Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)

1968-08-04 / 6764. szám

Proletari din toate țările, onio vă ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Amplă dezbatere a activității primului semestru la „Industria firmei“ în aceste zile, și în între­prinderile industriale ale ju­dețului nostru au loc adună­rile generale ale salariaților sau ale reprezentanților ace­stora în care se dezbat proble­me legate de bunul mers al activității economice. O astfel de adunare a reprezentanților salariaților, a avut loc vineri, la uzina Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii. Caracteristice pentru această adunare a fost exigența și spiritul de răspun­dere, participanții la discuții abordînd problemele cele mai esențiale, dînd totodată soluții de rezolvare eficientă. La în­ceput atenția a fost reținută de informarea prezentată de tov. Ivan Stanatiev, președin­tele comitetului de direcție și directorul general al uzinei. S-a subliniat că în prima parte a anului planul produc­ției globale a fost depășit cu 3,6 la sută, iar cel al produc­ției marfă vîndută și încasată cu 3,1 la sută. întregul spor al producției globale de 22 mi­lioane lei a fost obținut pe seama ridicării productivității muncii, care a înregistrat o creștere valorică față de plan de 3.415 lei pe salariat. Efi­ciența economică a producției înregistrează o creștere con­tinuă. Valoarea economiilor suplimentare la prețul de cost se ridică la 2.379 mii lei, iar a beneficiilor peste plan la 8.095 mii lei, cea mai mare parte fiind rodul eforturilor proprii ale colectivului. Chel­tuielile planificate la fiecare 1000 lei producție marfă au scăzut cu 3,60 lei. Colectivul și-a suplimentat angajamentul anual la o valoare de 40 mi­lioane lei la producția globală și marfă. Au fost arătați o seamă de factori care au fa­vorizat obținerea acestor fru­moase rezultate printre care creșterea indicilor de utilizare intensivă a principalelor agre­gate — la cuptoarele electrice cu 5,6 la sută, la laminorul II cu 3 la sută etc. Prin reduce­rea consumurilor specifice de materii prime și materiale s-au realizat economii de peste 800.000 lei. Atenția principală s-a dat reducerii consumului de metal, extinzîndu-se pro­­cedeul de utilizare a termo­­cenului ca element termogen la turnarea lingourilor de oțel; folosirea lingourilor de oțel de rulmenți din producție pro­prie numai pentru profile sub 25 mm; extinderea utilizării bobinelor de 1000 kg la tră­gătorii; raționalizarea utiliză­rii celor trei tipuri de țagle la fabricarea profilelor de lun­gimi fixe etc. S-a apreciat îmbunătățirea continuă a ca­lității producției, marcată de scăderea reclamați­ilor. Au fost onorate toate contractele eco­nomice interne, iar obligațiile la export au fost depășite cu peste 400 tone. Deci o activitate pozitivă. Fără a diminua cu nimic im­portanța rezultatelor bune, numeroșii participanți la dis­cuții s-au ocupat de găsirea unor noi surse de creștere a producției și eficienței econo­mice a acestora, care să în­lesnească îndeplinirea sarcini­lor sporite de plan pe cel de al doilea semestru. Eugen Boțan, maistru la oțelărie, spunea: „Sectorul oțelărie a adus o contribuție de seamă la succesele uzinei. S-a con­sumat multă energie fizică și nervoasă. Am dat oțel peste plan, am scos 5 noi sortimente de oțel aliat. Aceasta este foarte bine. Mai­ avem surse de sporire a producției care, după părerea mea, sunt de or­dinul a cel puțin 300 tone de oțel. Se mai face încă risipă de metal din cauza calității slabe a nisipului de turnăto­rie. Se încalcă disciplina teh­nologică. Este încă necores­punzătoare aprovizionarea cu material refractar. Dacă fie­care din noi ne vom achita corect de obligațiile de servi­ciu, vom putea obține succese mult mai mari decît cele prezentate“. Grigore Urs, directorul teh­nic, prim-topitorul Aurel Zu­grav, lăcătușul Pavel Botoș, maistrul Paul Bere, Valer Deac, director administrativ, au vorbit despre greutățile în­­tîmpinate în primul semestru, pe linia aprovizionării cu ma­terii prime și materiale, soli­­citînd forul tutelar să sprijine mai mult uzina în această di­recție, să ceară furnizorilor de materiale să-și respecte obli­gațiile contractuale. Vorbitorii ' V' Y V f ■ ! Al. SOMEȘAN (Continuare in pag.