Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)

1968-10-18 / 6828. szám

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Vibranta evocare a luptelor revoluționare ale țărănimii Coloana de mașini se în­dreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul ma­rilor răscoale țărănești ce a­­vea să cuprindă întreaga Mol­dovă, Muntenia și Oltenia; de pe aceste pământuri și-au ridicat glasul oropsiții cu șa­se decenii în urmă. Cu adîncă emoție conducă­torii de partid și de stat se opresc în fața unei plăci co­memorative. „Glorie luptăto­rilor împotriva jugului bur­­ghezo-moșieresc, pentru pă­mînt și libertate!“ — stă în­scris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit în­sângeratul februarie 1907. (Continuare în pag. a lll-a) VIZITA CON­DUCĂTORI­LOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚUL BOTOȘANI In continuarea vizitei pe care o fac in nordul Moldovei, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Gheor­­ghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeții județului Botoșani. Pierind de la Iași conducă­torii de partid și de stat au fost salutați cu căldură de lo­cuitorii străvechilor așezări moldovenești de pe drumul Botoșanilor. Ora 11. La intrarea pe te­ritoriul județului Botoșani, oaspeții sunt întîmpinați de mii de țărani îmbrăcați în portul strămoșesc, care îi a­­clamă îndelung, manifestîn­­du-și bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului și statului, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, pomenit a­­desea de cronicari, ținutul Bo­toșanilor a înscris pagini de neuitat în istoria poporului nostru. Pe aici și-a dus Ștefan cel Mare oștile la biruință; aici mai stau și astăzi mărtu­rie ctitorii de seamă ale lui Petru Rareș, Alexandru Lă­­pușneanu, Ieremia Movilă și ale altor domnitori; aceste me­leaguri au dăruit spiritualită­ții românești oameni de sea­mă: pe Mihai Eminescu, Ge­orge Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian și pe mulți alți cărturari și artiști; de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale țărănești, care au cuprins întreaga țară. Ținut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfru­musețat și mai mult prin hăr­nicia și priceperea locuitorilor săi, județul Botoșani se înfă­țișează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce și-au pus pecetea pe fiecare așe­zare. Dragi tovarăși, Doresc să încep prin a vă transmite dv., tuturor locui­torilor municipiului și județu­lui Botoșani, un fierbinte sa­lut din partea Comitetului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernu­lui republicii noastre socia­liste. (Urale puternice). Toto­dată, doresc să exprim mul­țumirile noastre locuitorilor din satele și orașele prin care am trecuit pentru primirea călduroasă, pentru manifestă­rile emoționante cu care am fost întîmpinați. In acestea noi vedem expresia cea mai grăitoare a încrederii pe care dv... întregul nostru popor o are în partidul nostru comu­nist, în conducerea sa, în po­litica marxist-leninistă a par­tidului, îndreptată spre bună­starea și fericirea poporului român. (Aplauze, urale). In aceste două zile ne-am întîlnit cu zeci de mii, cu su­te de m­ii de muncitori, ță­rani, intelectuali. In privirile fiecăruia — bărbați, femei, ti­neri, bătrîni — am văzut ex­presia hotărîrii ferme a po­porului de a înfăptui neabă­tut programul de desăvîrșire a construcției socialiste, ex­presia hotărîrii fiecărui cetă­țean de a face totul pentru înflorirea României, ridicarea bunăstării, întărirea indepen­denței și suveranității patriei socialiste. (Urale puternice). Am vizitat întreprinderea din orașul dv. Am putut constata cu satisfacție că în ultimii doi ani care au trecut de cînd am vizitat-o, colectivul a obținut rezultate bune în activitatea sia, a realizat sarcinile de dez­voltare a producției, că noile capacități de producție au a­­tins parametrii proiectați și asigură produse de calitate tot mai bună. Doresc să ex­prim la acest miting cele mai calde felicitări întregului co­lectiv al Uzinei de textile „Moldova“ din Botoșani și să-i urez noi și noi succese­­ în ac­tivitatea sa. (Vii aplauze). , Ne-am întîln­it cu mulți ță­rani cooperatori, ne-am oprit în comuna Flămînzi, am văzut pe parcurs