Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-07-31 / 7071. szám
Preocupări ale tineretului (Urmată din pag. la)narea tinerilor In producție. După șase luni ce poate fi consemnat într-un succint bilanț? Adresăm întrebarea tovarășului Constantin CHIRILA, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al U.T.C. — Contribuția organizațiilor U.T.C. la realizarea integrală și la toți indicatorii a sarcinilor de producție s-a concretizat prin forme specifice: analize periodice în adunările uteciștilor, expuneri, simpozioane, dezbateri, întîlniri pe diferite teme privind creșterea răspunderii față de muncă și a obligațiilor de producție. In afara acestora, cîteva iniț‘ctive, cu o valoare ce s-a confrmat, au avut o largă circulație în întreprinderile și pe șantierele județului. Aș aminti fotografierea zilelor de mună, procesul rebutului, juriul critic, vitrina vinovaților așa se face, așa nu se face mesele rotunde cu tineri specialiști privitoare la integrarea profesională etc. Eficiența acestora? In prezent , 200 tineri sînt evidențiați lună de lună în producție. După cum se știe valoarea aportului tineretului în producție este hotărîtă — printre altele — de competența profesională. In această privință, organizațiile U.T.C. din județ au apelat la modalități de stimulare a interesului pentru perfecționarea cunoștințelor. De o largă popularitate s-au bucurat olimpiadele pe meserii, a strungarului, a șoferului, precum și cele destinate tinerilor care lucrează în cooperația meșteșugărească, concursurile „cartea tehnică și producția“, cercurile de documentare tehnică (adresate îndeosebi inginerilor și tehnicienilor), iar în agricultură, consfătuirile tinerilor cooperatori organizate, de obicei, pe centre de comune, „olimpiada tractoristului“ etc. Vreau să subliniez că aceste acțiuni au atras majoritatea tinerilor cărora le-au fost destinate. La olimpiade numai, au participat aproape 4000 tineri, iar aproximativ 3 500 au fost antrenați la cursurile de ridicarea calificării. In scopul informării cu noutățile tehnice, in colaborare cu comitetele sindicale, s-au pus la dispoziția tinerilor biblioteci volante, s-au amenajat vitrine cu cărți, s-au prezentat numeroase lucrări la stațiile de radio. Se poate spune despre activitățile menționate mai sus, și despre multe altele, că au întrunit două condiții în măsură să asigure eficacitatea: au răspuns unor dorințe ale tinerilor și au oferit acestora, date noi, utile. E departe de mine gîndul că toate au fost reușite, toate au purtat pecetea autenticității. Sunt organizații care, în virtutea unei mai vechi inerții, au inițiat acțiuni de dragul de-a le face (Uzina de reparat material rulant, Clujeana, Metalul Roșu), ceea ce a influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. Consecințele formalismului, din păcate, sînt oglindite și de absențele și întîrzierile nemotivate. La grupurile de construcții nr. 1 și 2, pe cinci luni, s-au înregistrat 356 zile/cm, la grupul nr. 4 instalații 405 ore întîrziere. Multe dintre acestea aparțin tinerilor. Mai ales pe șantiere, munca noastră va trebui îmbunătățită substanțial. Mă gîndesc înainte de toate la răspîndirea unor activități (întîlniri ale tinerilor cu cadre din conducerea șantierelor, cu muncitori mai vîrstnici, mă gîndesc la dezbaterile de etică profesională, la simpozioane etc.), care în alte părți au dat rezultate bune. Avînd în vedere acțiunile prilejuite de intrarea proaspeților absolvenți în producție, desfășurată și în acest an, e de datoria noastră să le îmbogățim. E vorba așadar de capacitatea organizațiilor U.T.C. de a influența atitudinea tinerilor față de muncă, înțelegerea necesității muncii pentru viața socială. — După