Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)

1969-07-31 / 7071. szám

Preocupări ale tineretului (Urmată din pag. l­a)­narea tinerilor In producție. După șase luni ce poate fi consemnat într-un succint bi­lanț? Adresăm întrebarea to­varășului Constantin CHIRI­­LA, prim-secretar al Comite­tului județean Cluj al U.T.C. — Contribuția organizațiilor U.T.C. la realizarea integrală și la toți indicatorii a sarci­nilor de producție s-a concre­tizat prin forme specifice: a­­nalize periodice în adunările uteciștilor, expuneri, simpo­zioane, dezbateri, întîlniri pe diferite teme privind crește­rea răspunderii față de mun­că și a obligațiilor de produc­ție. In afara acestora, cîteva iniț‘ctive, cu o valoare ce s-a con­frmat, au avut o largă circulație în întreprinderile și pe șantierele județului. Aș aminti fotografierea zi­lelor de mun­­ă, procesul re­butului, juri­ul critic, vitri­na vinovaților așa se face, așa nu se face­ mesele rotunde cu tineri specialiști privitoare la integrarea profesională etc. Eficiența acestora? In pre­zent , 200 tineri sînt eviden­țiați lună de lună în produc­ție. După cum se știe valoarea aportului tineretului în pro­­ducție este hotărîtă — prin­tre altele — de competența profesională. In această pri­vință, organizațiile U.T.C. din județ au apelat la modalități de stimulare a interesului pen­tru perfecționarea cunoștințe­lor. De o largă popularitate s-au bucurat olimpiadele pe meserii, a strungarului, a șo­ferului, precum și cele desti­nate tinerilor care lucrează în cooperația meșteșugărească, concursurile „cartea tehnică și producția“, cercurile de do­cumentare tehnică (adresate îndeosebi inginerilor și teh­nicienilor), iar în agricultură, consfătuirile tinerilor coope­ratori organizate, de obicei, pe centre de comune, „olim­­pi­ada tractoristului“ etc. Vreau să subliniez că aceste ac­țiuni au atras majoritatea ti­nerilor cărora le-au fost des­tinate. La olimpiade numai, au participat aproape 4000 tineri, iar aproximativ 3 500 au fost antrenați la cursurile de ridicarea calificării. In sco­pul informării cu noutățile tehnice, in colaborare cu co­mitetele sindicale, s-au pus la­­ dispoziția tinerilor biblio­teci volante, s-au amenajat vi­trine cu cărți, s-au prezentat numeroase lucrări la stațiile de radio. Se poate spune despre ac­tivitățile menționate mai sus, și despre multe altele, că au întrunit două condiții în mă­sură să asigure eficacitatea: au răspuns unor dorințe ale tinerilor și au oferit acestora, date noi, utile. E departe de mine gîndul că toate au fost reușite, toate au purtat pe­cetea autenticității. Sunt or­ganizații care, în virtutea u­­nei mai vechi inerții, au ini­țiat acțiuni de dragul de-a le face (Uzina de reparat mate­rial rulant, Clujeana, Metalul Roșu), ceea ce a influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. Consecințele for­malismului, din păcate, sînt oglindite și de absențele și întîrzierile nemotivate. La gru­purile de construcții nr. 1 și 2, pe cinci luni, s-au înre­gistrat 356 zile/cm, la grupul nr. 4 instalații 405 ore întîr­­ziere. Multe dintre acestea a­­parțin tinerilor. Mai ales pe șantiere, munca noastră va trebui îmbunătățită substan­țial. Mă gîndesc înainte de toate la răspîndirea unor ac­tivități (întîlniri ale tinerilor cu cadre din conducerea șan­tierelor, cu muncitori mai vîrstnici, mă gîndesc la dez­baterile de etică profesională, la simpozioane etc.), care în alte părți au dat rezultate bu­ne. Avînd în vedere acțiunile prilejuite de intrarea proas­peților absolvenți în produc­ție, desfășurată și în acest an, e de datoria noastră să le îm­bogățim. E vorba așadar de capacitatea organizațiilor U.T.C. de a influența atitudi­nea tinerilor față de muncă, înțelegerea necesității muncii pentru viața