Făclia, iulie-septembrie 1968 (Anul 22, nr. 6735-6812)
1968-09-11 / 6796. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII Nr. 6796 Miercuri 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani RADIOGRAFIE STATISTICA Industria județului Cluj in cele două treimi expirate ale anului 1968 . Rezultatele pozitive obținute în îndeplinirea sarcinilor de plan pe cele 8 luni scurse din acest an exprimă dorința fermă, abnegația și eforturile depuse de colectivele întreprinderilor industriale din județul Cluj, de a contribui, prin succese în producție, la dezvoltarea și întărirea patriei noastre socialiste. Datele înregistrate arată că, în industria județului nostru, prevederile planului pe 8 luni au fost depășite în toate compartimentele: producția globală, producția marfă, productivitatea muncii, export, acumulări bănești. Succesele dobîndite primesc o semnificație și mai importantă, dacă ținem seama că depășirea sarcinilor a avut loc în condițiile suplimentării retroactive a indicatorilor de plan, pe întreaga perioadă expirată. Dar să vorbească cifrele, prin graiul lor lapidar și precis: Pe ansamblul județului Cluj planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,2 la sută, volumul efectiv al producției industriale fiind mai mare decît cel realizat în perioada corespunzătoare a anului trecut cu 14,4 la sută. Volumul planificat al producției marfă vîndută și încasată a fost depășit cu 130 milioane lei. in toate ramurile industriale au fost fabricate peste plan importante cantități de produse. Printre altele, întreprinderile industriale din județ au dat economiei naționale peste prevederile planului aproape 1.200 tone oțel, 28 tone materiale electroceramice izolante, 80 tone sodă caustică, 10 tone policlorură de vinil, 44 mii mp plăci din particule aglomerate de lemn, peste 13 mii mp furnire, 7.400 bucăți tricotaje, 476 tone carne, peste 200 tone produse zaharoase și alte produse, mijloace de producție și bunuri de larg consum. Productivitatea muncii planificată pe un salariat din industrie a fost realizată în proporție de 101,2 la sută. Creșterea productivității muncii a contribuit la obținerea sporului de producție globală față de plan cu 55 la sută. Nivelul efectiv al productivității muncii a fost cu 9,5 la sută superior celui realizat în aceeași perioadă a anului precedent. Sarcinile de livrare pentru export au fost îndeplinite în proporție de 105,5 la sută în comparație cu planul și în proporție de 103,9 la sută față de termenele contractuale. Rezultatele dobîndite în dezvoltarea producției industriale reflectă largul răsunet care l-au avut în rândurile oamenilor muncii din industria județului nostru hotărârile adoptate la Plenara din 19 iunie a. c. a Comitetului Central al P.C.R., privind identificarea și valorificarea de noi resurse și posibilități în vederea sporirii volumului de producție atît pentru consumul intern, cît și pentru export. Totodată, depășirea cu procentele arătate a prevederilor din plan dovedesc străduința muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din unitățile noastre industriale de a obține zi de zi noi succese în muncă, de a întrece și limitele planului majorat. Dintre întreprinderile cu cele mai bune rezultate se numără Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, Uzina Chimică din Turda, Terapia și Fabrica Dezideriu LASZLOFFY, director adjunct al Direcției județene de statistică (Continuare în pag. a lll-a) *S Is \ 5 *III IN ZIARUL DE AZI: • Interviul nostRU: FUNDAMENTARE ȘTIINȚIFICA MUNCII CULTURALE DE MASA • CRONICA ANACRONICILOR • DISCUȚIE CU ACAD. T. POPOVICI DESPRE SEMINARUL DE „TEORIA INTERPOLĂRII ȘI NOȚIUNEA DE CONVEXITATE“ • VIAța de partid: GARANȚIA UNEI ACTIVITĂȚI RODNICE • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA I skt+A Cluj — Piața Mihai Viteazul. Vedere din avion. Cauza tuturor cooperatorilor. SPORIREA $1 BUNA GOSPODĂRIRE A ATITUDNII 0BSIESC Așezată într-o zonă deluroasă, cu soluri podzolite mai puțin fertile, cooperativa noastră agricolă dispune de terenuri care solicită