcase dintr-o neglijență. In afară de aceasta, la controlul efectuat de organele competente din uzină, i s-au găsit și fișe necompletate, ceea ce denotă că n-a făcut instructaj. In sectorul maistrului Iuliu Vaida, din secția a IV-a, precum și în alte locuri de muncă, instruirea îmbracă adeseori haina formalismului, conducătorii producției nu se obosesc decît ca să obțină semnăturile muncitorilor în fișele de instructaj. DE VINA NU E ÎNTIMPLAREA Drept cauze ale accidentelor de muncă sînt și unele abateri de la dispozițiile privind tehnica exploatării utilajelor și instalațiilor. Mihai Anton, din secția I montaj, nefiindu-i asigurate legăturile de gardă la măsurarea cuzineților, a căzut în canalul de lucru, accidentîndu-se. Deși se știa că sunt necorespunzătoare caprele de susținere a longeroanelor pentru găurit, muncitorul Teodor Chiș de la cazangerist a fost lăsat să manipuleze această piesă, ca pînă la urmă susținătorii să cedeze și să-l accidenteze grav la picioare. Maistrul Dragoste Grigore, care s-a făcut vinovat de acest accident, a fost sancționat cu mustrare. Nu s-a făcut însă din aceasta un prilej de analiză și de aplicare a măsurilor de prevenire a unor cazuri similare în viitor. S-ar putea invoca că aceste neglijențe care au provocat accidente de muncă sunt de acum de domeniul trecutului (au avut loc în trimestrul II a. c.). Din păcate, lucrurile nu stau așa. Nu mai departe decît zilele trecute, cînd am vizitat uzina pentru a ne documenta în vederea materialului de față, la secția prelucrări mecanice muncitorul Vasile Mărgineanu lucra la freză fără apărătoarea de protecție la cureaua de transmisie, întrebîndu-l pe maistrul Ion Drăghici de ce admite acest lucru, a căutat să se scuze învinuindu-l pe muncitor că nu o pune. In realitate, aparatura de protecție a fost smulsă de cureaua de transmisie în urmă cu vreo săptămînă, fără să fi fost reparată. In aceeași zi muncitorul Dandel Adalbert manipula electrocarul Ioan MAIER (Continuare in pag. a lll-a) PE TEME ALE PROTECȚIEI MUNCII DUMINICĂ, LA CETATEA LUI GELU Duminică, mii de oameni din satele raionului Gherla, din alte părți ale regiunii, turiști români și străini au participat la manifestarea cultural-artistică și sportivă prilejuită de descoperirea vestigiilor cetății de la Dăbîca. Dis-de-dimineață, pe poarta satului autobuze, autocare, camioane, microbuze se îndreptau spre o pitorească poiană din apropiere, unde, pe o scenă împodobită cu covoare, ștergare și ceramică populară, urma să aibă loc festivitățile. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Gheorghe Stancu, vicepreședinte al Sfatului popular raional Gherla. Prof. univ. Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, a evocat epoca voevodului Gelu și cele mai importante momente din istoria trăitorilor pe aceste meleaguri, subliniind participarea lor activă la toate evenimentele importante din luptele împotriva asupritorilor. Din partea localnicilor a vorbit eleva Elena Perșa. Participanții la festivitate au urmărit în continuare un foarte bogat program artistic, la care și-au dat concursul formații artistice valoroase, unele dintre ele participante la faza regională a celui de al VIII-lea concurs, printre care echipele Casei raionale de cultură din Gherla (care au prezentat montajul literar-muzical „Țara mea de glorii“, cîntece și dansuri populare), formațiile corale din Dăbîca, Mintiu, Bonțida, a cooperativei „Meseriașul“ din Gherla, fanfara din Răscruci, echipele de dansuri din Aruncuta și Diviciori. Concomitent, pe un teren sportiv bine amenajat, au avut loc întreceri de fotbal, volei și atletism, jocuri distractive. Seara, participanții la festivități au vizionat filmul Dacii. In timpul zilei, oaspeții au vizitat cu mult interes ceta Ilie CALIAN 9 CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE Ieri au