socială. — După cite știm, Comite­tul județean Cluj al U.T.C. a desfășurat în ultimele săptă­­mîni acțiuni de larg interes? — Pentru informarea tine­retului, pentru cunoașterea realizărilor noastre, a politi­cii partidului, într-un număr mare de organizații U.T.C. au avut loc informări politice, ci­cluri tematice „România în­tr-un sfert de veac“, „Mo­mente de seamă din istoria patriei și a partidului“, ex­puneri despre eroii din lupta pentru eliberarea patriei, des­pre bătăliile pentru eliberare, colocvii pe probleme etice etc. Amintesc că e vorba de ac­țiuni cu un caracter larg des­fășurate într-un număr foar­te mare de organizații din ju­deț. 1 — Jn Cluj își desfășoară activitatea numeroși elevi și studenți. Cum s-au concreti­zat preocupările privitoare la formarea lor ca viitori specia­liști de nădejde ai țării? — Este pozitiv faptul că în această perioadă de profunde prefaceri revoluționare, tine­retul studios își manifestă a­­deziunea totală față de politi­ca partidului nostru, își ma­nifestă setea de cunoaștere a­­mănunțită a documentelor de partid și de stat. Răpunsul fi­resc unui asemenea interes a fost conturat în forme va­riate ale muncii de educație desfășurată în rîndul elevilor și studenților. Intîlnirile ti­neretului din centrul nostru u­­ni­ver­sitar cu membrii Birou­lui județean de partid, dezba­terile din cadrul cercurilor de discuții a problemelor politi­ce, informările organizate cu elevii sub forma „întrebări și răspunsuri“, Cadrane politice mondiale, au răspuns preocu­părilor majore ale acestora, au pus în valoare sensul și semnificația politicii noastre, au înarmat tineretul cu apre­cierile pe care le dă partidul diferitelor direcții de mișca­re a lumii contemporane. Ce ne puteți spune des­pre realizarea obiectivelor muncii voluntar-patriotice? — Amploarea participării tinerilor pe numeroasele șan­tiere ale muncii voluntar-pa­triotice poate fi ilustrată de trei cifre: numărul celor ca­re au răspuns chemării noas­tre: 28 000; numărul orelor e­­fectuate: 1 135 000; valoarea realizată: peste 2 000 000 lei. Și ca să rămînem în limba­jul cifrelor mai amintim că au fost împădurite 40 ha și plantați 3 000 plopi, pomi fruc­tiferi pe 30 ha, s-au executat lucrări de întreținere a pă­șunilor pe 2­000 ha, s-au pre­dat oțelăriilor peste 1100 to­ne deșeuri metalice. O con­tribuție de seamă la obține­rea acestor rezultate și-au a­­dus-o comitetele municipale Cluj, Turda, numeroase orga­nizații din comune. Trebuie amintit faptul că multe or­ganizații în cinstea Congresu­lui și a aniversării eliberării patriei s-au angajat să-și în­deplinească atît valoric cit și fizic angajametele luate. Nu puține sînt organizațiile care și-au onorat deja cuvîntul dat. Pe întreaga perioadă a cam­paniei agricole, un număr ma­re de elevi și studenți partici­pă, alături de mecanizatori și de țăranii cooperatori, la a­­dunarea recoltei. Bilanțul final al realizări­lor noastre va fi hotărît in perioada aceasta de mare e­­fervescență, care ne mai des­parte de cele două mărețe evenimente din viața poporu­lui nostru. UZINELE „23 AUGUST“ DIN CAPITALA. In prezent aici se pregătește un nou lot de locomotive Diesel de 700 C.P. pentru a fi predate beneficiarilor. Paralel cu operațiunile de montaj și finisare, locomotivele asamblate sunt în verificare pe traseele C.F.R., iar ulterior sunt supuse unor noi verificări în vederea depistării unor eventuale deficiențe de funcționare. In fotografie: Un nou lot de locomotive Diesel de 700 C.P. Ia linia de montaj CU SATISFACȚIA... (Urmare din pag. l­a) zic al sectorului de condițio­­nare, Floarea Gavriș, parti­cipă la atîtea ședințe și a­­dunări, controlează și îndru­mă activitatea comuniștilor, asigură adoptarea în colectiv și aplicarea celor mai efi­ciente măsuri pentru