­ a­ll-a) Imagini din țară: Băile Felix 4 pagini 30 bani Anul XXIII Nr. 6764 Duminică 4 august 1968 Timpul favorabil din ulti­mele zile a permis desfășu­rarea lucrărilor de recoltare a cerealelor păioase și exe­cutarea arăturilor de vară într-un ritm accelerat. Pînă la data de 2 august a.c., pe întreg județul orzul a fost recoltat de pe 79 la sută, iar grîul de pe 64 la su­tă din suprafețele cultivate. Intrucît vremea se prezin­tă schimbătoare iar eventua­lele ploi ar putea împiedica continuarea lucrărilor de re­coltare, se impune ca în a­­ceste zile pretutindeni să se acorde o maximă atenție or­ganizării lucrărilor de recol­tare, în așa fel încît toate forțele și mijloacele de lucru să fie din plin folosite. Un bun exemplu în acest sens îl constituie cooperativa a­­gricolă din Gilău. Aici, în ultimele zile, com­binere loan Velea, Gyiri Ște­fan, loan Sándor și loan Abrudan de la I.M.A. Hue­din au reușit zilnic să re­colteze cîte 5 vagoane de orz. In ziua de 2 august ei au terminat recoltarea celor 30 ha cu orz, continuînd lucră­rile de strîngere a recoltei la grîu. După cum ne-a relatat tov. Dumitru Ilieș, președin­tele cooperativei agricole, continuîndu-se în acest ritm, recoltatul griului va fi ter­minat în 4—5 zile. Mai multă atenție trebuie să se acor­de însă în această unitate organizării treierișului și executării arăturilor de va­ră. Deși peste 180 ha cu grîu au fost recoltate manual, din care cea mai mare parte înaintea ploilor, treierișul în­­tîrzie. De asemenea, despre executarea arăturilor de va­ră se poate spune că, prac­tic, n-au fost începute. In alte unități agricole cooperatiste au mai rămas încă suprafețe mari de grîu nerecoltate. La C.A.P. Turea bunăoară, pînă ieri au fost Urgență maximă recoltatu­lui și arăturilor secerate doar circa 160 ha cu grîu, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din suprafața cultivată. Intrucît cea mai mare parte din su­prafața rămasă de secerat urmează să se recolteze cu combinele, cele 3 agregate existente în unitate nu sunt suficiente pentru a asigura terminarea acestei lucrări în­tr-un timp scurt.­­ Pentru urgentarea re­coltărilor am mai solicitat în­că cel puțin 2—3 combine — ne spunea tov. László Ioan, președintele cooperativei a­­gricole — și așteptăm ca I.M.A. Huedin să ne satisfa­că această doleanță. In alte cooperative agrico­le, ritmul recoltărilor nu se ridică la nivelul cerințelor timpului înaintat, din cauza deselor defecte la combi­ne. Astfel, la C.A.P. Pata, unde au mai rămas peste 120 ha cu greu de recoltat cu combinele, zilnic două din cele 5 combine stau defecte. Pe bună dreptate, conduce­rea cooperativei agricole so­licită I.M.A. Cluj să ia măsu­rile necesare care să asigure utilizarea combinelor cu ma­ximum de randament. Situa­ții similare se întîlnesc și la C.A.P. Florești, Viștea și al­tele, unde combinele se de­fectează des. Este necesar ca atît din partea conducerilor între­prinderilor de mecanizare a agriculturii cît și a coopera­tivelor agricole să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru grăbirea lucrărilor de recoltare și treieriș. Mai multă atenție trebuie acordată și arăturilor de va­ră care s-au executat pînă la sfîrșitul acestei săptămîni pe numai 20 la sută din supra­fețele prevăzute în unitățile agricole din județ. Eliberînd cît mai urgent terenurile de paie și snopi și organizînd­­ munca în două schimburi, să se asigure condiții pentru­­ executarea arăturilor de va­ră într-un ritm cît mai in­­­­tens. AI. VLAD " USEC­VENIA PREJUDICIAZĂ RENTABILI­ZAREA Anul trecut, cînd din iniția­tiva conducerii de partid și de stat a fost declanșată acțiu­nea de rentabilizare, în pla­nul de producție al întreprin­derii de cariere și balastiere figura un