Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-02-14 / 7238. szám

Dezbateri vii, hotăriri chibzuite in adunările generale ale cooperativelor agricole După cum am relatat in numărul de ieri al ziarului nostru, zilele trecute au început adunările generale ale cooperativelor agri­cole, avînd la ordinea de zi darea de seamă a consiliului de conducere asupra activității pe anul 1969, raportul comisiei de revizie, darea de seamă a comisiei de judecată, dez­baterea și aprobarea planului de producție și financiar pe anul 1970, alegerea consiliului de conducere, a comisiei de revizie și a co­misiei de judecată și confirmarea în funcții a brigadierilor, șefilor de fermă și de sec­toare. Dezbaterile purtate în cadrul adunărilor generale și hotărîrile adoptate au constituit expresia voinței cooperatorilor de a partici­pa cu hărnicie la muncă pentru executarea la timp a lucrărilor agricole, de a folosi în mod judicios și a dezvolta baza tehnico-ma­­terială, iar prin aplicarea chibzuită a forme­lor perfecționate de organizare, normare și retribuire a muncii, prevăzute în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., să asigure obținerea unor producții și venituri supe­rioare. LUNA: Condiția esențială - participarea la muncă a tuturor cooperatorilor și buna organizare Din darea de seamă prezen­tată de tovarășul Gavril Ol­­teanu, președintele consiliului de conducere, cât și din dis­cuțiile la care au participat numeroși cooperatori, a reie­șit că, deși în­ anul 1969 con­dițiile climatice au fost puțin favorabile producției agricole, la culturile de cereale și în sectorul zootehnic au fost ob­ținute producții destul de bu­ne. Bunăoară, la grîu, produc­ția medie la hectar s-a ridi­cat la 2.320 kg, iar la porumb 3.400 kg. De asemenea, pro­ducția de lapte obținută de la o vacă furajată a depășit 2.000 de litri. La porumb, de asemenea, s-au obținut recol­te bune, mai ales de către brigăzile și echipele care s-au străduit să execute la timp și de clte ori a fost nevoie pra­­șilele. De exemplu, brigada a III-a pe o tarla de 23 hectare a realizat o producție de 6.800 kg știuleți la hectar. A­­celași rezultat a fost obținut și de brigada a II-a, pe o tar­la. In schimb, producțiile de sfeclă de zahăr, cartofi, cîne­­pă, legume au rămas mult sub prevederile planului, iar­ de pe 40 hectare cu viță de vie nu s-a recoltat nimic. Cauza, pe lângă greutățile cauzate de timpul ploios și grindină, în unele perioade de vîrf ale lucrărilor agricole, mai ales la întreținerea cul­turilor, brigăzile și echipele au lucrat descompletate, de­oarece mulți dintre coopera­tori nu au participat cu regu­laritate la muncă. In cadrul dezbaterilor, au fost vizați no­minal o parte din acei coo­peratori, care, neachitîndu-se de îndatorirea ce le revenea de a participa la muncă, se fac vinovați de producțiile slabe obținute: Florea Domni­ta, Stanciu Sofia, Reteșan Florica, Moldovan Maria, Giurgiu Sofia, Mazăre Susana și alții. — E drept că anul 1969 a fost slab pentru agricultură — spunea cooperatorul Gheor­­ghe Moldovan — și aceasta a contribuit la nerealizarea prevederilor planului de pro­ducție. Consiliul de conducere al cooperativei s-a luptat cu multe greutăți. Dar, oricît de mult ar munci consiliul de conducere, rezultatele aștep­tate se pot obține numai dacă toți cooperatorii participă u­­măr la umăr la efectuarea la timpul potrivit a tuturor lu­crărilor. Trăgind învățăminte din aceste neajunsuri și pu­­nîn­­d în aplicare măsurile pre­văzute în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A P. cu pri­vire la organizarea, normarea și retribuirea muncii, vom reuși cu siguranță ca în acest an să obținem producții mult mai bune în toate sectoarele. Mă angajez să-mi aduc în­treaga contribuție la depăși­rea prevederilor planului.