reali­zarea și depășirea indicato­rilor de plan, se ocupă de problemele ce le ridică via­ța zi de zi. Și toate acestea, sau majoritatea lor, se rezol­vă în afara orelor de muncă, atunci cînd acasă sînt atî­tea treburi de făcut, cînd i se pretinde — și de fapt , reușește — să fie o bună gospodină, o soție exempla­ră și o mamă iubită și res­pectată a celor două fete de vîrsta­­ majoratului. Oare nu e un efort prea mare pentru o femeie? — Așa s-ar părea, ne măr­turisește tovarășa Gavriș, în discuția ce-am avut-o. Dar nu trebuie uitat un lucru esențial: comuniștii dispun de o forță inepuizabilă, nu trebuie uitat, de asemenea, că activitatea mea se con­topește cu a tuturor comu­niștilor, a întregului nos­tru colectiv de muncă. Și cînd toți pun umărul, nimic nu este imposibil. Stimulați de imboldul ce-a cuprins toate colective­le de muncă din județ și din întreaga țară, ca și de cinstea ce li s-a făcut prin alegerea tovarășei Floarea Gavriș drept delegată la Congres, vrînd să onoreze prezența sa în cel mai înalt for al partidului cu noi re­zultate în producție, munci­torii, inginerii și­­ tehnicie­nii fabricii au muncit cu rîvnă, iar astăzi ei rapor­tează că angajamentele au fost nu numai îndeplinite, dar și depășite. S-a obți­nut o producție globală și marfă suplimentară în va­loare de 2 milioane lei, dîn­­du-se peste plan 350 000 cu­tii „Napoton", 400 000 cutii „Romparkin“, 5 000 kg glu­­coză pentru injecții, 5 000 kg calciu gluconic, 2 000 kg „Glutanat de sodiu“, 2 000 kg „Cloranfenicol racemic“ și alte numeroase produse. A­­cordînd atenție cuvenită be­neficiarilor externi, colecti­vul fabricii a reușit să rea­lizeze pînă la 15 iulie în­tregul plan de export pe 1969, în valoare de 7 000 000 lei valută. A fost depășit, substanțial, angajamentul de a da 600 000 lei beneficii peste plan, ca și cel al eco­nomiilor la prețul de cost. O analiză atentă a scos în evidență posibilitatea ca pro­ducția globală și marfă pre­văzută pentru întregul cinci­nal, să fie realizată pînă la sfîrșitul lui august a.c., deci cu un an și patru luni înain­te de termen. Este, fără îndoială, o plă­cere să consemnezi asemenea rezultate frumoase. Tovară­șa Gavriș se va duce la Con­gres cu fruntea sus, convin­să fiind­­ că atît ea, cât și ceilalți comuniști, întregul colectiv de muncă și-a fă­cut datoria. Totodată ea va putea raporta Congresului că, harnicul colectiv, al cărei reprezentantă este, și-a afir­mat în unanimitate hotă­­rîrea de a mujici cu dra­goste și devotament pentru îndeplinirea tuturor sarcini­lor ce le vor fi încredin­țate, contribuind astfel la în­florirea patriei, la ridicarea ei pe culmile tot mai înalte ale progresului și civiliza­ției. Reviste „TRIBUNA” nr. 31 (653) Editorialul „Tribunei” de azi, semnat de Dumitru Mir­­cea, se intitulează Congresul —■ ramura conștiinței poporu­lui. Tot pe prima pagină, Gheorghe Buș publică artico­lul Socialismul — cadru pri­elnic afirmării și realizării personalității: Miron Scoro­­bete — Moment istoric, Ion Oarcăsu — Literatură și an­gajare, Nicolae Vereș — Ga­lați — Jurnal de bord la „mi­la 80“. Constantin Cubleșan și Mircea Vaida semnează cro­nici literare la volumele Moi­sei de Teofil Bușecan și Stra­da vîntului de Aurel Gurghia­­nu. Létay Lajos și Al. Căpra­­riu scriu două articole închi­nate lui Petőfi. Ion Raho­­veanu scrie despre uzinele In­dependența din Sibiu. In pa­ginile de artă: Ion Itu despre festivalul Cibinium ’69, Ma­ria Bugnariu despre monogra­fia Coriolan Hora de Mircea Țoca, finalul Prefeței la „Mu­zica populară românească a lui Bartók de Benjamin Su­­d­off, Nicolae Robescu despre Iuliu Andreescu. La rubricile personale: D. R. Popescu la Nuclee: Ulise și sirenele; Ion Manițiu la TV: Omagiu: Va­sile Rebreanu la a.b.c.: O ini­mă pentru întreaga