multe expoziții a­­gricole care înfățișează roade­le bogate ale activității țără­nimii noastre cooperatiste. Am ascultat aici cele spuse de președintele unei cooperative agricole de producție. Am pu­tut constata cu bucurie că ță­rănimea cooperatistă se stră­duiește să folosească tot mai bine mijloacele tehnice, în­­grășămintele chimice, reco­mandările științei, să smulgă recolte tot mai bogate pămân­tului. Doresc ca la acest mi­ting din capitala județului Bo­toșani să exprim țărănimii cooperatiste, tuturor muncito­rilor de pe toate ogoarele ju­dețului, cele mai calde felici­tări și urări de noi și noi suc­cese. (Vii aplauze). Am ascultat aici cuvântul rostit de directorul unui liceu din orașul dv. Pe parcurs, în sate, în orașe, ne-am întîlnit cu zeci de mii de elevi care și-au manifestat bucuria vie, încrederea și dragostea față de Partidul nostru comunist pentru condițiile de învățătu­ră pe care le creează tinerei noastre generații. Intr-adevăr, în județul dv., ca în întreaga țară, condițiile create pentru instruirea copiilor patriei, pentru a asigura tineretului posibil­itatea de a învăța, de a-și însuși cunoștințele cele mai moderne, sunt din ce în ce mai bune. Doresc să-i feli­cit din toată inima pe profe­sorii și învățătorii din Boto­șani, din municipiu și din ju­deț, pe toți elevii, să urez în­tregului corp didactic succese tot mai mari în activitatea nobilă de educare a tinerei generații în spiritul patriotis­mului socialist, al internațio­nalismului proletar, în înar­marea tineretului cu cele mai înalte cunoștințe științifice. (Aplauze puternice, îndelun­gate). Adresez, de asemenea, ele­vilor cele mai bune urări de (Continuare în pag. a IlI-a) Salutul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU participanților la mitingul de la Botoșani Cuvin­tul rostit de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul din comuna Flămînzi Dragi tovarăși, Dați-mi voie să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor comunei Flămînzi, tuturor coo­peratorilor din județul Boto­șani, cele mai călduroase sa­lutări din partea Comitetului Central al partidului, a Consi­liului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze, urale). Ne aflăm în comuna unde în 1907 țăranii, apăsați de ju­gul moșieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a fi stăpîni pe pămîntul pe care-l mun­ceau, pentru dreptul la o viață liberă, independentă, fără stă­pîni și asupritori. (Aplauze, urale). Flacăra răscoalei aprinsă în februarie 1907 la Flămînzi a cuprins întreaga țară româ­nească. Toate satele, întreaga țărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, îm­potriva moșierimii, a regimu­lui burghezo-moșieresc, cu ho­­tărîre să scuture jugul asuprito­rilor. Această luptă, e ade­vărat, s-a soldat cu peste 11000 de victime — țărani răpuși de gloanțele burgheziei și moșie­rimii. Ea a înspăimîntat în­să nu numai stăpînirea de la noi, ci și clasele stăpînitoare din țările vecine, gata să in­tervină pentru a înăbuși răs­coala, lupta pentru libertate și dreptate socială a țărănimii ro­mânești în care vedea un pe­ricol pentru propriile lor inte­rese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pre­tutindeni și-au dat mîna, s-au unit pentru a înăbuși mișca­rea de eliberare națională și socială. Au căzut jertfe, dar aceste jertfe n-au făcut decît să îndârjească și mai mult țără­nimea română, poporul ro­mân, hotărîrea lor de a-și cîș­­tiga libertatea și independența națională, de a întrona în țară un regim de dreptate socială.­­Urale puternice, îndelungate). S-a vorbit aici de spontanei­tatea acestei răscoale. Lucru­rile nu stau chiar așa, tova­răși. Răscoala din 1907 nu a fost o întâmplare, ci rezultatul creșterii conștiinței țărănimii noastre, a setei ei străvechi de libertate și o viață mai bună. Răscoala a fost consecința unui regim ce se cerea înlăturat o dată pentru totdeauna. Răs­coala din 1907 a fost semnalul ridicării țărănimii românești la luptă, alături de clasa munci­toare, de forțele progresiste a­­le societății, pentru răsturna­rea vechii orînduiri, pentru crearea orînduirii celor ce muncesc în țara noastră. (A­­plauze, urale puternice). In istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, țărăni­mea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru