Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-21 / 7244. szám
ADUNAREA GENERALĂ DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmare din pag. 1) dințe separate de constituire, au fost aleși președinții acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuție esențială la perfecționarea activității lucrătorilor din domeniul științelor sociale și politice. Subliniind că, prin crearea acestei instituții se adâncește și mai mult legătura indisolubilă a oamenilor de știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaș pe care Partidul Comunist Român, Comitetul său Central, secretarul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii socialpolitice românești, în aplicarea creatoare a teoriei marxistleniniste, a concepției materialist-dialectice la condițiile concrete ale țării noastre, în asigurarea progresului neîntrerupt al societății socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o aduce la întreaga activitate de conducere a partidului și statului, la elaborarea politicii interne și externe a României, la dezvoltarea științelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gândirea social-politică din țara noastră. Dindolas opiniei generale a membrilor adunării constitutive, sentimentelor de respect, stimă și dragoste față de Partidul Comunist Român și secretarul său general, vorbitorul a propus, in numele unui mare număr de oameni de știință și cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să fie ales președinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldură de tovarășii Athanase Joja și Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter științific desfășurată în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvintările și lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcției socialiste în țara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme ale evoluției lumii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovarășului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Academii este un act de gratitudine și de profundă prețuire a prodigioasei sale activități desfășurate pe tărîmul gîndirii social-politice. Primită cu aplauze puternice și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, exprimînd poziția tuturor oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entuziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Academiei de Științe Sociale și Politice, pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea Generală a însărcinat Prezidiul să informeze pe tovarășul Nicolae Ceaușescu de dorința ei, solicitându-l, totodată, să accepte funcția de președinte de onoare al noului for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei tovarășul Miron Constantinescu. In prezidiul Academiei au fost aleși: Ladislau Bányai, Ion Cetercchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad și Ștefan Voicu — vicepreședinți: Constantin Ionescu — secretar general, Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gáll, Carol Gollnez, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Ion Popescu-Puțuri — membri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții celor opt secții ale Academiei: Alexandru Bîrlădeanu — secția de științe economice; Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică; Ștefan Ștefănescu — secția de istorie și arheologie; János Demeter — secția de științe juridice; Valter Roman — secția de științe politice; Alexandru Roșea — secția de psihologie și pedagogie; Henri Stahl — secția de sociologie; Ion Brunzetti — secția de teoria și istoria artei și literaturii. In numele Prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adunării Generale, profunda mulțumire și recunoștință pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă, care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al partidului, vorbitorul a exprimat angajamentul Prezidiului de a desfășura o activitate susținută, temeinic organizată, pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Științe Sociale și Politice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanții la adunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoare în care aceștia își exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriașa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfășoară pentru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Generale a Academiei de Științe Sociale și Politice, și a urat succes deplin conducerii și tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dezvoltării gîndirii social-politice din patria noastră. HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVI ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri a emis o hotărâre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cît unitățile economice vor realiza um volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității, muncii, a ridicării eficienței întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unități economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori: planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1 000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 13 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor industriale, celorlalte organizații economice au statut de centrală, ai ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obținute pe ansamblul organizației economice respective. Salariații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 73 la sută se repartizează la sfîrșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și administrativ, proporțional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea și realizarea procesului de producție și care au contribuit direct