Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)

1969-09-12 / 7108. szám

\ Proletari din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV — Nr. 7108 Vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani ÍOMPETITIA I VWflLORILOR I Scrisoarea colectivului uzinei Metalul roșu adresata Comitetului județean de partid Cluj In ultimul timp am semnalat în mai multe rînduri aspec­te concrete ale modului cum au înțeles colectivele între­prinderilor din județul Cluj apelul adresat oamenilor mun­cii din industrie de tovarășul Nicolae Ceaușescu de la înal­ta tribună a celui de-al X-lea Congres al partidului referi­tor la necesitatea reducerii substanțiale a cheltuielilor ma­teriale de producție. Am relatat și aspecte ale materializă­rii acestui deziderat. Acum, cu ocazia adunărilor de ana­liză a rezultatelor obținute pe opt luni din anul 1969, și a dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970, această preocupare a îmbrăcat un caracter mai precis, mai cuprinzător. Oame­nii muncii își propun obiective și deziderate concrete în scopul creșterii eficienței economice a activității lor. Ideea care străbate întreaga preocupare a colectivelor de muncă este de a realiza produse superioare cu cheltuieli materiale minime, angajîndu-se astfel într-o autentică competiție eco­nomică și tehnică, cu gîndul de a aduce un aport substan­țial la traducerea în fapte a Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului. Prima scrisoare, pe care o publicăm azi, adresată Comitetului județean de partid de către colec­tivul uzinei „Metalul roșu“ constituie un exemplu de înaltă înțelegere a timpurilor noastre, de însușire a chemării parti­dului la perfecționarea activității depuse în folosul econo­miei naționale. „Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970, noi, muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei „Metalul roșu“ din Cluj am supus unei ample și profunde analize rezer­vele și posibilitățile de care dispunem cu scopul de a tra­duce în viață sarcinile care ne revin în calitate de con­structori de mașini, din Directivele celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român. In urma acestor anali­ze și dezbateri am ajuns la concluzia că dispunem de su­ficiente posibilități pentru a spori în continuare eficiența economică a activității colectivului nostru, de a îmbunătăți calitatea produselor fabricate, de a contribui într-o măsură mai­ pronunțată la industrializarea socialistă a țării. In acest scop ne propunem ca de acum înainte să depunem eforturi susținute pentru atingerea greutății specifice optime reali­zate pe plan mondial la principalele utilaje executate de uzina noastră. Acest deziderat, în perioada 1969—1970, va fi atins la 10 tipuri de utilaje, care reprezintă în acest an 26,4 la sută din totalul producției uzinei. Cele 10 tipuri de uti­laje sunt următoarele: mașină de tricotat rectilinie; aparat de vopsit sub presiune A.V.P.-1; aparat de vopsit sub pre­siune A.V.P.-2; vaporizator pentru imprimeuri 1­200 mm; mașină de spălat rapid în inele M.S.R.-1; mașină de pivat țesături de lină; mașină de spălat stofe în lățime; mașină de uscat fibre M.U.T.-2; mașină de spălat și uscat pale M.U.T.-3; bandă cu comandă multiplă. Paralel cu activitatea pe care o depunem (începînd cu personalul de concepție și terminînd cu cel de execuție) pentru atingerea scopului propus, pînă la sfîrșitu­l anului 1970 vom reduce cheltuielile la mia lui producție-marfă cu 2,3 la sută față de nivelul cheltuielilor pe care îl realizăm în anul 1969, vom spori productivitatea muncii calculată pe un salariat cu 6,5 la sută, vom reduce consumul total de metal calculat pe tonă de utilaj cu 6,1 la sută, vom îmbu­nătăți factorul de putere (cos. 0) la 0,97 față de 0,95 limită superioară a zonei. Propunîndu-ne obiectivele amintite pentru perioada 1969 și 1970, vom asigura îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din planul cincinal actual și vom crea condiții optime pentru traducerea în fapte a prevederilor ce revin colectivului uzinei noastre din planul cincinal 1971 1975 . INVITAȚII LA CUE TURZII Duminică, 14 septembrie, în cadrul natural de la Cheile Turzii, în organiza­rea comitetelor pentru cul­tură și artă ale județului Cluj și municipiului Turda, va avea loc o mare serbare cîmpenească. La reușita serbării își vor da concursul: orchestra de muzică populară a Filar­monicii de Stat Cluj, for­mațiile artistice de amatori din Cluj, Casa de cultură din Turda și căminele cul­turale din Aghireș și Urca. Atmosfera de bună dispo­ziție va fi colorată de mo­mentele vesele, întreținute de Zeno Turdeanu. Organizațiile comerciale vor asigura bogate sorti­mente de mîncăruri și băuturi, iar transportul pînă la locul serbării se va face din Turcia cu autobu­zele I.C.T.