eliberarea națională și socială. Răscoalele conduse de Doja, Horia, Cloșca și Cri­­șan, răscoalele din 1907, sînt numai cîteva momente din și­rul luptelor purtate în secole de țărănimea României pentru dreptate socială, pentru eli­berarea națională, pentru păs­trarea ființei națiunii noastre. Știți bine că în forțele de luptă ale lui Ștefan cel Mare țărănimea moldoveană s-a a­­flat totdeauna în primele rîn­­duri; ea a fost aceea care l-a ajutat atît pe Ștefan cel Mare, cît și pe alți voievozi moldo­veni să apere ființa noastră națională, să înfăptuiască uni­tatea națională a poporului nostru. (Urale, aplauze). Iată de ce, participând la a­­cest miting al țărănimii din Botoșani, din comuna Flă­mînzi, ne reamintim cu evla­vie de cei care au aprins fla­căra răscoalei din 1907, adu­cem omagiul nostru tuturor a­­celora care, de-a lungul seco­lelor au udat pămîntul româ­nesc cu sîngele lor și prin munca și lupta lor au făurit România de astăzi. (Aplauze, urale puternice). Desigur, tovarăși, trăim a­­cum alte vremuri. Poporul ro­mân, sub conducerea Partidu­lui Comunist, a devenit stă­­pîn­ pe destinele sale. Clasa muncitoare, țărănimea, inte­lectualitatea construiesc în România o orînduire nouă, fă­ră moșieri și capitaliști, orân­duirea celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, în care toate bunurile aparțin poporu­lui. Amintindu-ne de trecutul glorios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asi­gura înaintarea continuă a pa­triei pe culmile progresului și civilizației, ale bunăstării. (U­­rale prelungite). Dacă țărănimea noastră poa­te să-și clădească astăzi viața așa cum dorește, aceasta se datorește în primul rînd fap­tului că s-a aliat cu o clasă de nădejde, cu un prieten încer­cat, cu clasa muncitoare, cla­sa cea mai avansată a societă­ții. Dacă țărănimea poate să-și înfăptuiască astăzi nă­zuințele spre o viață mai bună, aceasta se datorește faptului că are un conducător încercat, Partidul Comunist Român, al cărui țel suprem este bună­starea întregului popor. Am ascultat vorbind aici președinți de­­ cooperative, pri­marul comunei Flămînzi, un profesor. Ei ne-au vorbit des­pre realizările în dezvoltarea agriculturii, în dezvoltarea sa­telor de pe aceste meleaguri în activitatea de învățămînt. Am auzit vorbindu-se aici de averi obștești de milioane de lei, în trecut aproape nici moșierii nu-și socoteau averea în mi­lioane. Toate acestea, tova­răși, oglindesc viața nouă, schimbările radicale care s-au produs în satul românesc. Sunt numai 6 ani de la încheierea cooperativizării în România. In acești 6 ani, agricultura pa­triei noastre a obținut însă succese remarcabile în toate domeniile. Ele ies în eviden­ță chiar dacă ne referim nu­(Continuare în pag. a lll­ a) Anul XXIII Nr. 6828 • Vineri 18 octombrie 1968 ț • I 4 pagini 30 bani J Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd între­gul nostru popor, muncitori, ță­rani, intelectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentan­ților intelectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tova­răși, vedem o expresie a în­crederii dv. în politica marxist­­leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelec­tualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectuali­tate, să-și aducă contribuția la înfăptuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o se­rie de probleme pe care le-au­ dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrea­ză în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale crea­ției literar-artistice de a dez­volta activitatea lor, de a valo­rifica mai din plin forțele in­telectuale de care dispun ora­șul și județul dov. Nu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilitățile existente pentru realizarea lor și poate, la unele, și oportunitatea rea­lizării. Este justificată dorin­ța pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă în nici un sec­tor, de a fi la înălțimea acti­vității tumultuoase desfășurate în patria noastră pentru dez­voltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are vechi tradiții științifice și ar­tistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporu­lui nostru. Nu este, desigur, u­­șor