Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-18 / 7139. szám

PAGINA 2 FACI IA La Opera Romana Subiectul „Michelangelo“, transpus intr-o frescă m­uzi­­cal-dramatică în șase tablouri de compozitorul român Al­fred Mendelsohn, reprezintă doar o modalitate particula­ră și specifică a temei mari a existenței umane, libretul și muzica constituindu-se ca un „reflex“ artistic românesc al celei mai demne idei care es­te omul. Cei doi creatori ai operei — Alfred Mendelsohn, com­pozitor, Alexandru Kirițescu, libretist — s-au apropiat de simbolul renascentist cu me­canismul gândirii prezente. Modalitățile psihologice contu­rate în episoadele muzicii și la multe situații de caracte­rizare și dramatism, creează mereu impresia luptei pe ca­re o dă omul de geniu, dar care există în fiecare individ la o intensitate determinată de însuși felul de acceptare a vieții și societății. Autorii lui „Michelangelo“ au menținut pe tot parcursul operei ideea că omul de geniu amenință chiar și cu gîndul ordinea veche a societății, devenind radical. Muzica lui Alfred Mendel­sohn, are un suflu ce reflec­tă puternic trăinicia omului în universul sonorităților. Muzica lui Alfred Mendel­sohn nu este însă o turnură sonoră care să se integreze perfect în cadrul scenic. Sim­fonismul ei, în care vocile sînt desigur, „instrumente** in­tegrate asemenea unor flori într-un cîmp pestriț, este consecința firească a tehni­cii extraordinare pe care Mendelsohn a avut-o în ela­borarea fiecărui op. Simfo­niile în număr mare, precum și osatura lucrărilor sale vo­­cal-simfonice, sau chiar a mu­zicii de cameră, explică mult din caracterele muzicale ale frescei dramatice, „Michelan­gelo“. De aceea, avertizînd spectatorul, spunem că mai important decit textul literar al muzicii, găsim — în acest caz — forța sonoră, sensibi­lă, care, prin intermediul în­tregului ansamblu, dezvăluie sensurile subtile și metafori­ce ale dramatismului preg­nant oarecum într-un cadru scenic. Aceasta, fără a fi un „divorț” total între muzică și textul literar. Fizionomia muzicală a ope­rei lui Mendelsohn, așa cum a preluat-o dirijorul Petre Sbârcea, talent autentic în instruirea orchestrei, stabileș­te corespondențe intime cu spectatorul. Esența româneas­că a muzicii este desigur o primă legătură apropiată cu publicul Spectacolul clujean prezen­tat pe scena Operei Româ­ne ca premieră a stagiunii se­micentenarului, în forma da­tă de creatorii lui — Ilie Ba­tea, regizor, Gheorghe Co­­drea, pictor scenograf, Vasi­­le Rusu, sculptor, și Petre Sbârcea, dirijor — confirmă înțelegerea majoră a textului muzical-drama­tic al operei. Discernăm totul a pus în va­loare în primul rînd graiul scenic accesibil, firesc prin concretețea subtilă a contură­rii scenelor, prin suflul ar­tistic imprimat momentelor purtătoare de sens și avînt. Am putea spune că prin tot ceea ce Iile Belea a impri­mat spectacolului atîrnă refle­xia etică pe care autorii tex­tului au intenționat-o. Coexistența cadrului istoric cu suflul generos al semnifi­cațiilor date în joc, mișcare, sau pur și simplu în momen­tele de tăcere ale unor perso­naje angrenate subtil în co­loritul ambianței scenice, a­­duc un „parfum“ original de o autentică valoare, relevînd corespondența intuitivă a ac­tului artistic în complexita­tea creației lui. Spectacolul impresionează, chiar dacă unele momente prelungite trădează nesudura perfectă cu specificul operei. Impresionează efectul muzical bine secondat de­ scenogra­fie, precum și racordarea a­cestor elemente la semnifica­ția mare a ideei de om pe care personajul Michelangelo, prin baritonul Dan Serbac, a reconstituit-o în cîtteva mo­mente­­ deosebit de antrenante. Dan Serbac în rolul lui Mi­chelangelo a dovedit a fi ac­torul intuitiv, generos în ex­primarea adevărurilor eterne. Nu spectaculozitatea îi