Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-12-03 / 7178. szám

--------1 TEATRU STUDENȚESC „Oiim E ALBASTRĂ” Foarte mult discutată „formula teatrului studențesc“, foarte mult căutat „specificul“ său a sfîrșit prin a demonstra că succesul unui spectacol al studenților depinde, în primul rînd, de cei care îl fac și îl pregătesc, de o concepție regizorală studențească — adică structurată pe specificul exigențelor studențești și nu al teatrului în sine. Renunțînd la părerea că, sunt necesari „regizori de profesie“ pentru a pune în scenă o piesă de teatru sau un alt spectacol, s-a dovedit că pot fi realizate succese considerabile. Fără a exemplifica asemenea succese în decursul ultimilor ani — să zicem — vrem a face cîteva referiri la unul din cele mai recente spectacole de teatru, prezentate în cadrul Casei de cultură a studenților de către formația I.M.F. cu o adaptare după piesa „Cînd luna e albastră“ de Hugh Herbert. Piesa e în fond o comedie ușoară căreia nu-i lipsește necesarul bagaj de idei și replici din care se poate învăța și care poate revela. Iar adaptarea liberă făcută de studentul Ștefan Petre a știut să rețină exact necesarul acesta și mesajul său existențial, care-i conferă valoare. Poate mai mult decit adaptarea propriu zisă punerea în scenă de către același Ștefan Petre a însemnat confirmarea considerentelor noastre privitoare la potențele artistice ale studenților actori. Plasînd acțiunea pe un fond de musichall, înrtr-un joc de lumini excelent realizat de Vasile Maier, colaborând cu ilustrația muzicală a lui Paul Fărcaș, în scenografia lui Gheorghe Nemeș și coregrafia lui Emilian Barteș (asistent de regie Adrian Rusu) deosebit de armonizate — concepției regizorale nu-i scapă aproape nimic din ceea ce trebuie să participe la a transmite fluidul spiritual al personajelor piesei, publicului spectator. Aceasta a făcut ca o sală arhiplină de o categorie de spectatori ci se poate de pretențioși față de calitățile unui spectacol să fie permanent dominată (și rețineți la o comedie „relativ ușoară“!). Un asemenea fapt ne permite să afirmăm (după aproximativ 5 ani de cînd urmărim spectacolele studențești) că n-a fost obținut de aproape nici un spectacol realizat de regizori-actori profesioniști. Fără să ne întoarcem la analiza altor spectacole realizate în întregime de studenți (inclusiv recuzita pentru care de obicei sînt solicitate iarăși (!) fonduri și... rău e că în cazul „regizorilor" din afară, acestea se dau foarte ușor!) să mai urmărim „Cind luna e albastră". Petty (Codruța Lepiig) — o fată veselă și cuiurgioaică dar pură pînă la naivitate, însă stăpînă pe sine, a fost realizată impecabil de o debutantă în teatrul studențesc. La fel O’Neilly (polițaiul) de către Gheorghe Birsan (intrat formidabil în rol). Desigur într-un rol pretențios cum este al lui David — bătrânul afemeiat și cu banii care întîlnind puritatea Petty-ei realizează (totuși vesel, dar o veselie, tristă prin consecințe și care cheamă la meditație) transa (pînă atunci ignorată) a vîrstei și distanțelor temporale intre generații — (sub aspectul relațiilor sexuale!) — îl vom întilni (intr-o a treia ipostază) pe același Ștefan Petre stăpînind virtuții actoricești rare. Poate doar „arhitectul romantic“ — Don, a rămas puțin crispat la început pentru că Doru Tărău s-a lăsat furat inițial de timiditate. Pe măsură ce devine degajat și stăpîn pe sine redă tot mai adecvat culoarea personajului care cucerește alături de Petty. Iar Judith Abraham , știe să fie sufleur foarte bun și fără