Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)
1968-11-22 / 6858. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL comitetului județean cluj al p.c.r. și al consiliului popular __________________ JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII—Nr. 6858 Vineri 22 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani ANCHETĂ AGRICOLĂ Șeful secției-figura centrală in întreprinderea de mecanizare a agriculturii După cum se știe, mai nou, unitățile de bază ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii sunt secțiile de mecanizare amplasate, cum cineva spunea plastic, la „locul pi inii“. In cooperativele agricole. Se știe, de asemenea, că în fruntea fiecărei secții se află un șef investit cu largi atribuții și responsabilități. El este conducătorul nemijlocit, direct, al procesului de producție, răspunzînd personal de buna organizare și desfășurare a acestuia. Oare șefii secțiilor de mecanizare din județul nostru țin seama de acest deziderat? Cum își îndeplinesc atribuțiunile și responsabilitățile încredințate? Ce eficiență are activitatea lor? Ce ajutor solicită sau așteaptă de la comitetele de direcție ale întreprinderilor din care fas parte, pentru rezolvarea ci și succes a sarcinilor ce se revin? Pornind prin județ în căutarea răspunsului la aceste întrebări, am făcut un prim popas la Direcția agricolă județeană. Mai precis, ne-am oprit la sectorul de mecanizare al acesteia. Aflînd despre ce este vorba inginerul AVRAM RUSU, șeful serviciului producție al acestui sector, ne-a declarat: — Deși sunt la începutul activității lor, majoritatea șefilor secțiilor de mecanizare dau dovadă de un larg simț al răspunderii față de misiunea încredințată, sunt receptivi față de orice apare nou, înaintat în domeniul mecanizării agriculturii, se preocupă îndeaproape de îndeplinirea planului de producție și a planului de venituri și cheltuieli. Dovadă este extinderea și diversificarea gamei lucrărilor agricole și neagricole, reducerea cheltuielilor de producție. Pe mulți dintre ei îi poți găsi la orice oră, pînă seara tîrziu, pe cîmp, în mijlocul mecanizatorilor. Din păcate mai sînt și dintre aceia care „uită“ de sarcinile încredințate, stau în expectativă, dar nu dau dovadă de inițiativă în rezolvarea multiplelor probleme ale producției. Intr-un cuvînt, nu s-au ancorat încă în mod temeinic în noul stil de muncă. Am transferat investigațiile pe teren la locul de muncă ai șefilor secțiilor de mecanizare. Ne-am oprit, pe rînd, la Apahida, Răscruci, Iclod, Cășei și în alte părți. Impărtășindu-ne din preocupările pe care le are în noua sa muncă, tov. VASILE BACIU șeful secției de mecanizare din Răscruci ne-a spus: „ Vreau să mă refer, în primul rînd, la modul cum folosim parcul de tractoare și mașini agricole. Intrucît răspund nu numai de îndeplinirea planului de producție ci și a planului de venituri și cheltuieli — indicator care în fostele brigăzi S.M.T. nu se urmărea, am căutat să folo-M. GAVRILA (Continuare în pag. a lll-a) in acest număr Pagina a II-a: PARAZIȚI CU... DIPLOMĂ UNIVERSITATEA MUNCITOREASCĂ „CLUJEANA“ Pagina a III-a: • PROFIL INDUSTRIAL: „PORȚELANUL“ • CONFERINȚE PENTRU DARI DE SEAMA ȘI ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID Pagina a IV-A: • TELEGRAME EXTERNE DE LA Răspunde cerințelor și nevoilor populației rețeaua prestărilor de servicii din mediul rural ? Documentele elaborate de Conferința Națională a P.C.R. au trasat, printre altele, și sarcina organizării și lărgirii activității prestărilor de servicii către populația din mediul rural. In lumina acestor documente, Comitetul executiv provizoriu al Uniunii județene a cooperativelor de consum a acordat o atenție sporită dezvoltării continue a rețelei prestărilor de servicii în comunele și satele județului. Astfel, dacă la începutul anului 1968 în județ existau 241 secții de prestări, la jumătatea lunii trecute numărul lor ajunsese la aproape 300. Au fost înființate, îndeosebi, secții noi de cizmărie, croitorie și frizerie. In același timp, s-a mers și pe diversificarea profilului lor de activitate, înființîndu-se secții de coafură, croitorie pentru femei, de tricotaje, de închiriat obiecte de uz casnic și altele. Pe de altă parte, pentru completarea fondului de marfă din comerț, s-a organizat și fabricarea unor produse în serie mai mică, a căror valoare depășește un milion lei. Astfel, au fost produse