Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-11-21 / 7168. szám

PAGINA 2 FĂCLIA CREIONĂRI . La Gherla a luat fiin­ță o subfilială a Filialei din Cluj a Societății de ști­ințe istorice și filologice. Subfiliala gherleană întru­nește profesori de speciali­tate din oraș și împreju­rimi. Pentru conducerea și coordonarea activității ei, a fost ales un comitet din care fac parte prof. C. Măhăleanu — președinte, prof. N. Pușcaș — vicepre­­ședinte și prof. V. Ștef — secretar. • Activul Comitetului orășenesc Gherla al U.T.C. a analizat intr-o plenară preocuparea pentru organi­zarea și desfășurarea mun­cii politico-educative in rândurile tineretului. Vor­bitorii au făcut referiri po­zitive la unele acțiuni din acest domeniu. In progra­mul de viitor figurează ac­tivități interesante ca: in­tilniri cu participanți la Congresul al X-lea al P.C.R., discuții cu scriitori, un concurs „cine știe ciști­­gă” pe tema „Cheia orașu­lui“, pregătiri in vederea serbării majoratului ș a. 9 La Casa de cultură din orașul Gherla a avut loc o manifestare intitulată „Cadran politic internațio­nal“. Cu acest prilej, in fața unei numeroase asis­tențe, a vorbit tovarășul I. Gudea, cercetător știin­țific la Filiala din Cluj a Academiei Republicii So­cialiste România. 9 Vineri, 21 noiembrie a.c., în sala de festivități a Casei de cultură din orașul Gherla, Teatrul Național din Cluj va prezenta un spectacol cu piesa „Curcu­beul negru“ de Teodor Roșca. 9 Marți, 25 noiembrie a.c., tot în sala de festivi­tăți a Casei de cultură din orașul Gherla, se va des­fășura un spectacol de es­tradă prezentat de un co­lectiv al Teatrului satiric muzical­ „Constantin Tăna­­se“ din București. Prota­gonistul acestui spectacol va fi artistul emerit N. Stroe, D. VATAU SURPRIZĂ In curînd, locuitorii orașu­lui vor avea prilejul să se bucure de o surpriză plăcu­tă: în fostul local al maga­zinului „Fierul“, serviciul de specialitate al Trustului zo­nal I­ A.S. va trece la ame­najarea unei unități de pre­zentare și vînzare cu profil deosebit. Noua unitate co­mercială va pune la dispozi­ția cumpărătorilor produse alimentare proaspete ca: sa­lam, parizer, polonez, cîrnaț, șuncă presată, mușchi țigă­nesc, costiță afumată, lapte, brânzeturi, ouă ș.a. Sperăm că lucrările de amenajare a acestui magazin, care ur­­­­mează să înceapă peste cite­ i­va zile, vor dura puțin și­­ vor răspunde bunei calități,­­ fără să mai fie necesară in­­­­tervenția critică a ziarului. I cronică din G­HE­RLA­A viuzinul nostru Sinteze și analize la „Someșel” Vizităm întreprinderea de industrie loca­lă „Someșul” din Gherla. Dialogăm pe tema activității economice curente cu tovarășul Gheorghe PRISECARU, directorul întreprin­derii. La discuție asistă și tovarășul Gheor­ghe MUREȘAN, secretarul comitetului de partid. — Considerînd ca termen de referință ziua de 10 noiembrie, vă rugăm să faceți o suc­cintă prezentare a rezultatelor activității eco­nomice din acest an. — Pină în ziua de 10 noiembrie am obți­nut depășiri apreciabile la principalii indi­catori ai planului de producție. Valoarea a­­cestor depășiri este de 1 159 000 lei la pro­ducția globală, de 1 298 000 lei la producția marfă și de 728 000 lei la producția marfă vîndută și încasată. — Care este situația sortimentelor nomi­nalizate? — Aceste sortimente au fost realizate inte­gral, cu excepția covoarelor orientale, la ca­re avem o restanță de 11 mp față de plan. — Cum se explică această restanță aproape neglijabilă? — Intr-adevăr, e neglijabilă acum, dar în trimestrul al doilea era de 700 mp și consti­tuia un motiv de mare îngrijorare. Cauza rezida în faptul că furnizorii nu ne livrau lina necesară. Această deficiență a fost însă eliminată pe parcurs. — Cum