să asiguri continuarea a­­cestor tradiții, dar mai cu sea­mă să ridici activitatea știin­țifică și culturală, folosind tradițiile bune, la nivelul ce­rințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exigen­țelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelec­tualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o a­­preciere deosebită activității desfășurate de intelectualita­tea ieșeană in domeniul învă­­țămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru uni­versitar al României, se ob­țin rezultate bune. Mii și mii de absolvenți ai învățămîntului tehnic și uni­versitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la de­săvârșirea operei de construc­ție socialistă. Aș dori să fo­losesc acest prilej pentru a ex­prima corpului didactic, tutu­ror tovarășilor care lucrează în domeniul pregătirii tinere­tului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în acti­vitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o in­tensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în a­­cest sector Iașul se poate mîn­­dri cu o serie de rezultate po­zitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oa­meni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învăță­mîntului superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresis­te, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei româ­nești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care noi o înfăptuim — con­struirea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea c­e o menirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem­ martorii celui mai u­­riaș progres al științei, care schimbă în mod radical ne­numărate concepții, care cre­ează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaș­terea, a nu te pune în serviciul progresului material și spiri­tual înseamnă a te condam­na celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniștii ne-am propus să construim so­cietatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să fa­cem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oamenii noștri de știin­ță trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul gene­ral al științei. (Aplauze). Ia­tă de ce, tovarăși, nu este su­ficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de ști­ință din trecutul Iașilor. Tre­buie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni și fizi­cieni de valoare. Iașul poate face aceasta. La această mun­că cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (A­­plauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în cu­­rînd va intra aici în funcție un mare combinat modern, pu­ternic, cu tehnologie impor­tată. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim permanent tri­butari ai importului de tehni­că și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea forțe­lor de producție, să ducem mai departe noi înșine cerce­tarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă , creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știin­ță valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cercetarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți perma­nent un detașament de frunte al științei românești. (Aplau­ze). Aceasta este valabil și pentru alte sectoare de activi­tate spirituală. Avem într-ade­­văr un trecut frumos în crea­ția literară ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că sîntem în Iași la înălțimea acestui trecut. A­­vem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lu­crăm în așa fel încît să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ie­șene să se afirme ro­ mai mulți urmași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sado­­veanu, Creangă. Oare oame­nii de creație de astăzi nu au ce scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de păduri, de cîm­­pii, de rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cu­noscut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de as­tăzi din Iași, ca și din Bucu­rești, și din restul țării, să le redea în toată măreția lor. Ar­tiștii au datoria să lase scris urmașilor, peste veacuri, măr­turii despre ceea ce au fost în stare să creeze oamenii, con­structorii socialismului, des­pre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de