de către unele secții ale cooperativelor 30 000 cămășuțe pentru noii născuți, cîteva mii perechi pantaloni bărbătești din joc, cantități însemnate de lenjerie de corp și de pat, precum și obiecte de sezon din material plastic și metal, cum sînt: clipsuri, țigarete mentolate, bigudiuri și altele. Tot în secțiile cooperativelor, în sezonul de vară, mai ales, s-au produs peste 500 000 litri de sifon și răcoritoare. Deoarece cerințele pentru unele materiale de construcție erau mari, pe lîngă unele cooperative — ca de exemplu cele din Soporul de Cîmpie, Mica, Luna, Mihai Viteazul, Sîmpaul și altele — au fost înființate secții pentru fabricatul cărămizilor. Au fost satisfăcute și cerințele populației din Ciucea, aici luînd ființă o secție pentru fabricarea de blocuri pentru zidărie, din amestec de zgură, ipsos și ciment. Hărnicia de care au dat dovadă lucrătorii din aceste secții a avut ca rezultat obținerea unor realizări bune în producție. Așa a fost posibil ca la planul producției marfă pe județ, în primele 10 luni ale anului, să se înregistreze o depășire de 2,3 milioane lei. Cît privește încasările în numerar la secțiile de prestări, planul pe această perioadă a fost depășit cu 9 la sută. Rezultatele obținute demonstrează cu prisosință că sunt create toate premizele ca planul de producție și valoric pe 1968 să fie îndeplinit în condiții corespunzătoare. Trecînd însă la alt aspect și anume acela al modului cum sînt distribuite secțiile de prestări pe cuprinsul județului, constatăm că la acest capitol au mai rămas destul de multe de făcut. Pe de o parte, întîlnim cooperative — cum sînt cele din Gilău, Mociu, Suatu, Iara, Iclod, Someșul—Dej și Clujeana— Cluj — care cuprind între 10— 20 secții, ceea ce denotă o preocupare sporită din partea conducerii lor pentru satisfacerea nevoilor populației cu prestări de servicii. Pe de altă parte, însă, există și conduceri de cooperative care, datorită dezinteresului cu care-și desfășoară activitatea, numărul secțiilor de prestări înființate pe raza lor de activitate se situează cu mult sub nevoile și cerințele îndreptățite ale populației. Astfel, cooperativa de consum din Moldovenești are numai 3 secții de cismărie — în satele Podeni, Plăiești și Bădeni — în timp ce în satul de centru, unde se află și sediul cooperativei, conducerea ei nu s-a învrednicit să deschidă nici o secție. Aceasta, fără a mai vorbi că lipsesc și alte secții ale căror N. ARGEȘEANU VIRSTA DE FOC ȘI DE VIS ’Anotimpurile vieții au fost dintotdeauna subiecte interesante. Poeții le-au dedicat ode, compozitorii le-au cîntat, filozofii le-au disecat și coi mentat, psihologii le-au analizat ... Și... fiecare om le-a trăit sau le va trăi la rîndul și în felul lui. ... îmi amintesc că cineva numea adolescența — vîrstă de foc și de vis... Intr-adevăr, cele mai ardente trăiri și idealurile cele mai mari se plăsmuiesc la această vîrstă. S-o numim „cea mai frumoasă"? E, poate, totuși, exagerat. Pentru că fiecare dintre ele își are farmecul său, bucuriile, plăcerile, visele — un întreg noian de atribute! Vom discuta, deci, la masa rotundă despre adolescență. S-au reunit în jurul ei conf. univ. dr. loan VINȚI, Alexandru STANESCU, cercetător la sectorul de psihologie pedagogică al Filialei din Cluj a Institutului de științe pedagogice, profesorul-psiholog Valer POPA, de la Liceul pedagogic și profesoara-dirigintă Olga BUCURESCU, de la Liceul „Mihail Eminescu" din Cluj. Al. STĂNESCU: „Adolescența reprezintă în viața unui om acea perioadă care întrunește cea mai mare bogăție de atribute, atribute care se află într-o numai restrînsă bogăție de relații lăuntrice, adesea contradictorii. Această etapă a dezvoltării, cuprinsă aproximativ între 15, 16 și 19, 20 de ani, prezintă o seamă de caracteristici generale, mai precis cîteva dominante psiho-fiziologice care, departe de a rupe de celelalte stadii ale dezvoltării personalității, o fac să se stabilească totuși de aceasta. Astfel, accentuarea procesului de creștere în greutate recuperează avansul creșterii în talie, caracteristic preadolescenței, reface proporționalitatea fizică, dă contur armonios corpului și definitivează trăsăturile caracteristice ale feței, ceea ce înseamnă „o cucerire“ pe linia și alta decît cunoașterea psihopedagogică a fiecărui elev, și aceasta să fie o cunoaștere reală, deplină și cît mai mult conștientizată. Eu, profesoreducator, să