ați reușit să recuperați rămîne­­rea în urmă? — Am organizat munca în secția respec­tivă pe trei schimburi și am angajat, noi țesătoare. Un ajutor important au dat și cele 60 de fete pe care le calificăm prin ucenice la locul de muncă. — Am dori să știm cum vă onorați sarci­nile de livrare la export? — Aceste sarcini constituie pentru noi o per­manentă preocupare. Ne străduim să le realizăm prompt și în condiții calitative care să satisfacă exigențele beneficiarilor. Pînă la 1 noiembrie, planul de livrări la export a fost îndeplinit în proporție de 93,9 la sută, înregistrîndu-se depășiri de 15,5 la sută la mobilă și 1,2 la sută la produsele încadrate în categoria „diverse“. La covoare orientale livrarea la export a fost realizată numai 90 la sută. Cauza am­enunțat-o mai înainte. In prezent, avem în stoc covoare țesute în ul­tima perioadă de timp, așa că restanța va fi recuperată în mod sigur. Pînă la finele anului, planul de livrări la export va fi în­deplinit și contăm chiar pe o depășire a lui era 6 000 de coșuri împletite din nuiele și cu 720 000 de spițe pentru roți de biciclete, în valoare totală de 700 000 lei. Vom răănîne însă datori cu o cantitate destul de mare de ciocane de lăcăt­ușerie. — Cum explicați fenomenul? — Angajamentul de a produce și expor­ta asemenea ciocane a fost luat fără să se fi făcut în prealabil o apreciere realistă a gradului de calificare a forței de muncă, a nivelului dotării întreprinderii și a posibili­tăților de organizare a fluxului tehnologic. Răspunderea principală pentru aceste ne­ajunsuri revine inginerului șef Constantin Dumitru. Cînd greșeala a fost depistată, era prea tîrziu pentru renunțare. Am luat, deci, măsuri pentru onorarea comenzii, urmînd să livrăm anul acesta 18 000 de ciocane, iar di­ferența pînă la 75 000 să fie predată conform unui grafic care expiră la 25 martie 1970. In prezent, avem în stoc 33 000 de ciocane fără cozi. Confecționarea acestora din lemn de carpen constituie pentru noi o preocupa­re stringentă, în cooperare cu alte unități... — Prin ce se caracterizează, în esență, activitatea economică a întreprinderii? — După părerea mea, prin reducerea chel­tuielilor raportate la 1 000 lei producție mar­fă. In 10 luni, aceste cheltuieli au fost mic­șorate la 878 lei, ceea ce echivalează cu o depășire a beneficiului planificat cu 624 000 lei. PE ȘANTIERUL FABRICII DE CĂRĂMIZI Proiectantul omite, instalatorul intirzie Pe șantierul pentru extin­derea fabricii de cărămizi din Gherla există o situație oare­cum paradoxală: cîteva uti­laje de bază — printre care și un kollergang — așteaptă de mai multe luni să fie montate, dar instalatorul... In­terzie să-și facă datoria­ îna­inte de a încerca să elucidăm acest aspect al problemei, so­cotim că e bine să aruncăm o privire mai generală asu­pra investiției. Planul pen­tru acest an prevede lucrări în valoare de 7 032 000 lei. Pînă la 10 noiembrie, planul a fost îndeplinit în proporție de 67,4 la sută, respectiv au fost executate lucrări a căror valoare se ridică la 4 740 000 lei. Constructorul (Grupul de șantiere nr. 2 Turda) stă destul de bine. Mai are de executat drumul exterior, drumul interior, platformele de depozitare și o consolida­re de teren. S-a angajat ca pină la 31 decembrie a.c. să încheie toate aceste lucrări. Necazul cel mare este pri­cinuit de întîrzierea prelun­gită a montării utilajelor. Beneficiarul investiției a asi­gurat majoritatea utilajelor principale încă din luna au­gust și prin aceasta front de lucru pentru Instalator. La începutul lunii decembrie, vor mai sosi o presă și 3 benzi, e adevărat, cu întârzie­­re față de grafic, dar faptul ca atare nu afectează acti­vitatea instalatorului. Va­loarea totală