Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)

1968-09-11 / 6796. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII­ Nr. 6796 Miercuri 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani RADIOGRAFIE STATISTICA Industria județului Cluj in cele două treimi expirate ale anului 1968 . Rezultatele pozitive obținu­te în îndeplinirea sarcinilor de plan pe cele 8 luni scurse din acest an exprimă dorința fermă, abnegația și eforturile depuse de colectivele între­prinderilor industriale din județul Cluj, de a contribui, prin succese în producție, la dezvoltarea și întărirea pa­triei noastre socialiste. Datele­ înregistrate arată că, în in­dustria județului nostru, pre­vederile planului pe 8 luni au fost depășite în toate compar­timentele: producția globală, producția marfă,­ productivita­tea muncii, export, acumulări bănești. Succesele dobîndite primesc o semnificație și mai importantă, dacă ținem sea­ma că depășirea sarcinilor a avut loc în condițiile supli­mentării retroactive a indica­­t­orilor de plan, pe întreaga perioadă expirată. Dar să vorbească cifrele, prin graiul lor lapidar și pre­cis: Pe ansamblul județului Cluj planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,2 la sută, volumul efectiv al producției industriale fiind mai mare decît cel realizat în perioada corespunzătoare a anului trecut cu 14,4 la sută. Volumul planificat al pro­ducției marfă vîndută și în­casată a fost depășit cu 130 milioane lei. in toate ramurile industriale au fost fabricate peste plan importante cantități de produ­se. Printre altele, întreprinde­rile industriale din județ au dat economiei naționale peste prevederile planului aproape 1.200 tone oțel, 28 tone ma­teriale electroceramice izolan­­te, 80 tone sodă caustică, 10 tone policlorură de vinil, 44 mii mp plăci din particule a­­glomerate de lemn, peste 13 mii mp furnire, 7.400 bucăți tricotaje, 476 tone carne, pes­te 200 tone produse zaharoa­se și alte produse, mijloace de producție și bunuri de larg consum. Productivitatea muncii pla­nificată pe un salariat din in­dustrie a fost realizată în pro­porție de 101,2 la sută. Creș­terea productivității muncii a contribuit la obținerea sporu­lui de producție globală față de plan cu 55 la sută. Nivelul efectiv al productivității muncii a fost cu 9,5 la sută superior celui realizat în a­­ceeași perioadă a anului pre­cedent. Sarcinile de livrare pentru export au fost îndeplinite în proporție de 105,5 la sută în comparație cu planul și în proporție de 103,9 la sută fa­ță de termenele contractuale. Rezultatele dobîndite în dez­voltarea producției industriale reflectă largul răsunet care l-au avut în rândurile oame­nilor muncii din industria ju­dețului nostru hotărârile a­­doptate la Plenara din 19 iunie a. c. a Comitetului Cen­tral al P.C.R., privind identi­ficarea și valorificarea de noi resurse și posibilități în ve­derea sporirii volumului de producție atît pentru consu­mul intern, cît și pentru ex­port. Totodată, depășirea cu procentele arătate a prevede­rilor din plan dovedesc stră­duința muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor din unită­țile noastre industriale de a obține zi de zi noi succese în muncă, de a întrece și limitele planului majorat. Dintre întreprinderile cu cele mai bune rezultate se nu­mără Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, Uzina Chimică din Turda, Terapia și Fabrica Dezideriu LASZLOFFY, director adjunct al Direcției județene de statistică (Continuare în pag. a lll-a) *S Is \ 5 *III IN ZIARUL DE AZI: • Interviul nostRU: FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICA MUNCII CULTURALE DE MASA • CRONICA ANACRONICILOR • DISCUȚIE CU ACAD. T. POPOVICI DESPRE SEMINARUL DE „TEORIA INTERPOLĂRII ȘI NOȚIU­NEA DE CONVEXITATE“ • VIAța de partid: GARANȚIA UNEI ACTIVITĂȚI RODNICE • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA I skt+A Cluj — Piața Mihai Viteazul. Vedere din avion. Cauza tuturor cooperatorilor. SPORIREA $1 BUNA GOSPODĂRIRE A ATITUDNII 0BSIESC Așezată într-o zonă delu­roasă, cu soluri podzolite mai puțin fertile, cooperativa noas­tră agricolă dispune de tere­nuri care solicită investiții bă­nești și de muncă multiple pentru a asigura producțiile și veniturile scontate. Cooperato­­rii noștri s-au convins însă de-a