fiu mereu sigur de măsura în care îl cunosc pe elev, iar acesta să fie conștient cît de mult îl cunosc. Faptul acesta are o mulțime de implicații educative. El constituie un fel de busolă după care elevul își dirijează corabia propriei conduite. Practic, acesta se reflectă în numeroase situații cînd, datorită limitelor cunoașterii elevilor de către clas MASĂ ROTUNDĂ dobîndirii echilibrului, a prezenței, chiar a frumuseții fizice. Amplificarea creșterii fizicoenergetice prin încheierea procesului de osificare și prin intensificarea dezvoltării neurocerebrale — creierul ajunge acum la maxima dezvoltării sale morfo-funcționale — determină importante implicații și modificări de ordin psihic-formativ — se stabilesc acum dominantele personalității sufletești, se încearcă elaborarea unei concepții proprii despre lume și viață, se încearcă răspuns la unele dintre marile întrebări a ceea ce este sau nu firesc, asupra a ceea ce pare sau este într-adevăr necesar; capătă acum o și mai mare importanță contribuția organizațiilor de tineret în a sprijini și îndruma acest proces de evoluție conceptuală. Se conturează idealul de viață, se înțelege mai adînc scopul procesului instructiv-educativ. La adolescent se manifestă tot mai limpede, mai potențat, capacitatea de autoeducare și asta înseamnă o adevărată cucerire în formarea sa ca om“. Olga BUCURESCU: „In cadrul acestor caracteristici generale despre care s-a vorbit, se manifestă o multitudine de individualități. Este necesar să cunoaștem aceste dominante generale ale adolescenței, dar cheia succeselor nu poate călii lor, adoptăm soluții și măsuri nu numai nepotrivite cazului, dar de-a dreptul contraindicate. Aceste considerații pot constitui, un semnal în plus în lumea dascălilor pentru a mări atenția cuvenită cu adevărat adolescenților". Vaier POPA: „Pentru că vîrstă de care vorbim este pe cît de frumoasă, pe atît de dificilă, aș sublinia faptul că ea cere eforturi neobosite pe planul înțelegerii. Al înțelegerii adolescenților din partea noastră, a generației mature, din partea părinților și a educatorilor. Discuții consemnate de Stela-Maria LĂSCUȘ (Continuare în pag. a lll-a) I (Continuare în pag. a lll-a) Colectivul de conducere al Fabricii de pielărie și încălțăminte „Clujeana“, în colaborare cu Camera de Comerț a Republicii Socialiste România, au organizat în incinta fabricii, pentru specialiștii întreprinderii, o expoziție documentară de încălțăminte. Sunt prezentate 300 de modele, cuprinzînd o gamă variată de încălțăminte — pentru femei, bărbați și copii. Specialiștii și cei interesați pot urmări și studia sistemul de confecții pe plan mondial, forma modelului, linia virfului și a tocului, materia primă și bogăția de culori din care sunt confecționate. De asemenea, mai există un stand de reviste de modă a încălțămintei. Uzina Unirea Cluj Noua hală de prelucrări mecanice ÎNTIAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi, 21 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu- Mizil s-au întîlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor. La întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului organizației P.C.R. a compozitorilor din București, secretarii birourilor secțiilor de creație, precum și ai filialelor și cenaclurilor din țară ale Uniunii Compozitorilor. In cadrul întîlnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11—12 decembrie 1968. Primire la președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Arabe Unite, Moustapha Moukhtar, într-o vizită protocolară de prezentare. Le întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a luat parte Petru Purlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Sosirea în Capitală a unei delegații guvernamentale cehoslovace Joi la amiază a sosit în Capitală o delegație guvernamentală a Republicii Socialiste Cehoslovace în vederea semnării noului Acord de colaborare culturală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Cehoslovacă. Delegația cehoslovacă este condusă de Miroslav Galuska, ministrul culturii și informațiilor. (Agerpres) telegramă excelenței sale Domnului CHARLES HELOU( PREȘEDINTELE REPUBLICII LIBAN BEIRUT Cu ocazia zilei naționale a Republicii Liban am plăcerea să adresez Excelenței Voastre felicitări cordiale, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate și progres poporului libanez, și să exprim totodată convingerea că