­­ Din darea de seamă a consiliului de conducere a re­ieșit că producțiile slabe în Cooperativa agricolă de pro­ducție din Țaga are o supra­față de 2.253 hectare teren, pe care membrii săi cultivă grîu, porumb, sfeclă de zahăr, plan­te furajere și tehnice, avînd totodată dezvoltat un impor­tant sector zootehnic. In ca­drul fermei zootehnice, care s-a constituit în acest an in lumina recomandărilor din hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., cooperativa dispu­ne de aproape 500 capete bo­vine — vaci, juninci — și de peste 1.200 oi. In 1969, unele brigăzi din cadrul cooperativei, ca urma­re a participării conștiincioa­se, zi de zi, la muncă a membrilor cooperatori, au ob­ținut bune rezultate în pro­ducție. De pe terenurile cul­tivate de acestea, s-au obți­nut importante cantități de grîu, porumb, sfeclă de za­hăr, trifoi, furaje și, datorită aportului unor membri coope­ratori, producții bune în sec­torul zootehnic. Așa cum era firesc, darea de seamă, membrii coopera­tori au analizat cu un deose­bit simț de răspundere, cri­tic și autocritic, rezultatele obținute în cursul anului 1969, ca și modalitățile care să le permită realizarea și depăși­rea producțiilor planificate în 1970. Numeroși membri coopera­tori, punîndu-și la inimă in­teresele cooperativei, au mun­cit în cursul anului 1969 cu un deosebit simț de răspun­dere. Ei au efectuat zi de zi lucrări de bună calitate la recoltatul griului, pr­ășitul po­rumbului și altele. S-au evi­dențiat, printre aceștia, țăra­nii cooperatori Ioan Pop, Ga­­vrilă Limboan, Vasile Hurlui, Dochița Jeler, Otilia Suciu, Maria Mirza, Ileana Corpo­­dean și mulți alții. Spiritul de răspundere față de bunul mers al treburilor grădina de legume s-au dato­rat și faptului că unii coope­ratori au executat lucrări de mântuială, chiar începînd cu amenajarea răsadnițelor. S-a transportat bălegar fermen­tat pentru răsadnițe, plantele neavînd astfel căldura nece­sară pentru dezvoltarea lor. Propun ca în viitor, consiliul de conducere să tragă la răs­pundere pe toți acei coopera­tori care, prin lucrările de slabă calitate, aduc pagube cooperativei agricole — spu­nea cooperatorul Teodor Hăș­­mășan. Dezvăluind lipsurile care s-au manifestat în activitatea de producție, cooperatorii Hi­­dișan Teodor, Giurgiu Con­stantin și alții au subliniat în cuvîntul lor necesitatea întă­ririi disciplinei în muncă, a cooperativei s-a desprins din cuvântul a numeroși membri cooperatori, care și-au spus părerea despre activitatea desfășurată de cooperativă în cursul anului 1969 și despre ceea ce va trebui să se facă în acest an. — In cadrul brigăzii noas­tre din Țaga —­ arăta, coope­ratorul Nicolae Rusu, — s-au obținut în anul trecut unele rezultate bune. Aș menționa printre acestea că prin apor­tul deosebit adus de membrii brigăzii noastre, din cele 33 de șire de furaje, pe care le-am recoltat, 36 sunt de cea mai bună calitate. Aceasta, pentru că le-am strîns la timp, fără să fie udate de ploi. Membrii brigăzii noas­tre se preocupă să pună ba­zele unei recolte bogate și in acest an. Aș menționa, prin­tre acestea, că din suprafața de teren pe care o avem re­partizată pentru cultura sfe­clei de zahăr, 13 hectare au fost deja fertilizate