Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)
1968-10-18 / 6828. szám
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Vibranta evocare a luptelor revoluționare ale țărănimii Coloana de mașini se îndreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale țărănești ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia și Oltenia; de pe aceste pământuri și-au ridicat glasul oropsiții cu șase decenii în urmă. Cu adîncă emoție conducătorii de partid și de stat se opresc în fața unei plăci comemorative. „Glorie luptătorilor împotriva jugului burghezo-moșieresc, pentru pămînt și libertate!“ — stă înscris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit însângeratul februarie 1907. (Continuare în pag. a lll-a) VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚUL BOTOȘANI In continuarea vizitei pe care o fac in nordul Moldovei, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeții județului Botoșani. Pierind de la Iași conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu căldură de locuitorii străvechilor așezări moldovenești de pe drumul Botoșanilor. Ora 11. La intrarea pe teritoriul județului Botoșani, oaspeții sunt întîmpinați de mii de țărani îmbrăcați în portul strămoșesc, care îi aclamă îndelung, manifestîndu-și bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului și statului, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, pomenit adesea de cronicari, ținutul Botoșanilor a înscris pagini de neuitat în istoria poporului nostru. Pe aici și-a dus Ștefan cel Mare oștile la biruință; aici mai stau și astăzi mărturie ctitorii de seamă ale lui Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă și ale altor domnitori; aceste meleaguri au dăruit spiritualității românești oameni de seamă: pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian și pe mulți alți cărturari și artiști; de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale țărănești, care au cuprins întreaga țară. Ținut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfrumusețat și mai mult prin hărnicia și priceperea locuitorilor săi, județul Botoșani se înfățișează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce și-au pus pecetea pe fiecare așezare. Dragi tovarăși, Doresc să încep prin a vă transmite dv., tuturor locuitorilor municipiului și județului Botoșani, un fierbinte salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului republicii noastre socialiste. (Urale puternice). Totodată, doresc să exprim mulțumirile noastre locuitorilor din satele și orașele prin care am trecuit pentru primirea călduroasă, pentru manifestările emoționante cu care am fost întîmpinați. In acestea noi vedem expresia cea mai grăitoare a încrederii pe care dv... întregul nostru popor o are în partidul nostru comunist, în conducerea sa, în politica marxist-leninistă a partidului, îndreptată spre bunăstarea și fericirea poporului român. (Aplauze, urale). In aceste două zile ne-am întîlnit cu zeci de mii, cu sute de mii de muncitori, țărani, intelectuali. In privirile fiecăruia — bărbați, femei, tineri, bătrîni — am văzut expresia hotărîrii ferme a poporului de a înfăptui neabătut programul de desăvîrșire a construcției socialiste, expresia hotărîrii fiecărui cetățean de a face totul pentru înflorirea României, ridicarea bunăstării, întărirea independenței și suveranității patriei socialiste. (Urale puternice). Am vizitat întreprinderea din orașul dv. Am putut constata cu satisfacție că în ultimii doi ani care au trecut de cînd am vizitat-o, colectivul a obținut rezultate bune în activitatea sia, a realizat sarcinile de dezvoltare a producției, că noile capacități de producție au atins parametrii proiectați și asigură produse de calitate tot mai bună. Doresc să exprim la acest miting cele mai calde felicitări întregului colectiv al Uzinei de textile „Moldova“ din Botoșani și să-i urez noi și noi succese în activitatea sa. (Vii aplauze). , Ne-am întîlnit cu mulți țărani cooperatori, ne-am oprit în comuna Flămînzi, am văzut pe parcurs multe expoziții agricole care înfățișează roadele bogate ale activității țărănimii noastre cooperatiste. Am ascultat aici cele spuse de președintele unei cooperative agricole de producție. Am putut constata cu bucurie că țărănimea cooperatistă se străduiește să folosească tot mai bine mijloacele tehnice, îngrășămintele chimice, recomandările științei, să smulgă recolte