Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-14 / 7238. szám
Dezbateri vii, hotăriri chibzuite in adunările generale ale cooperativelor agricole După cum am relatat in numărul de ieri al ziarului nostru, zilele trecute au început adunările generale ale cooperativelor agricole, avînd la ordinea de zi darea de seamă a consiliului de conducere asupra activității pe anul 1969, raportul comisiei de revizie, darea de seamă a comisiei de judecată, dezbaterea și aprobarea planului de producție și financiar pe anul 1970, alegerea consiliului de conducere, a comisiei de revizie și a comisiei de judecată și confirmarea în funcții a brigadierilor, șefilor de fermă și de sectoare. Dezbaterile purtate în cadrul adunărilor generale și hotărîrile adoptate au constituit expresia voinței cooperatorilor de a participa cu hărnicie la muncă pentru executarea la timp a lucrărilor agricole, de a folosi în mod judicios și a dezvolta baza tehnico-materială, iar prin aplicarea chibzuită a formelor perfecționate de organizare, normare și retribuire a muncii, prevăzute în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., să asigure obținerea unor producții și venituri superioare. LUNA: Condiția esențială - participarea la muncă a tuturor cooperatorilor și buna organizare Din darea de seamă prezentată de tovarășul Gavril Olteanu, președintele consiliului de conducere, cât și din discuțiile la care au participat numeroși cooperatori, a reieșit că, deși în anul 1969 condițiile climatice au fost puțin favorabile producției agricole, la culturile de cereale și în sectorul zootehnic au fost obținute producții destul de bune. Bunăoară, la grîu, producția medie la hectar s-a ridicat la 2.320 kg, iar la porumb 3.400 kg. De asemenea, producția de lapte obținută de la o vacă furajată a depășit 2.000 de litri. La porumb, de asemenea, s-au obținut recolte bune, mai ales de către brigăzile și echipele care s-au străduit să execute la timp și de clte ori a fost nevoie prașilele. De exemplu, brigada a III-a pe o tarla de 23 hectare a realizat o producție de 6.800 kg știuleți la hectar. Același rezultat a fost obținut și de brigada a II-a, pe o tarla. In schimb, producțiile de sfeclă de zahăr, cartofi, cînepă, legume au rămas mult sub prevederile planului, iar de pe 40 hectare cu viță de vie nu s-a recoltat nimic. Cauza, pe lângă greutățile cauzate de timpul ploios și grindină, în unele perioade de vîrf ale lucrărilor agricole, mai ales la întreținerea culturilor, brigăzile și echipele au lucrat descompletate, deoarece mulți dintre cooperatori nu au participat cu regularitate la muncă. In cadrul dezbaterilor, au fost vizați nominal o parte din acei cooperatori, care, neachitîndu-se de îndatorirea ce le revenea de a participa la muncă, se fac vinovați de producțiile slabe obținute: Florea Domnita, Stanciu Sofia, Reteșan Florica, Moldovan Maria, Giurgiu Sofia, Mazăre Susana și alții. — E drept că anul 1969 a fost slab pentru agricultură — spunea cooperatorul Gheorghe Moldovan — și aceasta a contribuit la nerealizarea prevederilor planului de producție. Consiliul de conducere al cooperativei s-a luptat cu multe greutăți. Dar, oricît de mult ar munci consiliul de conducere, rezultatele așteptate se pot obține numai dacă toți cooperatorii participă umăr la umăr la efectuarea la timpul potrivit a tuturor lucrărilor. Trăgind învățăminte din aceste neajunsuri și punînd în aplicare măsurile prevăzute în hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A P. cu privire la organizarea, normarea și retribuirea muncii, vom reuși cu siguranță ca în acest an să obținem producții mult mai bune în toate sectoarele. Mă angajez să-mi aduc întreaga contribuție la depășirea prevederilor planului. Din darea de seamă a consiliului de conducere a reieșit că producțiile slabe în Cooperativa agricolă de producție din Țaga are o suprafață de 2.253 hectare teren, pe care membrii săi cultivă grîu, porumb, sfeclă