artă de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făurească opere mai valoroase decît aceștia. Faptele mărețe săvîrșite de clasa noastră mun­citoare, de țărănime, de intelec­tualitate, sub conducerea parti­dului întruchipate în opere, pot deveni un tezaur de înar­mare spirituală, de mobilizare a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi par­ticipanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii ex­terne promovate de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate prietenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce fa­cem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste rea­lizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă“ și care să înflăcăreze, să mobi­lizeze la luptă? Iată ce ce­rem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră mar­xist-leninistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, încît trebuie numai bine în­țelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîn­­dirii clasei noastre muncitoare. (Continuare in pag. a lll­a) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul de la Dragi tovarăși, Dați-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor ora­șului Dorohoi, un salut fier­binte din partea Comitetului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernu­lui României socialiste (A­­plauze). In timpul vizitei de lucru pe care am făcut-o ieri și as­tăzi, am ținut să vizităm și orașul dv. Am dorit să cu­noaștem mai îndeaproape pre­ocupările, munca, viața dv. In ce mă privește sunt pentru prima oară aici, dar tovarășul Maurer a mai fost, mi se pare, a­­cum 50 și ceva de ani, iar to­varășul Gheorghe Stoica este cetățean al Dorohoiului. Mi se pare că și ceilalți tovarăși au mai fost pe aici. Trebuie să mărturisesc că am râmas plăcut impresionat, în primul rînd de primirea pe care ne-ați făcut-o, de căldura ma­nifestării dv. în care am vă­zut expresia încrederii ne­strămutate în politica parti­dului nostru ce călăuzește po­porul pe drumul socialismu­lui, bunăstării și fericirii. (A­­plauze, urale). In al doilea rînd, de unele frumuseți ale orașului dv. pe care le-am văzut în treacăt. Intr-adevăr, orașul are o așezare pitoreas­că și, mai ales, are oameni muncitori, pricepuți. Folosind bine mijloacele pe care le a­­veți, construiți un oraș care va asigura condiții de viață tot mai bune locuitorilor săi. (Aplauze). Am ascultat aici pe tovară­șa de la întreprinderea de confecții pe care am vizitat-o adineaori. Dînsa spunea că în­treprinderea la care lucrează este tânără și modestă. Este adevărat că față de alte între­prinderi mari de confecții pa­re o întreprindere modestă. Totuși, 600 de muncitori, da­că am reținut bine, nu repre­zintă chiar puțin. In plus, în­treprinderea are rezultate bu­ne, și noi am rămas cu o im­presie plăcută asupra felului cum acest colectiv tînăr știe să asigure realizarea planului de producție, creșterea calită­ții produselor. Doresc, de a­­ceea, ca la acest miting să fe­licit din toată inima și să urez tuturor muncitorilor — mai bine-zis tuturor munci­toarelor­­ acestei întreprin­deri succese tot mai mari în activitatea lor. (Aplauze). Președintele unei coopera­tive de producție ne-a vorbit despre străduințele coopera­torilor de a obține recolte tot mai bune; el ne-a înfățișat re­zultatele și perspectivele pe care le are agricultura de pe aceste meleaguri, ca în gene­ral agricultura țării noastre, de a se dezvolta, de a asigura producții tot mai mari. Am ascultat, de asemenea, cu multă plăcere pe tovarășa care a vorbit în numele inte­lectualității din Dorohoi, care ne-a relatat despre felul cum dînsa și alți profesori și în­vățători se străduiesc să asi­gure tinerei generații o edu­cație bună, să înarmeze copiii, tineretul nostru cu cunoștințe științifice și culturale avan­sate, să sădească în sufletul lor dragostea de patrie, dra­gostea de muncă, dragostea pentru socialism. Țin să ex­prim felicitările noastre cele mai calde profesorilor și în­vățătorilor din Dorohoi și să le urez succese tot mai mari în activitatea lor nobilă. (A­­plauze, urale). Primarul ne-a vorbit de perspectivele dezvoltării ora­șului dv. Cunoașteți preocu­pările partidului nostru de a asigura un ritm înalt