să se audă în sală. Dar să mai notăm că de mult timp n-am întîlnit un public atît de atent și prins de spectacol cum a fost în cazul piesei de care vorbeam (19. XI. a.o.) la Cluj și pe scena Casei de cultură din Dej „Cind luna e albastră“ (în 29. XI. a.c.). G. ZETU Fînuri lăsate... r (Urmare din pag. L-a) Aceasta fiind situația este de datoria organizației de partid și a consiliului de conducere a cooperativei agricole să analizeze cu spirit de răspundere modul în care s-a asigurat adăpostirea, îngrijirea și furajarea animalelor în timpul stabulației și să ia cele mai urgente măsuri ca furajele care se mai găsesc în cîmp să fie grabnic transportate și depozitate în mod corespunzător, iar animalele să fie lotizate și furajate pe baza unor rații echilibrate. Aceleași îndatoriri revin și conducerii cooperativei agricole din Maia. Și in această unitate, trifoiul recoltat din unele miriști, se mai află în căpițe mici pe cîmp’. De asemenea, în hotarele unității se mai găseau cantități apreciabile de coconi de porumb. Vizitind grajdurile cooperativei agricole am avut, totodată, prilejul să constatăm că testele erau deteriorate, ceea ce îngreuia furajarea animalelor și ducea la o risipă de nutrețuri. Tovarășul Petrescu, președintele cooperativei agricole, a încercat să motiveze aceste, neajunsuri, prin greutățile întîmpinate cu mobilizarea cooperatorilor la strîngerea finului și lipsa scîndurilor pentru repararea ieslelor. Dar manifestînd mai multă preocupare pentru pregătirea temeinică a iernării animalelor, conducerea cooperativei agricole ar fi putut rezolva demult aceste probleme și ca urmare producția zilnică a vacilor de lapte ar fi simțitor mai ridicată. Se impune ca în toate cooperativele agricole unde pregătirile de stabulație n-au fost încă încheiate, consiliile de conducere și cadrele de specialiști, sub îndrumarea organizațiilor de partid, să acționeze cu promptitudine și spirit de răspundere pentru a se asigura toate condițiile necesare unei adăpostiri, îngrijiri și furajări corespunzătoare a animalelor în timpul iernii. Deocamdată, provizoriu de priceput e tare priceput. Cunoaște meserie, nu glumă. Totuși are un cusur. Dacă la începutul lunii vreun șef de echipă reclamă că oamenii săi pierd vremea fiindcă nu au cu ce lucru ridică pur și simplu din umeri, justificîndu-se: „Exi n-am nici o vină. Nu maistrul, aprovizionarea se ocupă de treaba asta. Luați-vă cu cei de-acolo la bătaie.“ Că nu există materiale, că o macara nu funcționează fiindcă de două zile manipulantul n-a mai dat pe la șantier ci stă și bea in circiuma de, vizavi, sunt lucruri care pe el nu-l impresionează niciodată în primele zile ale lunii. — Pierdem astăzi trei ceasuri așteptind mașina, cu mortar sau cu cofraje? Ei și? Lucrăm mîine, poimîine. Avem timp bogat. Spre sfirșitul lunii, își schimbă însă brusc atitudinea.. Vine pe șantier cu noaptea-n cap și așteaptă cu ceasul în mină sosirea fiecărui subaltern. Dacă cineva interzie cinci minute, iese un scandal nemaipomenit. Mustrările, amenințările cu tăierea primei curg grilă. Poți să fii și mort pe jumătate, că in aceste zile maistrul nu te crede. — La treabă, leneșule, și lasă poveștile. Ce, ți-a venit cheful să tragi chiulul? Mașinile, excavatoarele, macaralele funcționează ceas. In tot sectorul este decretată muncă excepțională. Lucrări pentru care s-au prevăzut în grafic cîteva zile, sea pretinde a se executa în 6—7 ceasuri. ■— E imposibil, tovarășe maistru, să facem treaba asta in două ore. — Cum ii imposibil, găgăuță? Tu nu ai cap să