impri­mă acest har, ci puterea de declamație dramatică (care-i va da în timp multe atuuzi în operele wagneriene), unde însă am descoperit, din pă­cate, și urmele unor accente emfatice, insuficient filtrate în profunzimea momentului mu­­z­ical-dramatic. Margareta Ră­­dulescu, în Brigida, confirmă puterea ei de pătrundere în sala de spectatori, „sălbatică", prin ritmul desfășurărilor sce­nice și prin forța de suges­tie ce o poartă în vocea ei. Personaje deosebit de contu­rate au creat Ion Budoiu (Prințul Gaetano Colonna), Constantin Zaharia (Rafael), Titus Pauliuc (Bramante), A­­na Manciulea (Imperia), Ion Iercoșan (ser Boccacino), Geor­ge Călătan (ser Antonello). O surpriză plăcută a fost te­norul Emil Gherman, al cărui debut în rolul Papei Giulio anunță apariții din ce în ce mai convingătoare. S-au in­tegrat bine în scenă Ștefan Popescu, Constantin Tom­a, Vasile Chiș (un timbru tene­ral ce a atras atenția), Sorin Caras, Ion Lazăr, Daniel La­­poși și Vasile Șildan. Dacă spectacolul a avut for­ță de convingere, aceasta i se datorește desigur lui Pe­tre Sbârcea, care, „sinfonist" prin excelență, a pregătit spectacolul excelent, demon­­strînd că finisarea atrage du­pă sine calitatea, și deci a­­devăratul succes. Pentru rea­lizarea textului muzical me­rită­ un plus de atenție core­petitorii Eva Rapolty, Adria­na Laskay și Tiberiu Popa și desigur maeștrii de cor Kurt Mild și Emil Maxim, înscrierea premierei „Mi­chelangelo“ în repertoriul O­­perei Române din Cluj a fost inspirată. Aceasta, desigur, pentru motivul că publicul, trebuie în același timp de­lectat, dar și educat. Em­ilia DRAGEA „MICHELANGELO Scenă din spectacolul cu opera „Michelangelo“ SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Printre pregătirile pre­mergătoare deschiderii nou­lui an de studii, Universi­tatea populară din Cluj a înscris și o acțiune de na­tură să ofere o perspecti­vă mai largă asupra speci­ficului activității unei insti­tuții de genul său, precum și asupra diversității pro­gramelor, adoptate în func­ție de particularitățile lo­cale. Este vorba de un schimb de experiență cu Universitatea populară din București. Schimbul de opinii cu conducerea Universității populare bucureștene a fost de natură să întărească u­­nele convingeri mai vechi ale instituției clujene cu privire la cele mai adec­vate mijloace de îndepli­nire a misiunii sale. A fost evidențiată încă o da­tă necesitatea alcătuirii u­­nei programe conform pre­ferințelor cursanților (stu­diate în perspectivă prin sondaje și chestionare), a­­lături de propunerea de că­tre consiliul științific a u­­nor cursuri noi și intere­sante, cu audiență la pu­blicul de specialitate, îm­părtășirea reciprocă a ex­perienței celor două pres­tigioase universități popu­lare a dus la concluzii pozitive privitoare la îm­bunătățirea activității aces­tor instituții prin diversi­ficarea și adecvarea cursu­rilor la cerințele iubitori­lor de cultură, dar și ale specialiștilor interesați de cele mai proaspete noutăți în domeniile cele mai a­­propiate preocupărilor lor. O BUNA ORIENTARE O noutate operată în pro­gramul de anul acesta al cursurilor Universității popu­lare este introducerea unui curs de istorie a filosofiei. Se inaugurează prin aceasta o serie mai lungă de prelegeri, etalate pe parcursul a mai mulți ani de studiu, al căror scop ultim este formarea la cursanți a unei temeinice și vaste culturi filosofice. Două chestiuni par să se ridice în legătură cu această lărgire de program a Universității popu­lare, care este rostul și uti­litatea unei culturi filosofice în general și ce pondere tre­buie acordată istoriei filoso­fiei în ansamblul culturii fi­losofice? Asupra primei pro­bleme nu se cere a insista cu deosebire. Importanța unei culturi filosofice, a unei cul­turi de idei pentru specialis­tul de pregătire