cite știm, Comitetul județean Cluj al U.T.C. a desfășurat în ultimele săptămîni acțiuni de larg interes? — Pentru informarea tineretului, pentru cunoașterea realizărilor noastre, a politicii partidului, într-un număr mare de organizații U.T.C. au avut loc informări politice, cicluri tematice „România într-un sfert de veac“, „Momente de seamă din istoria patriei și a partidului“, expuneri despre eroii din lupta pentru eliberarea patriei, despre bătăliile pentru eliberare, colocvii pe probleme etice etc. Amintesc că e vorba de acțiuni cu un caracter larg desfășurate într-un număr foarte mare de organizații din județ. 1 — Jn Cluj își desfășoară activitatea numeroși elevi și studenți. Cum s-au concretizat preocupările privitoare la formarea lor ca viitori specialiști de nădejde ai țării? — Este pozitiv faptul că în această perioadă de profunde prefaceri revoluționare, tineretul studios își manifestă adeziunea totală față de politica partidului nostru, își manifestă setea de cunoaștere amănunțită a documentelor de partid și de stat. Răpunsul firesc unui asemenea interes a fost conturat în forme variate ale muncii de educație desfășurată în rîndul elevilor și studenților. Intîlnirile tineretului din centrul nostru universitar cu membrii Biroului județean de partid, dezbaterile din cadrul cercurilor de discuții a problemelor politice, informările organizate cu elevii sub forma „întrebări și răspunsuri“, Cadrane politice mondiale, au răspuns preocupărilor majore ale acestora, au pus în valoare sensul și semnificația politicii noastre, au înarmat tineretul cu aprecierile pe care le dă partidul diferitelor direcții de mișcare a lumii contemporane. Ce ne puteți spune despre realizarea obiectivelor muncii voluntar-patriotice? — Amploarea participării tinerilor pe numeroasele șantiere ale muncii voluntar-patriotice poate fi ilustrată de trei cifre: numărul celor care au răspuns chemării noastre: 28 000; numărul orelor efectuate: 1 135 000; valoarea realizată: peste 2 000 000 lei. Și ca să rămînem în limbajul cifrelor mai amintim că au fost împădurite 40 ha și plantați 3 000 plopi, pomi fructiferi pe 30 ha, s-au executat lucrări de întreținere a pășunilor pe 2000 ha, s-au predat oțelăriilor peste 1100 tone deșeuri metalice. O contribuție de seamă la obținerea acestor rezultate și-au adus-o comitetele municipale Cluj, Turda, numeroase organizații din comune. Trebuie amintit faptul că multe organizații în cinstea Congresului și a aniversării eliberării patriei s-au angajat să-și îndeplinească atît valoric cit și fizic angajametele luate. Nu puține sînt organizațiile care și-au onorat deja cuvîntul dat. Pe întreaga perioadă a campaniei agricole, un număr mare de elevi și studenți participă, alături de mecanizatori și de țăranii cooperatori, la adunarea recoltei. Bilanțul final al realizărilor noastre va fi hotărît in perioada aceasta de mare efervescență, care ne mai desparte de cele două mărețe evenimente din viața poporului nostru. UZINELE „23 AUGUST“ DIN CAPITALA. In prezent aici se pregătește un nou lot de locomotive Diesel de 700 C.P. pentru a fi predate beneficiarilor. Paralel cu operațiunile de montaj și finisare, locomotivele asamblate sunt în verificare pe traseele C.F.R., iar ulterior sunt supuse unor noi verificări în vederea depistării unor eventuale deficiențe de funcționare. In fotografie: Un nou lot de locomotive Diesel de 700 C.P. Ia linia de montaj CU SATISFACȚIA... (Urmare din pag. la) zic al sectorului de condiționare, Floarea Gavriș, participă la atîtea ședințe și adunări, controlează și îndrumă activitatea comuniștilor, asigură adoptarea în colectiv și aplicarea celor mai eficiente măsuri pentru realizarea și depășirea