investiții bănești și de muncă multiple pentru a asigura producțiile și veniturile scontate. Cooperatorii noștri s-au convins însă de-a lungul anilor că și în aceste condiții există posibilități de a obține recolte bune și venituri bănești sporite dacă se asigură o bună orientare a producției, prin dezvoltarea acelor ramuri care valorifică cel mai eficient condițiile pedoclimatice specifice și se creează baza tehnico-materială necesară perfecționării continue a procesului de producție. Acționînd cu perseverență în această direcție, noi am reușit în ultimii ani să obținem producții de grîu și porumb precum și rezultate în fermele zootehnice, superioare față de unitățile cooperatiste învecinate, să asigurăm pe această cale venituri mai mari membrilor cooperatori. Și în anul acesta, de exemplu, extinderea soiurilor intensive de grîu și fertilizarea judicioasă a întregii suprafețe cu îngrășăminte chimice, ne-a permis să obținem o producție medie de peste 2300 kg grîu la hectar, avînd astfel posibilitatea să vindem statului cu 20 tone mai mult decît s-a contractat și, în același timp, să repartizăm cite 4 kg grîu la zi/muncă. Sectorul zootehnic, care capătă o pondere din ce în ce mai mare în unitatea noastră, este de asemenea în plină dezvoltare. Din cei 300 de viței prevăzuți să-i îngrășăm în acest an, pînă acuma am livrat 195, la greutatea medie de 305 kg. De asemenea, cooperativa noastră a obținut pînă la sfîrșitul lunii august o producție medie de 1500 litri lapte de la o vacă furajată, din care 82»/o reprezintă producția marfă. Ca urmare, veniturile planificate din sectorul zootehnic în primul semestru au fost realizate în proporție de 184/0. Ne-am propus ca în anul viitor să dezvoltăm și mai mult zootehnia, în primul rînd îngrășătoria de viței, astfel ca să putem livra cel puțin 500 de bovine tinere îngrășate, ceea ce ne va asigura un venit de cca 1,3 milioane lei. In acest scop am făcut amenajări pentru lărgirea capacității de adăpostire a grajdurilor și investiții pentru introducerea alimentării cu apă. Ne preocupăm totodată de asigurarea unei baze furajere echilibrate. Realizările amintite și planurile noastre de viitor privind consolidarea economică a cooperativei ar fi de neconceput fără dezvoltarea continuă a proprietății obștești. Valoarea avuției obștești a cooperativei noastre agricole depășește în prezent 3,6 milioane lei. Pentru sporirea avutului obștesc și pentru a ne asigura fondurile necesare noilor investiții, se repartizează anual circa 20 ° C din veniturile cooperativei la fondul de acumulare. In anul acesta, pînă în prezent, am alocat 130.000 lei la fondul de acumulare, ceea ce ne-a permis să realizăm o serie de obiective de investiții, urmînd să ne cumpărăm și un tractor rutier, cu o remorcă. Membrii cooperativei noastre sînt convinși că dezvoltînd fermele de animale, ridicînd construcțiile agrozootehnice necesare, extinzînd plantațiile pomi-viticole, îmbogățind parcul de mașini și mijloace de transport, într-un cuvînt sporind mereu avuția obștească, vom avea posibilitatea să lărgim și să dezvoltăm continuu producția, atît în sectorul vegetal, cît și în cel zootehnic, ceea ce va contribui nemijlocit la consolidarea economică a cooperativei și la ridicarea bunăstării fiecărui cooperator. Dar, în același timp, ei își dau tot mai mult seama că nu este suficient numai ca avuția obștească să crească, ci este esențial ca bunurile obștești să fie cît mai bine gospodărite, păstrate și apărate de orice deteriorare sau înstrăinare. Degeaba am avea multe animale, dar cu producții scăzute, sau plantații întinse și prost întreținute; ele în loc să ne aducă venituri, ne-ar cauza numai cheltuieli. De aceea, în adunările generale ale cooperatorilor, în adunările de partid și în ședințele consiliului de conducere, pe prim plan se situează dezbaterea Ștefan MATEI, președintele C.A.P. Așchileul Mic (Continuare în pag. a lll-a) Și de astă dată ideea cea bună a învins. Sub ochii lor, locuitorii Aghireșului văd dezvoltîndu-se, de la o lună la alta, acea