judeci? Ia-i rama ușii, o prinzi de cadru în patru locuri și cu asta basta. Zidirea spațiului, tencuirea noii porțiuni, o să vedem noi cînd le facem. Deoi PAMFLET camdată să fie ușa in picioare, s-o putem include in valoarea producției globale. Tare greu mai pricepi, măi. Fără să-ți spun eu, pe tine nu te tăia capul să faci așa ceva? Și „găgăuță“, ca să nu se trezească cu nu știu ce surpriză, montează așa cum a fost sfătuit. Trecind pe la mozaicar, maistrul mai face cunoștință cu un „cap pătrat“. Așa că și acestuia trebuie să-i explice că deocamdată n-are rost să se complice. — Provizoriu, provizoriu, că după aceea vedem noi ce vom face. Principalul e deocamdată să ne iasă planul pe luna in curs. Finisările, definitivările le facem luna viitoare. Avem timp. Și pentru că sfirșitul lunii îi atîrnă deasupra capului ca o adevărată sabie a lui Damocles, maistrul aleargă dintr-o parte-n alta, strigă, amenință, dă sfaturi. Oamenii sunt grăbiți, impulsionați. Pentru a se ciștiga timp, unele faze se omit, altele se simplifică. Provizoratul devine în sector principiul de bază. Dacă la începutul lunii îți puteai permite să stai un ceasdouă la taifas fără ca maistrul să spună un cuvînt, acum nu mai ține figura. —• Ce s-a-ntimplat, ce vă veni? — E ora patru și jumătate, tovarășe maistru. — Ei, și ce? Ați uitat că poimînie-i înti? Sau, te pomenești că nu mai știți ce-i ăla prestigiul brigăzii. Și, făcind mare caz de prestigiul, onoarea, demnitatea brigăzii, maistrul îndeamnă mai departe la provizorate, simplificări. — Provizoriu, pentru moment, s-o scoatem la capăt. In rest, o să vedem noi. Avem timp luna cealaltă. Luna, cealaltă?! Ar fi și asta o soluție, dacă anul n-ar avea, totuși, și o ultimă lună, deceniul n-ar avea un ultim an, iar secolul un ultim deceniu în care nu se mai spune: acum provizoriu, definitivăm în luna, anul sau deceniul viitor? I. CONSTANTINESCU cotidiene de la Inspectoratul județean de miliție EXEMPLU DE CINSTE Intr-una din zile. Turcu Nina, din bulevardul Lenin nr. 152 și Szabó Magdalena din str. Patafir. 143, prezentîndu-se la miliția municipiului, au adus suma de 250 lei, buletinul de identitate și obiecte personale ale numitei Dordea Irina din Iernut, str. Vlad Țepeș, județul Mureș, pe care le-au găsit într-un troleibuz de pe linia nr. 4. Datorită cinstei celor două cetățene, păgubașa poate intra in posesia panilor și a obiectelor pierdute. CAII AU MURIT In dimineața zilei de 19 noiembrie, trenul convoi de la fabrica de cărămizi, la pasajul de nivel nepăzit de la kilometrul 451 + 600 a lovit o căruță trasă de doi cai, proprietatea lui Morse Ioan, din comuna Iara. Din fericire nu au fost victime omenești, dar cei doi cai au murit. Neatenția însă se putea solda cu consecințe și mai grave, fapt de care trebuie să se țină cont în viitor. STICLA GOALA, CAPUL PLIN Macovei Ioan din Cluj, str. Becaș nr. 41, fără ocupație. Obișnuiește să comită acte de tulburare a liniștii publice. In seara zilei de 18 noiembrie, după ce a consumat băuturi alcoolice, plecând spre casă la ora 1,30 cu o sticlă cu vin, s-au întîlnit pe drum cu Topan Gheorghe din st.r Căpșunilor nr. 7 și Bodea Mihai din Gojocna, str. Republicii nr. 96. Au băut vinul, dar după ce au golit sticla s-au umplut capetele, ajjungînd pe str. Posada au aruncat sticla în geamul unui imobil spărgîndu-i. Drept urmare, au fost conduși la organele de miliție și sancționați contravențional. AU FoST ELEVI Barb loan din Comuna Orlat, județul Sibiu, și Subțirelu Adrian, din Sibiu str. 1 Mai, nr. 28 au fost elevi