umanistă, realistă, tehnică sau de orice alt profil este un fapt asupra căruia astăzi cel puțin nu se mai cade a face demonstrații. Omul contemporan — frămîn­­tat de marile întrebări ce se deschid asupra existenței, an­gajat activ într-o societate ale cărei valori de cultură, de­pășind tradiții secuilar îndăti­nate, primesc sau tind să pri­mească un conținut ideatic tot mai profund — trebuie să opereze cu maximă siguranță și cu un criteriu de idei for­mat prin frecventarea istoriei ideilor. Mai multe trebuiesc spuse asupra locului ce revine isto­riei filosofiei în ansamblul un­nei pregătiri filosofice. Potri­vit unei opinii care de la He­gel încoace și-a tăiat vertigi­nos vaci, filosofia se confun­dă cu istoria ei. Aceasta în­seamnă că nu există o filoso­­fie, ci mai multe, nenumărate filosofii istorice. Evident, deci, că mijlocul cel mai eficace de a-ți apropia problemele fi­losofice rămâne acela de a ur­mări din sistem insistent calea istorică a desfășurării lor. A­­cest caracter aparte al isto­riei filosofiei ii conferă uin deosebit rol pedagogic, for­mativ în educația spiritului, căci cultivă în om un absolut necesar simț al relativității, adică ceea ce numim cu alte cuvinte spirit critic. Faptul că se începe cu un curs de istoria filosofiei do­vedește o bună orientare a conducerii Universității popu­lare și dintr-un alt punct de vedere. Ciclul de prelegeri se va încheia — cel puțin așa e de dorit — cu un curs de probleme actuale ale filosofiei marxiste, care stă la baza concepției noastre despre lu­me și viață. Privită în lumi­na istoriei filosofiei, gîndirea marxistă nu poate să apară ca un produs străin de marele drum al erudiției omenești, ci ca produsul necesar și cel mai viabil al acestei evoluții cu prestigiul unui trecut mi­lenar. Această concluzie tre­buie să se releve cursanților în chip de evidență în urma frecventării cursurilor de is­torie a filosofiei. Superiorita­tea gîndirii marxiste, caracte­rul ei autentic științific­­ vor deveni în acest caz o convin­gere ce izvorăște din însăși natura faptelor ce alcătuiesc conținutul istoriei filosofiei.. Vasile MUSCĂ DIN NOU LA DATORIE Recunoașteți locomotiva de mai jos? Nu? Vă dezvăluim noi identitatea. Este locomoti­va „Călugăreni“, care după ce a parcurs drumul de pro­bă, iar specialiștii i-au apli­cat ștampile de control, ga­rantând că este aptă pentru exploatare, a plecat să par­curgă distanța Cluj — Bucu­rești și de aici să remorce trenul jubiliar cu ocazia îm­plinirii a 100 de ani de la inaugurarea primului traseu feroviar din România. Alte detalii. Mașina, care poartă denumirea „Călugăreni“, a fost prima locomotivă a­­dusă în țară. După ce și-a făcut datoria mult timp, a fost depusă in curtea Mu­zeului feroviar. Nu de mult i s-a acordat sarcina de onoa­re de a parcurge din nou dis­tanța București — Giurgiu. Drept urmare locomotiva „Că­­lugărerul” a fost încărcată pe platforma unui vagon și adu­să la Cluj. Aici i s-au făcut tot ce este necesar pentru a o face aptă pentru o asemenea misiune. Acum matusalemul căilor ferate, întinerit de co­lectivul Uzinei mecanice de reparat locomotive din Cluj, este din nou gata de drum. Locomotiva centenară I I I I I I Secvență de la recenta expoziție a proiectelor de diplomă ale absolvenților Institutului politehnic din Cluj i notații fugare . Ritmul trepidant al con­diției moderne îl pune zil­nic pe cetățean în relație nemijlocită cu bunele oficii ale comerțului. Evident, din aceste bune oficii, care ono­rează o mare diversitate de cerințe concrete, face parte și ambalajul mărfii. Acesta­ cunoaște înfățișări variate. Ambalajul mărfii este o componentă a vieții noastre de toate zilele. Tocmai pen­­­­tru că îndeplinește o func­­­­ție socială precis definită, nu putem concepe comerțul fără el. Ne-am obișnuit în­­tr-atît cu