produs (piatră cio­plită) prevăzut a se realiza cu pierderi. Ințelegînd ce dificul­tăți constituie pentru econo­mia națională existența unor activități deficitare, în urma unor analize minuțioase a condițiilor materiale de care dispunea,­ colectivul întreprin­derii a stabilit un întreg an­samblu de măsuri în vederea diminuării volumului mare de cheltuieli înregistrate în ex­ploatarea pietrei cioplite. Efi­ciența acțiunilor întreprinse, consecvența cu care s-a urmă­rit aplicarea măsurilor pre­conizate au făcut posibilă, pînă la finele anului trecut rentabilizarea sortimentului amintit. Pornindu-se de la experiența cîștigată, firesc ar fi fost ca în 1968 succesele dobîndite să fie dezvoltate. Lucrurile au luat însă altă întorsătură. După primul trimestru al anu­lui curent, întreprinderea a înregistrat nici mai mult, nici mai puțin de 1.927.000 lei cheltuieli peste plan. Cum se explică fenomenul amintit? Să fi fost oare totul un artifi­ciu? Să vedem. Cele aproape două milioane lei cheltuite în plus se dato­­resc unor schimbări, depen­dente sau independente de întreprindere, intervenite în procesul de producție. Factorul cu cea mai mare pondere l-a constituit trecerea executării lucrărilor de decopertare din regie în antrepriză. Oprindu­­ne asupra acestei chestiuni, n-am vrea să se creeze impre­sia că executarea lucrărilor de decopertare de către unități specializate este mai puțin avantajoasă. Nu însă despre acest lucru e vorba, ci despre faptul că măsura de schimba­re a modului de executare a decopertării a fost luată cu întîrziere și fără ca întreprin­derea să fie avertizată. Con­secințele? Pînă ce s-a întocmit documentația, pînă ce unită­țile de construcții au executat lucrările de organizare a șan­tierului, întreprinderea a tre­buit să continue exploatarea fără a avea front de lucru asigurat. Din motivele amin­tite, pentru înlăturarea steri­lului, a fost neccesară executa­rea unor transporturi supli­mentare masive a căror va­loare s-a ridicat la multe sute de mii de lei. Cantitatea mare de pămînt dislocată, neputînd fi complet eliminată, a afectat randamen­tul atins înainte în exploatare. Concret, față de 25%, procent cu care s-a lucrat înainte, vo­lumul sterilului s-a ridicat la 32%. Acest fapt, precum și condițiile atmosferice nepriel­nice, au făcut imposibilă reali­zarea planului trimestrial la sortimentele piatră spartă și produse de balastieră. în afara inconvenientelor amintite, umflarea cheltuieli­lor de producție în primul trimestru este și rezultatul unor neajunsuri care au exis­tat în organizarea și desfășu­rarea muncii, nivelului scăzut al producției în unele sectoare. Datorită nerespectării norme­lor de întreținere și exploatare prevăzute, unele utilaje au stagnat, în repetate rînduri, în diverse cariere și balastiere s-a lucrat rudimentar, multe metode de muncă și mașini folosite au fost necorespunză­toare. Firesc, aceste neajunsuri au favorizat sporirea volumu­lui de cheltuieli. Situația în care se află în­treprinderea, paradoxală de altfel, dacă ținem seama că numai cu cîteva luni în urmă se înregistrase un pas impor­tant în ridicară eficienței eco­nomice a activității desfășu­­ r. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a ll-a) „O cunună-i țara-ntreagă" După încercările din ultimii ani de a închega un ansamblu folcloric clujean, se pare că, în sfîrșit, ne aflăm în fața unei reușite. Consiliul muni­cipal Cluj al Uniuni Gene­rale a Sindicatelor a alcătuit un asemenea ansamblu, care a prezentat vineri, pe stadionul din parc, spectacolul „O cu­nună-i țara-ntreagă“, demon­­strîndu-ne posibilitatea într­unirii într-un debut scenic a cîtorva calități deloc neglija­bile în cazul unei formații de amatori. Cei 12 soliști vocali, 3 in­strumentiști, dansatorii și ing. Mihai Teognoste, prezentator și autor al momentelor vesele, me-au oferit o reprezentație „legată“, cu melodii cunoscu­te, dar și de mai redusă cir­culație, însă nu mai puțin frumoase, interpretate de la „corect“ la „foarte