avut loc în întreaga regiune consfătuirile raionale și orășenești ale cadrelor didactice din școlile generale, liceele teoretice și de specialitate, din școlile profesionale. Ca în fiecare an, consfătuirile sunt chemate să analizeze principalele probleme ale muncii instructiv-educative, să stabilească măsurile cele mai potrivite pentru a determina creșterea continuă și perfecționarea calitativă a învățămîntului. La Cluj, în sala Teatrului Național, în prezența reprezentanților organelor locale de partid și de stat, cadrele didactice din toate școlile orașului și comunele aparținătoare au dezbătut activitatea de instruire și educare a elevilor în anul școlar 1966—1967, calitatea muncii cadrelor didactice, informarea multilaterală a generației de mîine, rolul deosebit care revine în această nobilă misiune organizațiilor de partid și tineret, consiliului organizației pionierilor din școli. Referatul secției de învățămînt a subliniat principala cerință ca școala, cadrele didactice să asigure toate condițiile necesare însușirii de către toți elevii, în primul rînd în cadrul obiectelor de învățămînt, a cunoștințelor de bază referitoare la dezvoltarea naturii, societății și gîndirii. Tinera generație, pe lingă cultura generală și pregătirea teoretică, trebuie să cunoască problemele actuale ale construcției socialiste, să fie înarmată cu bazele științifice ale producției industriale și agricole, cu anumite deprinderi practice. Realizarea procesului de învățămînt la nivelul cerințelor etapei actuale impune o grijă sporită față de realizarea conținutului științific și educativ al lecțiilor, valorificarea cu maximă eficiență a largilor posibilități educative pe care le oferă școala în dezvoltarea plenară a tineretului, în cultivarea unei dragoste nemărginite față de patria socialistă, sădind în inimile lor mîndria patriotică pentru mărețele realizări obținute de poporul nostru. O sarcină importantă revine organizațiilor de pionieri și U.T.C. in crearea condițiilor corespunzătoare lărgirii experienței sociale a elevilor, informarea deprinderilor specifice, conduitei morale comuniste. Obligația de onoare a cadrelor didactice este de a asigura ca învățămîntul să-și îndeplinească sarcinile de mare răspundere încredințate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In cursul după-amiezii, dezbaterile au continuat pe marginea unor probleme specifice diferitelor discipline, pe secții. Aceste dezbateri, cu caracter de lucru, au avut drept scop remedierea deficiențelor existente în muncă. Aspect de la consfătuirea cadrelor didactice din Cluj LA I.I.L. ABRUD La întreprinderea de industrie locală Abrud se produc garnituri de mobilă pentru bucătărie, butoaie de diferite mărimi, binale, precum și diverse alte materiale. Colectivul care lucrează aici nu-i prea numeros, dar este format din muncitori harnici, ce dovedesc multă inițiativă și spirit gospodăresc. Găsim aici maiștri tîmplari cu o îndelungată experiență în producție, muncitori de nădejde. Să vedem care sunt rezultatele obținute de ei în producție de la începutul anului și pînă în prezent. Planul producției globale a fost depășit cu 12,1 la sută, iar al producției marfă cu 8,6 la sută, realizîndu-se peste prevederi un milion de lei. Sporul acesta al producției s-a obținut ca urmare a măsurilor luate pentru organizarea științifică a producției și a muncii și promovării tehnicii noi, pe seama creșterii productivității muncii — indicator care în primele șapte luni din acest an a fost îndeplinit în proporție de 116 la sută. Folosind mai rațional mijloacele materiale și bănești, colectivul de muncă al acestei întreprinderi a reușit să reducă substanțial și prețul de cost, realizînd un beneficiu suplimentar în valoare de peste 2 600 000 lei. Un alt fapt deosebit îl constituie și acela că întreprinderea și-a realizat