cu îngră­șăminte naturale. — Din deficiențele care au existat in cadrul cooperativei noastre în anul trecut — sub­linia Iosif Tîrnovan, șeful bri­găzii I — trebuie să tragem toate învățămintele. Am avut în anul trecut în cadrul bri­găzii unele suprafețe de teren care n-au fost lucrate la timp, în mod corespunzător și, din această cauză, recoltele obținute au diminuat venitu­rile pe care trebuia să le rea­lizeze cooperativa. Pentru a­­cest an ne angajăm ca de pe suprafața pe care o avem re­partizată pentru cultura po­rumbului să depășim produc­ția planificată cu 10.000 kg porumb boabe. — Tinerii din comuna noastră sînt hotărîți să mun­cească cu toate puterile, cu tot entuziasmul, pentru bu­nul mers al cooperativei — arăta în cuvîntul său Susana spiritului de răspundere al fiecărui cooperator pentru lu­crările executate. Ei au apre­ciat, totodată, că prin aplica­rea noilor forme de organiza­re — crearea a două ferme specializate, una horticolă și alta zootehnică —, îmbunătă­țirea normării muncii și co­interesarea cooperatorilor prin aplicarea formei de retribuire pe unitatea de produs, pre­cum și prin obligarea fiecă­rui cooperator apt de muncă de a efectua un număr de zi­le calendaristice, există creat cadrul necesar în vederea îm­bunătățirii substanțiale a în­tregii activități. Râspunzînd chemării la în­trecere a cooperativei agrico­le din Cășei, cooperatorii din Luna, în cadrul adunării ge­nerale, și-au luat angajamen­tul de a munci în acest an în așa fel încît prevederile pla­nului de producție să fie de­pășite cu 40 tone la porumb, 75 tone la sfecla de zahăr, 10 tone la legume, iar față de a­­nul 1969 să sporească efecti­vele de vaci și juninci cu 180 de capete. De asemenea, prin livrarea peste plan la fondul de stat , 40 tone porumb, 75 tone sfeclă de zahăr, 10 tone legume, 3 tone carne și 50 hi de lapte, să realizeze un venit suplimentar de 105.000 lei. AJ VLAD Simboan, secretara comitetu­lui U.T.C. pe cooperativă. De aceea, noi ne angajăm să re­coltăm în plus 5 hectare siloz, să curățăm 20 hectare de pă­șune, să completăm golurile din livezi pe o suprafață de 3 hectare. —­ Aș dori — spunea, țăra­nul cooperator Ioan Haiduc din Năsal — să mă opresc și asupra unor aspecte legate de activitatea consiliului de conducere. Consiliul va trebui să se consulte cu membrii cooperatori în toate proble­mele care privesc buna desfă­șurare a activității în coope­rativă. Prin aceasta, consiliul de conducere va putea lua totdeauna cele mai potrivite măsuri pentru realizarea sar­cinilor pe care le avem. In cuvîntul a numeroși alți cooperatori — Petru Seica, Vasile Moldovan, Mihai Tri­­fan, Gheorghe Oros, Iosif Cheța și alții — a fost expri­mată hotărîrea tuturor coope­ratorilor din Țaga de a parti­cipa cu toată energia la mun­că pentru a se realiza planul stabilit de întărire și dezvol­tare a cooperativei. Spiritul deosebit de profund în­ care a fost analizată acti­vitatea cooperativei pe anul 1969 a reflectat înalta respon­sabilitate cu care membrii cooperatori își privesc sarci­nile pe care le au, sarcini trasate de partid agriculturii cooperatiste. v. c­ălugări. TAGA: De la inimă și gînd! EXIGENȚA NOASTRĂ ESTE FERMĂ (Urmare din pag. 1) — Ce fel de subiecte ați for­mulat? — Unele de sinteză, mai multe decât anul trecut, al­tele de Istorie literară pro­­priu-zisă, de analiză literară a operelor principale, altele referitoare la materia semi­narizată. La curs s-a insistat asupra poeziei, iar la semi­nar asupra prozei. Sunt și su­biecte