a utilajelor pen­tru extinderea fabricii de că­rămizi se ridică la 2 838 000 lei. Instalatorul n-a montat pînă în prezent decit utilaje echivalente cu suma de 1 832 000 lei. Celelalte uti­laje, în primul rind Voller­­gangul, al căror cost se ri­dică la peste 1 000 000 lei, stau „nederanjate“, deși ter­menul de Punere în funcțiu­ne a fost depășit. De vină se pare că e echipa de spe­cialiști dirijată de șantier de Grupul de instalații nr. 4 Cluj, căreia i-au trebuit a­­proape 3 luni (!) pentru a constata că proiectantul (ing­ Vaier Rop de la D.S.A.P. Cluj) a emis soluția tehnică de montare a pieselor compo­nente ale holiergangului, ca­re au o greutate apreciabilă. (Omisiunea aceasta, precum și altele de altă natură — pete negre pe activitatea unei instituții prestigioase ca D.S­ A.F.C. au obligat, be­neficiarul investiției să chel­tuiască suplimentar sute de mii de lei pentru optimizarea de parcurs a proiectului!) Semnalul de alarmă, dar cu inadmisibilă întîrziere de instalator, a determinat o măsură urgentă pentru rezol­varea Problemei. In ziua de 5 noiembrie, o comisie, for­mată din reprezentanții tu­turor factorilor interesați, a­­ hotărît să se confecționeze o schelă metalică pentru miș­carea pieselor grele, pe baza unei schițe date de proiec­tant. Această schiță trebuia predată la 8 noiembrie, dar a sosit abia la 15 noiembrie!­­ Instalatorul a fost pus in si­­­­tuația să procure anumite­­ profile metalice deficitare.­­ iar acum este ocupat cu con­­­­fecționarea schelei, urmînd­­ să treacă la montarea holler- sp­rangului și a preselor. Dacă­­ el va concentra pe șantier­­ forțele necesare, utilajele res­­t­­ante vor fi montate pină le­­ finele anului. Un cuvînt greu și de spus, în acest sens, are­­ tovarășul Mîndruțiu, inginer se șef la Grupul de instalații si nr. 4 Cluj. In încheiere, ne exprimăm­­ •n nedumerire, oare de ce | conducerea Trustului de con­­­­structi Cluj — principalul beneficiar al fabricii de că­rămizi din Gherla nu­ se arată mai profund interesa­tă în finalizarea corespunză­toare a investiției? \ EXPOZIJII DE PREPĂRATI CIULIRE In luna noiembrie, numită în ultimii ani — din motive comerciale — și „Luna preparatelor culinare", publicul din orașul Gherla, beneficiind de serviciile și produsele întreprinderii locale de alimentație publică, a avut pri­lejul să admire și să... consume sortimente deosebite. Susnumita întreprindere a organizat două interesante și atractive expoziții: una de preparate culinare la restau­rantul „Transilvania“ și alta de prăjituri la cofetăria din piața centrală. In cadrul primei expoziții, au fost prezen­tate sorturi variate de preparate din pește și din carne de pasăre, realizîndu-se, timp de două zile, o vînzare de 20 000 lei. La expoziția de la cofetărie au figurat 15 sor­turi de produse de specialitate, realizate de laboratorul întreprinderii, făcîndu-se și aici, timp de două zile, o vînzare de 8 000 lei. Sîmbăta trecută, la bufetul de la parterul blocului-turn a fost organizată o cină cu prepa­rate din pește și cu vinuri bune. Sîmbăta Viitoare, la res­taurantul „Someșul“ se va deschide o nouă expoziție de preparate culinare — cu specific local — și se va orga­niza o cină cu mîncări gătite din carne de porc. Spre sfîrșitul lunii se vor mai deschide expoziții la cafe­ bar și la cofetăria nouă. SCRISORI ȘI RĂSPUNSURI . Tovarășul Corneli­u Bla­ga, directorul întreprinderii de gospodărie comunală și lo­­ca­tivă, răspunzind articolului critic „Modernizări în ritm de melc“, ne­­ înștiințează că a luat măsuri urgente pentru termi­narea lucrărilor de amenajare a măcelăriei în cauză și că aceasta a fost inaugurată în ziua de 7 noiembrie a. c. Ves­tea nu poate decit să ne bu­cure. Suntem­ de acord cu dumneavoastră, tovarășe di­rector, că neajunsurile speci­ficate în­­ articolul menționat nu sunt caracteristice pentru activitatea întreprinderii ce cu onoare conduceți. Acesta este și motivul pentru care ne fa­cem datoria de a înștiința ci­titorii că, până la 1 noiembrie ax­., I.G.C.L. Gherla și-a rea­lizat planul în proporție de 108 la sută la producția glo­bală, 104 la sută la producti­vitatea muncii și H0 la sută la beneficii. 