relațiile prietenești româno-libaneze se vor dezvolta continuu. NICOLAE CEAUȘESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România IDEEA UltiM SINGUR STAT ÍNUM ÎNAINTATA DE LA 1848 DIN TRANSILVANIA Unirea — reîntregirea României în granițele sale istorice — vis secular al poporului nostru, a ocupat un loc de seamă în gîndirea înaintată de la 1848 din Transilvania. Lozinca maselor „să ne unim cu Țara“, care a exprimat un sentiment înălțător, de profund patriotism, și-a găsit reflectarea și pe plan teoretic, iar idei ca „strînsa comunicație națională“, la care se referea parițiu la 1848 sau „strînsa unitate sub raport național“, despre care vorbea I. Rusu în aceeași perioadă, au determinat pe gînditorii pașoptiști înaintați din Transilvania să îmbrățișeze și să continue teza DACOROMANIEI, formulată anterior, teză, care în viziunea lor, a însemnat, după cum scria Barițiu, crearea unui „stat național românesc închegat pe teritoriul vechiului stat al Daciei“. Se știe că anterior anului 1848 și chiar la începutul acestui an, la unii gînditori pașoptiști ai revoluției burghezedemocratice din Transilvania și-a făcut loc teza autonomiei Transilvaniei, pe care Al. Papiu Ilarian a concretizat-o în propunerea ca fiecare națiune din Transilvania să aibă un guvern al său și o administrație cu slujbași proprii, iar „națiunile astfel constituite, printr-un guvern central compus din toate națiunile, prin același împărat, prin pace și frăție, vor fi strîns legate laolaltă“. Această teză a fost îmbrățișată la început și de Barițiu, care, acceptînd-o, a militat pentru crearea unui sistem de state în care să fie garantată egalitatea națiunilor, el scriind în acest sens că „...românii cer cu tot dinadinsul înființarea egalității nu numai în drepturi civile, ci și în cele politice, adică precum națiunea sasă și maghiaro-secuie a figurat și mai vreau a figura în faptă ca națiuni politice independente cu al lor teritoriu, așa vrea și pretinde a figura și națiunea română cu al său teritoriu neatîrnat de toate celelalte naționalități...“. încă de la 1848 unii gînditori transilvăneni au părăsit teza autonomiei Transilvaniei pentru o alta, care să satisfacă cît mai bine interesele și aspirațiile națiunii române. George Barițiu, care încă în 1844 scrisese că „tăria și puterea unui popor, baza sa, politica sa de cumpănire, nădejdile sale, prezentul și viitorul său zac în unirea națională“, la 1848, atunci cînd Dieta maghiară a hotărît, împotriva voinței poporului român — cea mai numeroasă componentă a populației Transilvaniei —, „unirea“ Transilvaniei cu Ungaria, a lansat lozinca atît de semnificativă prin mesajul său: „Soarta națiunii române se va hotărî în București și în Iași, iar nu în Cluj, nici la Blaj, nici în Buda“. Realizarea la 24 ianuarie 1859 a UNIRII Țării Românești cu Moldova, pe care Barițiu a caracterizat-o „semănătură, însă răsărită numai de 1-2 policari, o văd vie însă numai înmugurită“, a însuflețit pe gînditorii înaintați din Transilvania, care și-au consacrat și acum, ca și mai înainte, toate puterile lor, toată activitatea lor practică și teoretică, realizării visului secular al poporului nostru: unirea intr-un singur stat. Unirea Principatelor române a produs schimbări în poziția gînditorilor înaintați din Transilvania, pentru că așa cum spunea eruditul profesor blăjan, Timotei Cipariu, „Chestiunea Principatelor de astăzi e pentru români și viitorul lor de așa mare importanță, cît datoria fiecărui român este de a cugeta mult și a se cuprinde cu rezolvarea ei“. Al. Papiu Ilarian în „Memoriu despre raporturile românilor cu nemții, cu slavii și ungurii, în timp de pace și în cazul unei revoluții în răsăritul Europei“, prezentat lui Cuza în 1860, a subliniat necesitatea unirii românilor într-un singur stat, arătînd că Principatele unite nu puteau avea o existență sigură fără Transilvania, și-și motiva teza pe o serie de considerente de ordin național, strategic și geografic, comunitatea de neam, limbă și unitatea de teritoriu fiind invocate aparte. Prin memoriul său, Papiu Ilarian a dat domnitorului o serie de indicații referitoare la politica internă și externă pe care trebuia s-o ducă, vizînd în primul rînd problema unirii românilor într-un singur stat. Se impune mențiunea că domnitorul Cuza a ținut seama de aceste indicații în reformele realizate. Conf. dr. Dumitru FIROIU (Continuare în pag. a lll-a)