de zahăr, plante furajere și tehnice, avînd totodată dezvoltat un important sector zootehnic. In cadrul fermei zootehnice, care s-a constituit în acest an in lumina recomandărilor din hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., cooperativa dispune de aproape 500 capete bovine — vaci, juninci — și de peste 1.200 oi. In 1969, unele brigăzi din cadrul cooperativei, ca urmare a participării conștiincioase, zi de zi, la muncă a membrilor cooperatori, au obținut bune rezultate în producție. De pe terenurile cultivate de acestea, s-au obținut importante cantități de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, trifoi, furaje și, datorită aportului unor membri cooperatori, producții bune în sectorul zootehnic. Așa cum era firesc, darea de seamă, membrii cooperatori au analizat cu un deosebit simț de răspundere, critic și autocritic, rezultatele obținute în cursul anului 1969, ca și modalitățile care să le permită realizarea și depășirea producțiilor planificate în 1970. Numeroși membri cooperatori, punîndu-și la inimă interesele cooperativei, au muncit în cursul anului 1969 cu un deosebit simț de răspundere. Ei au efectuat zi de zi lucrări de bună calitate la recoltatul griului, prășitul porumbului și altele. S-au evidențiat, printre aceștia, țăranii cooperatori Ioan Pop, Gavrilă Limboan, Vasile Hurlui, Dochița Jeler, Otilia Suciu, Maria Mirza, Ileana Corpodean și mulți alții. Spiritul de răspundere față de bunul mers al treburilor grădina de legume s-au datorat și faptului că unii cooperatori au executat lucrări de mântuială, chiar începînd cu amenajarea răsadnițelor. S-a transportat bălegar fermentat pentru răsadnițe, plantele neavînd astfel căldura necesară pentru dezvoltarea lor. Propun ca în viitor, consiliul de conducere să tragă la răspundere pe toți acei cooperatori care, prin lucrările de slabă calitate, aduc pagube cooperativei agricole — spunea cooperatorul Teodor Hășmășan. Dezvăluind lipsurile care s-au manifestat în activitatea de producție, cooperatorii Hidișan Teodor, Giurgiu Constantin și alții au subliniat în cuvîntul lor necesitatea întăririi disciplinei în muncă, a cooperativei s-a desprins din cuvântul a numeroși membri cooperatori, care și-au spus părerea despre activitatea desfășurată de cooperativă în cursul anului 1969 și despre ceea ce va trebui să se facă în acest an. — In cadrul brigăzii noastre din Țaga — arăta, cooperatorul Nicolae Rusu, — s-au obținut în anul trecut unele rezultate bune. Aș menționa printre acestea că prin aportul deosebit adus de membrii brigăzii noastre, din cele 33 de șire de furaje, pe care le-am recoltat, 36 sunt de cea mai bună calitate. Aceasta, pentru că le-am strîns la timp, fără să fie udate de ploi. Membrii brigăzii noastre se preocupă să pună bazele unei recolte bogate și in acest an. Aș menționa, printre acestea, că din suprafața de teren pe care o avem repartizată pentru cultura sfeclei de zahăr, 13 hectare au fost deja fertilizate cu îngrășăminte naturale. — Din deficiențele care au existat in cadrul cooperativei noastre în anul trecut — sublinia Iosif Tîrnovan, șeful brigăzii I — trebuie să tragem toate învățămintele. Am avut în anul trecut în cadrul brigăzii unele suprafețe de teren care n-au fost lucrate la timp, în mod corespunzător și, din această cauză, recoltele obținute au diminuat veniturile pe care trebuia să le realizeze cooperativa. Pentru acest an ne angajăm ca de pe suprafața pe care o avem repartizată pentru cultura porumbului să depășim producția planificată cu 10.000 kg porumb boabe. — Tinerii din comuna noastră sînt hotărîți să muncească cu toate puterile, cu tot entuziasmul, pentru bunul mers al cooperativei — arăta în cuvîntul său Susana spiritului de răspundere al fiecărui cooperator pentru lucrările executate. Ei au apreciat, totodată, că prin aplicarea noilor forme de organizare — crearea a două ferme specializate, una horticolă și alta zootehnică —, îmbunătățirea normării muncii și cointeresarea cooperatorilor prin aplicarea formei de retribuire pe unitatea de produs, precum și prin obligarea fiecărui cooperator apt de muncă de a efectua un număr de zile calendaristice, există creat cadrul necesar în vederea îmbunătățirii substanțiale a întregii activități. Râspunzînd chemării la întrecere a cooperativei agricole din Cășei, cooperatorii din Luna, în cadrul adunării generale, și-au luat angajamentul de a munci în acest an în așa fel încît prevederile planului de producție să fie depășite cu 40 tone la porumb, 75 tone la sfecla de zahăr, 10 tone la legume, iar față de anul 1969 să sporească efectivele de vaci și juninci cu 180 de capete. De asemenea, prin livrarea peste plan la fondul de stat , 40 tone porumb, 75 tone sfeclă de zahăr, 10 tone legume, 3 tone carne și 50 hi de lapte, să realizeze un venit suplimentar de 105.000 lei. AJ VLAD Simboan, secretara comitetului U.T.C. pe cooperativă. De aceea, noi ne angajăm să recoltăm în plus 5 hectare siloz, să curățăm 20 hectare de pășune, să completăm golurile din livezi pe o suprafață de 3 hectare. — Aș dori — spunea, țăranul cooperator Ioan Haiduc din Năsal — să mă opresc și asupra unor aspecte legate de activitatea consiliului de conducere. Consiliul va trebui să se consulte cu membrii cooperatori în toate problemele care privesc buna desfășurare a activității în cooperativă. Prin aceasta, consiliul de conducere va putea lua totdeauna cele mai potrivite măsuri pentru realizarea sarcinilor pe care le avem. In cuvîntul a numeroși alți cooperatori — Petru Seica, Vasile Moldovan, Mihai Trifan, Gheorghe Oros, Iosif Cheța și alții — a fost exprimată hotărîrea tuturor cooperatorilor din Țaga de a participa cu toată energia la muncă pentru a se realiza planul stabilit de întărire și dezvoltare a cooperativei. Spiritul deosebit de profund în care a fost analizată activitatea cooperativei pe anul 1969 a reflectat înalta responsabilitate cu care membrii cooperatori își privesc sarcinile pe care le au, sarcini trasate de partid agriculturii cooperatiste. v. călugări. TAGA: De la inimă și gînd! EXIGENȚA NOASTRĂ ESTE FERMĂ (Urmare din pag. 1) — Ce fel de subiecte ați formulat? — Unele de sinteză, mai multe decât anul trecut, altele de Istorie literară propriu-zisă, de analiză literară a operelor principale, altele referitoare la materia seminarizată. La curs s-a insistat asupra poeziei, iar la seminar asupra prozei. Sunt și subiecte doar de bibliografie. Pentru unii acestea sunt mai grele pentru că pretind selecție, înțelegere și expunere total independente de curs. — Materia d-voastră prevede și proba scrisă. Cum sunt aceste lucrări față de răspunsul oral? — Mai slabe. — De ce? — Din lipsa exercițiului scris. Pentru seminar studenții elaborează lucrări scrise, dar bazîndu-se mai mult pe indicațiile bibliografice. Grupele sunt mari, de peste 30 de studenți, și sunt greu de antrenat la discuții; astfel, studenții nu-și dezvoltă o personalitate, un stil, nu reușesc să facă o expunere scrisă sau vorbită fără să se detașeze de datele cursului. Deși la scris tematica este puțin diferită de cea de la oral, anunțată, ei nu știu să o interpreteze, nu au destul discernământ în ierarhizarea valorilor. Intervine și o altă carență lectura operelor. Uneori citesc ce este mai puțin esențial, neglijînd lucrările fundamentale. Și mai este o constatare aproape generală: nu citesc presa, revistele de specialitate. Prea puțini sînt interesați, cu adevărat, de specialitatea ce și-au ales-o. Ultimul popas — Institutul politehnic. Despre rezultatele anului II, la Tehnologia metalelor a facultăților de mecanică și electronică, ne-a vorbit tov. prof. emerit Alexandru DOMȘA. Rezultatele medii. Desigur, am dorit să știm de ce nu sunt mai bune. — Tehnologia metalelor, spunea prof. Alex. Domșa, se predă în anul I și II. După sesiunea din vară a anului I, cînd sînt 4—5 examene, și după o vacanță