9 Tovarășul Dumitru Vi­­tan, unul din cei mai harnici colaboratori ai ziarului nostru, ne scrie despre o mamă care și-a părăsit acum 4 ani soțul și copilul. Este vorba despre mama copilului Valer Șopti­­rean elev în clasa I. Se spune că ea lucrează în prezent (nu știm în ce­­alitate) la restau­rantul din Parcul municipal Cluj. Dacă va citi aceste rîn­­duri sau va fi înștiințată de altcineva de existența lor, este rugată să scrie soțului și co­pilului pe adresa: strada De­jului nr. 4, Gherla. Ei o aș­teaptă să se întoarcă acasă. Copilul mai așteaptă și pensia alimentară lunară, în valoare de 150 lei, pe care mama i-o datorează din ziua de 5 de­cembrie 1965.­­ Tovarășul inginer Vaier Ungur, dirigintele șantierului pentru extinderea fabricii de cărămizi, într-o scrisoare adre­sată redactorului șef, își expri­mă unele opinii în legătură cu activitatea comercială și se referă la unele aspecte nega­tive observate in orașul Gher­la: aprovizionări­neritmice, aglomerări în spațiile comer­ciale și cozi în fața magazine­lor. Autorul scrisorii sugerea­ză conducerii cooperativei orășenești de consum ideea de a extinde servirea cumpă­rătorilor la domiciliu cu dife­rite mărfuri alimentare, așa cum se procedează în prezent cu laptele (nu se precizează dacă la Gherla sau la Cluj). Împărtășim această idee și o propunem atenției forului vizat. 9 Tovarășii Gheorghe Flo­­rea și Ion Năsălean, care fac parte dintr-o echipă de con­trol obștesc, ne scriu, că ghe­reta pentru desfacerea legu­melor și fructelor din Strada Nouă nu are­ instalație de lumină electrică. Din aceas­tă cauză, gestionara Iuliana Macavei este nevoită să ser­vească seara pe orbecăite sau la lumina slabă a luminări­lor, ca pe vremea lui Pazvan­te! Centrul de legume și fructe Dej și Centrul urban Gherla al I.R.E.C. au fost demult anunțate asupra aces­tui neajuns, dar nu s-au gră­bit și ia vreo măsură de în­dreptare. Poate o vor face acum. Niciodată nu e prea tîrziu. 9 O scrisoare, care are drept expeditor „un grup de muncitori“, cere redacției să tragă la răspundere pe cei vinovați de defectuoasa apro­vizionare a magazinelor ali­mentare cu ulei și alte pro­duse. Am cercetat situația la fața locului și am aflat de la tovarășul Hodiș, președin­tele cooperativei orășenești de consum, următoarele: ,,U­­leiul este un produs dirijat și se desface pe măsura can­tităților repartizate. In ulti­mele săptâmîni au fost desfă­cute prin magazinele alimen­tare din Gherla cantități a­­preciabile de ulei, urmînd ca zilele acestea să mai fie puse în vînzare 5 000 de li­tri".9 „Un grup de locatari* (bazat de o semnătură indes­cifrabilă) susține că în apar­tamentele blocurilor A, D, E, F, și G din Gherla mișună de cîțiva ani diferite insecte și că acest fapt a fost discu­tat și paradiscutat în ședin­țe ale asociațiilor locatarilor și adus­ la cunoștința I.G.C.I­, dar măsurile de dezinsecție interzie. De asemenea, ..gru­pul de locatari" mai susține că alimentarea cu apă pota­bilă la Gherla suferă de lungi întreruperi neprevăzu­te, fără să fie anunțați în prealabil consumatorii. Se menționează cazul concret de acum două săptămîni, cînd apa a lipsit în unele blocuri din 7 noiembrie, ora 18, pî­nă în 8 noiembrie, ora 13. Dacă e așa, cerem I.G.C.L.