lume; Ilie Balea la Pretexte: Marea; Vir­gil Ardeleanu la Carnet cine­matografic. Vara, Augustin Buzura la Bloc-notes, Mad­e animo... Versurile din acest număr aparțin lui Gheorghe Chivu, Vladimir Ciocov, Ane­mone Latzina, Márki Zoltán, IST. Prelipceanu, Cornel Udrea, Petőfi Sándor, poeților sovie­tici Debora Vaarandi, Mihail Kvilividze, Ghenadi Aighi. CREATIVITATE (Urmare din pag. l-a)­ ­­n­teres față de tot ceea ce facem sau vrem să facem și pe acest tărîm. Condiții numeroase, factori variați au fă­cut posibilă această desfășurare a evantaiu­lui activității ideologice din țara noastră: o orientare și informare, o privire în lume mai largă, multilaterală și, înainte de toate, mai obiectivă, crearea unei atmosfere de încura­jare a creativității, de confruntare a ideilor, de promovare a discuțiilor principiale, de blamare a închistării, a rutinei, a lenei și sterilității spirituale, atmosferă care obligă la evitarea șabloanelor și stereotipiilor, la gîndirea și, la nevoie, regîndirea indepen­dentă și pînă la esențe pătrunzătoare a pro­blemelor. Mărturisesc că, fiind clujean, am avut o deosebită satisfacție că aceste prin­cipii și norme ale activității ideologice au fost expuse profund și multilateral în aceea cuvîntare pe care conducătorul partidului și statului nostru a rostit-o la întîlnirea sa cu intelectualii din Cluj. Aceste idei au fost re­afirmate în magistrala cuvântare ținută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și mun­citorești de la Moscova. Stabilind liniile directoare ale intensifică­rii activității ideologice, Tezele Comitetului Central subliniază necesitatea îmbinării dia­lectice, organice a spiritului novator și crea­tivității în teorie cu exigența și combativi­tatea ideologică. Intr-adevăr, numai o atare îmbinare permite deopotrivă înfrîngerea ri­gidității și opacității în gîndire cit și evita­rea mrejelor unui ieftin conjuncturalism. . Consider că cerința îmbinării spiritului no­vator, a deschiderii largi spre rezultatele de autentică valoare în știință și cultură cu fer­mitatea și combativitatea ideologică este in­dispensabilă pentru toate domeniile de acti­vitate, pentru toate manifestările și procesele vieții noastre spirituale. In lumina indicațiilor cuprinse­­ în docu­mentele partidului nostru aș dori să mă re­fer la unele aspecte ale activității ideologice, aspecte care-mi sunt mai cunoscute , din pre­ocupările mele profesionale. După cum am mai spus, în ultimii ani s-au descătușat forțe și capacități însemnate de creație în cele mai diferite domenii. In mod explicabil s-a manifestat tendința de a acoperi cit mai repede și cit mai complet petele albe de pe harta de odinioară a vie­ții noastre spirituale. Condițiile necesare unei activități creatoare sunt asigurate de linia politică a partidului nostru. Socot că este necesară de acum încolo o forjare în adîncimea noilor teritorii, printr-o muncă de cercetare sistematică, de concepție. Am avut uneori impresia că în unele domenii există o predilecție mai mare față de fun- ul EXIGENTA... damer,tarea a noi și noi discipline filosofice, sociologice etc. (ceea ce în sine nu este de­loc un fenomen negativ) decit de adîncirea și­­ lărgirea pozițiilor odată cîștigate. In­ une­le domenii se consumă mai multă energie în discuțiile purtate în jurul obiectului și metodologiei generale ale ramurii respective de știință (ceea ce, iarăși, în proporții rațio­nale este foarte util­ decit în investigații și cercetări efective în acele domenii.. Avem, după părerea mea, mult prea numeroase simpozioane, sesiuni, ședințe de comunicări etc. Acestea sunt desigur indispensabile pen­tru o activitate științifică și ideologică în efervescență. Este însă clar, și acest lucru, mi se pare, se uită uneori, că știința nu se face în