bine“, sub conducerea muzicală, a lui Dor­el Merițoaru. Dintre so­liștii vocali cele mai multe aplauze le-au revenit lui Petru Pop, Zaharia Lugigan, Valeria Filipescu și Maria Io­sif. O frumoasă apariție au constituit-o frații Toader, ta­­ragotiști, unul dintre ei, Ni­­codin, remarcîndu-se și prin interpretarea la două fluiere a unor doine și învîrtite. Hai­­dăul, dansurile de pe Cîmpie, dansurile maghiare și din Oaș (coregrafia: Dombi Eme­­ric și Alexandru Onuț) au completat, adesea fericit, un program bogat și bine întoc­mit. Regia (Marin D. Aure­lian) a exploatat cu finețe calitățile interpreților, reali­­zînd un spectacol dinamic și ascendent pînă la final. Muncind mai intens și mai disciplinat, proaspătul ansam­blu poate și, mai ales, trebuie să devină o prezență artistică puternică în viața unui centru cultural cum e Clujul. Hie CALIAN „Popasul soarelui“ Fotografia: R. WAGNER DECORĂRI CU PRILEJUL ZILEI MARINEI Cu­ prilejul Zilei Marinei, sîmbătă dimîndea­ța în sala de festivități a Comandamentului Marinei Militare din Mangalia a avut loc so­lemnitatea înmînării unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, conferite de Consiliul de Stat. Pentru contribuția adusă la întărirea capa­cității de apărare a patriei, un număr de 15 ofițeri și subofițeri au fost distinși cu Ordi­nul Steaua Republicii clasa a IV și clasa a V-a, iar 58 ofițeri, subofițeri și maiștri cu Medalia Virtutea ostășească clasa I și clasa a II-a. In numele Consiliului de Stat, al tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu personal, cei distinși au fost felicitați călduros de general-colonel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, care a în­­mînat decorațiile. (Agerpres) FESTIVITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR DISTINCȚII ieri la amiază a avut loc, în sala mi­că a Consiliului popu­lar județean provizo­riu festivitatea înmî­nării unor distincții. La festivitate au luat parte tovarășii Aurel Duca, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comite­tului județean de partid, președintele Consiliului popular județean provizoriu, Ștefan Peterfi, vice­președinte al Consi­liului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Tovarășul Ștefan Peterfi a înmînat Or­dinul Muncii cl. a III a unui număr de 41 de muncitori din județul Cluj, pentru merite deosebite în muncă și deținerea titlului de fruntaș în întrecerea socialistă timp de 5 ani consecutiv. In numele celor de­corați au mulțum­it pentru distincțiile a­­cordate lăcătușul Pe­tru Mocanu de la U­­zina de reparat loco­motive și tăbăcarul Gavrilă Costin de la Fabrica de pielărie și încălțăminte Slujea­­na. • •••••• Cluj Muzeul etnografic al Transilvaniei se bucură zilnic de o mare afluență de v­izitatori MĂSURI PRINCIPIALE ȘI ECHITABILE PRIVIND SISTEMUL PREMIAL îmbunătățirile aduse recent prin hotărîrea Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri, mo­dului de repartizare a fondu­rilor de premiere și de acor­dare a premiilor individuale personalului tehnico-adminis­­trativ și de specialitate din întreprinderile și instituțiile de stat vin să se adauge mă­surilor de larg interes social luate în ultimul timp de partid și de guvern pentru a­­plicarea justă a principiului socialist de cointeresare ma­terială a oamenilor muncii. Aceste măsuri, prin caracte­rul lor, au trezit un viu inte­res în rîndurile inginerilor, tehnicienilor și ale celorlalți salariați, aceștia au apreciat că noile măsuri sînt menite să asigure raporturi echitabile în­tre veniturile diferitelor cate­gorii de salariați, înlăturînd cîștigurile excesive, dispropor­ționate și nejustificate. Din acest punct de vedere e bine să reamintim că potrivit sistemului de premiere de pînă acum exista practica ca, după ce se asigura premierea personalului de conducere și de specialitate cu pînă la 50 la sută din salariul tarifar, fondul de premiere rămas era acordat salariaților cu funcții de execuție, desigur, în pro­porții mult mai mici. Din această cauză salariații