­­ului să ia­ măsurile de ri­goare, Nicola Rossi Lemeni, de-a dreptul magnific în rolul Bo­ris. Opera lui Modest Petrovici Mussorgski, „Boris Godu­nov“, dirijată de Petre Sbârcea prezentată miercuri sea­ra pe scena Operei Române, a constituit un deosebit succes Fotografia: K. WAGNER PLEDOARIE PENTRU BRIGADA ARTISTICĂ? Textul - element de bază al spectacolului de brigadă Poate nici nu se găsea un moment mai potrivit pentru a deschide o discuție cu pri­vire la brigăzile artistice. Perioada de iarnă bate la ușă, e timpul propice pentru o bogată activitate în toate lăcașurile de cultură, prin toate formele de manifestare a artiștilor amatori. Una din acestea este și mult discu­tată brigad artistică de agitație, formă care, după părerea noastră, este binevenită pe scena­­ Căminului cultural. Aceasta, pentru că necesită un număr relativ mic de interpreți, se pretează la o mare varietate de forme (inclusiv și talente), mobilizează și populari­zează ceea ce este bun, combate sau critică la modul cît mai concret ce este mai rău. Din păcate, acest lucru nu este pe placul unora, poate din a doua categorie, a acelora care n-o recunosc, sau care își ascund como­ditatea după negarea necesității acestor bi­­găzi. In județul nostru se pare că linia aceasta este ,pe cale să triumfe, cel puțin la așezăminte,­e culturale. Pînă și școala popu­lară de artă din Cluj — pepinieră a artiștilor amatori și a instructorilor acestora — în a­­cest an școlar a­ găsit potrivit să scoată din programul său clasa de regie brigăzi artis­tice. La ultimul concurs al amatorilor, brigă­zile artistice au lipsit aproape cu desăvârșire, iar cele prezente nu au reușit să depășească nivelul interjudețean sa­u județean (amintim cele din Florești, Ghinteni etc.) Am considerat necesar să contribuim la această discuție deschisă de ziarul „Făclia“; poate vor contribui și alții cu experiența lor la aceasta. Și vom primi bucuroși orice va duce, la reabilitarea acestei „cenușărese“ (du­pă unii) , artei interpretative. Dar, pentru că noi suntem­ aceia care, prin munca noastră, îndrumăm activitatea artiștilor amatori, sau chiar transpunem pe scenă arta lor, ne vom referi astăzi la elementul de bază pe care se brodează­ arta interpreților și talentul lor: textul de brigadă. Adică ceea ce lipsește foar­te mult în ultimul timp. Nu este în inten­ția noastră de a face un instructaj, dar poa­te citind aceasta unii se vor convinge că este ceva bun, totuși, în aceste brigăzi, iar alții — și, am dori, cît mai mulți — vor veni cu texte bune pentru artiștii amatori. Textul reprezintă baza programelor orică­rei brigăzi artistice. Textele literare **­* brigăzilor dobîndesc de multe ori o valoare intrinsecă, multe dintre ele putând fi chiar citite cu interes și plăcere. Un text literar bine scris asigură succesul spectacolului dat de brigada artistică, acționează eficient asu­pra omului care-l ascultă. Textul de calitate este rodul unui colectiv de creație, format din oameni talentați, care, atunci când scriu, se documentează atent, cu pasiune. El trebu­ie să fie original, plin de vervă, plăcut, atrac­tiv și convingător. Textul de brigadă poate fi considerat ca o specie literară complexă care cuprinde scenete în proză, cuplete mu­zicale, versuri, epigrame sau strigături și multe alte elemente împrumutate din lite­ratura cultă sau din cea folclorică. Dacă se urmărește ideea de bază, iar contextul va­­ cuprinde toate formele în mod armonios, pro­gramul va corespunde scopului brigăzii ar­­­­tistice: acela de a face agitație prin artă. 3 E­ste, de fapt, ceea ce ne-au demonstrat în­­ mod atît de convingător brigăzile prezenta­­­­te în spectacolul organizat nu demult de­­ către U.J.C.M. i Colectivele de creație de la sate