în primele opt luni principalii indicatori de plan, iar produsele fabricate cu pierderi au fost rentabilizate, lichidîndu-se în felul acesta pierderile planificate la începutul anului. Atragerea unui larg colectiv în acțiunea de organizare și conducere a producției s-a soldat și cu numeroase studii valoroase, care puse în practică au contribuit și vor contribui la creșterea producției, productivității muncii, precum și la reducerea prețului de cost al produselor. Primul studiu se referă la organizarea fluxului tehnologic la secția tîmplărie. In cadrul acestei secții se producea anul trecut mobilă de bucătărie tip „Mureș", însă cu cheltuieli de producție în plus. Deși acest produs era nerentabil, întreprinderea nu a renunțat la el, ci căutînd noi soluții, prețul de cost a fost redus. Pe baza unor calcule precise a intrat în fabricație un nou tip de mobilă denumit „Bistrița“ care, este apreciat de către beneficiari. Pe baza noului flux tehnologic, secția poate produce peste plan o producție în valoare de 62.000 lei, producție ce rezultă din reducerea ciclului de fabricație a acestui nou tip de mobilă cu 5,36 ore față de vechiul tip. Al doilea studiu se referă la îmbunătățirea aprovizionării cu materie primă a secției de butoaie din Avram Tancu. Eficiența economică a acestui studiu este de 90 000 lei, valoare ce se recuperează prin crearea de rezerve de timp în care se pot produce anual încă 600 butoaie. Cum a fost descoperită această soluție? La prima vedere s-ar părea simplă și mai puțin importantă. Pînă în acest an buștenii de fag din care se confecționau butoaiele erau sortați după necesități în cadrul secției, unde se folosea forță de muncă în plus. Printr-un studiu efectuat în colaborare cu Sectorul de industrializare s-a stabilit ca lemnul necesar confecționării butoaielor să fie sortat la locul doborîrii, adică în parchetele forestiere. Demn de remarcat este în această direcție și studiul privind mișcarea și manipularea materiei prime și a produselor. Făcîndu-se o analiză în cadrul secțiilor, la locurile de muncă s-a constatat o mare risipă de timp provenit din plimbări inutile. Asemenea sursă de risipă ne mai putînd fi tolerată s-a acționat energic. Prin extinderea și organizarea mai bună a spațiilor de lucru la secția tîmplărie s-a redus transportul, înlăturîndu-se astfel plimbatul produselor de la o operație la alta pe un drum întortochiat. Prin eliminarea plimbărilor prin secții și reorganizarea transportului intern se creează o rezervă , de timp de 18.240 ore anual, ceea ce înseamnă posibilitatea creșterii producției globale cu 473.000 lei. Printre studiile efectuate se mai numără următoarele: centralizarea producției de piatră din cele 9 cariere răspîndite în raion, în 3 cariere centrale; lărgirea gamei de sortimente noi; calificarea muncitorilor la locul de muncă etc. Efectul măsurilor întreprinse în cadrul studiilor sînt deoseb. ANCA (Continuare in pag. a Ill-a) Efecte ale organizării științifice a producției și muncii (Continuare în pag. a li-a) Cinstind memoria voevodului Gelu Planul pe trei trimestre îndeplinit Fiecare nou obiectiv industrial dat în exploatare constituie un prilej de satisfacție, de mîndrie profesională pentru întreg colectivul întreprinderii de construcții și montaje Cluj. In bătălia cu timpul și înălțimile, acești oameni mereu ies învingători, adăugind zi de zi noi valori și semnificații vastei opere de industrializare. O telegramă primită la redacție vine să întărească această afirmație. Aflăm cu satisfacție că întreprinderea de construcții și montaj și-a realizat planul valoric pe primele trei trimestre din acest an încă la data de 9 septembrie, adică cu 22 de zile înainte de termen. Dacă adăugăm acestui succes faptul că în această perioadă s-a realizat 82 la sută din planul anual stabilit, vom avea imaginea