la Grupul școlar auto Cluj. Numai au fost, întrucît apucîndu-se de fapte necinstite, lipsind de „ la cursuri au devenit infractoriy "fiind exmatricilațî. In loc să frecventeze cursurile și să se pregătească pentru meseria pe care și-ah‘ales-o, acostau elevi pe stradă, comducîndu-i în locuri dosnice, unde-d forțau să le dea bani. Pentru fapta lor, care se numește tîlhărie, vor fi judecați și vor primi , pedeapsa cuvenită. ROLUL ȘCOLII (Urmare din pagia) cine are mai des ocazia de-a vedea desfășurîndu-se viața psihică în întregime? Cine are cea mai bună pregătire, decit cadrele didactice, de-a înțelege substratul profund al manifestărilor, atit conștiente cît și inconștiente? E necesară o mică precizare de amănunt — orientarea profesională nu trebuie confundată cu orientarea școlară, deși între ele există conexiuni strînse. Orientarea școlară e în primul rînd o orientare psihologică de aptitudini mintale, în care preocuparea profesională cade pe planul al doilea. Problema este de a depista gusturile și posibilitățile copilului în raport cu o anumită formă de de cultură teoretică sau practică, literară sau științifică și de a-l dirija spre grupe, de funcțiune unde prevalează această cultură. Problema orientării profesionale în școală e mai mult o orientare de perspectivă. Se urmărește să se știe nu atît ce este elevul astăzi, ci ce este el, capabil să devină. Orientarea profesională in școală prezintă aspecte variate, multe dificultăți, psihicul copilului este prin excelență dinamic, de aceea toate încercările de a-l cunoaște trebuie să aibă o fundamentare științifică. Unele școli din județul nostru au fost înzestrate cu cabinete de orientare profesională. N-ar trebui ele să fie centre de experimentare pentru toate cadrele didactice din județ? Este o întrebare ridicată de toate Cadrele didactice conștiente de răspunderea ce o au în această problemă vitală. Se găsesc și cadre didactice, învățători și profesori, care, pe baza unei experiențe și a unor cercetări, și-au alcătuit fișa personală a elevilor, dar care doresc o confruntare cu cercetători specialiști. Rolul școlii nu se reduce numai la observarea elevilor în slujba orientării profesionale, ea are și un mare rol educativ, în special în rândul părinților. Alegerea unei profesiuni e condiționată în mare parte de familie. Ar fi de dorit ca presa, radioul, televiziunea să aibă mai multe programe pe tema orientării profesionale. Ar fi util să se facă un index bibliografic al tuturor operelor literare în versuri și proză în care se descriu diferite profesiuni, greutăți, succese pe tărîm social, iar pentru fiecare profesiune să fie indicată atît beletristica propriu-zisă, cît și lucrările de specialitate care tratează despre ea. Cert este că noi avem nevoie în primul rînd de energii creatoare pe tărîmul tehnicii, și prin simple îndrumări teoretice nu se vor putea canaliza energiile tineretului. E necesară o mare putere de convingere, pe care o poate oferi literatura fie prin lucrări autohtone, fie prin traduceri. Puterea de contaminare a unui erou dintr-o povestire, dintr-o piesă de teatru, e uriașă și poate trezi vocația profesională a unui tînăr. Coroborate toate aceste posibilități cu eforturile bine orientate ale școlii, cu interesul necesar, pentru această chestiune al tuturor cadrelor didactice, orientarea profesională își va primi locul ,și rolul care i se cuvin în societatea noastră, organic preocupată de rezolvarea armonioasă a relației individ-colectivitate. • •• NICI RUMEGUȘUL NU ESTE... (Urmare din pag. la) în vedere și numai acest considerent se impune cu necesitate găsirea celor mai potrivite soluții de valorificare completă a acestor rezerve. Participanții la investigații recomandă următoarele măsuri: Găsirea unor beneficiari (I.A.S.