doar de bibliografie. Pentru unii acestea sunt mai grele pentru că pretind selec­ție, înțelegere și expunere to­tal independente de curs. — Materia d-voastră preve­de și proba scrisă. Cum sunt aceste lucrări față de răspun­sul oral? — Mai slabe. — De ce? — Din lipsa exercițiului scris. Pentru seminar studen­ții elaborează lucrări scrise, dar bazîndu-se mai mult pe indicațiile bibliografice. Gru­pele sunt mari, de peste 30 de studenți, și sunt greu de an­trenat la discuții; astfel, stu­denții nu-și dezvoltă o perso­nalitate, un stil, nu reușesc să facă o expunere scrisă sau vorbită fără să se detașeze de datele cursului. Deși la scris tematica este puțin diferită de cea de la oral, anunțată, ei nu știu să o interpreteze, nu au destul discernământ în ie­rarhizarea valorilor. Intervine și o altă carență­ lectura ope­relor. Uneori citesc ce este mai puțin esențial, neglijînd lucrările fundamentale. Și mai este o constatare aproape ge­nerală: nu citesc presa, re­vistele de specialitate. Prea puțini sînt interesați, cu ade­vărat, de specialitatea ce și-au ales-o. Ultimul popas — Institutul politehnic. Despre rezultatele anului II, la Tehnologia me­talelor a facultăților de me­canică și electronică, ne-a vor­bit tov. prof. emerit Alexan­dru DOMȘA. Rezultatele­­ medii. Desigur, am dorit să știm de ce nu sunt mai bune. — Tehnologia metalelor, spunea prof. Alex. Domșa, se predă în anul I și II. După sesiunea din vară a anului I, cînd sînt 4—5 examene, și du­pă o vacanță în care nu es­te prevăzută practica la aceas­ta materie (deși ar fi nece­sară), majoritatea cunoștințe­lor se uită. Neînvățînd­ ritmic în primul semestru al anului II, lacunele ies la iveală în ziua confruntării dintre dascăl și student. Oricît de dotați ar fi, timpul nu le permite acu­mularea cantitativă și calita­tivă a acestei materii de bază în tehnologia construcțiilor de mașini. — Și cum se poate soluțio­na această situație? — Examenele parțiale să se susțină și în sesiunea din va­ră, studiul să fie ritmic și prac­tica­t nu numai în laborator. Oricum, exigența noastră es­te fermă. Inginerului, în aces­te zile în care trăim acumu­lările extraordinare ale tehni­cității, automatizării masive, i se cere nn supravegherea mașinii, ci munca de creație, și fără o foarte bună pregă­tire ... Noi am solicitat parti­ciparea studenților chiar la activitatea noastră de cerceta­re științifică, să lucreze ală­turi de cadrele didactice. Din păcate sunt puțini cei care ne-au înțeles. Concluziile nu sunt noi. Se subliniază încă o dată alegerea profesiunii potrivit capacită­ții, interesului, pasiunii absol­ventului de liceu pentru un anumit domeniu, conștiinciozi­tate și muncă individuală și, nu inutil, urmarea îndrumări­lor primite de la cadrele di­dactice. Noi obiective... (Urmare din pag. l­ a) nuăm activitatea prin cîteva lucrări: construirea acoperișu­lui la căminul cultural din Lacu, procurarea țevii zincate pentru aducțiunea de apă po­tabilă de la Sucutard, con­strucția de trotuare la Puini, construirea unui pod de beton la Ghiriș, procurarea materia­lului pentru pietruirea dru­mului la Legii. De asemenea, vom construi 20 de podețe din tuburi de beton și vom procura materialul necesar pietruirii drumului spre școa­la din Geaca. Acestea ar fi, ca să zic așa, obiectivele în care este încorporată parțial și munca anilor trecuți și care urmează să fie finalizate în viitorul apropiat. Anul 1970 reprezintă pentru noi o pe­rioadă de serioasă încercare, deoarece ne-am propus și