sau crea­­­­­torii de texte din mediul sătesc trebuie să se inspire mai mult din folclorul local, valori­­­­ficîndu-l și punindu-l în slujba scopului bri­­­­găzii. Este un izvor nesecat de frumusețe, ca­re merge, la inima omului. Din păcate și în­­ județul nostru se renunță în ultimul timp la­­ colectivele de creație. Textieri sunt tot mai­­ puțini. Reapariția lor ar duce poate și la­­ înviorarea brigăzilor de agitație. Cercurile literare nu-și îndreaptă atenția și spre acest­­ gen al creației literare. Deși sporadic, texte­­­­le noastre păcătuiesc și prin faptul că sînt­­ șablonarde, neartistice, pline de generali-­­­tăți, scrise neliterar.­­ Inlăturînd aceste carențe vom face ca for­­i­ța mobilizatoare a conținutului concret, trans­­­­figurat in imaginile artistice ale textului li­terar, să-și recapete valoarea deplină. Și —­­ cine știe — poate, în­ curînd vom asista, la­­ o trecere în revistă a brigăzilor de agitație­­ din județul Cluj. Prof. Flogen ALEX­IU, directorul Casei județene Cluj J a creației populare Fotografia: L MICLEA-MIHALE I e Opinii pedagogice CLASELE SPECIALE DE MATEMATICĂ nvecinate. Criteriiul de selec­te a fost cel al mediei la matematică și la fizică, din clasa a IX-a (minimum 9 la matematică și 8 la fizică). Prima clasă a luat ființă cu 17 de elevi, a doua cu 24, t treia cu 20 și a patra cu 22 de elevi, majoritatea candi­daților provenind din Cluj și in special de la Liceul „N. Bălcescu". In decursul celor trei ani șco­lari parcurși de la înființa­rea claselor speciale de mate­matică și fizică s-a constatat, încă o dată, că aprecierile și notarea elevilor de către dife­riți profesori este diferită. Se­­lecționînd o clasă de la mai multe școli, este ușor de con­statat că scara de notare va­riază de la un profesor la al­tul, atît o a­­­mplitudine (1-10, 3-8; 4-10 etc.), cit și în ceea ce privește centrarea scării (me­dia între 5 și 6, 6 și 7 etc.). Deși elevii clasei speciale au venit de la diferite școli cu media minimă de 9 la mate­matică, pe parcursul anilor școlari ei s-au diferențiat cu medii intre 6 și 10, note ca reflectă, în același timp, vo­lumul de cunoștințe, stilul de muncă, gradul de dezvoltare a gîndirii și aptitudinilor. Cunoaștem și­ cazuri în ca­re, datorită stilului de muncă, de notare al profesorilor res­pectivi, elevi bine pregătiți la matematică, cu aptitudini și activitate bogată, nu au pu­tut fi primiți în clasa spe­cială, neavînd media 9. Se im­pune pe viitor ca sistemul de selecționare al elevilor clase­lor speciale să fie completat și cu alte criterii, cum sunt, de exemplu, rezultatele la o­­limpiadele matematice, acti­vitatea la revista Gazeta ma­tematică etc. Marea majoritate a elevilor din clasele așa zise ,,suprareale“ sunt sîrguincioși, prezintă aspirații ridicate și luptă pentru rezultate foarte bune la toate disciplinele. Fie­care vrea să se afirme și do­rește să participe în mod ac­tiv în cadrul colectivului cla­sei la rezolvarea diferitelor probleme. Conducătorii clase­lor — diriginții — mereu a­­firmă: „este plăcut să lucrezi cu o asemenea clasă”. Eficiența muncii instructiv­­educative se reflectă în re­zultatele la examenul de ba­calaureat și la concursurile de admitere în învățămîntul superior. Din cei 26 de ab­solvenți, șase au obținut la bacalaureat medii de 7,50-8, opt absolvenți — medii de 8 și 9, 12 candidați au avut medii între 9 și 10. Media ge­nerală la examenul de baca­laureat a fost 8,72. Cei 26 de absolvenți au concurat cu succes la Facul­tatea de matematică sau la di­ferite facultăți ale institutelor cu caracter politehnic. Media de promovare în institute va­riază între 7 și 10. C­i rezultatele sus-amintite, cadrele didactice de la școala noastră și părinții