mai concretă a hărniciei și priceperii constructorilor de aici, preocuparea generală manifestată pentru a da viață sarcinilor trasate de partid, în domeniul investițiilor — scurtarea termenelor de execuție, creșterea eficienței economice — coordonate importante în acest sector al economiei naționale. Sosirea în Capitală a unei delegații parlamentare belgiene la invitația Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, luni a sosit în Capitală o delegație a Parlamentului belgian, condusă de Paul Victor Antoine Struve, președintele Senatului. La sosire, pe aeroportul Bâneasa, delegația a fost salutată de președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, care a rostit un cuvînt de bun sosit. A răspuns Paul Victor Antoine Struve. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale celor două țări. ★ In onoarea delegației Parlamentului belgian, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a oferit un dineu. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, Ștefan Voitec și Paul Victor Antoine Strave au rostit toasturi. (Agerpres) Plecarea delegației române la Sesiunea științifică consacrată 9 9 centenarului apariției operei „Capitalul“ Luni dimineața au plecat la Berlin tovarășii Ștefan Voicu, prof. dr. Valter Roman, membri ai C.C. al P.C.R., dr. conf. univ. Aurel Negucioiu, și dr. conf. Gh. Apostol, pentru a participa, la invitația G.C. al P.S.U.G., la Sesiunea științifică consacrată aniversării a 100 de ani de la apariția operei lui Karl Marx „Capitalul“. (Agerpres) „Hartă a soarelui“ Un colectiv de arhitecți din Cluj, după studii susținute, a pus bazele teoretice și practice ale unui nou sistem de amplasare a construcțiilor: înainte de elaborarea documentației tehnico-economice, de executarea proiectului de ansamblu, se cercetează terenul din punctul de vedere al condițiilor de însorire. Se consemnează pe o „hartă a soarelui“ zilele cu ore egale de însorire pentru punctele topografice respective, în toate anotimpurile, durata medie anuală a fluxului solar, linia proiecțiilor panoramice ale orbitelor solare, ca și ale reliefului, pădurilor care cauzează umbrirea. Abia după ce harta a fost completată cu toate aceste elemente se trece la alegerea variantei optime de amplasare. O astfel de „hartă a soarelui“ a fost întocmită pentru localitatea Sîngeorz-Băi unde urmează să înceapă importante lucrări de sistematizare. (Agerpres) SESIUNE DE LUCRU F.A.O. La Institutul politehnic din Brașov și-a început luni lucrările cea de-a VIII-a sesiune a grupului de lucru F.A.O. pentru corectarea torenților, lupta contra avalanșelor și amenajarea bazinelor hidrografice, care reunește specialiști din Austria, Elveția, Franța, R.F. a Germaniei, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, România, Spania și Turcia. Timp de trei zile, participanții la sesiune vor dezbate probleme legate de influența vegetației forestiere asupra scurgerilor și inundațiilor, progresele în tehnica de prevenire și adoptarea unor măsuri tehnice și biologice pentru conservarea solului. Ordinea de zi mai prevede analiza și dezbaterea progreselor în cercetarea bazinelor hidrografice experimentale, cooperarea în cadrul deceniului hidrologic internațional, noutățile în domeniul legislației de specialitate. In zilele următoare, pârtiei*panții vor întreprinde o excursie de studii pe văile Prahovei, Mureșului, Trotușului, la Lacul Roșu și Bicaz, vor lua cunoștință de lucrările executate de silvicultorii noștri pentru corectarea torenților și împotriva inundațiilor. (Agerpres) Valeria Radu venea încărcată de la prăvălia de cartier. Cumpărase fructe, legume, pîine... Am întrebat-o» — Ați fost la piață? — Nu, — mi-a răspuns ea bucuroasă. — S-a mutat piața la noi ! Eram nedumerit. Știam că în cartierul nostru există doar o unitate comercială, o alimentară. De unde