obiective noi, deosebit de im­portante pentru viața locuito­rilor comunei. Este vorba de construcția unui dispensar medical cu 16 încăperi și a unei mori care să facă față cerințelor populației. Ambele construcții le vom realiza în antrepriză directă, utilizînd larg sursele locale de mate­riale, precum și contribuția bănească și munca patriotică a cetățenilor. Menționez că moara comunală va fi reali­zată pe bază de contribuție voluntară bănească suplimen­tară, adică din fonduri care nu sunt incluse în debitele vo­tate pentru perioada actuală. Avem documentații tehnice a­­probate pentru ambele con­strucții. Așteptăm timpul fa­vorabil pentru începerea lu­crărilor“. FRATA Horia SUCIU, secretarul co­mitetului comunal de partid: „Vom avea un an bogat în realizări edilitare și gospodă­rești, care vor contribui la îmbunătățirea activității so­ciale și culturale în special. Ia­tă obiectivele propuse. La So­por va începe construcția unei școli cu 8 săli de clasă; valoa­rea debitelor încasate în acest scop se ridică la 250.000 lei; anul acesta o vom ridica pînă la acoperiș, iar anul viitor o vom termina și da în folosin­ță înaintea deschiderii cursu­rilor. La Bercheșu se vor exe­cuta lucrări de electrificare, urmînd a se construi rețele pe o lungime de aproximativ 6 kilometri; stîlpi și bani a­­vem; așteptăm doar echipele T.R.E.C.-ului. Vom termina de pietruit drumul dintre Frata și Poiana Frății. Cooperația de consum va da în folosință construcția magazinului uni­versal cu bufet. Postul­ de mi­liție va intra in posesia unui local nou. Cel mai important obiectiv însă mi se pare a fi amenajarea dispensarului me­dical cu staționar. In acest scop se desfășoară deja inten­se lucrări de transformare a fostului local cu etaj al școlii generale; noul dispensar va avea 33 de încăperi dotate cu cele necesare. Lucrările de a­­menajare și dotare se desfă­șoară cu sprijinul nemijlocit al Spitalului teritorial din Cîmpia Turzii; locuitorii din Frata execută prin muncă pa­triotică manopera necalifica­tă. In final, aș aminti și o al­tă lucrare importantă: intro­ducerea apei potabile pe bază de conducte la noul dispensar și la școală generală“. VAD Aurel RUSU, secretarul consiliului popular comunal: „In ultimii ani, satele comu­nei noastre s-au îmbogățit cu numeroase construcții noi. S-au ridicat 6 școli generale de 8 ani și o școală generală de 4 ani, 7 magazine mixte ale cooperației de consum, din care 5 cu bufet, s-a ame­najat un cămin cultural la Calna. Menționez că în 6 din­ cele 7 sate ale comunei cămi­nele culturale au sedii pro­prii. Anul acesta ne va aduce noi progrese. Sunt în curs de execuție și se vor termina pi­na la sfîrșitul lunii martie lucrările de electrificare a sa­telor Bogata de Jos, Bogata de Sus, Curtuiuș și Calna. In felul acesta, întreaga co­mună va fi complet electrifi­cată. La primăvară, vom în­­cepe construcția unui dispen­sar medical, care va fi ridicat exclusiv pe seama muncii pa­triotice și a utilizării surselor locale de materiale. Avem ga­ta confecționate și arse 50.000 de cărămizi. Vom primi și sprijinul Spitalului teritorial din Dej. La Bogata de Sus, vom reamenaja prin muncă patriotică localul fostului sfat popular comunal, transfor­­mîndu-l în cămin cultural. La Vad vom construi 800 me­tri liniari de trotuare“. UNGURAȘ Eugen LOVÁSZ, secretarul consiliului popular comunal: „Anul trecut noi am în­ceput construcția unui dis­pensar medical cu staționar. Anul acesta vom continua a­­ceastă construcție de însem­nătate