-uri, C.A.P.-uri etc.) care ar putea utiliza o parte din rumeguș și deșeurile neprelucrabile. Crearea condițiilor pentru producerea întregii cantități de energie electrică necesară unităților de industrializare a lemnului prin instalarea unor semistabile și generatoare electrice. Această măsură permite suplinirea energiei electrice achiziționate din sistemul energetic, a celei produsă prin grupuri Diesel acționate cu combustibil lichid, precum și înlocuirea acționărilor mecanice a gaterelor prin acționare electrică (o altă sursă importantă de economii). Înfăptuirea recomandărilor făcute ar permite sistarea distrugerii prin ardere în crematorii a rumegușului la unitățile din Răcătău și Valea Ierii — procedeu anacronic și dăunător. Calculele de eficiență economică riguros întocmite demonstrează că investițiile care s-ar aloca instalării semistabilelor și generatoarelor electrice în scopul suplinirii energiei electrice achiziționate în prezent din sistemul energetic la unitățile din Valea Ierii și Poieni, respectiv a celei produse cu rotoare Diesel la Răcătău, s-ar amortiza (în cazul Lt.I.L. Răcătău) în 1,3 ani respectiv (la U.I.L. Poieni) în 6,6 ani. Valorificarea rumegușului și deșeurilor neprelucrabile prin vînzare directă ar fi cea mai eficientă soluție. Aceasta însă depinde de beneficiari care să dispună de instalații corespunzătoare valorificării acestor materiale. Spunem acest lucru, deoarece calculele arată că investițiile care se impun pentru crearea condițiilor necesare valorificării integrale a acestora prin vinzare s-ar amortiza în mai fin de un an. In acest caz s-ar justifica sistarea producerii energiei mecanice pentru acționarea gaterelor cu ajutorul semistabilelor, a mașinilor de aburi și a cazanelor în care se ard deșeuri și rumeguș și înlocuirea acestora prin acționare electrică cu energie achiziționată din rețea. Calculele de eficiență economică întocmite privind valorificarea resurselor energetice secundare combustibile la aceste unități arată că în afara obținerii celor peste 2 000 000 lei economii pe an, reprezentînd valoarea rumegușului și a deșeurilor desafectate în prezent, s-ar mai realiza suplimentar o economie de circa 100 tone combustibil lichid prin sistarea producerii energiei electrice în grupul Diesel cu randament scăzut la U.I.L. Răcătău; suprimarea cheltuielilor de manoperă suplimentară pentru distrugerea rumegușului prin ardere în crematorii la Valea Ierii și Răcătău (aproximativ 160 000 lei pe an) ș.a.m.d. Cu ocazia controalelor făcute după investigațiile amintite, am constatat cu satisfacție că recomandările făcute au început să prindă viață, întreprinderea forestieră a achiziționat un generator. Acesta însă rezolvă numai în parte problema. Pentru obținerea tuturor avantajelor stabilite,, este nevoie ca planul de măsuri recomandat să fie aplicat în întregime. FACIIA PAGINA 3 OPINIALIil OPINIfll E OPINIALIi ABONAMENTUL LA SPECTACOL! Orice discuție despre viața culturală a Clujului nu poate ocoli activitatea artistică desfășurată de cele două opere, de teatrele clujene și filarmonică. Aceste instituții polarizează în jurul lor publicul spectator oferindu-i tot ceea ce repertoriul național și universal are mai reprezentativ, la nivelul unor interpretări de prestigiu. Instituțiile încheie anual abonamente