tot mai bogate pământului. Doresc ca la acest miting din capitala județului Botoșani să exprim țărănimii cooperatiste, tuturor muncitorilor de pe toate ogoarele județului, cele mai calde felicitări și urări de noi și noi succese. (Vii aplauze). Am ascultat aici cuvântul rostit de directorul unui liceu din orașul dv. Pe parcurs, în sate, în orașe, ne-am întîlnit cu zeci de mii de elevi care și-au manifestat bucuria vie, încrederea și dragostea față de Partidul nostru comunist pentru condițiile de învățătură pe care le creează tinerei noastre generații. Intr-adevăr, în județul dv., ca în întreaga țară, condițiile create pentru instruirea copiilor patriei, pentru a asigura tineretului posibilitatea de a învăța, de a-și însuși cunoștințele cele mai moderne, sunt din ce în ce mai bune. Doresc să-i felicit din toată inima pe profesorii și învățătorii din Botoșani, din municipiu și din județ, pe toți elevii, să urez întregului corp didactic succese tot mai mari în activitatea nobilă de educare a tinerei generații în spiritul patriotismului socialist, al internaționalismului proletar, în înarmarea tineretului cu cele mai înalte cunoștințe științifice. (Aplauze puternice, îndelungate). Adresez, de asemenea, elevilor cele mai bune urări de (Continuare în pag. a IlI-a) Salutul adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU participanților la mitingul de la Botoșani Cuvintul rostit de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul din comuna Flămînzi Dragi tovarăși, Dați-mi voie să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor comunei Flămînzi, tuturor cooperatorilor din județul Botoșani, cele mai călduroase salutări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze, urale). Ne aflăm în comuna unde în 1907 țăranii, apăsați de jugul moșieresc, s-au răsculat pentru dreptul de a fi stăpîni pe pămîntul pe care-l munceau, pentru dreptul la o viață liberă, independentă, fără stăpîni și asupritori. (Aplauze, urale). Flacăra răscoalei aprinsă în februarie 1907 la Flămînzi a cuprins întreaga țară românească. Toate satele, întreaga țărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, împotriva moșierimii, a regimului burghezo-moșieresc, cu hotărîre să scuture jugul asupritorilor. Această luptă, e adevărat, s-a soldat cu peste 11000 de victime — țărani răpuși de gloanțele burgheziei și moșierimii. Ea a înspăimîntat însă nu numai stăpînirea de la noi, ci și clasele stăpînitoare din țările vecine, gata să intervină pentru a înăbuși răscoala, lupta pentru libertate și dreptate socială a țărănimii românești în care vedea un pericol pentru propriile lor interese. Este încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pretutindeni și-au dat mîna, s-au unit pentru a înăbuși mișcarea de eliberare națională și socială. Au căzut jertfe, dar aceste jertfe n-au făcut decît să îndârjească și mai mult țărănimea română, poporul român, hotărîrea lor de a-și cîștiga libertatea și independența națională, de a întrona în țară un regim de dreptate socială.Urale puternice, îndelungate). S-a vorbit aici de spontaneitatea acestei răscoale. Lucrurile nu stau chiar așa, tovarăși. Răscoala din 1907 nu a fost o întâmplare, ci rezultatul creșterii conștiinței țărănimii noastre, a setei ei străvechi de libertate și o viață mai bună. Răscoala a fost consecința unui regim ce se cerea înlăturat o dată pentru totdeauna. Răscoala din 1907 a fost semnalul ridicării țărănimii românești la luptă, alături de clasa muncitoare, de forțele progresiste ale societății, pentru răsturnarea vechii orînduiri, pentru crearea orînduirii celor ce muncesc în țara noastră. (Aplauze, urale puternice). In istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, țărănimea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru eliberarea națională și socială. Răscoalele conduse de Doja, Horia, Cloșca și Crișan, răscoalele din 1907, sînt numai cîteva momente din șirul luptelor purtate în secole de țărănimea României pentru dreptate socială, pentru eliberarea națională, pentru păstrarea ființei națiunii noastre. Știți bine că în forțele de luptă ale lui Ștefan cel Mare țărănimea moldoveană s-a aflat totdeauna în primele rînduri; ea a fost aceea care l-a ajutat atît pe Ștefan cel Mare, cît și pe alți voievozi moldoveni să apere ființa noastră națională, să înfăptuiască unitatea națională a poporului nostru. (Urale, aplauze). Iată de