ambalajul mărfii­ (deși despre estetica lui s-ar mai putea scrie mult), iiciti atunci cînd ieșim după cum­părături nu ne mai înarmăm cu o sacoșă, cu o plasă etc.I Zic „nu ne înarmăm“, pen­tru că lucrul cel mai firesc din lume ni se pare a fi să­­ primim marfa ambalată, in­­­ diferent de magazinul în ca­re intrăm. Din păcate nu se întîmplă așa în­ toate pră­văliile și cu toate mărfuri­i­le. La Cluj, de exemplu, oraș cu vechi și bogate tra­diții de civilizație, cu eram- PÂINEA DE TOATE ZILELE prehecisiv spirit de bună­voință, cu comerț ce se stră­duiește să instituționalizeze servirea ireproșabilă a cum­părătorilor, se mai întimplă și lucruri neplăcute, la pri­ma vedere chiar inexplica­bile. Nu unul, ci mai mulți cetățeni, în repetate rânduri ne-au atras atenția scriin­­du-ne sau telefonîndu-ne, a­­supra unui fapt reprobabil, în toate centrele de vînzare a plinii, acest esențial ali­ment, care se cere păstrat și mînuit in condiții igieni­ce riguroase, ți se servește neambu­lat! Nu știm ce pă­rere are conducerea T.G.S. Alimentara Cluj despre a­­ceastă problemă și mai ales despre posibilitățile existen­te pentru rezolvarea ei po­zitivă. Știm însă că o altă organizație comercială și a­­nume Centrul de legume și fructe furnizează în amba­laj transparent... rădăcinoa­­sele! Oare au ajuns pătrun­­jelul,­­elina și morcovul la rang mai mare decit pîinea cea de toate zilele? Liviu SĂNDULESCU EXPOZIȚIA SCENOGRAFILOR CLUJENI Interesul pe care l-a sus­citat în rîndul publicului ex­poziția de scenografie, deschi­să sîmbătă seara la Galeria mare a Fondului plastic din Cluj,, a determinat subiectul unei întîlniri între plasticienii scenografi, întîlnire la care a participat și secretarul sec­ției de scenografie a U.A.P. București, tovarășul Dan Nem­țeanu. Ne-am propus și noi să discutăm câteva probleme ca­re să aducă într-o lumină fa­vorabilă contribuția acestei prestigioase secții la viața cul­turală a orașelor, probleme care au fost comentate la a­­ceastă „ședință“. Menționăm că expoziția clujeană de sce­nografie este prima de acest gen din țară organizată la nivelul municipiilor. Eveni­mentul este salutar și faptul că se petrece pentru prima oară tocmai la Cluj nu este totîmplător. Aici există un nucleu scenografic bine de­terminat, cu personalități dis­tincte. Și tot aici pulsează o intensă viață cultural-artisti­­că. Nu ni se pare totîmplător nici faptul că în urmă cu cîteva luni premiul I pe ța­ră la secția scenografie a fost atribuit unui clujean — sce­nografului Toth Ladislau. Expoziția oferă o imagine completă, conținând exponate ce constituie decorul sceno­grafic pentru teatru, operă și teatru de păpuși Diversi­tatea de concepție, tematică și de rezolvare la material dau ansamblului expozițional ca­lități artistice deosebite. De altfel, solicitările scenografilor sunt diversificate și foarte pre­tențioase. E vorba aici de ca­pacitatea lor de a rezolva plasticitatea decorului, de a-l gândi sculptural și arhitecto­nic, de a înțelege și comu­nica simbolurile literare, de a transmite valorile de atmo­sferă, muzicale și de limbaj. Să nu uităm că scenografii fac în exclusivitate o artă cu con­ținut, obligați de „mesajul” textului și că în această co­relație constau dificultățile lor — în special aceea de a a­­vea uneori o foarte mică maleabilitate de invenție. A­­cest conținut depinde de vir­tutea atitudinii artistului, de felul în care înțelege să pre­zinte un text, cu un grad de conștiință socială și indivi­duală. Despre expoziție și în gene­ral despre scenografia româ­nească am solicitat părerea secretarului secției de sceno­grafie, tov. Dan Nemțeanu, care ne-a declarat: „Teatrul românesc s-a impus peste ho­tare printr-o formulă moder­nă, sprijinit fiind tocmai de scenografie, care a început a fi modernă înaintea celorlal­te ramuri ale artei