individuale. Studenți, muncitori sau elevi, funcționari sau intelectuali au asigurate locurile la anumite spectacole dinainte stabilite și beneficiază de prioritate la obținerea biletelor pentru spectacolele extraordinare. Numai că sistemul actual de abonamente nu este agreat de mulți spectatori dintre aceia pe care i-am putea numi AMATORI DE SPECTACOLE cu majusculă. E vorba de colectivul anonim însă de îndelungată tradiție a celor care urmăresc viața artistică de aproape. Ei au fost martorii debuturilor lui David Ohanesian și Ion Buzea, au ascultat-o pe Ana Rosa sau pe Lia Hubic, țin minte tulburătoarele distribuții ale pieselor de teatru care au făcut epocă, cunosc și azi programul concertului inaugural al primei stagiuni a filarmonicii clujene. Ei se bucură azi de succesele Angelei Nemeș, ale lui George Motoi și Melaniei Ursu. Au urmărit-o pe Maria Mureșan susținîndu-și examenul de stat în „Faust“, după cum nu au lipsit nici cînd în aceeași postură se afla Cornel Fînățeanu cu rolul Lenski din „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski. Ei se interesează de tot ce oferă nou viața culturală clujeană și sunt alături de începători și de mari maeștri. Acești AMATORI, spectatorii cei mai fideli, nu sunt în evidența nimănui, nu au abonamente și nu beneficiază de drepturile ce le conferă acestea. Tocmai ei, care cheltuiesc la casele de bilete întreit față de costul unui abonament anual, ocolind sistemul, sunt privați deseori de posibilități de acces la cele mai interesante manifestări unde doar abonații au prioritate. • tsten De ce se ajunge oare aici? Răspunsul poate fi legat de unele carențe ale actualului sistem de abonamente. ” . în Una este să mergi la spectacol de cite ori te interesează distribuția, soliștii fac repertoriul și alta să faci același lucru după un grafic stabilit aprioric. Fără Îndoială, abonamentele sunt utile, dar există posibilități ca sistemul actual să fie îmbunătățit. Ar fi deosebit de operantă introducerea de abonamente pe un anumit număr de spectacole fără a stabili dinainte care anume trebuie să fie acestea. In momentul afișării programului abonații ar urma să-și vizeze abonamentul pentru spectacolul dorit, la casgrie, repartizîndu-i-se și locul. In cazul spectacolelor cu soliști oaspeți s-ar putea percepe tot atunci și suplimentul de taxă. E nevoie de un asemenea abonament, practic,, general valabil, care ar conveni oricui și oricînd, care nu impune nimic cu anticipație lăsînd totul la libera alegere a spectatorului. In acest caz toți iubitorii de artă ar putea fi mulțumiți și numărul abonamentelor ar crește. Credem că propunerea aceasta va găsi ecou la instituțiile de artă clujene și aplicarea ei se va dovedi utilă și eficientă pentru toată lumea. Emil MAIOR, Cluj DE „.SERVIRE Doresc să semnalez un caz care nu mi se pare tocmai nenrmal. La Unitatea alimentară 68 din Cluj, strada Gheorgheni, clienții sînt la dispoziția vînzătoarei, serviți după bunul ei plac. Oare de ce? cu cîtva timp în urmă, intrând în acest magazin, cu două minute înainte de ora închiderii, n-am fost servit. Vînzătoarea mi-a spus că nu mai servește, fiindcă trebuie să facă casa. Nici condica de reclamații, nu mi s-a dat. Astăzi, 20 noiembrie 1969, istoria s-a repetat. Și eu care credeam că istoria nu se repetă. Am intrat in magazin la ora 18,30 și solcitind un produs care se găsea din belșug, mi s-a răspuns de către vânzătoare că nu vinde produsul respectiv decit după-masă, așa are ordin. De unde acest ordin? Cînd minutarele ceasului arată 18,30 nu