Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)
1968-08-04 / 6764. szám
Proletari din toate țările, onio vă ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Amplă dezbatere a activității primului semestru la „Industria firmei“ în aceste zile, și în întreprinderile industriale ale județului nostru au loc adunările generale ale salariaților sau ale reprezentanților acestora în care se dezbat probleme legate de bunul mers al activității economice. O astfel de adunare a reprezentanților salariaților, a avut loc vineri, la uzina Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii. Caracteristice pentru această adunare a fost exigența și spiritul de răspundere, participanții la discuții abordînd problemele cele mai esențiale, dînd totodată soluții de rezolvare eficientă. La început atenția a fost reținută de informarea prezentată de tov. Ivan Stanatiev, președintele comitetului de direcție și directorul general al uzinei. S-a subliniat că în prima parte a anului planul producției globale a fost depășit cu 3,6 la sută, iar cel al producției marfă vîndută și încasată cu 3,1 la sută. întregul spor al producției globale de 22 milioane lei a fost obținut pe seama ridicării productivității muncii, care a înregistrat o creștere valorică față de plan de 3.415 lei pe salariat. Eficiența economică a producției înregistrează o creștere continuă. Valoarea economiilor suplimentare la prețul de cost se ridică la 2.379 mii lei, iar a beneficiilor peste plan la 8.095 mii lei, cea mai mare parte fiind rodul eforturilor proprii ale colectivului. Cheltuielile planificate la fiecare 1000 lei producție marfă au scăzut cu 3,60 lei. Colectivul și-a suplimentat angajamentul anual la o valoare de 40 milioane lei la producția globală și marfă. Au fost arătați o seamă de factori care au favorizat obținerea acestor frumoase rezultate printre care creșterea indicilor de utilizare intensivă a principalelor agregate — la cuptoarele electrice cu 5,6 la sută, la laminorul II cu 3 la sută etc. Prin reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale s-au realizat economii de peste 800.000 lei. Atenția principală s-a dat reducerii consumului de metal, extinzîndu-se procedeul de utilizare a termocenului ca element termogen la turnarea lingourilor de oțel; folosirea lingourilor de oțel de rulmenți din producție proprie numai pentru profile sub 25 mm; extinderea utilizării bobinelor de 1000 kg la trăgătorii; raționalizarea utilizării celor trei tipuri de țagle la fabricarea profilelor de lungimi fixe etc. S-a apreciat îmbunătățirea continuă a calității producției, marcată de scăderea reclamațiilor. Au fost onorate toate contractele economice interne, iar obligațiile la export au fost depășite cu peste 400 tone. Deci o activitate pozitivă. Fără a diminua cu nimic importanța rezultatelor bune, numeroșii participanți la discuții s-au ocupat de găsirea unor noi surse de creștere a producției și eficienței economice a acestora, care să înlesnească îndeplinirea sarcinilor sporite de plan pe cel de al doilea semestru. Eugen Boțan, maistru la oțelărie, spunea: „Sectorul oțelărie a adus o contribuție de seamă la succesele uzinei. S-a consumat multă energie fizică și nervoasă. Am dat oțel peste plan, am scos 5 noi sortimente de oțel aliat. Aceasta este foarte bine. Mai avem surse de sporire a producției care, după părerea mea, sunt de ordinul a cel puțin 300 tone de oțel. Se mai face încă risipă de metal din cauza calității slabe a nisipului de turnătorie. Se încalcă disciplina tehnologică. Este încă necorespunzătoare aprovizionarea cu material refractar. Dacă fiecare din noi ne vom achita corect de obligațiile de serviciu, vom putea obține succese mult mai mari decît cele prezentate“. Grigore Urs, directorul tehnic, prim-topitorul Aurel Zugrav, lăcătușul Pavel Botoș, maistrul Paul Bere, Valer Deac, director administrativ, au vorbit despre