-ului. Invitația la serbare se a­­dresează tuturor celor care vor să-și petreacă o dumi­nică plăcută, într-un splen­did cadru natural. CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE DIN JUDEȚOE ȘI MUNICIPIUL CLUJ 3 Ieri, în municipiul și jude­țul Cluj, ca de altfel pe în­treg cuprinsul patriei, și-au desfășurat lucrările consfătui­rile cadrelor didactice din în­­vățămîntul mediu și de cul­tură generală. La Casa universitarilor, pro­fesorii și învățătorii din șco­lile generale și profesionale, liceele de cultură generală și de specialitate din municipiul Cluj s-au adunat pentru a dezbate multiplele aspecte le­gate de instruirea și educa­rea tineretului școlar în per­spectiva mărețelor sarcini tra­sate de Congresul al X-lea al partidului. La lucrările con­sfătuirii au participat, de a­­semeni, reprezentanți ai or­ganelor centrale și locale de partid și de stat, ai Ministe­rului Invățămîntului și ai or­ganizației de tineret. Amplul raport al Inspectoratului șco­lar municipal a evidențiat, pe baza rezultatelor obținute în anul trecut și în lumina sar­cinilor de înaltă răspundere ce decurg din documentele Congresului al X-lea, proble­mele majore ce stau în fața profesorilor și învățătorilor pentru realizarea unei activi­tăți instructiv-educative baza­te pe cele mai noi cuceriri ale științei. Perfecționarea multilaterală a învățămîntului într-o con­cepție unitară și pe baza pro­gramului de perspectivă de e­­ducare a tinerei generații și în strînsă legătură cu dezvol­tarea economică și socială a țării; realizarea în cele mai bune condițiuni a școlii gene­rale de 10 ani prin asigura­rea bazei materiale și a as­pectelor privind pregătirea practică a acestor elevi; ridi­carea calității învățămîntului din școlile și liceele de spe­cialitate, profesionale și teh­nice; necesitatea contribuției personale la continua moder­nizare și îmbunătățire a ma­nualelor și programelor șco­lare al căror conținut trebuie să reflecte cuceririle științei și tehnicii contemporane, o­­rientarea întregii activități e­­ducative spre practică, pre­cum și intensificarea întregii munci educative în rîndul ti­neretului — au fost princi­palele probleme atinse de ca­drele didactice care au luat cuvîntul. Luînd cuvîntul în încheie­rea lucrărilor consfătuirii, (Continuare în pag. a alI-a) Aspect din timpul desfășurării lucrărilor consfătuirii cadre­lor didactice de la Casa universitarilor VIZITA PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS, IN ȚARA NOASTRĂ Sosirea în Capitală La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu, joi diminea­ța a sosit în Capitală preșe­dintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră.­­ In întâmpinarea președinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­ineasa se aflau președintele­­ Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Mi­niștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și tri­miși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai am­basadei austriece, șefi ai mi­siunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai cor­pului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drape­lele de stat ale Republicii So­cialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădi­rii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fe­deral, Franz Jonas, precum și urările: „Bun venit excelen­ței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­țiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­ședintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preșe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, mini­strul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al preșe­dintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extra­ordinar și plenipotențiar, șe­ful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, tri­mis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul Federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, a­­ghiotant al președintelui fede­ral, dr. Josef Randion, consi­lier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președin­ției. Președintele Nicolae Ceaușes­cu prezintă persoanele oficia­le venite în întâmpinare. Comandantul gărzii de o­­noare aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de sta­te, trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fa­ța militarilor rostind în lim­ba română: „Bună ziua os­tași". Președintelui federal îi­ ­ Continuare în