este după-masă? Tiberiu CERGHI, Cluj Nota redacției, Ba da, este după-masă, dar vînzătoarea în cauză nu vrea să înțeleagă acest lucru. Păcat că nu-i știm și numele. Poate că se vor obosi cei în drept și vor afla cum o cheamă, luînd in același timp și măsurile cuvenite. Televizoare inutile In comuna Juculu de Sus, curentul electric nu funcționează cum ar trebui, este cam „ondulat“. Din această cauză, locuitorii care dețin televizoare nu le pot folosi. Nu înțelegem acest mister. Televizoarele nu merg, dar taxa trimestrială de 45 de lei o plătim la poștă. Oare este normal acest lucru? Un grup de cetățeni din Jurul de Sus Nota redacției: Nu este normal. Sperăm că întreprinderea de electricitate va citi aceste rînduri și va rezolva neajunsul dumneavoastră. NECAZURI FILATELICE In orașul Cluj exisă un magazin de timbre „Filatelia“, dar in acest magazin nu poți găsi timbre sau accesorii filatelice, reviste, cataloage etc. Curioasă situație. După ultimele date, la nod în țară ar exista peste 50 000 colecționari de diferite profesii și vârste, cu toate acestea nu dispunem de un catalog al timbrelor românești. Mai mult, abonații la „Filatelia“ nu-și primesc cu regularitate seriile, indiferent că sunt străine sau românești. Se găsesc mereu justificări pentru abonamentele străine, dar nu mai suntem dispuși să le acceptăm pe acelea care se referă la emisiunile interne, care, uneori, se pun în circulație cu o întârziere de 7—8 luni (mă refer la seriile „Costume naționale", „Semicentenarul Unirii" etc.). Din păcate, cinci se puni în vînzare „Plicum prima zi a emisiunii", acestea sunt de calitate slabă. Am mai vrea, și poate prin intermediul ziarului se va ajunge la o soluție, să aflăm din revista „Filatelia" cum se fabrică o serie de timbre, încăpând de la idee și plină la punerea în circulație,, cum se stabilește tirajul, ce relații avem cu Uniunea Poștală Universală, 14. 1 . . . .Vasile BODEA: _________ Dej Nota redacției: Sîntem în măsură, tovarășe Bodea, să vă comunicăm și răspunsul întreprinderii „Filatelia“ din București: 1. întreprinderea aprovizionează magazinele județene cu mărci, clasoare, lupe, pensete, unele lipsuri ale magazinului din Cluj se datorează și carențelor de aprovizionare, care ar putea fi remediate printr-o comandă fermă adresată întreprinderii noastre. 2. Prioritate la mărci au abonații, noul catalog al mărcilor poștale românești se află în curs de redactare, dar nu putem preciza data apariției lui; 3 . Abonamentele la mărcile străine n-au fost total onorate datorită cantității insuficiente; 4. Seriile reclamate ca întârziate mi le-am primit la timp din fabrică; 5. Referitor la calitatea plicurilor „prima zi a emisiunii”, aveți dreptate. Sîntem și noi tributari unor întreprinderi specializate; 6. Am sugerat revistei „Filatelia“ propunerea dumneavoastră de a publica reportaje din fluxul de fabricație a mărcilor; 7. Pentru relațiile cu U.P.U., adresați-vă Ministerului Poștelor și Telecomunicaților. Redacția speră că sîntețî mulțumit de răspunsuri DINCOLO DE CHITILA Din informațiile mele știu că In țară există patru teatre naționale, la București, Iași, Craiova și Cluj. Duminică seara am aflat de la crainicul televiziunii, care vorbea despre semicentenarul celor două instituții artistice clujene, că In orașul nostru teatrul se numește „de stat“. N-am reținut și nu mă interesează cum îl cheamă, pe crainic, dar regret sincer că își permite — cu știință sau fără știință — să dezinformeze milioane de telespectatori. Nu abuzez de patriotism local, însă, cred