sesiuni, simpozioane etc., că acestea nu înlocuiesc munca efectivă de cercetare ci, dimpotrivă, sunt utile în măsura în care asigură publicitate, posibilități de confrun­tare a unor rezultate și experiențe anterior acumulate. In legătură cu investigațiile în acele do­menii ale filosofiei, sociologiei, științei poli­tice etc. în care am avut — și eventual mai avem — de recuperat unele rămîneri în ur­mă, se pune cu un plus de acuitate proble­ma confruntării pozițiilor noastre marxiste cu cele nemarxiste, necesitatea maleabilității, obiectivității și exigenței ideologice în ana­liza și valorificarea unor rezultate zămislite în alte cadre de gîndire decât cele ale noas­tre. Combativitatea ideologică, solicitată de Tezele. Comitetului Central de la toți lu­crătorii frontului ideologic nu anulează, dimpotrivă, presupune continuarea și inten­sificarea dialogului între marxism și diverse curente de gîndire nemarxiste. In aprecierea acestui dialog trebuie, cred, să ținem cont de două aspecte corelate. In primul rînd, ar fi greșită absolutizarea deosebirilor dintre gîndirea marxistă și ne­­marxistă pînă acolo, incit, dedublînd toate științele în marxiste și nemarxiste să admi­tem o dezvoltare paralelă a lor fără puncte, de tangențe, de intersectare, în unele cazuri de întîlnire. Există o filozofie contemporană, o sociologie contemporană, o etică, politolo­gie, estetică etc. contemporană (după cum și o știință istorică-economică etc. contempo­rană) în cadrul și nu în afara cărora marxis­mul se manifestă cu tărie. Viața spirituală a contemporaneității se mișcă în jurul axei marxismului. Numai așa putem explica fe­nomenele foarte semnificative din diferitele discipline umanistice, în special în filosofie, sociologie etc., care s-au petrecut și se pe­trec tocmai datorită influenței marxismului și care se caracterizează printr-o radicaliza­re, prin accentuarea aspectelor critice ale unor curente de gîndire precum și prin aceea că cei mai remarcabili, reprezentanți ai fi­losofiei, sociologiei etc. nemarxiste au asimi­lat numeroase teze marxiste ca adevăruri științifice incontestabile ale gîndirii moder­ne. Numai așa putem concepe însăși dezvol­tarea filosofiei, sociologiei etc. de orientare marxistă, ca aflîndu-se în permanentă con­fruntare cu — și manifesting totodată recep­tivitate, critică și principială, față de re­alizările științifice din afara marxismului. In al doilea rînd însă — și tocmai dato­rită celor semnalate — nu mai puțin greșită ar fi relativizarea deosebirilor principiale în­tre teoria și metoda marxistă și cele ne­marxiste de abordare a fenomenelor sociale și spirituale. Nici filosofia, nici sociologia de factură marxistă nu poate fi întregită, com­pletată cu sistemul de concepte, cu teorii parțiale elaborate în alte cadre de gîndire teoretică. Ideologia nu este doar un conglo­merat de idei, ci, înainte de toate, un sistem de idei, sistemul punîndu-și puternic am­prenta asupra valorii, valenței fiecărei idei în parte. (Vechiul dicton antic „Si duo fa­­chivit idem non est idem“ se dovedește, de regulă, a fi valabil și în acest domeniu). Ideologia marxistă își găsește sursele de dez­voltare în primul rînd în capacitatea sa de a se îmbogăți prin generalizarea experienței s­ociale și a rezultatelor științelor, în inepui­zabila bogăție proprie de idei, în caracterul său deschis și creator. Iar dacă valori au­tentice se nasc — și se nasc ■— și în afara ei, asimilarea impune­ cu necesitate filtrarea lor prin substanța proprie, prin sistemul ideologiei marxiste și nu poate fi înlocuită cu acceptarea tale quale a rezultatelor amin­tite. Nu se poate nega că problematica exis­tențialistă sau structuralistă, confruntarea cu aceste curente a contribuit la îmbogățirea din interior a gîndirii