pag. a IV-ai Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și priete­nie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește senti­mente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropie­rea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința co­mună de pace și cooperare care animă cele două țări și po­poare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și co­laborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, as­pirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem­ încredințați că vizita dumneavoastră va con­tribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dez­voltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte mili­tare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamen­tală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații nor­male între țări și popoare — întemeiate pe respectarea in­dependenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fie­cărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore­­ și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României­ (Aplauze îndelungate). Convorbire cu prof. dr. Iul­iu Capușan despre: MANUALE ȘI CURSURI UNIVERSITARE Acum, in preajma începerii noului an universitar, o dis­cuție despre manualele univer­sitare este pe cît de obișnuită, pe atît de importantă. In cele ce urmează am să redau punctele esențiale dintr-o con­vorbire pe această temă pe care am avut-o cu prof. dr. Iuliu Căpușan, prorector al Institutului de medicină și farmacie din Cluj. Rep.: Poate că ar fi bine, la început, să definiți noțiu­nea de „manual universitar". I.C.: Desigur. Vom face dis­tincție mai întîi între un curs și un manual. Cursul este gruparea noțiunilor predate direct de la catedră. In indi­cațiile Ministerului Invățămîn­­tului se arată necesitatea și u­­tilitatea cursurilor de catedră tipărite sau litografiate. A­­cest curs, corespunzînd, desi­gur, orelor afectate discipli­nei respective, va avea anu­mite limite și va putea face puține concesii programei de învățămînt. Manualul, în schimb, cuprinde o viziune mai largă și mai amănunțită a disciplinei ce o tratează. Manualul, în adevăratul sens al cuvîntului, nu poate fi pre­tins să fie știut în totalitate, ci se indică diferite capitole ce cuprind informații suplimenta­re cursului, absolut necesar. Ultimele manuale mari scoa­se de Editura Medicală au fost: Chirurgia de Hortolo­mei și Medicina internă de Lupu. Asta pentru că se sus­ține la direcția Editurii Me­dicale că e mai bine să se facă tratate pe probleme mici care, apoi, împreună, să se substituie unui manual. Lu­cru foarte discutabil, pentru că va lipsi întotdeauna ceea ce caracterizează (sau ar trebui să caracterizeze) un manual — continuitatea. Și, pe de al­tă parte, ne trezim că despre șoc apar 3—4 cărți, iar despre alte probleme, ca alergia — o cărțulie mică. Asta numai ca un exemplu. Rep.: Opinați pentru un manual unic, cu participare largă, sau pentru manualul așa-zis „de autor”? I. C.: Manualul unic, în ac­cepțiunea lui veche, după pă­rerea mea, cred că e depășit. Unul din profesorii noștri ve­nerabili, cînd auzea de ma­nuale unice făcea următoarea comparație: un automobil FIAT cu bloc motor de Ford, cu bujii de Skoda, cauciucuri de Citroen, cu uși de Opel și un șofer ce vrea zadarnic să-l țină pe șosea. Cam așa-i un manual unic, cu un capitol descriptiv, cu altul analitic, al­tul sintetic, iar printre ele, coordonatorul care nu știe cum s-o scoată la capăt și pe care l-am putea considera o­­mul cel mai fără de noroc da­că n-ar fi studenții ce trebuie să învețe după un asemenea manual. Ideal este ca fieca­re profesor cu reputație recu­noscută și mare experiență, să aibă propriul lui manual, scris de ei sau de colectivul pe ca­re-l conduce. Manualul n-ar avea decît de cîștigat. Șî ar cîștiga în primul rînd unita­tea. Cine nu cunoaște ma­nualul lui Hațieganu—Goia, scris în colaborare cu elevii lor: Daniello, Moga, Fodor, Spîrchez... Rep.: Manualele universita­re sunt indispensabile? Dacă da, care-i rolul profesorului ce predă? I. C.: Sunt absolut necesare. Pentru că studentul nu poate nota totul, pe de o parte, iar pe de alta, scapă uneori toc­mai esențialul. Manualul mai vine și cu partea grafică, ce înlocuiește pagini întregi de text Ilustrațiile în manual sînt, după părerea mea, indis­pensabile. Profesorul? El nu-i obligat și nici nu trebuie să predea manualul filă cu fi­lă. Expunerea sa trebuie să se axeze pe problemele coti­diene ale specialității și, dar nu în al doilea rînd, să in­tegreze specialul în general. Pentru că în medicină, ca și în alte științe, nici