Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-09-11 / 7107. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PENTRU CE SE CHELTUIESC SUMELE DE INVESTIȚII ? Intr-un articol publicat silele trecute am atras atenția beneficiarilor investițiilor asupra obligativității lor de a pregăti din timp condițiile pentru reușita activității de construcții, începând din primele zile ale anului următor. Suntem convinși că apelul adresat a fost apreciat la justa lui valoare și peste cîteva luni, cînd șantierele își vor începe activitatea pe anul 1970, vom avea prilejul să scriem rînduri elogioase despre modul cum au fost pregătite investițiile. In rîndurile de față am vrea să atragem atenția asupra unui alt aspect tot atît de important. Este vorba despre raportul între valoarea construcțiilor și a utilajelor. Despre acest aspect al investițiilor publicațiile de specialitate și-au spus cuvîntul. Nu de mult am publicat și noi un articol mai amplu. Concluzia care a fost desprinsă este aceea că sumele alocate în cea mai mare parte, trebuie cheltuite pe mijloace productive, iar cele neproductive — clădirile In special — trebuie limitate in măsura posibilităților. După o verificare a documentațiilor care au fost definitivate pentru acest an s-au găsit posibilități de scădere a cheltuielilor pentru lucrări neproductive cu peste 30 milioane lei. Organele de specialitate însă au extins investigațiile și asupra proiectelor în curs de Întocmire, constatind tendințe de mărire nejustificată a costului clădirilor prin adaptarea unor soluții costisitoare, greu de executat, finisaje din materiale scumpe și mult prea pretențioase. După semnalarea acestor tendințe s-a produs o oarecare schimbare. Totuși vedem necesitatea revenirii asupra acestei teme. Ne obligă faptul că în lista obiectivelor care urmează a fi construite în anul viitor se mențin fenomene asemănătoare celor semnalate cu luni în urmă. Situația generală s-a îmbunătățit. Valoarea construcțiilor și montajelor din totalul Investițiilor pe județul Cluj a scăzut aproape la jumătate (vorbim despre obiectivele care pînă ia momentul de față au fost introduse în plan). Ca orice raport sau cifră medie, și cea menționată ascunde variațiuni destul de pronunțate. Sunt lucrări la care valoarea construcțiilor nu depășește o cincime din sumele totale alocate (care trădează o preocupare serioasă de a utiliza sumele pentru lărgirea producției propriu-zise și nu a mijloacelor fixe neproductive). Uzina Unirea, de pildă, și-a propus ca în anul care urmează din valoarea investițiilor să cheltuiască numai 6 900 000 lei pentru clădiri, iar restul pentru utilaje. O similară acțiune iși propune Fabrica Armătura, care pentru clădiri va cheltui doar cu ceva mai mult decit o pătrime din suma investiției de care dispune, iar restul va fi folosit pentru procurarea utilajelor și instalațiilor necesare lărgirii producției. De apreciat modul cum a fost conceput proiectul noii fabrici de bujii și piese auto Triumf. Deși este vorba despre o uzină nouă, cu clădiri administrative, cu o înfățișare modernă, valoarea clădirilor și a cheltuielilor ce urmează a fi efectuate pentru lucrări de montaj nu depășește jumătate din valoarea totală a investițiilor. In schimb, Uzinele chimice din Turda, întreprinderea forestieră Huedin, Fabrica de cărămizi Cîmpia Turzii, Combinatul de morărit și panificație, Direcția regională C.F.R. Antrepozitul frigorific și altele își propun să cheltuiască prea mult pentru clădiri și prea puțin pentru mijloace de producție. Desigur, tendința pornește de la cei care întocmesc proiectele (și Institutele centrale de proiectare excelează in această privință). Este adevărat că unele întreprinderi sunt nevoite a-și construi clădiri noi in locul celor improprii desfășurării in condiții normale a activității de producție. Se construiesc și laboratoare, săli pentru proiectare și administrative. Acestea însă nu justifică cu nimic excesele. Este inexplicabilă ușurința cu care acceptă unele comitete de direcție proiecte care de la prima vedere trădează risipă de bani sub forma dorinței proiectanților de a realiza cu orice preț clădiri monumentale și scumpe atunci când destinația lor nu o justifică. Raportul optim între valoarea clădirilor și cea a utilajelor (30—35 la sută costul construcțiilor și montajelor și 65—70 la sută valoarea utilajelor) este atins de o bună parte din beneficiarii de investiții (pe lângă cei amintiți am mai putea enumera foarte mulți). Acest lu x. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) I I 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 7107 • JOI 11 septembrie 1969 Tovarășul MICM CEAUȘESCU a primit un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene, condus de Francois Enderlin, care se află în țara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariștilor elvețieni le-a fost acordat un interviu filmat. Turda industrială... Complexul de morărit și panificație Baciu. Vedere generală AVANPREMIERĂ LA Fila de calendar va marca peste cîteva zile un eveniment important în viața școlărimii: primul sunet de clopoțel! Va începe o nouă bătălie pentru cucerirea cetății științei! Un nou an de muncă, de emoții, bucurii și succese!... Bronzați, cu amintirile vacanței petrecute la mare sau la munte, elevii vor umple din nou școlile, clasele, laboratoarele, care gata pregătite, curate, îi așteaptă cu tradiționalul: „Bun venit!* ★ Ce pregătiri s-au făcut în municipiul și județul Cluj pentru ca anul școlar ce va începe la 15 septembrie să se desfășoare în bune condițiuni? Răspund profesorii Victor Kovács inspector școlar șef la Inspectoratul județean Cluj, Alexandru Dărăbanțiu, inspector șef al municipiului Cluj și Valeria Bota, directorul Liceului nr. 6. V. Kovács. S-ar putea vorbi mult și pozitiv despre felul în care organele locale și cetățenii din județul Cluj au înțeles să asigure lărgirea spațiului de școlarizare, diversificarea funcțională a celui existent și înzestrarea laboratoarelor cu aparatură nouă modernă. Odată cu noul an școlar vor intra în funcțiune peste 60 săli de clasă în mediul rural, construite din contribuția voluntară bănească și în muncă a cetățenilor. In municipiul Cluj vor intra în funcțiune alte 50 săli de clasă construite din fonduri de investiții. S-au construit baze sportive, s-a învelit mobilierul în numeroase școli. Intr-un cuvînt totul este pregătit așa cum se cuvine. Un accent deosebit s-a pus pe înzestrarea corespunzătoare a școlilor generale, care începînd cu noul an școlar se vor transforma în școli de 10 ani, prin înființarea clasei a IX-a a școlii generale. Rep. Clte asemenea școli generale vor funcționa în acest an la nivelul Județului« V. Kovac», 41, dintre care 26 în mediul rural și 15 în mediul urban. Conform planurilor existente aceste școli vor funcționa cu 63 de clase. A. Dărăbanțiu. S-a stabilit ca în noul am școlar în municipiul Cluj să funcționeze 5 școli generale care vor avea clasa a IX-a a școlii generale de 10 ani. In total vor funcționa 12 clase. In acest sens conducerile școlilor respective au luat măsuri corespunzătoare care să asigure din prima zi de școală o bună desfășurare a procesului de învățămînt: mă gîndesc la săli de clase, laboratoare pregătite cu tot ce este necesar, încadrarea claselor respective cu profesorii cei mai bine pregătiți. V. Bota. Pregătirea anului școlar a cuprins o serie de măsuri, pornind de la baza materială a școlilor și pînă la problemele legate nemijlocit de desfășurarea procesului instructiv-educativ. Aș vrea să mă refer la problema pregătirii condițiilor pentru perfecționarea procesului înstructiveducativ. Este vorba de stabilirea unei linii de perspectivă care se referă la dezvoltarea viitoare a unui proces început, îmbunătățirea lui, corespunzător liniilor indicatoare date de recentele documente ale Congresului al X- lea. Iată, de exemplu, în școala pe care o conduc — Liceul nr. 6 — problema formării stilului de muncă intelectuală la elevi este o problemă centrală și intens dezbătută în documentele Congresului X. Este problema creării omului potrivit la locul potrivit. Aceasta cere îmbunătățirea multor mijloace