că trebuie acordat respectul cuvenit oricărei instituții din țară și, mai ales, unui teatru care și-a cucerit prestigiul de Teatru Național prin sîrguința și succese memorabile, prin valorificarea unor creații și talente de notorietate națională." Dar nu vreau să definesc eu profilul unui teatru național. Mi-am propus doar să observ că unnii colaboratori ai televiziunii sunt cam dezorientați dincolo de Ghitîla și că o scăpare de genul acelei semnalate de mine umbrește o excelentă emisiune realizată la Cluj de criticul teatral Bariton și difuzată luni seara. S. URSUȚ, Cluj Invitam pe cititorii și colaboratorii noștri sâ participe activ la redactarea acestei rubrici, abordînd cele mai diverse probleme de interes public. Prioritate vor găsi acele articole care dezbat concret aspectele actualității și propun soluții sau căi eficiente de rezolvare. După minutul 90 , Cristea de la C.F.R. și-a făcut debutul în divizia A, de cîteva minute, în finalul partidei cu Dinamo București. Duminică a intrat ca titular și a apărat tot meciul. Dincolo de unele intervenții bune, trebuie să recunoaștem că a fost ajutat și de... bare, care de patru ori l-au salvat. Fiind la început de drum, am vrea să-i atragem atenția asupra uneia din principalele deficiențe: nu știe să degajeze! Duminică, 9 mingi din 10, degajate cu piciorul, au ajuns la Craioveni. Este o deficiență care se poate remedia. In rest... mult succes și comportare bună ! . In minutul 75, la o lovitură liberă executată de M. Popescu, in careul craiovean se găseau aproape toți jucătorii celor două echipe. Soos, specialist în loviturile de cap, a încercat — de astă dată cu piciorul — să lovească balonul spre care sărise și Oprea. Un „contact“ neplăcut, neintenționat, de pe urma căruia Oprea a trebuit să cedeze jocul lui Papuc. Accidentarea lui Oprea l-a afectat pe boom, mai ales că el este tipul fotbalistului pe care-l caracterizează eleganța în joc și sportivitatea. Tocmai de aceea mi-a făcut o deosebită plăcere gestul frumos al lui Oblemenco, după terminarea partidei, care l-a felicitat pe boos pentru jocul prestat. Un gest ce merită a fi subliniat. . 9 Tot legat de minutul 75. După accidentarea lui Oprea, jocul a fost întrerupt, medicii acordându-i asistență portarului craiovean. La reluare, arbitrul Gh. Popovici, care, de altfel, a condus bine jocul, a arătat spre cei doi tuși în că prelungește jocul. Pînă în final, însă, a uitat de hotărârea luată și a fluierat, sfirșitul jocului fix după expirarea minutului 90. O „greșeală“ care n-a afectat, insă, rezultatul final... 9 Apropo de meciul de la Tg. Mureș. Se pare că „pauza“ de după meciul cu Ofișul i-a prins bine lui Moldovan. Reintrarea lui în meciul dificil cu A.S.A., în fața căreia ,a îngenuncheat actualij, lider, a coincis cu o comportare bună. Numai de-ar ține „învățătura de minte", ........ 9 Solomon și Pexa, stăpîni autoritari ai mingite pe sus, secondați de Moldovan, în ultimă instanță, au constituit punctul forte al echipei clujene. Punctul cucerit este în mare parte meritul lor. Dacă apărarea a funcționat bine la Tg. Mureș, înaintarea continuă să rămînă neputincioasă, sterilă. Această sterilitate ,a înaintașilor clujeni se reflectă și în faptul că „U“ Cluj împarte cu Farul locurile 11—12 în ce privește numărul de goluri date. Ba mai mult, de la meciul cu Irișul,, în cinci partide disputate, echipa a înscris doar 4 soluri (2 in meciul cu Farul). Cam alarmantă această ineficacitate. Ne rezervă, poate, ,vreo surpriză , plăcută echipa pentru duminică? Ar fi cazul. V.