deosebită pentru starea de sănătate a populației lo­cale. O executăm in regie di­rectă, cu meșteri din Unguraș, iar lucrările care nu cer cali­ficare vor fi realizate prin muncă patriotică. Tot anul acesta, vom trece la electrifi­carea satului Valea Ungura­­șului, fiind constituită deja o contribuție de 200.000 lei. De asemenea, în satul Batin vom transforma localul școlii de pe timpuri în cămin cultural. Repararea și întreținerea dru­murilor va ocupa un loc im­portant în activitatea noas­tră. In acest sens, țin să vă aduc la cunoștință o noutate, anul acesta se va trece la as­faltarea drumului județean care vine la Unguraș, lucra­rea urmînd a fi executată din fonduri bugetare de stat. Mo­dernizarea drumului de acces spre Unguraș, bazin pomicol și viticol în dezvoltare, va înlesni propășirea economică și social-culturală a satelor comunei, aceasta avînd per­spectiva de a deveni și punct de atracție turistică". Lapidarele declarații con­semnate mai sus atestă prin­cipalele preocupări actuale ale unor consilii populare co­munale. Sînt preocupări care anticipează o febrilă activita­te obștească în acest an, me­nită să adauge patrimoniului satului contemporan noi bo­gății și frumuseți, noi carate de aur, îzvorîte din hărnicia proverbială a oamenilor care locuiesc și stăpînesc străve­chiul pămînt românesc. FĂCLIA PAGINA 3 cronica m­ărunta . Ieri, la Gherla, ila li­ceele „Ana Ipotescu“ și „Petru Maior“, au fost în­mânate elevilor Emil Gro­za și Maria Oltean meda­liile concursului „Săniuța de argint“ pentru ocuparea locurilor XII la etapa jude­țeană. • Cooperativa agricolă de producție din Țaga le-a promis anul trecut mem­brilor cooperatori din sa­tul Năsal, aparținător co­munei, că le va pune la moara din localitate un motor corespunzător. Pro­misiunea este în temă și astăzi, pentru că motorul n-a sosit încă la moară.­­ La benzinăria de pe strada Aurel Vlaicu din Cluj, mașinile care vin pentru alimentare intră din toate direcțiile. Se pro­duc neînțelegeri între șo­feri. Ni s-a sugerat că ar fi bine să se planteze in­dicatoarele necesare pentru a se rezolva litigiile con­form cu regula stabilită. • Miliția municipiului Cluj a prins infractorul ca­re în 3 noiembrie 1969 a furat o scurtă mare, cu fermoar în față. Păgubașul se poate prezenta la mili­ție să o ridice, la came­ra 37. $ Inserăm pentru cei ca­re au ocazia să ajute or­ganele corespunzătoare, o statistică de la Oficiul P.T.T.R. Cluj, în cursul a­­nului 1­969 s-au furat 12 te­lefoane din cabinele publi­ce, inclusiv casetele cu mo­nede. Ce-i de făcut?!? 0 Alți 3 contravenienți care au­ atentat la păstra­rea bunului obștesc, respec­tiv a fondului forestier: Ioan Gocan din Băișoara, Traian Todea și Petru Neag din Poiana Horea. Organele silvice le-au apli­cat sancțiuni conform legii. Programul competițiilor sportive BASCHET. In cadrul pregătirilor în vederea returului, se vor disputa mai multe jocuri amicale: astfel, azi, sîm­­bătă la ora 18, se va disputa în Sala sporturilor întîlni­­rea dintre Universitatea Cluj și Comerțul Tg. Mureș (mas­culin), iar duminică la ora 8 revanșa. In sala Armatei, echipa feminină A.S. Armata Cluj va susține două jocuri în compania echipei Voința Oradea (sîmbătă la ora 19,15, iar duminică la ora 10,30). Divizia școlară programează duminică, la Cluj, două în­­tîlniri, care se vor disputa în sala Armatei, după urmă­torul program: ora 9,15: Școala sportivă Cluj — Școala sportivă Gheorgheni (feminin), ora 12: Școala sportivă Cluj — Școala sportivă Oradea (masculin). BOX. Duminică, la ora 16, va avea loc în sala Arma­tei etapa pe municipiu a campionatului republican al ju­niorilor. VOLEI. In cadrul diviziei școlare, se vor disputa două întilniri, în sala Liceului „Gh. Barițiu“; la ora 9,30 Școa­la sportivă Cluj — Liceul Tirnăveni (masculin); la ora 10,30, Liceul „Nicolae Bălcescu" — Grupul școlar chimic Copșa Mică (masculin). La ora 11,30, în aceeași sală, se va disputa întîlnirea amicală dintre echipele masculine „U“ — Minerul Baia Mare. TENIS DE MASA. Sîmbătă, la ora 16, va avea loc, în sala Clujeana, etapa pe județ rezervată seniorilor. Hotărîre unanimă... (Urmare din pag. 1) • obținerea de economii su­plimentare pe seama reducerii prețului de cost în valoare de 50 000 lei, • depășirea beneficiului cu 50 000 lei, • darea în funcțiune cu 90 de zile mai devreme a lu­crărilor de investiții în rețea­ua de combustibil, • darea în folosință cu 10 zile mai devreme a dispensa­rului veterinar din Mociu, • terminarea cu 00 de zile mai devreme a lucrărilor de reparații capitale la rețeaua de combustibil și la spațiul locativ, • terminarea cu 15 zile mai devreme a două blocuri cu 80 de apartamente, • realizarea cu 11 zile mai devreme a planului de con­strucții și montaje, • reducerea consumurilor specifice cu: 15 mc la mate­rial lemnos, 60 mc la produse de balastiere și 10 tone la c!* ment, • depășirea sarcinii de plan la transportul în comun cu 10 000 vehicul /feri, • reducerea pierderilor de combustibil cu 0,2 la sută, • efectuarea prin muncă patriotică a 500 ore de pro­iectare pentru înfrumusețarea orașului. COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA „MESERIAȘUL“ • depășirea valorii pro­­ducției marfă cu 300 000 lei, • depășirea încasărilor pe seama prestărilor de servicii pentru populație cu cel puțin 20 000 lei, • depășirea valorii livrări­lor la fondul pieții cu 200 000 lei, • obținerea de economii suplimentare pe seama redu­cerii prețului de cost în va­loare de 100 000 lei, • depășirea beneficiului cu 100 000 lei. Am scris nu demult despre o fetiță de 13 ani. O mică hoață de buzunare. Fura îm­preună cu alți copii. Nu se ducea la școală, lipsea zile în­tregi de acasă. Din banii fu­rați cumpăra bomboane, pră­jituri, bilete de cinema prie­tenilor, prietenelor, copiilor mai mici. Nimeni n-o între­ba de unde îi are. Nimeni n-o întreba ce face, pe un­de umblă. Fetița juca foarte bine cărți: 21 și 66. Poker — mai rău. In cele din urmă nu s-a mai dus la școală. A fost necesară intervenția organelor de resort pentru a opri a­­ceastă ruinare morală a fe­tiței. Ceea ce vreau să subli­niez este că în urma măsu­rilor luate, fetița, de altfel extrem de inteligentă, se du­ce la școală. Firește, nu e decit un prim pas, un timid început. Pentru recîștigarea ei de partea adevărului e nevoie încă de multă­ trudă, price­pere și răbdare. Dar despre altceva vreau să vorbesc. Si­gur că în asemenea împre­jurări o întrebare care se pu­ne imediat — și e cit se poa­te de firesc să fie așa — es­te următoarea: ce au făcut părinții ei? Fetița are părinți. Și ma­mă și tată. Părinți „buni“. Fa­milia aceasta e șubredă. O clatină cel mai firav vînt, cea mai banală neînțelegere. De ce? Pentru că acest edificiu este ros de beție, de imorali­tate, de neîncredere și min­ciună, de brutalitate... Pa­tul ei a fost condamnat pen­tru huliganism. Nu-i voi da numele pentru un singur mo­tiv: din respect pentru feti­ța lui, elevă în clasa a VI-a. Chemat la ordine tatăl fe­tiței a răspuns vădit deran­jat. Nu