în care nu este prevăzută practica la aceasta materie (deși ar fi necesară), majoritatea cunoștințelor se uită. Neînvățînd ritmic în primul semestru al anului II, lacunele ies la iveală în ziua confruntării dintre dascăl și student. Oricît de dotați ar fi, timpul nu le permite acumularea cantitativă și calitativă a acestei materii de bază în tehnologia construcțiilor de mașini. — Și cum se poate soluționa această situație? — Examenele parțiale să se susțină și în sesiunea din vară, studiul să fie ritmic și practicat nu numai în laborator. Oricum, exigența noastră este fermă. Inginerului, în aceste zile în care trăim acumulările extraordinare ale tehnicității, automatizării masive, i se cere nn supravegherea mașinii, ci munca de creație, și fără o foarte bună pregătire ... Noi am solicitat participarea studenților chiar la activitatea noastră de cercetare științifică, să lucreze alături de cadrele didactice. Din păcate sunt puțini cei care ne-au înțeles. Concluziile nu sunt noi. Se subliniază încă o dată alegerea profesiunii potrivit capacității, interesului, pasiunii absolventului de liceu pentru un anumit domeniu, conștiinciozitate și muncă individuală și, nu inutil, urmarea îndrumărilor primite de la cadrele didactice. Noi obiective... (Urmare din pag. l a) nuăm activitatea prin cîteva lucrări: construirea acoperișului la căminul cultural din Lacu, procurarea țevii zincate pentru aducțiunea de apă potabilă de la Sucutard, construcția de trotuare la Puini, construirea unui pod de beton la Ghiriș, procurarea materialului pentru pietruirea drumului la Legii. De asemenea, vom construi 20 de podețe din tuburi de beton și vom procura materialul necesar pietruirii drumului spre școala din Geaca. Acestea ar fi, ca să zic așa, obiectivele în care este încorporată parțial și munca anilor trecuți și care urmează să fie finalizate în viitorul apropiat. Anul 1970 reprezintă pentru noi o perioadă de serioasă încercare, deoarece ne-am propus și obiective noi, deosebit de importante pentru viața locuitorilor comunei. Este vorba de construcția unui dispensar medical cu 16 încăperi și a unei mori care să facă față cerințelor populației. Ambele construcții le vom realiza în antrepriză directă, utilizînd larg sursele locale de materiale, precum și contribuția bănească și munca patriotică a cetățenilor. Menționez că moara comunală va fi realizată pe bază de contribuție voluntară bănească suplimentară, adică din fonduri care nu sunt incluse în debitele votate pentru perioada actuală. Avem documentații tehnice aprobate pentru ambele construcții. Așteptăm timpul favorabil pentru începerea lucrărilor“. FRATA Horia SUCIU, secretarul comitetului comunal de partid: „Vom avea un an bogat în realizări edilitare și gospodărești, care vor contribui la îmbunătățirea activității sociale și culturale în special. Iată obiectivele propuse. La Sopor va începe construcția unei școli cu 8 săli de clasă; valoarea debitelor încasate în acest scop se ridică la 250.000 lei; anul acesta o vom ridica pînă la acoperiș, iar anul viitor o vom termina și da în folosință înaintea deschiderii cursurilor. La Bercheșu se vor executa lucrări de electrificare, urmînd a se construi rețele pe o lungime de aproximativ 6 kilometri; stîlpi și bani avem; așteptăm doar echipele T.R.E.C.-ului. Vom termina de pietruit drumul dintre Frata și Poiana Frății. Cooperația de consum va da în folosință construcția magazinului universal cu bufet. Postul de miliție va intra in posesia unui local nou. Cel mai important obiectiv însă mi se pare a fi amenajarea dispensarului medical cu staționar. In acest scop se desfășoară deja intense lucrări de transformare a fostului local cu etaj al școlii generale; noul dispensar va avea 33 de încăperi dotate cu cele necesare. Lucrările de amenajare și dotare se desfășoară cu sprijinul nemijlocit al Spitalului teritorial din Cîmpia Turzii; locuitorii din Frata execută prin muncă patriotică