plastice. In Europa, scenografia româneas­că este situată pe unul din primele locuri. Ultimul nos­tru succes înregistrat la No­­visad, unde selecția româ­nească a cîștigat medalia de bronz, dovedește cu prisosin­ță acest lucru. De asemenea, un argument în plus este și pregătirea pe care secția noastră o desfășoară în ve­derea primelor participări ro­mânești (în 1970) la Bienala tinerilor scenografi de la Pa­ris și la Expoziția de sceno­grafie de la Sao Paulo. Con­sider că această secție are o „greutate specifică” atît în domeniul vieții culturale a o­­rașelor cît și în­­ plastică și de aceea trebuie să fim ani­mați de un sentiment al di­namismului, cu alte cuvinte să ne­ demonstrăm funcțiile. Se vorbește prea puțin despre scenografie și scenografi. Ex­poziția clujeană răspunde tu­turor exigențelor și fiecare expozant ar merita un co­mentariu. Adresez felicitări expozanților pentru că au av­­ut inițiativa de a deschide o serie, credem noi, a expo­zițiilor de scenografie“. Adriana TOPÂRCEANU AGENȚIA O.N.T. CLUJ ȘI FILIALELE DIN DEJ ȘI IllDDA în colaborare cu Biroul de turism al tineretului or­ganizează următoarele excursii la București cu tren special: Pentru vizitarea EREIn’69 cu plecarea din Cluj la 25 octombrie în jurul orei 20, iar înapoierea din Bucu­rești în 27 octombrie la ora 6:30. Prețul excursiei 94 lei, iar pentru elevi și studenți 92 tei. înscrieri pînă la 21 octombrie a.c. Pentru a viziona meciul de fotbal ROMÂNIA — GRE­CIA din cadrul preliminariilor campionatului mondial, cu plecarea din Cluj la 15 noiembrie în jurul orei 20, iar înapoierea la Cluj în 17 noiembrie, ora 6,30. Se asigură bilet la meci. Prețul excursiei 115 lei. Iar pentru elevi și studenți 108 lei. înscrierea pînă la 5 noiembrie a.c, (7199) Agenția O.N.T. Cluj IMPORTANT PENTRU LICEE ȘI ȘCOLI GENERALE Teatrul de Stat din Baia Mare prezintă în ziua de 7 noiembrie, ora 15, la Cluj, în sala Teatrului Național, un program pentru elevi cu piesa „Răzvan și Vidra" de B. P. Hașdeu. S-au pus în vînzare bilete cu redu­cere prin Agenția O.N.T. Cluj, care poate asigura și transportul grupurilor de elevi. înscrieri pînă la 25 oc­tombrie a.c. (7198) ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ aduce la cunoștință salariaților și asimilaților lor, elevilor și studenților că în conformitate cu Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 235/1969 abonamentele lunare și cele cu 4 călătorii dus-întors pe lună, pentru transportul cu autobuze I.T.A. Cluj pot fi eliberate în orice zi a lunii, însă numai cu valabilitate de la 1­31 ale fiecărei luni. In acest scop rugăm abonații indi­viduali și delegații întreprinderilor și instituțiilor de a solicita imediat eliberarea abonamentelor pe luna no­iembrie, în special la casele de abonamente din Cluj și Turda, pentru evitarea aglomerației din ultimele zile ale lunii octombrie a.c. (7200) ANUNȚ! Grupul școlar de materiale de construcții Turda, strada Aurel Vlaicu nr. 1, anunță organizarea unui concurs de admitere la ucenicie la locul de muncă. Concursul va avea loc la data de 7 noiembrie 1969,­­cînd vor fi recrutați candidați în următoarele meserii: • Electrician construcții și instalații industriale • Electrician instalații automatizate • Sudor • Strungar • Lăcătuș industria materialelor de construcții • Frezor—rabotor-mortezar. Candidații pot cere informații suplimentare la se­cretariatul școlii de m­ai sus. (7148) ÎNTREPRINDEREA NR. 9 CONSTRUCȚII-MONTAJ CLUJ strada Devei nr. 5-7, telefon 2-24-31 primește înscrieri la concursul de admitere în școala profesională — forma ucenicie la locul de mu­ncă — pentru meseriile: • Zidar • Dulgher • Betonist. Se primesc tineri în vîrstă de 15-18 ani, absolvenți ai școlii generale, înscrierile se fac la serviciul personal al întreprin­derii. Concursul se va ține in data de 6 noiembrie 1969. (7181) tv 15,00 — Fotbal: Dinamo București — Universitatea Crai­ova — transmisiune de la stadionul Dinamo din Ca­pitală. 