marxiste, dar nu este și nu poate fi vorba de nici o „completare“ existențialistă sau structuralistă a marxismului. Din Tezele Comitetului Central, din cuvin­­tările tovarășului Nicolae Ceaușescu se poa­te reține ideea verificată în experiență că dialogul, confruntările de păreri sunt indis­pensabile și în cadrul marxismului. In dis­cuțiile științifice deosebirile de păreri sunt inevitabile și nici o poziție nu poate să se erijeze ca singura autentic marxistă, nici o problemă nu poate fi rezolvată prin­ formu­la „magister dixit“. In mod practic, sperit că în discuțiile noastre teoretice trebuie evitată — exceptînd tezele fundamentale și­­ inalte­­rabile ale marxismului — formula (decla­rată sau implicită) „marxismul spune“ și trebuie lucrat cu formula: pe baza cutăror și cutăror argumente „părerea mea este“. Fiindcă desigur nu este nimic antimarxist în a considera că filosofia nu este știință (ea fiind altceva, o altă formă a conștiinței so­ciale decit știința), că materialismul istoric nu este sociologia marxismului, că socialismul științific nu este politologia marxistă, după cum nu este încă o dovadă în sine a creativității originalității și obiectivității științifice nici admiterea unei alte sociologii marxiste decît materialismul istoric sau admiterea unei alte științe politice decit socialismul științific. Desigur, în cadrul acestor confruntări de pă­reri pot să se ivească și păreri eronate sau care ulterior se dovedesc a fi eronate. După cum a remarcat tovarășul Nicolae Ceaușescu în discursul rostit la Moscova, se știe că în orice domeniu al științei, și mai­ ales în științele sociale, n­u au apărut numai idei corecte și nu se poate înainta fără o con­fruntare a diferitelor păreri. „Esențial este — a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu — ca discutarea părerilor diferite să se facă intra-n spirit civilizat, științific. Nimeni nu poate pretinde că este deținătorul cheii fer­mecate cu care poate deschide lădița cu răs­punsuri la toate problemele“. Ar fi o nai­vitate a crede că situarea pe pozițiile forțe­lor sociale progresiste, fermitatea convinge­rilor comuniste ne ferește în sine și în mod absolut de greșeli în teorie. Pe lângă și pe baza acestora, dezvoltarea ideologiei marxis­te cere și o profundă cunoaștere a realității, o capacitate de gîndire creatoare,­ deplină și de consecventă obiectivitate, măiestria mînuirii dialecticii ca metodă — un complex de con­diții și cerințe ce decurg și sînt reclamate de caracterul științific al ideologiei noastre: îmbinarea deschiderii largi spre toate va­lorile autentice cu exigența și fermitatea ideologică se cere a fi aplicată nu numai în confruntările cu diferite curente de gîndire contemporane, dar și în prelucrarea și eva­luarea moștenirii din trecut. Conducerea noastră de partid a atras în repetate rînduri atenția celor care lucrează pe tărîm ideo­logic de a respecta nealterat principiile bine­cunoscute ale marxismului în valorificarea moștenirii spirituale. Distincția dintre valori și pseudo­valori sau antivalori în zestrea spi­rituală a trecutului constituie o condiție sine qua non a principialității și combativității ideologice. Socot că cele cîteva aspecte relevate ale activității ideologice se întregesc și se unesc — împreună cu numeroase altele neabordate în aceste rînduri — în principiul partinității ideologiei marxiste. In condițiile socialismu­lui, acest principiu al partinității trebuie în­țeles și în sensul că linia politică a partidu­lui, stilul și caracteristicele principale ale acestei politici imprimă și caracteristicele, stilul vieții și activității ideologice din țară. Dacă la începutul acestor însemnări am sub­liniat efervescența creatoare, plină de vita­litate a vieții noastre ideologice, este evi­dent că