atunci legumele? — Măsura luată, ne explică tov. Ton Peteanu, directorul O.R.V.L.F. din Turda, se înscrie în rîndul noilor forme de deservire a populației. In cartierele unde rețeaua noastră n-a pătruns desfacemi legume și fructe prin unitățile alimentare. — Aveți rezultate? — începutul a fost mai greu. De îndată ce oamenii au prins de veste, cererea a sporit. — E singura formă nouă de deservire pe care ați introdus-o în acest an? — Nu. Pentru a veni într-un contact și mai strîns cu consumatorii desfacem mărfurile direct pe piață și la ofertă, în mediul rural. Zilele trecute am desfăcut un camion cu roșii în piața din Cîmpia Turzii și altul la Vlaha și Săvădisla. Avem în vedere în special așezările din zona de munte și deal, unde aprovizionarea populației cu legume și fructe e mai deficitară. — Pentru ca acțiunea să reușească e nevoie în primul rînd de un volum serios de mărfuri... — Fără îndoială. Datorită contractelor încheiate cu întreprinderea agricolă de stat din Cîmpia Turzii și cu, o serie de cooperative agricole de producție din raion, am avut posibilitatea să desfacem pînă acum prin unitățile noastre 1751 tone legume și zarzavaturi. La unele sortimente, cartofi de vară, de exemplu, am desfăcut mai mult cu 204 tone, la fructe cu 14 tone etc. In plus, am mai preluat prin contract 569 tone de produse de la întreprinderea agricolă de stat din Cîmpia Turzii. Dispunem de cantități suficiente de roșii, vinete, varză, fasole verde. — Abundența de mărfuri poate fi constatată la fiecare pas, în piață, la gherete. Totuși, pe august, de ce nu v-ați realizat planul? — Fiindcă nu ne-au fost onorate o serie de contracte. Din acest motiv n-am putut aprovizionarea cu legume la Turda prelua 65 tone varză de vară, 121 tone rădăcinoase, 23 tone ardei grași, 23 tone castraveți de răsadnițe etc. — Cum ați suplinit această lipsă? — Prin achiziții. Valoarea mărfurilor desfăcute în acest fel pînă acum, se ridică la suma de peste 200 000 lei. — Ne puteți furniza cîteva exemple de cooperative agricole de producție care nu și-au respectat contractele încheiate? — Desigur. Să luăm pe cooperatorii din Poiana. Ei nu ne-au livrat pînă acum 17,6 tone castraveți de cîmp, 7,8 tone ardei grași, 13,5 tone, fasole verde, iar cei din Luncani nu ne-au livrat din cantitatea contractată de 339 tone decît 95,2 tone. Mai mult, cooperatorii de la „Unirea“ n-au predat din 349 tone contractate decît 56,7 tone. — Nu dispun de aceste cantități? — Nici vorbă ! Se conduc însă după o optică, după mine, destul de dăunătoare: preferă mai întîi să-și desfacă produsele pe piața neorganizată, și numai după ce și-au făcut „plinul“, își aduc aminte că au de onorat contracte. Deoarece la intrarea în piață am dat peste o cantitate impresionantă de roșii pe cale de a se transforma în... bulion, fără nici un efort din afară, am mai pus o întrebare interlocutorului nostru: — De unde provin acestea? — De la O.R.V.L.F. Piatra Neamț. Din patru vagoane cire am primit pînă acum, n-am ales decît 40—45 la sută. Restul e gunoi curat! — Nu i-ați sesizat pe furnizori? — Cum de nu? Telegrame, am vorbit la telefon. Dar ei continuă să ne trimită roșii, care în cea mai mare parte nu sunt bune de nimic. ...Spuneam la început că oamenii muncii sunt bucuroși că au ocazia să-și facă aprovizionarea cu cele necesare din cartierul în care trăiesc. Dar pentru ca aceste „piețe" să fie bine apreciate și în continuare, este nevoie în primul rînd, ca furnizorii să-și onoreze contractele. In acest sens Uniunea raională a cooperativelor agricole de producție, ca și ceilalți factori care răspund de această problemă, au un cuvînt hotărîtor de spus. Dacă pînă acum n-au făcut-o, s-o facă ! Nu de alta, dar se apropie iarna și cămările nu pot fi umplute cu... vorbe !" I. CORDOȘ, corespondentul „Făcliei“ la Turda S-a „mutat“ piața la noi!