indicatorilor de plan, se ocupă de problemele ce le ridică viața zi de zi. Și toate acestea, sau majoritatea lor, se rezolvă în afara orelor de muncă, atunci cînd acasă sînt atîtea treburi de făcut, cînd i se pretinde — și de fapt , reușește — să fie o bună gospodină, o soție exemplară și o mamă iubită și respectată a celor două fete de vîrsta majoratului. Oare nu e un efort prea mare pentru o femeie? — Așa s-ar părea, ne mărturisește tovarășa Gavriș, în discuția ce-am avut-o. Dar nu trebuie uitat un lucru esențial: comuniștii dispun de o forță inepuizabilă, nu trebuie uitat, de asemenea, că activitatea mea se contopește cu a tuturor comuniștilor, a întregului nostru colectiv de muncă. Și cînd toți pun umărul, nimic nu este imposibil. Stimulați de imboldul ce-a cuprins toate colectivele de muncă din județ și din întreaga țară, ca și de cinstea ce li s-a făcut prin alegerea tovarășei Floarea Gavriș drept delegată la Congres, vrînd să onoreze prezența sa în cel mai înalt for al partidului cu noi rezultate în producție, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii au muncit cu rîvnă, iar astăzi ei raportează că angajamentele au fost nu numai îndeplinite, dar și depășite. S-a obținut o producție globală și marfă suplimentară în valoare de 2 milioane lei, dîndu-se peste plan 350 000 cutii „Napoton", 400 000 cutii „Romparkin“, 5 000 kg glucoză pentru injecții, 5 000 kg calciu gluconic, 2 000 kg „Glutanat de sodiu“, 2 000 kg „Cloranfenicol racemic“ și alte numeroase produse. Acordînd atenție cuvenită beneficiarilor externi, colectivul fabricii a reușit să realizeze pînă la 15 iulie întregul plan de export pe 1969, în valoare de 7 000 000 lei valută. A fost depășit, substanțial, angajamentul de a da 600 000 lei beneficii peste plan, ca și cel al economiilor la prețul de cost. O analiză atentă a scos în evidență posibilitatea ca producția globală și marfă prevăzută pentru întregul cincinal, să fie realizată pînă la sfîrșitul lui august a.c., deci cu un an și patru luni înainte de termen. Este, fără îndoială, o plăcere să consemnezi asemenea rezultate frumoase. Tovarășa Gavriș se va duce la Congres cu fruntea sus, convinsă fiind că atît ea, cât și ceilalți comuniști, întregul colectiv de muncă și-a făcut datoria. Totodată ea va putea raporta Congresului că, harnicul colectiv, al cărei reprezentantă este, și-a afirmat în unanimitate hotărîrea de a mujici cu dragoste și devotament pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce le vor fi încredințate, contribuind astfel la înflorirea patriei, la ridicarea ei pe culmile tot mai înalte ale progresului și civilizației. Reviste „TRIBUNA” nr. 31 (653) Editorialul „Tribunei” de azi, semnat de Dumitru Mircea, se intitulează Congresul —■ ramura conștiinței poporului. Tot pe prima pagină, Gheorghe Buș publică articolul Socialismul — cadru prielnic afirmării și realizării personalității: Miron Scorobete — Moment istoric, Ion Oarcăsu — Literatură și angajare, Nicolae Vereș — Galați — Jurnal de bord la „mila 80“. Constantin Cubleșan și Mircea Vaida semnează cronici literare la volumele Moisei de Teofil Bușecan și Strada vîntului de Aurel Gurghianu. Létay Lajos și Al. Căprariu scriu două articole închinate lui Petőfi. Ion Rahoveanu scrie despre uzinele Independența din Sibiu. In paginile de artă: Ion Itu despre festivalul Cibinium ’69, Maria Bugnariu despre monografia Coriolan Hora de Mircea Țoca, finalul Prefeței la „Muzica populară românească a lui Bartók de Benjamin Sudoff, Nicolae Robescu despre Iuliu Andreescu. La rubricile personale: D. R. Popescu la Nuclee: Ulise și sirenele; Ion Manițiu la TV: Omagiu: Vasile Rebreanu la a.b.c.: O inimă pentru întreaga lume; Ilie Balea