întreprindere pe care o numesc, nu chiar impropriu, „Caolina“. De fapt, Exploatarea minieră Aghireș nu produce doar caolin, materie primă de bază în fabricarea porțelanului, ci și nisipuri necesare turnătoriilor și altor sectoare de activitate. Spuneam că a învins ideea cea bună și anume aceea de a construi aoi la Aghireș noi linii tehnologice pentru prepararea caolinului și nisipului, dezvoltindu-se astfel actuala întreprindere din localitate. Exista și părerea că noile investiții ar trebui amplasate undeva în marginea Clujului, aproape de Someș, deoarece procesul tehnologic cere foarte multă apă. Ar fi însemnat transportarea materiei prime de la Aghireș la Cluj, ar fi însemnat mutarea activității principale la Cluj — deoarece noile investiții duc la creșterea producției de caolin și nisip de 3 ori — ar fi însemnat împrăștierea forțelor tehnice ale întreprinderii și multe altele. Dar, așa cum rațional s-a hotărît, pentru că eficiența investițiilor este mai spornică, obiectivele au fost concentrate aproape de sursa de materii prime, alături de vechile instalații surori. Un cîștig foarte mare este și pentru Aghireș ca localitate. Acest centru muncitoresc, care cuprinde o centrală termoelectrică, o exploatare minieră de cărbuni, o fabrică de ipsos și, în fine, exploatarea minieră care produce nisip și caolin — va cunoaște în viitorii ani o retrezire ca urmare a dezvoltării ultimelor două întreprinderi. Sutele de milioane care se investesc în actualul cincinal vor crește ponderea industrială a Aghireșului, îi vor ridica gradul urbanistic. Dar să revenim la noile investiții de la Exploatarea minieră Aghireș. Așa după cum ne-a informat ing. Marin JIRCU, șeful exploatării, în acest an au fost puse in funcție primele două din cele 4 linii tehnologice ce se construiesc aici. De fapt, este vorba doar de acele părți ale liniilor tehnologice care prepară nisipul și care sunt înzestrate cu utilaje românești. Urmează ca în continuare liniile să fie completate cu alte utilaje din import, pentru obținerea caolinului. Dar sectoarele din liniile tehnologice care prepară nisip lucrează din plin. Urmare a bunei organizări a muncii pe șantier — pentru care felicităm pe constructori — a sprijinului acordat permanent de întreprinderea minieră și de exploatare — cele două linii au fost puse în funcție înainte de termen. Aceasta înseamnă că economia națională a primit in plus însemnate cantități de nisip, materie primă atît de solicitată în industrie. Stînd de vorbă cu inginerii exploatării miniere am aflat un fapt deosebit de îmbucurător, deși n-au trecut multe luni de la punerea în funcție a noilor linii, indicii de productivitate planificați au fost depășiți. In prezent se realizează în medie cu 14 tone/ oră (pe o linie) mai mult nisip decît prevede proiectul. Această importantă realizare nu se datorește intîmplării sau unei exagerate solicitări a utilajelor. Se datorește — așa cum apreciază beneficiarii investițiilor — calității ireproșabile a utilajelor montate (după cum am mai spus aceste utilaje sunt fabricate in țară) și, adăugăm noi, atenției deosebite a montatorilor și a celor ce au pregătit liniile pină la darea lor în exploatare. Ceea ce-i bucură, în plus, pe oamenii exploatării este și aceea că nisipul obținut de la noile linii este de o calitate nesperat de bună. Puritatea lui îl încadrează in sortimentul „nisip dublu spălat“, deși instalațiile nu sunt pentru un astfel de nisip. Felicitări, deci, celor ce au construit asemenea utilaje, celor ce le-au montat, felicitări celor ce le exploatează... Pe șantier continuă lucrul în ciuda deselor și prea multor rafale de ploaie. Se muncește cu aceeași susținută intensitate, la liniile 3 și 4 și la alte obiective. Constructorii doresc ca începutul anului 1970 să-i găsească cu lucrările terminate. Atunci, sutele de milioane investite vor fi materializate in instalații, cu un înalt nivel de automatizare, și care — după cum am mai arătat — vor contribui la creșterea producției de caolin și nisip de aproximativ 3 ori. Așteptăm deci