greutățile întîmpinate în primul semestru, pe linia aprovizionării cu materii prime și materiale, solicitînd forul tutelar să sprijine mai mult uzina în această direcție, să ceară furnizorilor de materiale să-și respecte obligațiile contractuale. Vorbitorii ' V' Y V f ■ ! Al. SOMEȘAN (Continuare in pag. all-a) Imagini din țară: Băile Felix 4 pagini 30 bani Anul XXIII Nr. 6764 Duminică 4 august 1968 Timpul favorabil din ultimele zile a permis desfășurarea lucrărilor de recoltare a cerealelor păioase și executarea arăturilor de vară într-un ritm accelerat. Pînă la data de 2 august a.c., pe întreg județul orzul a fost recoltat de pe 79 la sută, iar grîul de pe 64 la sută din suprafețele cultivate. Intrucît vremea se prezintă schimbătoare iar eventualele ploi ar putea împiedica continuarea lucrărilor de recoltare, se impune ca în aceste zile pretutindeni să se acorde o maximă atenție organizării lucrărilor de recoltare, în așa fel încît toate forțele și mijloacele de lucru să fie din plin folosite. Un bun exemplu în acest sens îl constituie cooperativa agricolă din Gilău. Aici, în ultimele zile, combinere loan Velea, Gyiri Ștefan, loan Sándor și loan Abrudan de la I.M.A. Huedin au reușit zilnic să recolteze cîte 5 vagoane de orz. In ziua de 2 august ei au terminat recoltarea celor 30 ha cu orz, continuînd lucrările de strîngere a recoltei la grîu. După cum ne-a relatat tov. Dumitru Ilieș, președintele cooperativei agricole, continuîndu-se în acest ritm, recoltatul griului va fi terminat în 4—5 zile. Mai multă atenție trebuie să se acorde însă în această unitate organizării treierișului și executării arăturilor de vară. Deși peste 180 ha cu grîu au fost recoltate manual, din care cea mai mare parte înaintea ploilor, treierișul întîrzie. De asemenea, despre executarea arăturilor de vară se poate spune că, practic, n-au fost începute. In alte unități agricole cooperatiste au mai rămas încă suprafețe mari de grîu nerecoltate. La C.A.P. Turea bunăoară, pînă ieri au fost Urgență maximă recoltatului și arăturilor secerate doar circa 160 ha cu grîu, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din suprafața cultivată. Intrucît cea mai mare parte din suprafața rămasă de secerat urmează să se recolteze cu combinele, cele 3 agregate existente în unitate nu sunt suficiente pentru a asigura terminarea acestei lucrări într-un timp scurt. Pentru urgentarea recoltărilor am mai solicitat încă cel puțin 2—3 combine — ne spunea tov. László Ioan, președintele cooperativei agricole — și așteptăm ca I.M.A. Huedin să ne satisfacă această doleanță. In alte cooperative agricole, ritmul recoltărilor nu se ridică la nivelul cerințelor timpului înaintat, din cauza deselor defecte la combine. Astfel, la C.A.P. Pata, unde au mai rămas peste 120 ha cu greu de recoltat cu combinele, zilnic două din cele 5 combine stau defecte. Pe bună dreptate, conducerea cooperativei agricole solicită I.M.A. Cluj să ia măsurile necesare care să asigure utilizarea combinelor cu maximum de randament. Situații similare se întîlnesc și la C.A.P. Florești, Viștea și altele, unde combinele se defectează des. Este necesar ca atît din partea conducerilor întreprinderilor de mecanizare a agriculturii cît și a cooperativelor agricole să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru grăbirea lucrărilor de recoltare și treieriș. Mai multă atenție trebuie acordată și arăturilor de vară care s-au executat pînă la sfîrșitul acestei săptămîni pe numai 20 la sută din suprafețele prevăzute în unitățile agricole din județ. Eliberînd cît mai urgent terenurile de paie și snopi și organizînd munca în două schimburi, să se asigure condiții pentru executarea arăturilor de vară într-un ritm cît mai intens. AI. VLAD " USECVENIA PREJUDICIAZĂ RENTABILIZAREA Anul trecut, cînd din inițiativa conducerii de partid și de stat a fost declanșată acțiunea de rentabilizare, în planul de