la Pretexte: Marea; Virgil Ardeleanu la Carnet cinematografic. Vara, Augustin Buzura la Bloc-notes, Made animo... Versurile din acest număr aparțin lui Gheorghe Chivu, Vladimir Ciocov, Anemone Latzina, Márki Zoltán, IST. Prelipceanu, Cornel Udrea, Petőfi Sándor, poeților sovietici Debora Vaarandi, Mihail Kvilividze, Ghenadi Aighi. CREATIVITATE (Urmare din pag. l-a) nteres față de tot ceea ce facem sau vrem să facem și pe acest tărîm. Condiții numeroase, factori variați au făcut posibilă această desfășurare a evantaiului activității ideologice din țara noastră: o orientare și informare, o privire în lume mai largă, multilaterală și, înainte de toate, mai obiectivă, crearea unei atmosfere de încurajare a creativității, de confruntare a ideilor, de promovare a discuțiilor principiale, de blamare a închistării, a rutinei, a lenei și sterilității spirituale, atmosferă care obligă la evitarea șabloanelor și stereotipiilor, la gîndirea și, la nevoie, regîndirea independentă și pînă la esențe pătrunzătoare a problemelor. Mărturisesc că, fiind clujean, am avut o deosebită satisfacție că aceste principii și norme ale activității ideologice au fost expuse profund și multilateral în aceea cuvîntare pe care conducătorul partidului și statului nostru a rostit-o la întîlnirea sa cu intelectualii din Cluj. Aceste idei au fost reafirmate în magistrala cuvântare ținută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești de la Moscova. Stabilind liniile directoare ale intensificării activității ideologice, Tezele Comitetului Central subliniază necesitatea îmbinării dialectice, organice a spiritului novator și creativității în teorie cu exigența și combativitatea ideologică. Intr-adevăr, numai o atare îmbinare permite deopotrivă înfrîngerea rigidității și opacității în gîndire cit și evitarea mrejelor unui ieftin conjuncturalism. . Consider că cerința îmbinării spiritului novator, a deschiderii largi spre rezultatele de autentică valoare în știință și cultură cu fermitatea și combativitatea ideologică este indispensabilă pentru toate domeniile de activitate, pentru toate manifestările și procesele vieții noastre spirituale. In lumina indicațiilor cuprinse în documentele partidului nostru aș dori să mă refer la unele aspecte ale activității ideologice, aspecte care-mi sunt mai cunoscute , din preocupările mele profesionale. După cum am mai spus, în ultimii ani s-au descătușat forțe și capacități însemnate de creație în cele mai diferite domenii. In mod explicabil s-a manifestat tendința de a acoperi cit mai repede și cit mai complet petele albe de pe harta de odinioară a vieții noastre spirituale. Condițiile necesare unei activități creatoare sunt asigurate de linia politică a partidului nostru. Socot că este necesară de acum încolo o forjare în adîncimea noilor teritorii, printr-o muncă de cercetare sistematică, de concepție. Am avut uneori impresia că în unele domenii există o predilecție mai mare față de fun- ul EXIGENTA... damer,tarea a noi și noi discipline filosofice, sociologice etc. (ceea ce în sine nu este deloc un fenomen negativ) decit de adîncirea și lărgirea pozițiilor odată cîștigate. In unele domenii se consumă mai multă energie în discuțiile purtate în jurul obiectului și metodologiei generale ale ramurii respective de știință (ceea ce, iarăși, în proporții raționale este foarte util decit în investigații și cercetări efective în acele domenii.. Avem, după părerea mea, mult prea numeroase simpozioane, sesiuni, ședințe de comunicări etc. Acestea sunt desigur indispensabile pentru o activitate științifică și ideologică în efervescență. Este însă clar, și acest lucru, mi se pare, se uită uneori, că știința nu se face în