ce, participând la acest miting al țărănimii din Botoșani, din comuna Flămînzi, ne reamintim cu evlavie de cei care au aprins flacăra răscoalei din 1907, aducem omagiul nostru tuturor acelora care, de-a lungul secolelor au udat pămîntul românesc cu sîngele lor și prin munca și lupta lor au făurit România de astăzi. (Aplauze, urale puternice). Desigur, tovarăși, trăim acum alte vremuri. Poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, a devenit stăpîn pe destinele sale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea construiesc în România o orînduire nouă, fără moșieri și capitaliști, orânduirea celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, în care toate bunurile aparțin poporului. Amintindu-ne de trecutul glorios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asigura înaintarea continuă a patriei pe culmile progresului și civilizației, ale bunăstării. (Urale prelungite). Dacă țărănimea noastră poate să-și clădească astăzi viața așa cum dorește, aceasta se datorește în primul rînd faptului că s-a aliat cu o clasă de nădejde, cu un prieten încercat, cu clasa muncitoare, clasa cea mai avansată a societății. Dacă țărănimea poate să-și înfăptuiască astăzi năzuințele spre o viață mai bună, aceasta se datorește faptului că are un conducător încercat, Partidul Comunist Român, al cărui țel suprem este bunăstarea întregului popor. Am ascultat vorbind aici președinți de cooperative, primarul comunei Flămînzi, un profesor. Ei ne-au vorbit despre realizările în dezvoltarea agriculturii, în dezvoltarea satelor de pe aceste meleaguri în activitatea de învățămînt. Am auzit vorbindu-se aici de averi obștești de milioane de lei, în trecut aproape nici moșierii nu-și socoteau averea în milioane. Toate acestea, tovarăși, oglindesc viața nouă, schimbările radicale care s-au produs în satul românesc. Sunt numai 6 ani de la încheierea cooperativizării în România. In acești 6 ani, agricultura patriei noastre a obținut însă succese remarcabile în toate domeniile. Ele ies în evidență chiar dacă ne referim nu(Continuare în pag. a lll a) Anul XXIII Nr. 6828 • Vineri 18 octombrie 1968 ț • I 4 pagini 30 bani J Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși. La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, țărani, intelectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanților intelectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxistleninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăptuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forțele intelectuale de care dispun orașul și județul dov. Nu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilitățile existente pentru realizarea lor și poate, la unele, și oportunitatea realizării. Este justificată dorința pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă în nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultuoase desfășurate în patria noastră pentru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are vechi tradiții științifice și artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este, desigur, ușor să asiguri continuarea acestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradițiile bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exigențelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană in domeniul învățămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de absolvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desăvârșirea operei de construcție socialistă. Aș dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntului superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresiste, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei românești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care noi o înfăptuim — construirea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce o menirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaș progres al științei, care schimbă în mod radical nenumărate concepții, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pune în serviciul progresului material și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniștii ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oamenii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni și fizicieni de valoare. Iașul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcție un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă , creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știință valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cercetarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiți permanent un detașament de frunte al științei românești. (Aplauze). Aceasta este valabil și pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem într-adevăr un trecut frumos în creația literară ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că sîntem în Iași la înălțimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm în așa fel încît să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ieșene să se afirme ro mai mulți urmași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cunoscut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării, să le redea în toată măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, peste veacuri, mărturii despre ceea ce au fost în stare să creeze oamenii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de artă de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făurească opere mai valoroase decît aceștia. Faptele mărețe săvîrșite de clasa noastră muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, sub conducerea partidului întruchipate în opere, pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobilizare a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate prietenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă“ și care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxist-leninistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, încît trebuie numai bine înțelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare. (Continuare in pag. a llla) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul de la Dragi tovarăși, Dați-mi voie să vă adresez dv., tuturor locuitorilor orașului Dorohoi, un salut fierbinte din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste (Aplauze). In timpul vizitei de lucru pe care am făcut-o ieri și astăzi, am ținut să vizităm și orașul dv. Am dorit să cunoaștem mai îndeaproape preocupările, munca, viața dv. In ce mă privește sunt pentru prima oară aici, dar tovarășul Maurer a mai fost, mi se pare, acum 50 și ceva de ani, iar tovarășul Gheorghe Stoica este cetățean al Dorohoiului. Mi se pare că și ceilalți tovarăși au mai fost pe aici. Trebuie să mărturisesc că am râmas plăcut impresionat, în primul rînd de primirea pe care ne-ați făcut-o, de căldura manifestării dv. în care am văzut expresia încrederii nestrămutate în politica partidului nostru ce călăuzește poporul pe drumul socialismului, bunăstării și fericirii. (Aplauze, urale). In al doilea rînd, de unele frumuseți ale orașului dv. pe care le-am văzut în treacăt. Intr-adevăr, orașul are o așezare pitorească și, mai ales, are oameni muncitori, pricepuți. Folosind bine mijloacele pe care le aveți, construiți un oraș care va asigura condiții de viață tot mai bune locuitorilor săi. (Aplauze). Am ascultat aici pe tovarășa de la întreprinderea de confecții pe care am vizitat-o adineaori. Dînsa spunea că întreprinderea la care lucrează este tânără și modestă. Este adevărat că față de alte întreprinderi mari de confecții pare o întreprindere modestă. Totuși, 600 de muncitori, dacă am reținut bine, nu reprezintă chiar puțin. In plus, întreprinderea are rezultate bune, și noi am rămas cu o impresie plăcută asupra felului cum acest colectiv tînăr știe să asigure realizarea planului de producție, creșterea calității produselor. Doresc, de aceea, ca la acest miting să felicit din toată inima și să urez tuturor muncitorilor — mai bine-zis tuturor muncitoarelor acestei întreprinderi succese tot mai mari în activitatea lor. (Aplauze). Președintele unei cooperative de producție ne-a vorbit despre străduințele cooperatorilor de a obține recolte tot mai bune; el ne-a înfățișat rezultatele și perspectivele pe care le are agricultura de pe aceste meleaguri, ca în general agricultura țării noastre, de a se dezvolta, de a asigura producții tot mai mari. Am ascultat, de asemenea, cu multă plăcere pe tovarășa care a vorbit în numele intelectualității din Dorohoi, care ne-a relatat despre felul cum dînsa și alți profesori și învățători se străduiesc să asigure tinerei generații o educație bună, să înarmeze copiii, tineretul nostru cu cunoștințe științifice și culturale avansate, să sădească în sufletul lor dragostea de patrie, dragostea de muncă, dragostea pentru socialism. Țin să exprim felicitările noastre