producție al întreprinderii de cariere și balastiere figura un produs (piatră cioplită) prevăzut a se realiza cu pierderi. Ințelegînd ce dificultăți constituie pentru economia națională existența unor activități deficitare, în urma unor analize minuțioase a condițiilor materiale de care dispunea, colectivul întreprinderii a stabilit un întreg ansamblu de măsuri în vederea diminuării volumului mare de cheltuieli înregistrate în exploatarea pietrei cioplite. Eficiența acțiunilor întreprinse, consecvența cu care s-a urmărit aplicarea măsurilor preconizate au făcut posibilă, pînă la finele anului trecut rentabilizarea sortimentului amintit. Pornindu-se de la experiența cîștigată, firesc ar fi fost ca în 1968 succesele dobîndite să fie dezvoltate. Lucrurile au luat însă altă întorsătură. După primul trimestru al anului curent, întreprinderea a înregistrat nici mai mult, nici mai puțin de 1.927.000 lei cheltuieli peste plan. Cum se explică fenomenul amintit? Să fi fost oare totul un artificiu? Să vedem. Cele aproape două milioane lei cheltuite în plus se datoresc unor schimbări, dependente sau independente de întreprindere, intervenite în procesul de producție. Factorul cu cea mai mare pondere l-a constituit trecerea executării lucrărilor de decopertare din regie în antrepriză. Oprindune asupra acestei chestiuni, n-am vrea să se creeze impresia că executarea lucrărilor de decopertare de către unități specializate este mai puțin avantajoasă. Nu însă despre acest lucru e vorba, ci despre faptul că măsura de schimbare a modului de executare a decopertării a fost luată cu întîrziere și fără ca întreprinderea să fie avertizată. Consecințele? Pînă ce s-a întocmit documentația, pînă ce unitățile de construcții au executat lucrările de organizare a șantierului, întreprinderea a trebuit să continue exploatarea fără a avea front de lucru asigurat. Din motivele amintite, pentru înlăturarea sterilului, a fost neccesară executarea unor transporturi suplimentare masive a căror valoare s-a ridicat la multe sute de mii de lei. Cantitatea mare de pămînt dislocată, neputînd fi complet eliminată, a afectat randamentul atins înainte în exploatare. Concret, față de 25%, procent cu care s-a lucrat înainte, volumul sterilului s-a ridicat la 32%. Acest fapt, precum și condițiile atmosferice neprielnice, au făcut imposibilă realizarea planului trimestrial la sortimentele piatră spartă și produse de balastieră. în afara inconvenientelor amintite, umflarea cheltuielilor de producție în primul trimestru este și rezultatul unor neajunsuri care au existat în organizarea și desfășurarea muncii, nivelului scăzut al producției în unele sectoare. Datorită nerespectării normelor de întreținere și exploatare prevăzute, unele utilaje au stagnat, în repetate rînduri, în diverse cariere și balastiere s-a lucrat rudimentar, multe metode de muncă și mașini folosite au fost necorespunzătoare. Firesc, aceste neajunsuri au favorizat sporirea volumului de cheltuieli. Situația în care se află întreprinderea, paradoxală de altfel, dacă ținem seama că numai cu cîteva luni în urmă se înregistrase un pas important în ridicară eficienței economice a activității desfășu r. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a ll-a) „O cunună-i țara-ntreagă" După încercările din ultimii ani de a închega un ansamblu folcloric clujean, se pare că, în sfîrșit, ne aflăm în fața unei reușite. Consiliul municipal Cluj al Uniuni Generale a Sindicatelor a alcătuit un asemenea ansamblu, care a prezentat vineri, pe stadionul din parc, spectacolul „O cunună-i țara-ntreagă“, demonstrîndu-ne posibilitatea întrunirii într-un debut scenic a cîtorva calități deloc neglijabile în cazul unei formații de amatori. Cei 12 soliști vocali, 3 instrumentiști, dansatorii și ing. Mihai Teognoste, prezentator și autor al momentelor vesele, me-au oferit o reprezentație „legată“, cu melodii cunoscute, dar