sesiuni, simpozioane etc., că acestea nu înlocuiesc munca efectivă de cercetare ci, dimpotrivă, sunt utile în măsura în care asigură publicitate, posibilități de confruntare a unor rezultate și experiențe anterior acumulate. In legătură cu investigațiile în acele domenii ale filosofiei, sociologiei, științei politice etc. în care am avut — și eventual mai avem — de recuperat unele rămîneri în urmă, se pune cu un plus de acuitate problema confruntării pozițiilor noastre marxiste cu cele nemarxiste, necesitatea maleabilității, obiectivității și exigenței ideologice în analiza și valorificarea unor rezultate zămislite în alte cadre de gîndire decât cele ale noastre. Combativitatea ideologică, solicitată de Tezele. Comitetului Central de la toți lucrătorii frontului ideologic nu anulează, dimpotrivă, presupune continuarea și intensificarea dialogului între marxism și diverse curente de gîndire nemarxiste. In aprecierea acestui dialog trebuie, cred, să ținem cont de două aspecte corelate. In primul rînd, ar fi greșită absolutizarea deosebirilor dintre gîndirea marxistă și nemarxistă pînă acolo, incit, dedublînd toate științele în marxiste și nemarxiste să admitem o dezvoltare paralelă a lor fără puncte, de tangențe, de intersectare, în unele cazuri de întîlnire. Există o filozofie contemporană, o sociologie contemporană, o etică, politologie, estetică etc. contemporană (după cum și o știință istorică-economică etc. contemporană) în cadrul și nu în afara cărora marxismul se manifestă cu tărie. Viața spirituală a contemporaneității se mișcă în jurul axei marxismului. Numai așa putem explica fenomenele foarte semnificative din diferitele discipline umanistice, în special în filosofie, sociologie etc., care s-au petrecut și se petrec tocmai datorită influenței marxismului și care se caracterizează printr-o radicalizare, prin accentuarea aspectelor critice ale unor curente de gîndire precum și prin aceea că cei mai remarcabili, reprezentanți ai filosofiei, sociologiei etc. nemarxiste au asimilat numeroase teze marxiste ca adevăruri științifice incontestabile ale gîndirii moderne. Numai așa putem concepe însăși dezvoltarea filosofiei, sociologiei etc. de orientare marxistă, ca aflîndu-se în permanentă confruntare cu — și manifesting totodată receptivitate, critică și principială, față de realizările științifice din afara marxismului. In al doilea rînd însă — și tocmai datorită celor semnalate — nu mai puțin greșită ar fi relativizarea deosebirilor principiale între teoria și metoda marxistă și cele nemarxiste de abordare a fenomenelor sociale și spirituale. Nici filosofia, nici sociologia de factură marxistă nu poate fi întregită, completată cu sistemul de concepte, cu teorii parțiale elaborate în alte cadre de gîndire teoretică. Ideologia nu este doar un conglomerat de idei, ci, înainte de toate, un sistem de idei, sistemul punîndu-și puternic amprenta asupra valorii, valenței fiecărei idei în parte. (Vechiul dicton antic „Si duo fachivit idem non est idem“ se dovedește, de regulă, a fi valabil și în acest domeniu). Ideologia marxistă își găsește sursele de dezvoltare în primul rînd în capacitatea sa de a se îmbogăți prin generalizarea experienței sociale și a rezultatelor științelor, în inepuizabila bogăție proprie de idei, în caracterul său deschis și creator. Iar dacă valori autentice se nasc — și se nasc ■— și în afara ei, asimilarea impune cu necesitate filtrarea lor prin substanța proprie, prin sistemul ideologiei marxiste și nu poate fi înlocuită cu acceptarea tale quale a rezultatelor amintite. Nu se poate nega că problematica existențialistă sau structuralistă, confruntarea cu aceste curente a contribuit la îmbogățirea din