cele mai calde profesorilor și învățătorilor din Dorohoi și să le urez succese tot mai mari în activitatea lor nobilă. (Aplauze, urale). Primarul ne-a vorbit de perspectivele dezvoltării orașului dv. Cunoașteți preocupările partidului nostru de a asigura un ritm înalt dezvoltării industriale a României, cunoașteți și rezultatele acestei politici. Cunoașteți că în anii socialismului am parcurs un drum lung în industrializarea țării. (Aplauze, urale). In această preocupare un loc important îl ocupă repartizarea teritorială judicioasă, rațională, a obiectivelor industriale, a forțelor de producție. In județul dv. se observă deja efecte ale acestei străduințe. Și în Dorohoi sunt începuturi. In anii următori, județul dv. și orașul Dorohoi vor cunoaște o preocupare mai mare pentru dezvoltarea industriei care să asigure condiții de muncă cetățenilor, să contribuie la ridicarea nivelului de viață și de cultură al acestor meleaguri. (Aplauze, urale). In munca noastră de dezvoltare a economiei, a culturii, un loc important ocupă grija pentru bunăstarea materială și spirituală a celor ce muncesc. Cunoașteți că în anii acestui cincinal au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață; sunt în curs de aplicare și alte măsuri care vor duce la creșterea salariilor, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Construind socialismul punemi în centrul atenției omul, bunăstarea și fericirea lui. Vom face totul ca, pe măsură ce munca unită a poporului va spori avuția materială a societății, să crească și bunăstarea tuturor celor ce muncesc. (Vii aplauze). Am realizat multe pînă acum în domeniul construcției socialiste în România în toate sectoarele de activitate. Toate acestea sînt rezultatul muncii avîntate, eroice a întregului popor, rezultatul politicii marxist-leniniste a partidului care călăuzește țara pe calea fericirii, a socialismului și comunismului. (Aplauze, urale). Știm însă că mai sînt de învins multe lipsuri și neajunsuri. Avînd convingerea că mergem pe un drum bun, știm că stă în puterea noastră, a celor ce muncesc din România, ca sub conducerea comuniștilor să lichidăm lipsurile, să depășim greutățile, să dezvoltăm și mai mult industria, agricultura, știința și cultura, să ridicăm nivelul de trai al poporului. Sîntem convinși că dumneavoastră, locuitorii Dorohoiului, nu veți precupeți nici un efort ca, împreună cu toți cei ce muncesc din România, să contribuiți la înfăptuirea programului de prosperitate elaborat de Congresul al IX-lea. (Aplauze, urale). Preocupîndu-ne de rezolvarea multiplelor probleme ale construcției socialiste, nu uităm că în lume mai există imperialismul, că este necesar să ne îngrijim continuu de lărgirea și întărirea pozițiilor internaționale ale României, de dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare cu țările socialiste, de întărirea colaborării și unității cu partidele comuniste și muncitorești, cu mișcările de eliberare națională. In colaborarea și unitatea țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, vedem garanția asigurării păcii și progresului în lume. (Aplauze, urale). Am putut constata cu o deosebită satisfacție din cele ce au spus tovarășii aici, din manifestările călduroase, din privirile dv., adeziunea dv. deplină la această politică a partidului, hotărîrea de a acționa pentru a contribui activ, alături de toți cei ce muncesc, la înfăptuirea ei. Este de înțeles, tovarăși, că politica noastră, care corespunde intereselor întregului popor, poate triumfa în măsura în care este sprijinită de popor, de toți cetățenii patriei. (Vii aplauze). După cum vedeți, tovarăși, aveți reprezentanți în conducerea partidului pe tovarășul Maurer, care a învățat aici, pe tovarășul Gheorghe Stoica, care e cetățean al Dorohoiului, dar mai cu seamă, tovarăși, aveți un exponent de nădejde, în partidul nostru comunist care, preocupîndu-se de dezvoltarea întregii țări, se va îngriji ca și Dorohoiul și, în general, aceste meleaguri ale Moldovei să progreseze. Vrem să se creeze condiții de viață tot mai bune, tot mai demne de orânduirea socialistă, pentru toți cetățenii țării, inclusiv pentru locuitorii acestui oraș. Fiți siguri că vom face totul pentru a vă bucura din plin de binefacerile socialismului. (Aplauze, urale). Vă urez din toată vii mai multe succese în activitatea dv. Vă doresc sănătate și multă fericire. (Aplauze, urale furtunoase, înțjelune).