și de mai redusă circulație, însă nu mai puțin frumoase, interpretate de la „corect“ la „foarte bine“, sub conducerea muzicală, a lui Dorel Merițoaru. Dintre soliștii vocali cele mai multe aplauze le-au revenit lui Petru Pop, Zaharia Lugigan, Valeria Filipescu și Maria Iosif. O frumoasă apariție au constituit-o frații Toader, taragotiști, unul dintre ei, Nicodin, remarcîndu-se și prin interpretarea la două fluiere a unor doine și învîrtite. Haidăul, dansurile de pe Cîmpie, dansurile maghiare și din Oaș (coregrafia: Dombi Emeric și Alexandru Onuț) au completat, adesea fericit, un program bogat și bine întocmit. Regia (Marin D. Aurelian) a exploatat cu finețe calitățile interpreților, realizînd un spectacol dinamic și ascendent pînă la final. Muncind mai intens și mai disciplinat, proaspătul ansamblu poate și, mai ales, trebuie să devină o prezență artistică puternică în viața unui centru cultural cum e Clujul. Hie CALIAN „Popasul soarelui“ Fotografia: R. WAGNER DECORĂRI CU PRILEJUL ZILEI MARINEI Cu prilejul Zilei Marinei, sîmbătă dimîndeața în sala de festivități a Comandamentului Marinei Militare din Mangalia a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, conferite de Consiliul de Stat. Pentru contribuția adusă la întărirea capacității de apărare a patriei, un număr de 15 ofițeri și subofițeri au fost distinși cu Ordinul Steaua Republicii clasa a IV și clasa a V-a, iar 58 ofițeri, subofițeri și maiștri cu Medalia Virtutea ostășească clasa I și clasa a II-a. In numele Consiliului de Stat, al tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, cei distinși au fost felicitați călduros de general-colonel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, care a înmînat decorațiile. (Agerpres) FESTIVITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR DISTINCȚII ieri la amiază a avut loc, în sala mică a Consiliului popular județean provizoriu festivitatea înmînării unor distincții. La festivitate au luat parte tovarășii Aurel Duca, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean provizoriu, Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Ștefan Peterfi a înmînat Ordinul Muncii cl. a III a unui număr de 41 de muncitori din județul Cluj, pentru merite deosebite în muncă și deținerea titlului de fruntaș în întrecerea socialistă timp de 5 ani consecutiv. In numele celor decorați au mulțumit pentru distincțiile acordate lăcătușul Petru Mocanu de la Uzina de reparat locomotive și tăbăcarul Gavrilă Costin de la Fabrica de pielărie și încălțăminte Slujeana. • •••••• Cluj Muzeul etnografic al Transilvaniei se bucură zilnic de o mare afluență de vizitatori MĂSURI PRINCIPIALE ȘI ECHITABILE PRIVIND SISTEMUL PREMIAL îmbunătățirile aduse recent prin hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliului de Miniștri, modului de repartizare a fondurilor de premiere și de acordare a premiilor individuale personalului tehnico-administrativ și de specialitate din întreprinderile și instituțiile de stat vin să se adauge măsurilor de larg interes social luate în ultimul timp de partid și de guvern pentru aplicarea justă a principiului socialist de cointeresare materială a oamenilor muncii. Aceste măsuri, prin caracterul lor, au trezit un viu interes în rîndurile inginerilor, tehnicienilor și ale celorlalți salariați, aceștia au apreciat că noile măsuri sînt menite să asigure raporturi echitabile între veniturile diferitelor categorii de salariați, înlăturînd cîștigurile excesive, disproporționate și nejustificate. Din acest punct de vedere e bine să reamintim că potrivit sistemului de premiere de pînă acum exista practica ca, după ce se asigura premierea personalului de conducere și de specialitate cu pînă la 50 la sută din salariul tarifar, fondul de premiere rămas era acordat salariaților cu funcții de execuție, desigur, în proporții mult mai mici. Din această cauză salariații care munceau