interior a gîndirii marxiste, dar nu este și nu poate fi vorba de nici o „completare“ existențialistă sau structuralistă a marxismului. Din Tezele Comitetului Central, din cuvintările tovarășului Nicolae Ceaușescu se poate reține ideea verificată în experiență că dialogul, confruntările de păreri sunt indispensabile și în cadrul marxismului. In discuțiile științifice deosebirile de păreri sunt inevitabile și nici o poziție nu poate să se erijeze ca singura autentic marxistă, nici o problemă nu poate fi rezolvată prin formula „magister dixit“. In mod practic, sperit că în discuțiile noastre teoretice trebuie evitată — exceptînd tezele fundamentale și inalterabile ale marxismului — formula (declarată sau implicită) „marxismul spune“ și trebuie lucrat cu formula: pe baza cutăror și cutăror argumente „părerea mea este“. Fiindcă desigur nu este nimic antimarxist în a considera că filosofia nu este știință (ea fiind altceva, o altă formă a conștiinței sociale decit știința), că materialismul istoric nu este sociologia marxismului, că socialismul științific nu este politologia marxistă, după cum nu este încă o dovadă în sine a creativității originalității și obiectivității științifice nici admiterea unei alte sociologii marxiste decît materialismul istoric sau admiterea unei alte științe politice decit socialismul științific. Desigur, în cadrul acestor confruntări de păreri pot să se ivească și păreri eronate sau care ulterior se dovedesc a fi eronate. După cum a remarcat tovarășul Nicolae Ceaușescu în discursul rostit la Moscova, se știe că în orice domeniu al științei, și mai ales în științele sociale, nu au apărut numai idei corecte și nu se poate înainta fără o confruntare a diferitelor păreri. „Esențial este — a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu — ca discutarea părerilor diferite să se facă intra-n spirit civilizat, științific. Nimeni nu poate pretinde că este deținătorul cheii fermecate cu care poate deschide lădița cu răspunsuri la toate problemele“. Ar fi o naivitate a crede că situarea pe pozițiile forțelor sociale progresiste, fermitatea convingerilor comuniste ne ferește în sine și în mod absolut de greșeli în teorie. Pe lângă și pe baza acestora, dezvoltarea ideologiei marxiste cere și o profundă cunoaștere a realității, o capacitate de gîndire creatoare, deplină și de consecventă obiectivitate, măiestria mînuirii dialecticii ca metodă — un complex de condiții și cerințe ce decurg și sînt reclamate de caracterul științific al ideologiei noastre: îmbinarea deschiderii largi spre toate valorile autentice cu exigența și fermitatea ideologică se cere a fi aplicată nu numai în confruntările cu diferite curente de gîndire contemporane, dar și în prelucrarea și evaluarea moștenirii din trecut. Conducerea noastră de partid a atras în repetate rînduri atenția celor care lucrează pe tărîm ideologic de a respecta nealterat principiile binecunoscute ale marxismului în valorificarea moștenirii spirituale. Distincția dintre valori și pseudovalori sau antivalori în zestrea spirituală a trecutului constituie o condiție sine qua non a principialității și combativității ideologice. Socot că cele cîteva aspecte relevate ale activității ideologice se întregesc și se unesc — împreună cu numeroase altele neabordate în aceste rînduri — în principiul partinității ideologiei marxiste. In condițiile socialismului, acest principiu al partinității trebuie înțeles și în sensul că linia politică a partidului, stilul și caracteristicele principale ale acestei politici imprimă și caracteristicele, stilul vieții și activității ideologice din țară. Dacă la începutul acestor însemnări am subliniat efervescența creatoare, plină de vitalitate