izvorul acesteia trebuie căutat în linia politică a partidului. Eficiența, eficaci­tatea, puterea de atracție a producției ideo­logice sunt în organică legătură cu eficiența, eficacitatea și puterea de atracție a politicii partidului nostru. Cei care lucrează în do­meniul ideologic știu bine ce importanță co­­vîrșitoare are pentru activitatea lor obiec­tivitatea, realismul, principialitatea, umanis­mul politicii partidului manifestat atît de concludent și în cuvîntarea tovarășului Ni­colae Ceaușescu la Consfătuirea internațio­nală­ a partidelor comuniste și muncitorești. Această politică reprezintă principala forță motrice a dezvoltării în continuare a activi­tății ideologice în țara noastră. FĂCLIA PAGINA 3 FAȚĂ ÎN FAȚĂ (Urmare din pag. l­ a) lui de producție prevăzut pen­tru 1970, el intră în vigoare imediat. Cercetările, studiile și chiar lucrările, în bună parte, sunt în curs de execu­ție, sau de definitivare. Cău­tăm să profităm de ele încă în acest an. Așadar, saltul, destul de important, care se cere din partea întreprinderii miniere, în linii generale, este asigu­rat. Garanția reușitei este a­­cea muncă minuțioasă și te­meinică depusă pentru conce­perea și elaborarea planului de măsuri tehnico-organizatorice. Și ca o completare la cele re­latate de interlocutorii noștri amintiți ar mai adăuga un fapt meritoriu, întreprinde­rea minieră s-a îngrijit de pregătirea și specializarea ca­drelor necesare pentru noile capacități ce urmează a fi puse în funcțiune, cheltuind în acest scop aproximativ 200 000 lei lunar, încă un fapt demn de amintit: în ultimele luni în­treprinderea își îndeplinește cu regularitate sarcinile de plan. Aceasta înseamnă că o bună parte din condițiile ne­cesare îndeplinirii ritmice a prevederilor planului pe anul viitor sunt de pe acum create. Perspectivele — de altfel precis conturate în ceea ce privește producția — sînt um­brite însă de cîteva aspecte care, tocmai din cauza acelui salt ce se așteaptă din partea mi­nerilor trebuie comentate. Es­te vorba de calitatea unor produse și cîteva surse de pierderi. Numeroși beneficiari — chiar dacă nu formulează pre­tenții pecuniare — încă nu se declară întru totul mulțumiți de calitatea unor produse li­vrate de unitățile întreprinde­rii miniere. Au sosit și re­clamații care au atras după sine penalizări. Ele s-au re­ferit mai mult la argila re­fractară de la Șuncuiuș, dar și la acele produse care, în ge­neral, corespund clauzelor contractuale. O parte a cauze­lor se cunosc de către între­prindere și (acest lucru este meritoriu) sunt în curs de cer­cetare. Printre acestea se nu­mără și îmbunătățirea unor însușiri ale caolinului, meca­nizarea calibrării pietrei cal­­caroase etc. Pentru a putea acționa mai eficient în direc­ția îmbunătățirii calității, spe­cialiștii întreprinderii ar tre­bui să profite de ajutorul pe care îl pot oferi tocmai bene­ficiarii. Sunt interesante re­comandările făcute în acest sens de com­isia economică a Comitetului județean de partid și anume de tov. ing. Ioan Ciorbă, potrivit cărora minerii ar trebui să cunoască mai bi­ne părerile beneficiarilor (ar fi utilă o consfătuire pe a­­ceastă temă) și condițiile în care sînt folosite produsele lor în întreprinderile beneficiare. A doua mare dificultate es­te existența surselor de pier­deri. întreprinderea minieră se numără printre acele puți­ne unități industriale din ju­deț care produc sortimente cu pierdere planificată. Este vo­r­­ba despre argila refractară din Șuncuiuș. Pierderea pla­nificată la acest sortiment se ridică anual la 17 milioane lei. Oamenii întreprinderii au cău­tat să elimine pierderile sau cel puțin să le reducă. Au și găsit posibilități pentru... 