lungul anilor că și în a­­ceste condiții există posibili­tăți de a obține recolte bune și venituri bănești sporite da­că se asigură o bună orienta­re a producției, prin dezvol­tarea acelor ramuri care valo­rifică cel mai eficient condi­țiile pedoclimatice specifice și se creează baza tehnico-mate­­rială necesară perfecționării continue a procesului de pro­ducție. Acționînd cu perseve­rență în această direcție, noi am reușit în ultimii ani să obținem producții de grîu și porumb precum și rezultate în fermele zootehnice, superioare față de unitățile cooperatiste învecinate, să asigurăm pe a­­ceastă cale venituri mai mari membrilor cooperatori. Și în anul acesta, de exemplu, ex­tinderea soiurilor intensive de grîu și fertilizarea judicioasă a întregii suprafețe cu îngră­șăminte chimice, ne-a permis să obținem o producție medie de peste 2300 kg grîu la hec­tar, avînd astfel posibilitatea să vindem statului cu 20 tone mai mult decît s-a contractat și, în același timp, să reparti­zăm cite 4 kg grîu la zi/mun­că. Sectorul zootehnic, care ca­pătă o pondere din ce în ce mai mare în unitatea noastră, este de asemenea în plină dez­voltare. Din cei 300 de viței prevăzuți să-i îngrășăm în acest an, pînă acuma am li­vrat 195, la greutatea medie de 305 kg. De asemenea, coope­rativa noastră a obținut pînă la sfîrșitul lunii august o pro­ducție medie de 1500 litri lap­te de la o vacă furajată, din care 82»/o reprezintă producția marfă. Ca urmare, veniturile planificate din sectorul zooteh­nic în primul semestru au fost realizate în proporție de 184­/0. Ne-am propus ca în anul vii­tor să dezvoltăm și mai mult zootehnia, în primul rînd în­­grășătoria de viței, astfel ca să putem livra cel puțin 500 de bovine tinere îngrășate, ceea ce ne va asigura un ve­nit de cca 1,3 milioane lei. In acest scop am făcut amena­jări pentru lărgirea capacită­ții de adăpostire a grajdurilor și investiții pentru introduce­rea alimentării cu apă. Ne pre­ocupăm totodată de asigurarea unei baze furajere echilibrate. Realizările amintite și pla­nurile noastre de viitor pri­vind consolidarea economică a cooperativei ar fi de necon­ceput fără dezvoltarea conti­nuă a proprietății obștești. Va­­loarea avuției obștești a coo­perativei noastre agricole de­pășește în prezent 3,6 mili­oane lei. Pentru sporirea avu­tului obștesc și pentru a ne asigura fondurile necesare noi­lor investiții, se repartizează anual circa 20 °­ C din venituri­le cooperativei la fondul de a­­cumulare. In anul acesta, pînă în prezent, am alocat 130.000 lei la fondul de acumulare, ceea ce ne-a permis să reali­zăm o serie de obiective de investiții, urmînd să ne cumpă­răm și un tractor rutier, cu o remorcă. Membrii cooperativei noas­tre sînt convinși că dezvoltînd fermele de animale, ridicînd construcțiile agrozootehnice necesare, extinzînd plantațiile pomi-viticole, îmbogățind par­cul de mașini și mijloace de transport, într-un cuvînt spo­rind mereu avuția obștească, vom avea posibilitatea să lăr­gim și să dezvoltăm continuu producția, atît în sectorul ve­getal, cît și în cel zootehnic, ceea ce va contribui nemijlo­cit la consolidarea economică a cooperativei și la ridicarea bunăstării fiecărui cooperator. Dar, în același timp, ei își dau tot mai mult seama că nu este suficient numai ca avuția ob­ștească să crească, ci este esen­țial ca bunurile obștești să fie cît mai bine gospodărite, păs­trate și apărate de orice dete­riorare sau înstrăinare. De­geaba am avea multe anima­le, dar cu producții scăzute, sau plantații întinse și prost întreținute; ele în loc să ne aducă venituri, ne-ar cauza numai cheltuieli. De aceea, în adunările generale ale coope­ratorilor, în adunările de partid și în ședințele consiliu­lui de conducere, pe prim plan se situează­ dezbaterea Ștefan MATEI, președintele C.A.P. Așchileul Mic (Continuare în pag. a lll-a) Și de astă dată ideea cea bună a învins. Sub ochii lor, locuitorii Aghireșului văd dezvoltîndu-se, de la o lună la alta, acea întreprindere pe care o numesc, nu chiar im­propriu, „Caolina“. De fapt, Exploatarea minieră Aghireș nu produce doar caolin, ma­terie primă de bază în fabri­carea porțelanului, ci și nisi­puri necesare turnătoriilor și altor sectoare de activitate. Spuneam că a învins ideea cea bună și anume aceea de a construi