înțelege de ce se amestecă cineva în treburile lui. Voi consemna discuția, mai mult decât revelatoare, lă­sând cititorului posibilitatea de a o interpreta după bunul plac. — Ge știi de fata dumitale? — N-ascultă, e vagaboandă. N-am ce face cu ea. — De ce n-ascultă?! — Nu știu. Are ceva... De­geaba îi spun orice că ea nu mă ascultă. Și atîta i-am spus, vă rog să mă credeți. — Ce i-ai spus? — Să fie cuminte, să-și ba­ge mințile în cap că ajunge în pușcărie. — Asta trebuie să-i spui u­­nui copil? — Altceva ce să-i spun? — De ce crezi că vagabon­dează? — Nu știu. — De ce nu-i place să în­vețe? • —■ Nu știu. — Pe dumneata te ascultă?­ —­ Nu. Am­ bătut-o pînă m-am săturat. — De ce nu te ascultă, ce crezi? — E stricată. — Ce ai făcut dumneata ca ea să fie mai bună? — I-am spus să-și bage mințile în cap, să învețe. — Altceva ce i-ai mai spus? Ce ai învățat-o pe copila du­­mitale? — Nimic. Eu s-o învăț!? (Foarte mirat). De ce se mai duce la școală atunci?! — Ge crezi că trebuie să faci cu ea de azi înainte? — S-o iau de mină în fie­care zi, s-o duc la școală și s-o aduc acasă. Altfel nu fac nimic. — Te-ai plimbat cu ea prin oraș, printr-un parc, pe stra­dă? — Nu. — Niciodată?! — Niciodată. N-am timp. — De câte ori ai fost cu co­piii (mai are un copil de 9 ani) și cu soția la plimbare? — N-am fost cu copiii. Cu soția de vreo cinci ori, dar mai demult. — De câte ori ai stat de vorbă cu fetița și-ai întrebat-o cum a fost la școală, de ce a­­re nevoie, ce note a luat, de cite ori i-ai cerut caietele? — Eu nu mă uit în caiete, că nu mă pricep. Am aten­ționat-o: „M. nu-i bine ce faci. Ajungi in pușcărie“. Da nu-i pasă... Pe urmă îi obosit cînd vin de la serviciu... — la școală de cite ori ai fost in anul trecut? — in anul trecut n-am­ fost deloc. Anul ăsta am­ fost de vreo... cinci ori. — Nu greșești!?­ — De fapt, de două ori. — I-ai citit fetei vreo po­veste? — Nu știu. N-am timp to­­varășu’... — De băut bei? — Beau este o țuică, două, seara. N-am poftă de mânca­­re, și-apoi ce să fac... — Pentru țuică ai timp? _ * — Ai făcut o reclam­ație la miliție? — Da. Am cerut s-o trimi­tă la reeducare într-o colo­nie, că nu mai știam ce să mă fac cu ea. — De ce ai făcut reclama­­ție? — V-am spus. —­ N-ai spus: Alt motiv te-a determinat să-ți reclami pro­pria fiică... — Voiam să fac om din ea. — Foarte frumos. Deci cînd un părinte vrea să facă om din copilul lui, îl reclamă la miliție. — Dacă cu buna și cu fru­mosul n-am reușit... — Nu-i adevărat. Ai recla­mat-o pentru că ți s-a pus poprire pe salar fiindcă fata nu mergea la școală. Așa e? — Da. —­ Te temeai de salat, nu de faptul că copilul dumitale e vagabond. Știai că joacă cărți? — Știam. Cînd juca era bi­ne că stătea pe acasă. — Ți-a dat bani? — Da. — Cu­? — Uneori 50, alteori 100. — N-ai întrebat de unde-i are? — Nu. Credeam că i-a cîș­­tigat la cărți. — Știai că fata bea? *— Nu. N-a băut. *— Ea ne-a spus că nu-i plăcea coniacul și țuica, nu­mai vinul! — Poate. Eu n-am văzut. — Masa o luați împreună cu copiii? — Fiecare mănîncă cînd vi­ne acasă. Lucrez în ture... Iată o copilărie. Una, tristă, dezolantă. Un copil căruia ta­tăl nu i-a spus niciodată o poveste, nu i-a cumpărat un cadou, nu mănîncă cu el la masă, nu s-a plimbat nicioda­tă cu el pe stradă sau intr-un parc. Dimpotrivă, a reclamat-o la miliție. Să ne mai mirăm oare că acest om în devenire a dezertat din rîndul genera­ției lui? Un amănunt, acelui om care și-a reclamat copilul, i se spune tată. Viorel CACOVEANU I SE SPUNE TATĂ!

Next