manopera necalificată. In final, aș aminti și o altă lucrare importantă: introducerea apei potabile pe bază de conducte la noul dispensar și la școală generală“. VAD Aurel RUSU, secretarul consiliului popular comunal: „In ultimii ani, satele comunei noastre s-au îmbogățit cu numeroase construcții noi. S-au ridicat 6 școli generale de 8 ani și o școală generală de 4 ani, 7 magazine mixte ale cooperației de consum, din care 5 cu bufet, s-a amenajat un cămin cultural la Calna. Menționez că în 6 din cele 7 sate ale comunei căminele culturale au sedii proprii. Anul acesta ne va aduce noi progrese. Sunt în curs de execuție și se vor termina pina la sfîrșitul lunii martie lucrările de electrificare a satelor Bogata de Jos, Bogata de Sus, Curtuiuș și Calna. In felul acesta, întreaga comună va fi complet electrificată. La primăvară, vom începe construcția unui dispensar medical, care va fi ridicat exclusiv pe seama muncii patriotice și a utilizării surselor locale de materiale. Avem gata confecționate și arse 50.000 de cărămizi. Vom primi și sprijinul Spitalului teritorial din Dej. La Bogata de Sus, vom reamenaja prin muncă patriotică localul fostului sfat popular comunal, transformîndu-l în cămin cultural. La Vad vom construi 800 metri liniari de trotuare“. UNGURAȘ Eugen LOVÁSZ, secretarul consiliului popular comunal: „Anul trecut noi am început construcția unui dispensar medical cu staționar. Anul acesta vom continua această construcție de însemnătate deosebită pentru starea de sănătate a populației locale. O executăm in regie directă, cu meșteri din Unguraș, iar lucrările care nu cer calificare vor fi realizate prin muncă patriotică. Tot anul acesta, vom trece la electrificarea satului Valea Ungurașului, fiind constituită deja o contribuție de 200.000 lei. De asemenea, în satul Batin vom transforma localul școlii de pe timpuri în cămin cultural. Repararea și întreținerea drumurilor va ocupa un loc important în activitatea noastră. In acest sens, țin să vă aduc la cunoștință o noutate, anul acesta se va trece la asfaltarea drumului județean care vine la Unguraș, lucrarea urmînd a fi executată din fonduri bugetare de stat. Modernizarea drumului de acces spre Unguraș, bazin pomicol și viticol în dezvoltare, va înlesni propășirea economică și social-culturală a satelor comunei, aceasta avînd perspectiva de a deveni și punct de atracție turistică". Lapidarele declarații consemnate mai sus atestă principalele preocupări actuale ale unor consilii populare comunale. Sînt preocupări care anticipează o febrilă activitate obștească în acest an, menită să adauge patrimoniului satului contemporan noi bogății și frumuseți, noi carate de aur, îzvorîte din hărnicia proverbială a oamenilor care locuiesc și stăpînesc străvechiul pămînt românesc. FĂCLIA PAGINA 3 cronica mărunta . Ieri, la Gherla, ila liceele „Ana Ipotescu“ și „Petru Maior“, au fost înmânate elevilor Emil Groza și Maria Oltean medaliile concursului „Săniuța de argint“ pentru ocuparea locurilor XII la etapa județeană. • Cooperativa agricolă de producție din Țaga le-a promis anul trecut membrilor cooperatori din satul Năsal, aparținător comunei, că le va pune la moara din localitate un motor corespunzător. Promisiunea este în temă și astăzi, pentru că motorul n-a sosit încă la moară. La benzinăria de pe strada Aurel Vlaicu din Cluj, mașinile care vin pentru alimentare intră din toate direcțiile. Se produc neînțelegeri între șoferi. Ni s-a sugerat că ar fi bine să se planteze indicatoarele necesare pentru a se rezolva litigiile conform cu regula stabilită. • Miliția municipiului Cluj a prins infractorul care în 3 noiembrie 1969 a furat o scurtă mare, cu fermoar în față. Păgubașul se poate prezenta la miliție să o ridice, la camera 37. $ Inserăm pentru cei care au ocazia să ajute organele corespunzătoare, o statistică de la Oficiul P.T.T.R. Cluj, în cursul anului 1969 s-au furat 12 telefoane din cabinele publice, inclusiv casetele cu monede. Ce-i de făcut?!? 