aoi la Aghireș noi linii tehnologice pentru pre­pararea caolinului și nisipu­lui, dezvoltindu-se astfel ac­tuala întreprindere din loca­litate. Exista și părerea că noile investiții ar trebui am­plasate undeva în marginea Clujului, aproape de Someș, deoarece procesul tehnologic cere foarte multă apă. Ar fi însemnat transportarea mate­riei prime de la Aghireș la Cluj, ar fi însemnat mutarea activității principale la Cluj — deoarece noile investiții duc la creșterea producției de caolin și nisip de 3 ori — ar fi însemnat împrăștierea forțe­lor tehnice ale întreprinderii și multe altele. Dar, așa cum rațional s-a hotărît, pentru că eficiența investițiilor este mai spornică, obiectivele au fost concentrate aproape de sursa de materii prime, alături de vechile instalații surori. Un cîștig foarte mare este și pen­tru Aghireș ca localitate. A­­cest centru muncitoresc, care cuprinde o centrală termoe­lectrică, o exploatare minieră de cărbuni, o fabrică de ipsos și, în fine, exploatarea minie­ră care produce nisip și cao­lin — va cunoaște în viitorii ani o retrezire ca urmare a dezvoltării ultimelor două în­treprinderi. Sutele de milioa­ne care se investesc în actua­lul cincinal vor crește pon­derea industrială a Aghireșu­lui, îi vor ridica gradul urba­nistic. Dar să revenim la noile in­vestiții de la Exploatarea mi­nieră Aghireș. Așa după cum ne-a informat ing. Marin JIRCU, șeful exploatării, în a­­cest an au fost puse in func­ție primele două din cele 4 linii tehnologice ce se con­struiesc aici. De fapt, este vorba doar de acele părți ale liniilor tehnologice care pre­pară nisipul și care sunt în­zestrate cu utilaje românești. Urmează ca în continuare li­niile să fie completate cu alte utilaje din import, pentru ob­ținerea caolinului. Dar sectoa­rele din liniile tehnologice ca­re prepară nisip lucrează din plin. Urmare a bunei organi­zări a muncii pe șantier — pentru care felicităm pe con­structori — a sprijinului acor­dat permanent de întreprinde­rea minieră și de exploatare — cele două linii au fost puse în funcție înainte de termen. Aceasta înseamnă că econo­mia națională a primit in plus însemnate cantități de nisip, materie primă atît de solici­tată în industrie. Stînd de vorbă cu inginerii exploatării miniere am aflat un fapt deosebit de îmbucu­rător, deși n-au trecut multe luni de la punerea în funcție a noilor linii, indicii de pro­ductivitate planificați au fost depășiți. In prezent se reali­zează în medie cu 14 tone/ oră (pe o linie) mai mult ni­sip decît prevede proiectul. Această importantă realiza­re nu se datorește intîmplării sau unei exagerate solicitări a utilajelor. Se datorește — așa cum apreciază beneficiarii in­vestițiilor — calității irepro­șabile a utilajelor montate (după cum am mai spus a­­ceste utilaje sunt fabricate in țară) și, adăugăm noi, atenției deosebite a montatorilor și a celor ce au pregătit liniile pi­nă la darea lor în exploatare. Ceea ce-i bucură, în plus, pe oamenii exploatării este și aceea că nisipul obținut de la noile linii este de o cali­tate nesperat de bună. Puri­tatea lui îl încadrează in sor­timentul „nisip dublu spă­lat“, deși instalațiile nu sunt pentru un astfel de nisip. Felicitări, deci, celor ce au construit asemenea utilaje, celor ce le-au montat, felici­tări celor ce le exploatează... Pe șantier continuă lucrul în ciuda deselor și prea mul­tor rafale de ploaie. Se mun­cește cu aceeași susținută in­tensitate, la liniile 3 și 4 și la alte obiective. Constructorii doresc ca începutul anului 1970 să-i găsească cu lucră­rile terminate. Atunci, sutele de milioane investite vor fi materializate in instalații, cu un înalt nivel de automatiza­re, și care — după cum am mai arătat — vor contribui la creșterea producției de caolin și nisip de aproximativ 3 ori. Așteptăm deci începutul lui ’70. Avanpremiera care a a­­vut loc anul acesta ne anunță roade bogate. Ion GOIA AVANPREMIERĂ 1970 r * f—r­s JBV­r­M* * á Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației parlamentare olandeze Marți dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președinte­le Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit delegația parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreședinte al celei de-a doua camere a Sta­telor Generale, care se află în­tr-o vizită în țara noastră la invitația Marii Adunări Națio­nale. La primire au participat E­­mil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliu­lui­ de Stat. A fost de față Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasado­rul Olandei la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosfe­ră de cordialitate, au fost a­­bordate probleme privind dez­voltarea colaborării între cele două țări, precum și unele as­pecte ale situației internațio­nale actuale. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe Michael Stewart Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marți di­mineața, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Ste­wart. Cu acest prilej au fost dis­cutate unele probleme de in­teres reciproc privind dezvol­tarea relațiilor româno-brita­­nice, precum și aspecte ale situației internaționale ac­tuale. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Va­sile Pungan, ambasadorul Ro­mâniei la Londra. Oaspetele a fost însoțit de sir John Chadwick, ambasa­dorul Marii Britanii la Bucu­rești, P. T. Hayman, subse­cretar de stat pentru afaceri­le externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, șeful departa­mentului de știri, C. S. R. Gifford, consilier, director ad­junct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, și P. J. Goulden, con­silier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres). O NOUĂ ZONĂ INDUSTRIALĂ LA TG. MUREȘ In partea de sud-est a ora­șului Tg. Mureș, a fost inau­gurată o nouă zonă industria­lă în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate, a cărei construcție a și înce­put, este fabrica de mașini de calculat electromecanice. A­­ceste mașini, realizate pentru prima oară în țară, vor fi des­tinate celor mai diverse cal­cule de birou. Anual la Tg. Mureș se vor produce 30.000 de astfel de mașini. Se preve­de ca fabrica să intre în func­țiune în prima parte a anu­lui 1970. Construirea acestui obiectiv a fost încredințat u­­nui șantier aparținînd între­prinderii de construcții și mon­taj din Cluj. I (Agerpres). Consfătuirile cadrelor didactice Ieri au început, la Cluj, la Casa universita­rilor și la Casa de cultură a studenților, la Dej, Turda și Cîmpia Turzii consfătuirile ca­drelor didactice din județul Cluj. Participă educatoarele, învățătorii, profesorii din învă­­țămîntul de cultură generală, profesional, teh­nic și de specialitate, din școlile speciale. La deschidere au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, și Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid — la Casa universitarilor, unde are loc consfătuirea ca­drelor didactice din liceele teoretice și de spe­cialitate din Cluj, Constantin Crișan, secretar al Comitetului județean de partid, și Garofița Pavel, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — la Casa de cultură a studenților, unde are loc consfă­tuirea cadrelor didactice din grădinițe, școlile generale și profesionale din Cluj, Roman Mo­rar, secretar al Comitetului județean de partid — la Turda, Vasile Lădaru, prim-se­cretar al Comitetului municipal de partid Dej — la Dej, Constantin Olah, șeful secției de artă și cultură a Comitetului județean de partid, care au salutat cadrele didactice par­ticipante din partea biroului Comitetului ju­dețean de partid, și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, subliniind sarcinile deosebite, de mare răspundere, care le stau în față, de a educa și instrui noua generație. Prima zi a consfătuirilor a prilejuit un bi­lanț al activității desfășurate în anul școlar trecut, subliniind totodată sarcinile care revin cadrelor didactice în lumina Directivelor C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învățămîntului și a noii legi a învățămîntului. Au urmat dis­cuții pe marginea referatelor prezentate. Azi continuă lucrările pe specialități. Discuțiile sînt îndreptate spre aprofundarea noilor pro­grame, a manualelor școlare. Ele prilejuiesc totodată un schimb de experiență privind metodica predării precum și crearea condiții­lor pentru parcurgerea materiei respective în timpul anului școlar. Mîine vor începe consfătuiri ale cadrelor didactice în Cluj (de la școlile din comunele și satele învecinate), Turda (comune învecina­te), Gherla și Huedin. Aspect din timpul consfătuirii

Next