începutul lui ’70. Avanpremiera care a avut loc anul acesta ne anunță roade bogate. Ion GOIA AVANPREMIERĂ 1970 r * f—rs JBVrM* * á Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației parlamentare olandeze Marți dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegația parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreședinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în țara noastră la invitația Marii Adunări Naționale. La primire au participat Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. A fost de față Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe Michael Stewart Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marți dimineața, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relațiilor româno-britanice, precum și aspecte ale situației internaționale actuale. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoțit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la București, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, șeful departamentului de știri, C. S. R. Gifford, consilier, director adjunct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, și P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres). O NOUĂ ZONĂ INDUSTRIALĂ LA TG. MUREȘ In partea de sud-est a orașului Tg. Mureș, a fost inaugurată o nouă zonă industrială în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate, a cărei construcție a și început, este fabrica de mașini de calculat electromecanice. Aceste mașini, realizate pentru prima oară în țară, vor fi destinate celor mai diverse calcule de birou. Anual la Tg. Mureș se vor produce 30.000 de astfel de mașini. Se prevede ca fabrica să intre în funcțiune în prima parte a anului 1970. Construirea acestui obiectiv a fost încredințat unui șantier aparținînd întreprinderii de construcții și montaj din Cluj. I (Agerpres). Consfătuirile cadrelor didactice Ieri au început, la Cluj, la Casa universitarilor și la Casa de cultură a studenților, la Dej, Turda și Cîmpia Turzii consfătuirile cadrelor didactice din județul Cluj. Participă educatoarele, învățătorii, profesorii din învățămîntul de cultură generală, profesional, tehnic și de specialitate, din școlile speciale. La deschidere au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, și Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid — la Casa universitarilor, unde are loc consfătuirea cadrelor didactice din liceele teoretice și de specialitate din Cluj, Constantin Crișan, secretar al Comitetului județean de partid, și Garofița Pavel, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — la Casa de cultură a studenților, unde are loc consfătuirea cadrelor didactice din grădinițe, școlile generale și profesionale din Cluj, Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid — la Turda, Vasile Lădaru, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Dej — la Dej, Constantin Olah, șeful secției de artă și cultură a Comitetului județean de partid, care au salutat cadrele didactice participante din partea biroului Comitetului județean de partid, și al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, subliniind sarcinile deosebite, de mare răspundere, care le stau în față, de a educa și instrui noua generație. Prima zi a consfătuirilor a prilejuit un bilanț al activității desfășurate în anul școlar trecut, subliniind totodată sarcinile care revin cadrelor didactice în lumina Directivelor C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învățămîntului și a noii legi a învățămîntului. Au urmat discuții pe marginea referatelor prezentate. Azi continuă lucrările pe specialități. Discuțiile sînt îndreptate spre aprofundarea noilor programe, a manualelor școlare. Ele prilejuiesc totodată un schimb de experiență privind metodica predării precum și crearea condițiilor pentru parcurgerea materiei respective în timpul anului școlar. Mîine vor începe consfătuiri ale cadrelor didactice în Cluj (de la școlile din comunele și satele învecinate), Turda (comune învecinate), Gherla și Huedin. Aspect din timpul consfătuirii