pedagogice. Așa, bunăoară, îmbunătățirea mijloacelor de verificare și apreciere a cunoștințelor elevilor, probleme foarte moderne și de mare actualitate în toate țările lumii. Pe această linie — mă refer la problema împrospătării periodice a cunoștințelor care constituie o problemă principală a conducerii școlii noastre — ne-amm propus, de exemplu, să organizăm teme de cercetare bazate pe material informativ, la nivelul științei contemporane. Mijloacele sunt foarte variate — studierea revistelor de specialitate, studierea lucrărilor recent apărute în toate limbile de circulație universală și care tot mai mult sunt la dispoziția noastră. V. Kovács. Intr-adevăr, perfecționarea cadrelor didactice este o condiție foarte importantă în ridicarea continuă a nivelului instructiv educativ. Organizarea acestor activități prin diversele ei forme — în Stela-Maria LĂSCUȘ (Continuare în pag. a ll-a) CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU PROBLEMELE TINERETULUI Recent a avut loc constituirea centrului de cercetări pentru problemele tineretului, grupul Cluj. La ședința inaugurală au participat tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., și conf. univ. dr. Ovidiu Bădina, directorul Centrului de cercetări pentru problemele tineretului. Odată cu deschiderea acestui centru, în cadrul ședinței s-au făcut și precizările cu privire la funcțiile și atribuțiile organelor conducătoare și modul de organizare a acestora. Noul centru va funcționa ca unitate de cercetare științifică cu caracter obștesc, subordonată din punct de vedere științific centrului de cercetări pentru problemele tineretului cu sediul in București. La acest centru pot să adere specialiști în cercetare care au preocupări sociologice în legătură cu problemele tineretului, activiști de partid și ai organizațiilor de tineret, publiciști, lucrători din aparatul de stat. Principiile după care se va conduce sînt cele cuprinse în Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2567 din noiembrie 1968 privind autorizarea înființării centrului de cercetări pentru problemele tineretului și în „Referat în legătură cu organizarea centrului de cercetări pentru problemele tineretului“. Centrul de cercetări pentru tineret — grupul Cluj — va iniția cercetări proprii privind diferite aspecte legate de munca și viața tineretului din această zonă (județele Cluj, Bistrița-Năsaud și Sălaj), va întocmi studii și documente de informare, va organiza discuții și expuneri științifice pentru tineret, lucrători ai organizației de tineret, părinți, educatori, va întreprinde acțiuni menite să contribuie mai temeinic la cunoașterea și educarea multilaterală a tineretului. Centrul va evidenția fenomenele noi, va propune instituțiilor de stat și obștești soluții care să ducă la: rezolvarea problemelor ce privesc munca și viața tineretului, metodele de muncă, conținutul și formele activității educative, va participa la investigații cu caracter național, precum și la unele cu caracter zonal. Instituțiile de stat, organele locale și alte organizații socialiste care au sarcini legate de munca tineretului, vor colabora cu centrul de cercetări pentru tineret și-i vor acorda sprijin în realizarea obiectivelor activității sale. Centrul va putea exercita rolul de coordonator al unor teme de cercetare referitoare la problemele tineretului care se efectuează în diferite instituții, va sprijini activitatea de documentare și informare a instituțiilor care lucrează cu tineretul, punîndu-le la dispoziție materiale de specialitate. Cu ocazia ședinței de deschidere a centrului de cercetări pentru tineret, grupul Cluj, a fost desemnat organul de conducere. Consiliul centrului este format din specialiști în cercetare și în munca cu tineretul, reprezentanți ai instituțiilor și organelor locale cu care centrul va întreține relații și care au preocupări în legătură cu tineretul. Noul organ de conducere are următoarea componență: comf. univ. loan Aluaș, președintele Ionel ANDRAȘONI (Continuare în pag. a lll-a) Panoramă clujeană Fotografia: SZABÓ Tamás (PAMFLET I------------——----------— I mi terminasem lucrul și, fiind singur în birou, m-am apucat să citesc „Legea creșterii entropiei". Tocmai cînd ajunsesem la cauzele interne ale dezvoltării infinite a lumii, intră pe ușă o fată cu rochie albastră, părul negru, căzut pe umeri, ochi verzi, pantofi la modă și nelipsitul cordon de metal. Se apropie încetișor de mine, înfige privirea intr-un pasaj și începe cu o voce tare: „Deci, ajungem la limitele aplicabilității principiului al doilea... în cazul cînd nu se poate datora unor procese temeinice...