un efect nu are o singură cauză, după cum nici o cauză nu generea­ză un singur efect. Rep.: Ce înțelege Domnia voastră prin „școală“, „Școala medicală clujeană", de e­­xemplu? I.C.: Termen mult discutat și dezbătut. Școala medicală nu înseamnă identitate pla­tă și monotonă de idei. în­seamnă unitate de scop și o­­rientare în diversitatea de preocupări. Școala medicală din Cluj s-a caracterizat toc­mai prin această colaborare strînsă între discipline clinice între ele și între cele clinice și preclinice, colaborare fon­dată pe activitatea unor per­sonalități de prim rang în ști­ința medicală românească: Iu­­liu Hațieganu, Iuliu Moldo­van, Titu Vasiliu, Victor Pa­pilian. Orientarea generală era de prevenire și combatere ac­tivă a bolilor. Numai așa —■ și nu întîmplător — au luat naștere în Cluj primul dis­pensar T.B.C. pentru studenți, prima bază sportivă medicală din țară; de aici, din Cluj, au pornit și primele depistări ac­tive, în masă, a bolilor larg răspîndite. Ion MARCEA (Continuare în pag. a lll-a) † Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule Președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întâmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. * Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toa­te statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relații­lor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării re­lațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Re­publica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a rela­țiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțele­gerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceas­ta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul m­eu perso­nal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). VIZITĂ PROTOCOLARĂ Joi după-amiază, președinte­le federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Zile Verdeț, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului de Miniș­tri, Manea Mănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe și Gheorghe Pele, am­basadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, am­basadorul Austriei la Bucu­rești, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui fe­deral, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului Federal al Afa­cerilor Externe. După convorbire, președin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat președintelui Franz Jo­nas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe pre­ședintele federal al Austriei pentru înalta distincție confe­rită, președintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer a­­ceastă înaltă distincție ca semn de prețuire a contribu­ției dv. la dezvoltarea rela­țiilor dintre România și Aus­tria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă —­ a răspuns președintele Aus­triei. Mă bucur în mod deo­sebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această deco­rație ca un semn al priete­niei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal, Franz Jonas, a înmînat apoi preșe­dintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Me­rite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca un semn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Exce­lență, această înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să pri­miți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvol­tarea Republicii Socialiste România". Mulțumind cu căldură, pre­ședintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinței de dezvoltare în con­tinuare a prieteniei și cola­borării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres) Dineu oferit de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu Președintele­­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Pala­tul Consiliului de Stat, un di­neu oficial în onoarea preșe­dintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Pe­tre Blajovici, Ion Iliescu, Du­mitru Popa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vice­președinți ai Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, generali. Au luat parte persoanele o­­ficiale austriece care însoțesc pe președintele federal în vi­zita sa în țara noastră: dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Rai­mund Truxa, dr. Josef Ran­dion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, cordială, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele fe­deral, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) (In pagina a IV-a: — Toas­tul președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu: — Toastul președintelui fede­ral al Austriei, Franz Jonas).

Next