a vieții noastre ideologice, este evident că izvorul acesteia trebuie căutat în linia politică a partidului. Eficiența, eficacitatea, puterea de atracție a producției ideologice sunt în organică legătură cu eficiența, eficacitatea și puterea de atracție a politicii partidului nostru. Cei care lucrează în domeniul ideologic știu bine ce importanță covîrșitoare are pentru activitatea lor obiectivitatea, realismul, principialitatea, umanismul politicii partidului manifestat atît de concludent și în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești. Această politică reprezintă principala forță motrice a dezvoltării în continuare a activității ideologice în țara noastră. FĂCLIA PAGINA 3 FAȚĂ ÎN FAȚĂ (Urmare din pag. l a) lui de producție prevăzut pentru 1970, el intră în vigoare imediat. Cercetările, studiile și chiar lucrările, în bună parte, sunt în curs de execuție, sau de definitivare. Căutăm să profităm de ele încă în acest an. Așadar, saltul, destul de important, care se cere din partea întreprinderii miniere, în linii generale, este asigurat. Garanția reușitei este acea muncă minuțioasă și temeinică depusă pentru conceperea și elaborarea planului de măsuri tehnico-organizatorice. Și ca o completare la cele relatate de interlocutorii noștri amintiți ar mai adăuga un fapt meritoriu, întreprinderea minieră s-a îngrijit de pregătirea și specializarea cadrelor necesare pentru noile capacități ce urmează a fi puse în funcțiune, cheltuind în acest scop aproximativ 200 000 lei lunar, încă un fapt demn de amintit: în ultimele luni întreprinderea își îndeplinește cu regularitate sarcinile de plan. Aceasta înseamnă că o bună parte din condițiile necesare îndeplinirii ritmice a prevederilor planului pe anul viitor sunt de pe acum create. Perspectivele — de altfel precis conturate în ceea ce privește producția — sînt umbrite însă de cîteva aspecte care, tocmai din cauza acelui salt ce se așteaptă din partea minerilor trebuie comentate. Este vorba de calitatea unor produse și cîteva surse de pierderi. Numeroși beneficiari — chiar dacă nu formulează pretenții pecuniare — încă nu se declară întru totul mulțumiți de calitatea unor produse livrate de unitățile întreprinderii miniere. Au sosit și reclamații care au atras după sine penalizări. Ele s-au referit mai mult la argila refractară de la Șuncuiuș, dar și la acele produse care, în general, corespund clauzelor contractuale. O parte a cauzelor se cunosc de către întreprindere și (acest lucru este meritoriu) sunt în curs de cercetare. Printre acestea se numără și îmbunătățirea unor însușiri ale caolinului, mecanizarea calibrării pietrei calcaroase etc. Pentru a putea acționa mai eficient în direcția îmbunătățirii calității, specialiștii întreprinderii ar trebui să profite de ajutorul pe care îl pot oferi tocmai beneficiarii. Sunt interesante recomandările făcute în acest sens de comisia economică a Comitetului județean de partid și anume de tov. ing. Ioan Ciorbă, potrivit cărora minerii ar trebui să cunoască mai bine părerile beneficiarilor (ar fi utilă o consfătuire pe această temă) și condițiile în care sînt folosite produsele lor în întreprinderile beneficiare. A doua mare dificultate este existența surselor de pierderi. întreprinderea minieră se numără printre acele puține unități industriale din județ care produc sortimente cu pierdere planificată. Este vorba despre argila refractară din Șuncuiuș. Pierderea planificată la acest sortiment se ridică anual la 17 milioane lei. Oamenii întreprinderii au căutat să elimine pierderile sau cel puțin să le reducă. Au și găsit posibilități pentru... 