copiilor di­n clasa de matematică sînt mul­țumiți. Luînd în considerare rezultatele obținute pe plan instructiv și educativ, sîntem îndreptățiți să afirmăm că se va putea trece la înființarea liceelor de specialitate fără teama de supraîncărcare a elevilor și fără ca să fie știr­bite cunoștințele generale la restul materiilor de învăță­­mint. Béla VASS, director adjunct la Liceul „N. Bălcescu“, Cluj Absolvenții de liceul care pășesc pragul facultăților de matematică și al instituțiilor de învățămîn­t superior cu ca­racter tehnic au în fața lor sarcini deosebit de grele. Ei trebuie înarmați cu cunoștin­țe solide și cu o gîndire mate­matică avansată, pentru a pu­tea pătrunde edificiul atît de complex al matematicii și fizi­cii actuale. Asemenea considerații au condus, la noi și în alte țări, la experimentarea claselor speciale de matematică și a celor de fizică.­­ Clase speciale de matemati­că funcționează și la Cluj, în cadrul liceului „N. Bălces­­cu", d­in anul școlar 1966/67. Constituirea claselor s-a fă­cut fără o largă popularizare, scontîndu-se mai ales pe atragerea celor mai buni elevi la matematică din orașul și județul Cluj și din județele EKsUSEfe tv 17,00 — Deschiderea emi­siunii. Consultații pentru e­­levi — Limba română (cla­sa a VIII-a). 17,30 — Chi­mie (clasele a VIII-a și a XII-a). Tema: Sistemul pe­riodic. 18,00 — Lumea co­piilor — Familia năzdrăva­nă... joacă șah. 18,20 — Fil­mul „Martin în Antarctida“. .18,30 — Podgoria de la Dră­­gă­șani. Anchetă economică. 19,00 — Telejurnalul de sea­ră. 19,20 — La volan — emi­siune pentru conducători autoi 19,30 — Mai aveți o întrebare? Tema: Trans­­po­rt de cord sau inimă arti­ficială?. 20,15 — Film ar­tistic „Moartea lui Joe In­dianul“ — o producție a stu­dioului „București“. 21,55 — Reflector — telefon­leton co­tidian. 22,05 —Cadran — emi­siune de actualitate interna­țională. 22,35 —­ Studio dans XX: Ansamblul cuba­nez de dans modern. 23,05 — Telejurnalul de noapte. 23,15 — închiderea emisiunii. radio Programul Studioului Cluj Vineri. 21 noiembrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Muzică populară — cîntă Pop Simion; 12,20 —­­Jur­nal industrial. Noutăți teh­nice și produse noi în u­­nități economice din jude­țul Bihor; 19,00 — Actuali­tatea sonoră; 19,10 — Cvar­tet în Mi bemol­ major de Beethoven; 19,41 — Agen­dă științifică: aspecte ale relației „cercetare—practi­că“; ascultătorii întreabă: oamenii de știință răspund; Mapamond științific:. Sîm­­­bătă, 22 noiembrie, 6,15 — Cum va fi vremea?; Unda preferințelor. Muzică popu­lară la cererea ascultători­lor:, 6,35 — „Vă oferim microfonul“ — emisiune de opinii și sugestii ale­­ ascul­tătorilor; 6,45 — Muzică de fanfară, teatru. Teatrul Maghiar de Stat (19,30). JOC LA CASTEL. Abonament A. Opera Română Cluj ,(19,30). MANON LESCAUT. I **­p- Vineri, 21 noiembrie, ora 18,30: Cursul „Cultura me­dicală". Expunerea: Far­macologia ca știință a medi­camentului. Vorbește dr. Țicșa Ioan. Locul, sala mi­că a Casei universitarilor. filme STELELE DIN EGER, se­riile I și II (8; 11; 14; 17; 20) — Republica. ATENTATUL DE LA SA­RAJEVO — Victoria. CORABIA NEBUNILOR, seriile I și II (9; 12; 15; 18; 21) — Arta. FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITÂ, cinemascop — 23 August. TITANIC VALS — Mun­citoresc. PAȘA — Steaua roșie. STRĂINĂ (11, 14,30; 16,30; 18,30)­. FILME DOCUMEN­TARE (20,30) — Timpuri noi. ESS331 Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2.­9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28. 9—14. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­­­­brie nr. 21. 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, 9—17. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—17.

Next