“ Ochii îi stăteau la carte, dar gîndul * hehecee! — Căutați pe cineva, domnișoară? — Bonjur! 11 caut pe domnul Gheorghe Nastafoi. — Pe cine?! — Gheorghe Nastafoi. E nevoie să repet și a treia oară? — Nu-i nevoie, dar regret, domnișoară, eu n-am auzit de acest Gheorghe Martafoi, cum ii ziceți dumneavoastră. Nu cumva?... — Ce vreți să insinuați, domnule? Mă credeți chiar așa de proastă? Nu este aici redacția?... — Ba, da, domnișoară, aici este, însă Nas.„ Nastafoi ăsta al dumneavoastră nu lucrează la noi. — Cum nu lucrează?! — Bine, nu lucrează în redacție. V-a mințit. — Fii serios, omule! Gheorghe nu minte. Aseară s-a plimbat cu mine prin oraș. Ne-am dus și la restaurant. Pe la 23,30 s-a scuzat, fiindcă era de serviciu la tipografie. Toată seara mi-a vorbit numai despre asta. Zicea că-i foarte greu la tipografie, intră la miezul nopții și iese dimineața, zdrobit. Șpalturile ti mănîncă nervii. — Să ne înțelegem, domnișoară! Serviciul la tipografie începe mult mai devreme și, credeți-mă, Gheorghe n-are nimic cu șpalturile. Treaba asta o fac alții. — Să mă fi mințit?! Un gentlemen ca el?! Dacă l-ați fi văzut aseară, n-ați mai vorbi așa. S-a aplecat și mi-a ridicat batista de jos. — Și regele Angliei, Eduard al Ill-lea, s-a aplecat și a ridicat contesei de Salisbury jartiera, în timp ce aceasta dansa. Demnitatea de suveran n-a fost știrbită cu nimic. Mai mult, a luat jartiera frumușel și, după ce-a prins-o cu o agrafă pe haina sa de catifea, pe loc a instituit Ordinul Jartierei, ordin care se păstrează și astăzi în Anglia ca cel mai Ion ȘEITAN (Continuare în pag. a lll-a) | JUNELE Cü | POSIBIEITA] j .1 RESTANȚELE STUDENȚESTI * I “ ȘI „HALTA NEPROMOVĂRIF Toamnele studențești cu cunoscutul lor festin, trăiesc de fiecare dată o avanpremieră care de obicei trece în cel mai teribil anonimat: „restanțele studențești“. Nu intenționăm să scoatem lucrurile din cunoscutul lor făgaș, nici să pledăm în favoarea celei de-a 3-a sesiuni studențești, încercăm doar să punctăm evenimentul ca atare, eveniment ce se înființează în fiecare an în centrele universitare ca un ultim acord al sesiunii din vară sau o uvertură a noului an universitar. Această punte de legătură între cei doi ani de învățămînt pentru cei treziți în ceasul al 9-lea areazul ei caracteristic, constituind, totodată, ultima posibilitate de a obține certificatul cu avizul de trecere în anul superior, aducînd bucuriile tardive celor care într-un mod sau altul și-au sacrificat zilele de vacanță, plătind astfel polițe mai vechi sau mai noi, polițe ce-și găsesc inevitabil scadența în aceste... „restanțe studențești“. Am trecut în ultimele zile prin multe facultăți clujene și am întîlnit mulți studenți aflați în pragul ultimelor emoții. Dialogul purtat a fost laconic peste tot: întrebările și răspunsurile se loveau de aceeași pată neagră a... restanțelor. — Ce faci prin Cluj? — Restanțe... — Cite?!... și aici răspunsul variază direct proporțional cu cutele de îngrijorare apărute pe frunțile ce încercau să dezlege enigma. — Una... două... trei...?! Incertitudini, emoții, așteptări, reluări de cursuri, goana acerbă pentru a nu scăpa „ultima oră“, lupta pentru uriașul pas al promovării. Părerea multora din studenții întîlniți în aceste zile prin sălile de lectură, pe scările Casei de cultură sau la „Croco“ este că emoțiile se dublează în această sesiune a IlI-a față de cele obișnuite, ordinare. Calitatea răspunsurilor și în final a rezultatelor, după cum observă același interlo Claudiu Ion CHELEȘANU (Continuare în pag. a lll-a)