dezvol­tării industriale a României, cunoașteți și rezultatele acestei politici. Cunoașteți că în anii socialismului am parcurs un drum lung în industrializarea țării. (Aplauze, urale). In a­­ceastă preocupare un loc im­portant îl ocupă repartizarea teritorială judicioasă, rațio­nală, a obiectivelor industria­le, a forțelor de producție. In județul dv. se observă deja efecte ale acestei străduințe. Și în Dorohoi sunt începuturi. In anii următori, județul dv. și orașul Dorohoi vor cunoaș­te o preocupare mai mare pentru dezvoltarea industriei care să asigure condiții de muncă cetățenilor, să contri­buie la ridicarea nivelului de viață și de cultură al acestor meleaguri. (Aplauze, urale). In munca noastră de dezvoltare a economiei, a culturii, un loc important ocupă grija pentru bunăstarea materială și spirituală a celor ce mun­cesc. Cunoașteți că în anii a­­cestui cincinal au fost luate o serie de măsuri pentru îm­bunătățirea condițiilor de viață; sunt în curs de aplicare și alte măsuri care vor duce la creșterea salariilor, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Construind socialismul punemi în centrul atenției omul, bunăstarea și fericirea lui. Vom face totul ca, pe măsură ce munca uni­tă a poporului va spori avuția materială a societății, să crească și bunăstarea tuturor celor ce muncesc. (Vii aplau­ze). Am realizat multe pînă a­­cum în domeniul construcției socialiste în România în toa­te sectoarele de activitate. Toate acestea sînt rezultatul muncii avîntate, eroice a în­tregului popor, rezultatul po­liticii marxist-leniniste a parti­dului care călăuzește țara pe calea fericirii, a socialismului și comunismului. (Aplauze, u­­rale). Știm însă că mai sînt de învins multe lipsuri și nea­junsuri. Avînd convingerea că mergem pe un drum bun, știm că stă în puterea noas­tră, a celor ce muncesc din România, ca sub conducerea comuniștilor să lichidăm lip­surile, să depășim greutățile, să dezvoltăm și mai mult in­dustria, agricultura, știința și cultura, să ridicăm nivelul de trai al poporului. Sîntem con­vinși că dumneavoastră, lo­cuitorii Dorohoiului, nu veți precupeți nici un efort ca, împreună cu toți cei ce mun­cesc din România, să contri­buiți la înfăptuirea progra­mului de prosperitate elaborat de Congresul al IX-lea. (A­­plauze, urale). Preocupîndu-ne de rezolva­rea multiplelor probleme ale construcției socialiste, nu ui­tăm că în lume mai există im­perialismul, că este necesar să ne îngrijim continuu de lăr­girea și întărirea pozițiilor in­ternaționale ale României, de dezvoltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare cu țările socialiste, de întărirea cola­borării și unității cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcările de eliberare națio­nală. In colaborarea și unita­tea țărilor socialiste, a mișcă­rii comuniste și muncitorești, vedem garanția asigurării pă­cii și progresului în lume. (Aplauze, urale). Am putut constata cu o deo­sebită satisfacție din cele ce au spus tovarășii aici, din ma­nifestările călduroase, din pri­virile dv., adeziunea dv. depli­nă la această politică a parti­dului, hotărîrea de a acțio­na pentru a contribui activ, a­­lături de toți cei ce muncesc, la înfăptuirea ei. Este de în­țeles, tovarăși, că politica noastră, care corespunde inte­reselor întregului popor, poate triumfa în măsura în care este sprijinită de popor, de toți cetățenii patriei. (Vii aplauze). După cum vedeți, tovarăși, aveți reprezentanți în condu­cerea partidului pe tovarășul Maurer, care a învățat aici, pe tovarășul Gheorghe Stoica, care e cetățean al Dorohoiu­lui, dar mai cu seamă, tova­răși, aveți un exponent de nădejde, în partidul nostru co­munist care, preocupîndu-se de dezvoltarea întregii țări, se va îngriji ca și Dorohoiul și, în general, aceste meleaguri a­­le Moldovei să progreseze. Vrem să se creeze condiții de viață tot mai bune, tot mai demne de orânduirea socialis­tă, pentru toți cetățenii țării, inclusiv pentru locuitorii a­­cestui oraș. Fiți siguri că vom face totul pentru a vă bucura din plin de binefacerile so­cialismului. (Aplauze, urale). Vă urez din toată vii mai multe succese în activitatea dv. Vă doresc sănătate și mul­tă fericire. (Aplauze, urale furtunoase, înțjelune).

Next