17,00 — Film serial: „Belle și Sebastien” — epi­soadele XI și XII. 18,00 — Buletin de știri. 18,05 — De­sene animate. 18,15 — O nouă în­tîlnire cu tinerii. Bună seara, fete ! Bună sea­ra, băieți! 19,15 — Publici­tate. 19,20 — Ea volan — emisiune pentru automobi­­li­ști. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Film se­­rial: „Răzbunătorii... Strănu­tul fatal”. 20,50 — Tele­­enciclopedia. 21,50 — Mono­grafii contemporane. Cu­noașteți Oașul? 22,10 — Ea margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova". 22,40 — Telejurnalul de noapte. 22,55 — Gintă for­mația de muzică ușoară „Sa­voy“. 23,15 — închiderea e­­misiunii programului I. radio Programul Studioului Cluj Sîmbătă. 18 octombrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Program de muzică corală; 12,20 — Sport; 15,00 — Actualitatea sonoră; 15,10 — Muzică de dans; 15,35 — Emisiunea pentru studenți și tineret: Xn cuprins: „Răs­pundem la chemările țării” — ecouri pe marginea re­centei Plenare a Comitetului Central al U.T.G. De vorbă cu membrii cenaclului lite­rar studențesc „Echinox”. Duminică, 19 octombrie, 7,00 — Unda preferințelor — muzică ușoară: 7,25 — „In sat la noi” — popasuri să­­lăjene, teatru. Teatrul Național (19,30): SAPTAMINA PATIMILOR. Abonamentul A­­ rrmr— Opera Maghiară de Stat (20,00): TRAVIATA. Filarmonica de Stat Cluj — Casa universitarilor, ora 20 — Toamna muzicală clu­jeană GONGERT SIMFO­NIC. Dirijor: ION BACIU. Solist: pianistul Peter Lang (Austria). Va interpreta con­certul pentru pian în re mi­nor de Mozart. filme OMUL CARE VALORA MILIARDE, cinemascop (9; Îl! 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. TIGRUL (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Victoria. OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY VALANCE (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta. DISCUȚIE BĂRBĂTEAS­CĂ, cinemascop — 23 Au­gust. COMISARUL X ȘI BAN­DA „TREI CÎINI VERZI" — Muncitoresc. CERUL N-ARE GRATII — Steaua roșie. TOM ȘI JERRY (9,30; 11; 12,30; 14; 15,30; 17; 18,30); FILME DOCUMENTARE (20) — Timpuri noi. B muzee Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, II—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. • Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, Secția în aer liber de la Hoia, 10—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul memorial „Emil Tsac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. LOTO Tragerea din 17 octombrie. Extragerea I: 52, 78, 90, 41, 33, 89, 68, 5, 63, 22, 62, 60. Fond de premii: 540 896 lei. Extragerea a II-a: 78, 26, 75, 34. Fond de premii: 282 891 lei. pulicitate • Vînd urgent Fiat 1100, Horea 37—39, Bloc 3, aparta­ment 1, orele 18—20. (7209) • De vânzare o comodă Biedermeyer. Telefon 2­15-49, orele 16—18. (7206) • Ofer cameră mobilată, Aleea Azuga 9, apartament 31. Informații după ora 18. (7217) • Primesc o studentă în familie. Adresa: Strada Unirii 27, apartament 12. (7215) . De două săptămîni a dispărut din Jula (comuna Borșa) Boancă Lazăr, în vârstă de­ 61 de ani, bolnav mintal. Cei care pot da informații să se adreseze soției, Boancă Sa­­nafia (Jula). (7216) . Caut meditatoare, pen­tru clasele V—VIII, eventual asigur și cameră. Cartier Dîm­­bul Rotund. Telefon 2­16-74, orele 18—22. (7205) . Caut femeie pentru în­grijirea unui copil de un an jumătate. Strada Pitești 5, a­­partament 1. (7213). © Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături în ma­rea noastră durere și îndeo­sebi populației orașul­ui Bis­trița și din împrejurimi, pă­rinților celor pe care i-a în­grijit, dăruindu-le parte din inima lui, cel care a fost me­dicul pediatru Dr. Nelu Bratiș. (7231) Familia Bratiș

Next