1,7 milioane lei. Sumă cam in­fimă. — Pînă cînd prețul de vînzare reprezintă doar două treimi din prețul de exploa­tare — ne mărturisea tov. Ioan TEXE, contabilul șef al întreprinderii — nu poate fi vorba despre rentabilizarea integrală a acestui sortiment. Dacă ne ghidăm după prețul de extracție — 142 lei/tonă — stabilit de proiectanții noilor capacități de la această ex­ploatare, culpa noastră repre­zintă 9 lei pe tonă pe care, pe măsura intrării în funcțiune a instalațiilor și însușiril­­or de către oameni, îi vom elimina. Diferența dintre prețul de ex­ploatare și cel de vînzare însă este de 51 lei. O asemenea re­ducere, oricîtă bunăvoință am avea, nu poate fi realiza­tă în viitorul apropiat. Nu fiindcă, deocamdată,­­benefi­ciarii nu solicită întreaga can­titate de argilă refractară pe care o poate da exploatarea. A doua mare sursă de pier­deri sunt stocurile, în special de minereuri de fier. In pre­zent pe platformele exploată­rii Căpuș așteaptă să fie ex­pediate 64 mii tone de con­centrate. Cauzele formării stocurilor se cunosc demult: întreprinderile beneficiare (marile combinate siderurgi­ce), în anumite perioade, re­stricționează primirea lor. În ce constă restricționarea? Cînd locurile de descărcare devin neîncăpătoare, ele re­curg la sistarea livrărilor. Plă­tesc prețul minereului neli­vrat și o despăgubire de 7 lei/tonă pentru manipulările suplimentare. Pînă aici totul este în cea mai mare regulă. Ce înseamnă însă stocarea în custodie a minereului sau a calcarului (fiindcă același lu­­­­cru se întîmplă și la cariera bud­ulat)? In primul rînd o pierdere, destul de importantă, pentru economie (anual între­prinderea minieră încasează pentru dubla manipulare 1 362 000 lei). La aceasta se adaugă pierderea de 5 la sută (considerată normală în ase­menea situații) care reprezin­tă irosirea a 6 milioane lei a­­nual. Dar aceasta nu este în­că totul: întreprinderea, pen­tru manipulările suplimentare, de fapt, cheltuiește 11 lei pe tonă, iar pierderile cauzate de ploi și de vînt depășesc mult procentul d­e 5 la sută. Cu o­­cazia ploilor abundente de la începutul lunii, de pildă, sto­curile de minereu existente la Gîrbău s-au micșorat cu 1 200 tone. Stocurile se formează și din cauza lipsei de ritmicitate în transporturi.­­ In momentul de față, 39 de mii tone de minereu sunt pe lămpi fiindcă C.F.R.-ul nu ne trimite vagoane suficiente — ne relatează tov. ing. șef CODRESCU. Spațiile de de­pozitare sunt dimensionate pentru stocarea producției pe 2—3 zile, ceea ce presupune livrare riguros ritmică. Pe măsură ce producția crește, asigurarea ritmicității devine imperios necesară. Cum se poate soluționa si­tuația? — înainte de toate prin de­servirea corectă și ritmică a exploatărilor noastre cu va­goane de către C.F.R. — ne declară tov. TEXE. Pentru prevenirea stocurilor în cus­todie, noi vedem o singură so­luție — cea aplicată la combi­natul siderurgic Reșița — con­struirea unor tunele pentru dezghețarea minereurilor în vagoane în timpul iernii, fiindcă aceasta este cauza principală a restricționărilor și a formării stocurilor. Ar mai fi, și altă soluție, despre care, la întreprinderea minieră, nu prea se discută: corelarea strictă a producției cu ritmul și cu posibilitățile reale de primire a minereuri­lor de către beneficiari. Stocu­rile, oricare ar fi cauza for­mării lor, cum a demonstrat experiența, produc numai pa­gube. Prin Cheile Bicazului Fotografia: R. NEGREA fotbal „U” - JIUL PETROȘENI Ca un test al pregătirilor în vederea noii ediții a divi­ziei A de fotbal, formația clujeană Universitatea susține azi o întîlnire amicală în compania echipei Jiul Petroșeni. întîlnirea se va desfășura, cu începere de la ora 17:30, pe stadionul „Clujeana”. In deschidere, cu începere de la ora 15,15, va­­ avea loc întîlnirea dintre echipele de divizia C, Dermata și Tehno­­frig, t

Next