efectiv pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan sau de serviciu, beneficiau de premii mici, ceea ce, desigur, nu putea să aibă caracter stimulativ. Iată cîteva exemple semnificative în acest sens: La Fabrica de cartoane din Cluj, în loan UDREA, președintele Consiliului județean Cluj al U.G.S.R. primul trimestru al acestui an, cadrele de conducere au beneficiat de premii în proporție de 45 la sută din salariul tarifar, șefii de serviciu 24 la sută, iar inginerii și tehnicienii 19 la sută. Diferența este și mai evidentă dacă arătăm că inginerul șef care are un salariu lunar de 2 600 lei a primit 2 510 lei premii, pe cînd unui tehnician I cu salariu de 1 600 lei i s-au acordat 980 lei. La Tehnofrig, contabilul șef, care are un salariu lunar de 3100 lei, a primit 4 650 lei premii, iar directorul adjunct cu un salariu de 3 100 lei, a beneficiat de 4 145 lei premii. Inginerii tehnologi din secții în schimb, avînd salarii cuprinse între 1 600—1 800 lei, au fost premiați cu 750—1100 lei. Nu vrem să diminuăm răspunderea cadrelor de conducere, dar disproporțiile atît de mari nu se pot numi echitabile. Asemenea situații au existat și în alte unități. Disproporții mari există și în întreprinderile din aceiași ramură. Pe baza indicațiilor partidului și guvernului privind asigurarea unei legături directe între veniturile și contribuția efectivă adusă la activitatea economică, socială și culturală, diferențierea cotelor de premiere a fost dimensionată pe baze realiste. Noile reglementări precizează că, dacă pînă acum ministerele puteau stabili cote diferențiate de premiere pentru fiecare întreprindere în parte cu 15 la sută în plus sau în minus față de cota medie aprobată pentru ramura respectivă, de acum înainte, cotele de premiere aprobate pentru fiecare ramură vor fi aplicate unitar. In ce privește premiile individuale, hotărîrea precizează că la unitățile economice diferențele dintre diversele categorii de personal tehnico-administrativ nu vor putea depăși 10 la sută, respectiv plusminus 5 la sută față de cota medie de constituire a fondului de premiere pe întreprinderea respectivă. Astfel se vor evita disproporțiile de care aminteam mai sus dintre premiile primite de cadrele de conducere și personalul de execuție. Spre exemplu, în ramura construcțiilor de mașini, pentru care cota de premiere aprobată reprezintă 20,8 la sută din salariul tarifar, în mod individual va putea fi diferențiată între 25,8 la sută și 15,8 la sută din salariul tarifar. Noua hotărîre prevede îmbunătățiri și în ceea ce privește modalitatea de acordare a premiilor pentru unitățile centrale ale administrației de stat și pentru alte instituții unde cotele de constituire sînt mai mici. Una din reglementările importante ale hotărîrii este posibilitatea tuturor salariaților tehnico-administrativi care și-au îndeplinit și depășit sarcinile profesionale și de serviciu de a beneficia de premii, cu excepția celor cu abateri de la disciplina muncii și de serviciu. Diferențierea premiilor în limitele cotelor stabilite, potrivit hotărîrii, este lăsată la aprecierea comitetelor de direcție. Ele au însă obligația de a consulta comitetele sindicatelor. Consultarea nu are un caracter formal, ci se face cu scopul de a evita subiectivismul și alte anomalii ca s-ar putea ivi în stabilirea și acordarea acestor stimulente. Aceasta presupune ca propunerile să fie cunoscute de comitetul sindicatului, care în prealabil s-a consultat cu activul sindical din secții și colectivele de muncă. Acest lucru va preîntîmpina abaterile ce s-ar putea ivi și care ar putea să influențeze negativ caracterul stimulativ al premiilor. Avem ferma convingere că noile reglementări privind sistemul premiat vor avea un puternic efect stimulativ asupra colectivelor din întreprinderi și instituții. Ele vor amplifica eforturile depuse pentru înfăptuirea și depășirea sarcinilor de plan.