0 Alți 3 contravenienți care au atentat la păstrarea bunului obștesc, respectiv a fondului forestier: Ioan Gocan din Băișoara, Traian Todea și Petru Neag din Poiana Horea. Organele silvice le-au aplicat sancțiuni conform legii. Programul competițiilor sportive BASCHET. In cadrul pregătirilor în vederea returului, se vor disputa mai multe jocuri amicale: astfel, azi, sîmbătă la ora 18, se va disputa în Sala sporturilor întîlnirea dintre Universitatea Cluj și Comerțul Tg. Mureș (masculin), iar duminică la ora 8 revanșa. In sala Armatei, echipa feminină A.S. Armata Cluj va susține două jocuri în compania echipei Voința Oradea (sîmbătă la ora 19,15, iar duminică la ora 10,30). Divizia școlară programează duminică, la Cluj, două întîlniri, care se vor disputa în sala Armatei, după următorul program: ora 9,15: Școala sportivă Cluj — Școala sportivă Gheorgheni (feminin), ora 12: Școala sportivă Cluj — Școala sportivă Oradea (masculin). BOX. Duminică, la ora 16, va avea loc în sala Armatei etapa pe municipiu a campionatului republican al juniorilor. VOLEI. In cadrul diviziei școlare, se vor disputa două întilniri, în sala Liceului „Gh. Barițiu“; la ora 9,30 Școala sportivă Cluj — Liceul Tirnăveni (masculin); la ora 10,30, Liceul „Nicolae Bălcescu" — Grupul școlar chimic Copșa Mică (masculin). La ora 11,30, în aceeași sală, se va disputa întîlnirea amicală dintre echipele masculine „U“ — Minerul Baia Mare. TENIS DE MASA. Sîmbătă, la ora 16, va avea loc, în sala Clujeana, etapa pe județ rezervată seniorilor. Hotărîre unanimă... (Urmare din pag. 1) • obținerea de economii suplimentare pe seama reducerii prețului de cost în valoare de 50 000 lei, • depășirea beneficiului cu 50 000 lei, • darea în funcțiune cu 90 de zile mai devreme a lucrărilor de investiții în rețeaua de combustibil, • darea în folosință cu 10 zile mai devreme a dispensarului veterinar din Mociu, • terminarea cu 00 de zile mai devreme a lucrărilor de reparații capitale la rețeaua de combustibil și la spațiul locativ, • terminarea cu 15 zile mai devreme a două blocuri cu 80 de apartamente, • realizarea cu 11 zile mai devreme a planului de construcții și montaje, • reducerea consumurilor specifice cu: 15 mc la material lemnos, 60 mc la produse de balastiere și 10 tone la c!* ment, • depășirea sarcinii de plan la transportul în comun cu 10 000 vehicul /feri, • reducerea pierderilor de combustibil cu 0,2 la sută, • efectuarea prin muncă patriotică a 500 ore de proiectare pentru înfrumusețarea orașului. COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCA „MESERIAȘUL“ • depășirea valorii producției marfă cu 300 000 lei, • depășirea încasărilor pe seama prestărilor de servicii pentru populație cu cel puțin 20 000 lei, • depășirea valorii livrărilor la fondul pieții cu 200 000 lei, • obținerea de economii suplimentare pe seama reducerii prețului de cost în valoare de 100 000 lei, • depășirea beneficiului cu 100 000 lei. Am scris nu demult despre o fetiță de 13 ani. O mică hoață de buzunare. Fura împreună cu alți copii. Nu se ducea la școală, lipsea zile întregi de acasă. Din banii furați cumpăra bomboane, prăjituri, bilete de cinema prietenilor, prietenelor, copiilor mai mici. Nimeni n-o întreba de unde îi are. Nimeni n-o întreba ce face, pe unde umblă. Fetița juca foarte bine cărți: 21 și 66. Poker — mai rău. In cele din urmă nu s-a mai dus la școală. A fost necesară intervenția organelor de resort pentru a opri această ruinare morală a fetiței. Ceea ce vreau să subliniez este că în urma măsurilor luate, fetița, de altfel extrem de inteligentă, se duce la școală. Firește, nu e decit un prim pas, un timid început. Pentru recîștigarea ei de partea adevărului e nevoie încă de multă trudă, pricepere și răbdare. Dar despre altceva vreau să vorbesc. Sigur că în asemenea împrejurări o întrebare care se pune imediat — și e cit se poate de firesc să fie așa — este