1,7 milioane lei. Sumă cam infimă. — Pînă cînd prețul de vînzare reprezintă doar două treimi din prețul de exploatare — ne mărturisea tov. Ioan TEXE, contabilul șef al întreprinderii — nu poate fi vorba despre rentabilizarea integrală a acestui sortiment. Dacă ne ghidăm după prețul de extracție — 142 lei/tonă — stabilit de proiectanții noilor capacități de la această exploatare, culpa noastră reprezintă 9 lei pe tonă pe care, pe măsura intrării în funcțiune a instalațiilor și însușirilor de către oameni, îi vom elimina. Diferența dintre prețul de exploatare și cel de vînzare însă este de 51 lei. O asemenea reducere, oricîtă bunăvoință am avea, nu poate fi realizată în viitorul apropiat. Nu fiindcă, deocamdată,beneficiarii nu solicită întreaga cantitate de argilă refractară pe care o poate da exploatarea. A doua mare sursă de pierderi sunt stocurile, în special de minereuri de fier. In prezent pe platformele exploatării Căpuș așteaptă să fie expediate 64 mii tone de concentrate. Cauzele formării stocurilor se cunosc demult: întreprinderile beneficiare (marile combinate siderurgice), în anumite perioade, restricționează primirea lor. În ce constă restricționarea? Cînd locurile de descărcare devin neîncăpătoare, ele recurg la sistarea livrărilor. Plătesc prețul minereului nelivrat și o despăgubire de 7 lei/tonă pentru manipulările suplimentare. Pînă aici totul este în cea mai mare regulă. Ce înseamnă însă stocarea în custodie a minereului sau a calcarului (fiindcă același lucru se întîmplă și la cariera budulat)? In primul rînd o pierdere, destul de importantă, pentru economie (anual întreprinderea minieră încasează pentru dubla manipulare 1 362 000 lei). La aceasta se adaugă pierderea de 5 la sută (considerată normală în asemenea situații) care reprezintă irosirea a 6 milioane lei anual. Dar aceasta nu este încă totul: întreprinderea, pentru manipulările suplimentare, de fapt, cheltuiește 11 lei pe tonă, iar pierderile cauzate de ploi și de vînt depășesc mult procentul de 5 la sută. Cu ocazia ploilor abundente de la începutul lunii, de pildă, stocurile de minereu existente la Gîrbău s-au micșorat cu 1 200 tone. Stocurile se formează și din cauza lipsei de ritmicitate în transporturi. In momentul de față, 39 de mii tone de minereu sunt pe lămpi fiindcă C.F.R.-ul nu ne trimite vagoane suficiente — ne relatează tov. ing. șef CODRESCU. Spațiile de depozitare sunt dimensionate pentru stocarea producției pe 2—3 zile, ceea ce presupune livrare riguros ritmică. Pe măsură ce producția crește, asigurarea ritmicității devine imperios necesară. Cum se poate soluționa situația? — înainte de toate prin deservirea corectă și ritmică a exploatărilor noastre cu vagoane de către C.F.R. — ne declară tov. TEXE. Pentru prevenirea stocurilor în custodie, noi vedem o singură soluție — cea aplicată la combinatul siderurgic Reșița — construirea unor tunele pentru dezghețarea minereurilor în vagoane în timpul iernii, fiindcă aceasta este cauza principală a restricționărilor și a formării stocurilor. Ar mai fi, și altă soluție, despre care, la întreprinderea minieră, nu prea se discută: corelarea strictă a producției cu ritmul și cu posibilitățile reale de primire a minereurilor de către beneficiari. Stocurile, oricare ar fi cauza formării lor, cum a demonstrat experiența, produc numai pagube. Prin Cheile Bicazului Fotografia: R. NEGREA fotbal „U” - JIUL PETROȘENI Ca un test al pregătirilor în vederea noii ediții a diviziei A de fotbal, formația clujeană Universitatea susține azi o întîlnire amicală în compania echipei Jiul Petroșeni. întîlnirea se va desfășura, cu începere de la ora 17:30, pe stadionul „Clujeana”. In deschidere, cu începere de la ora 15,15, va avea loc întîlnirea dintre echipele de divizia C, Dermata și Tehnofrig, t