care munceau efectiv pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan sau de servi­ciu, beneficiau de premii mici, ceea ce, desigur, nu putea să aibă caracter stimulativ. Iată cîteva exemple semnifi­cative în acest sens: La Fa­brica de cartoane din Cluj, în loan UDREA, președintele Consiliului județean Cluj al U.G.S.R. primul trimestru al acestui an, cadrele de conducere au beneficiat de premii în pro­porție de 45 la sută din sala­riul tarifar, șefii de serviciu 24 la sută, iar inginerii și teh­nicienii 19 la sută. Diferența este și mai evidentă dacă ară­tăm că inginerul șef care are un salariu lunar de 2 600 lei a primit 2 510 lei premii, pe cînd unui tehnician I cu salariu de 1 600 lei i s-au acordat 980 lei. La Tehnofrig, contabilul șef, care are un salariu lunar de 3100 lei, a primit 4 650 lei premii, iar directorul adjunct cu un salariu de 3 100 lei, a be­neficiat de 4 145 lei premii. In­ginerii tehnologi din secții în schimb, avînd salarii cu­prinse între 1 600—1 800 lei, au fost premiați cu 750—1100 lei. Nu vrem să diminuăm răs­punderea cadrelor de condu­cere, dar disproporțiile atît de mari nu se pot numi echita­bile. Asemenea situații au e­­xistat și în alte unități. Disproporții mari există și în întreprinderile din aceiași ramură. Pe baza indicațiilor partidu­lui și guvernului privind asigurarea unei legături direc­te între veniturile și contribu­ția efectivă adusă la activita­tea economică, socială și cul­turală, diferențierea cotelor de premiere a fost dimensio­nată pe baze realiste. Noile re­glementări precizează că, da­că pînă acum ministerele pu­teau stabili cote diferențiate de premiere pentru fiecare în­treprindere în parte cu 15 la sută în plus sau în minus față de cota medie aprobată pentru ramura respectivă, de acum înainte, cotele de premiere a­­probate pentru fiecare ramu­ră vor fi aplicate unitar. In ce privește premiile indi­viduale, hotărîrea precizează că la unitățile economice dife­rențele dintre diversele cate­gorii de personal tehnico-ad­­ministrativ nu vor putea de­păși 10 la sută, respectiv plus­­minus 5 la sută față de cota medie de constituire a fondu­lui de premiere pe întreprin­derea respectivă. Astfel se vor evita disproporțiile de ca­re aminteam mai sus dintre premiile primite de cadrele de conducere și personalul de execuție. Spre exemplu, în ra­mura construcțiilor de mașini, pentru care cota de premiere aprobată reprezintă 20,8 la su­tă din salariul tarifar, în mod individual va putea fi diferențiată între 25,8 la sută și 15,8 la sută din salariul ta­rifar. Noua hotărîre prevede îmbu­nătățiri și în ceea ce privește modalitatea de acordare a premiilor pentru unitățile cen­trale ale administrației de stat și pentru alte instituții unde cotele de constituire sînt mai mici. Una din reglementările im­portante ale hotărîrii este po­sibilitatea tuturor salariaților tehnico-administrativi care și-au îndeplinit și depășit sar­cinile profesionale și de ser­viciu de a beneficia de pre­mii, cu excepția celor cu aba­teri de la disciplina muncii și de serviciu. Diferențierea premiilor în li­mitele cotelor stabilite, potri­vit hotărîrii, este lăsată la a­­precierea comitetelor de di­recție. Ele au însă obligația de a consulta comitetele sin­dicatelor. Consultarea nu are un caracter formal, ci se face cu scopul de a evita subiecti­vismul și alte anomalii ca s-ar putea ivi în stabilirea și acordarea acestor stimulente. Aceasta presupune ca propune­rile să fie cunoscute de comi­tetul sindicatului, care în prealabil s-a consultat cu ac­tivul sindical din secții și co­lectivele de muncă. Acest lu­cru va preîntîmpina abaterile ce s-ar putea ivi și care ar pu­tea să influențeze negativ ca­racterul stimulativ al premii­lor. Avem ferma convingere că noile reglementări privind sistemul premiat vor avea un puternic efect stimulativ asu­pra colectivelor din întreprin­deri și instituții. Ele vor am­plifica eforturile depuse pentru înfăptuirea și depășirea sar­cinilor de plan.

Next