următoarea: ce au făcut părinții ei? Fetița are părinți. Și mamă și tată. Părinți „buni“. Familia aceasta e șubredă. O clatină cel mai firav vînt, cea mai banală neînțelegere. De ce? Pentru că acest edificiu este ros de beție, de imoralitate, de neîncredere și minciună, de brutalitate... Patul ei a fost condamnat pentru huliganism. Nu-i voi da numele pentru un singur motiv: din respect pentru fetița lui, elevă în clasa a VI-a. Chemat la ordine tatăl fetiței a răspuns vădit deranjat. Nu înțelege de ce se amestecă cineva în treburile lui. Voi consemna discuția, mai mult decât revelatoare, lăsând cititorului posibilitatea de a o interpreta după bunul plac. — Ge știi de fata dumitale? — N-ascultă, e vagaboandă. N-am ce face cu ea. — De ce n-ascultă?! — Nu știu. Are ceva... Degeaba îi spun orice că ea nu mă ascultă. Și atîta i-am spus, vă rog să mă credeți. — Ce i-ai spus? — Să fie cuminte, să-și bage mințile în cap că ajunge în pușcărie. — Asta trebuie să-i spui unui copil? — Altceva ce să-i spun? — De ce crezi că vagabondează? — Nu știu. — De ce nu-i place să învețe? • —■ Nu știu. — Pe dumneata te ascultă? — Nu. Am bătut-o pînă m-am săturat. — De ce nu te ascultă, ce crezi? — E stricată. — Ce ai făcut dumneata ca ea să fie mai bună? — I-am spus să-și bage mințile în cap, să învețe. — Altceva ce i-ai mai spus? Ce ai învățat-o pe copila dumitale? — Nimic. Eu s-o învăț!? (Foarte mirat). De ce se mai duce la școală atunci?! — Ge crezi că trebuie să faci cu ea de azi înainte? — S-o iau de mină în fiecare zi, s-o duc la școală și s-o aduc acasă. Altfel nu fac nimic. — Te-ai plimbat cu ea prin oraș, printr-un parc, pe stradă? — Nu. — Niciodată?! — Niciodată. N-am timp. — De câte ori ai fost cu copiii (mai are un copil de 9 ani) și cu soția la plimbare? — N-am fost cu copiii. Cu soția de vreo cinci ori, dar mai demult. — De câte ori ai stat de vorbă cu fetița și-ai întrebat-o cum a fost la școală, de ce are nevoie, ce note a luat, de cite ori i-ai cerut caietele? — Eu nu mă uit în caiete, că nu mă pricep. Am atenționat-o: „M. nu-i bine ce faci. Ajungi in pușcărie“. Da nu-i pasă... Pe urmă îi obosit cînd vin de la serviciu... — la școală de cite ori ai fost in anul trecut? — in anul trecut n-am fost deloc. Anul ăsta am fost de vreo... cinci ori. — Nu greșești!? — De fapt, de două ori. — I-ai citit fetei vreo poveste? — Nu știu. N-am timp tovarășu’... — De băut bei? — Beau este o țuică, două, seara. N-am poftă de mâncare, și-apoi ce să fac... — Pentru țuică ai timp? _ * — Ai făcut o reclamație la miliție? — Da. Am cerut s-o trimită la reeducare într-o colonie, că nu mai știam ce să mă fac cu ea. — De ce ai făcut reclamație? — V-am spus. — N-ai spus: Alt motiv te-a determinat să-ți reclami propria fiică... — Voiam să fac om din ea. — Foarte frumos. Deci cînd un părinte vrea să facă om din copilul lui, îl reclamă la miliție. — Dacă cu buna și cu frumosul n-am reușit... — Nu-i adevărat. Ai reclamat-o pentru că ți s-a pus poprire pe salar fiindcă fata nu mergea la școală. Așa e? — Da. — Te temeai de salat, nu de faptul că copilul dumitale e vagabond. Știai că joacă cărți? — Știam. Cînd juca era bine că stătea pe acasă. — Ți-a dat bani? — Da. — Cu? — Uneori 50, alteori 100. — N-ai întrebat de unde-i are? — Nu. Credeam că i-a cîștigat la cărți. — Știai că fata bea? *— Nu. N-a băut. *— Ea ne-a spus că nu-i plăcea coniacul și țuica, numai vinul! — Poate. Eu n-am văzut. — Masa o luați împreună cu copiii? — Fiecare mănîncă cînd vine acasă. Lucrez în ture... Iată o copilărie. Una, tristă, dezolantă. Un copil căruia tatăl nu i-a spus niciodată o poveste, nu i-a cumpărat un cadou, nu mănîncă cu el la masă, nu s-a plimbat niciodată cu el pe stradă sau intr-un parc. Dimpotrivă, a reclamat-o la miliție. Să ne mai mirăm oare că acest om în devenire a dezertat din rîndul generației lui? Un amănunt, acelui om care și-a reclamat copilul, i se spune tată. Viorel CACOVEANU I SE SPUNE TATĂ!