la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotărîrii se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute în actuala hotărîre, Consiliul de Miniștri, urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea, agriculturii, unităților de construcții-montaj, de proiectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unitățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obținerea unor rezultate cât mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creșterea eficienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) în cadrul manifestărilor organizate pentru popularizarea Documentelor Plenare» C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, la Căminul cultural .,Lumina“ a avut loc vineri, 20 februarie a.c. conferința ilustrată cu diapozitive color CONFERINȚE „Creșterea nivelului de trai »a oamenilor muncii, țelul suprem al politicii partidului nostru“. A vorbit prof. Kun Martin. ★In întâmpinarea centenarului nașterii lui Vladimir Ilici Lenin, ieri a avut loc la Căminul cultural din Dîmbul Rotund expunerea: „LENIN ȘI ROMÂNII“. A vorbit prof. Liviu Rusu de la Liceul nr. 14. A urmat filmul .,Lenin in Samara“, Vom asista—peste un an... (Urmare din pag. Ipare a tuturor cooperatorilor la muncă — îndeosebi în perioada de vîrf — întărirea spiritului de răspundere și disciplină, efectuarea integrală și în perioada optimă a lucrărilor de întreținere (și nu după ce buruiana este mai mare decit planta cum s-a întîmplat în anul trecut), executarea unor lucrări de calitate etc. Că în anul trecut — pe lingă condițiile obiective — producția agricolă a fost mult diminuată datorită lipsurilor existente în problemele amintite mai sus au demonstrat-o cu exemple concrete tov. Petru Tătaru și Vasile Soporan. Mulți vorbitori — printre care Ioan Turean, Vasile Soporan, Pavel Cristurean — au subliniat că îmbunătățirea activității economice a cooperativei este strîns legată de munca membrilor consiliului de conducere, de prezența acestora în mijlocul cooperatorilor, de exemplul pe care ei îl dau prin participarea directă la rezolvarea tuturor problemelor ce se ivesc. „Noul consiliu pe care-l vom alege să fie mai activ, mai aproape și mai receptiv la propunerile pe care le facem în interesul bunului mers al muncii, să controleze activitatea brigadierilor, starea culturilor, luînd măsurile ce se impun“. Pe larg au fost dezbătute și alte probleme importante din viața cooperativei — fertilizarea solului, apărarea avutului obștesc, mai buna organizare a adunărilor generale, împărțirea terenului pe parcele încă de la începutul finului, legătura cu tractoriștii care fac parte din secția I.M.A., activitatea tineretului, făcîndu-se prețioase recomandări pentru noul consiliu. Hotărîți să facă progrese mai mari, cooperatorii din Urca au aprobat planul pe anul în curs, producțiile medii stabilite pentru fiecare cultură, componența brigăzilor și echipelor, normele de muncă și valoarea normei convenționale. Măsurile preconizate confirmă hotărîrea unanimă a cooperatorilor, exprimată de Ioan Turean în discuții, ca 1970 să fie un an bogat în realizări, un „an record“. In încheierea dezbaterilor tovarășul Aurel Ducă a subliniat sarcinile de răspundere care stau în fața organizației de partid, a consiliului de conducere și a tuturor cooperatorilor, pentru traducerea în viață a complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului în vederea dezvoltării agriculturii cooperatiste, concretizate în hotărîrea Plenarei Consiliului U.N.C.A.P. cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole. Există toate condițiile pentru ca începînd din acest an și în cooperativa agricolă din Urca să se realizeze cotitura așteptată în privința creșterii producțiilor și a veniturilor — a accentuat vorbitorul. Insămînțările de toamnă s-au făcut la timpul optim și la un nivel calitativ superior iar aplicarea măsurilor preconizate cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii asigură cadrul favorabil pentru ca începînd de acum să fie concentrate toate eforturile spre obținerea unor producții ridicate atît în sectorul vegetal cit și în cel zootehnic. Pentru aceasta se impune însă să se asigure executarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor* * 1 agricola prin participarea la muncă a tuturor cooperatorilor atunci cînd o cere nevoile producției, întărirea disciplinei în muncă și a spiritului de răspundere față de rezultatele în producție, a grijii pentru apărarea și dezvoltarea avutului obștesc. Consiliul de conducere, toți membrii cooperatori, sub îndrumarea organizației de partid au datoria de a veghea ca măsurile stabilite cu privire la organizarea, normarea și retribuirea muncii să fie judicios aplicate și respectate, asigurînd astfel o largă mobilizare și cointeresare materială a membrilor cooperatori în vederea valorificării cît mai depline a rezervelor de creștere a producției vegetale și animale, prin folosirea rațională a fondului funciar, dezvoltarea ramurilor de producție care găsesc condițiile cele mai favorabile, extinderea mecanizării și chimizării, folosirea semințelor din soiuri de mare productivitate, sporirea efectivelor de animale și ridicarea productivității sor etc, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale consiliului de conducere prin aplicarea principiului muncii colective, ținerea cu regularitate a adunărilor generale și receptivitatea față de propunerile și sugestiile membrilor cooperatori, aplicarea cu strictețe a statutului și a regulamentului de ordine interioară, urmărirea cu consecvență a realizării hotărîrilor adoptate de adunarea generală și a măsurilor stabilite pentru îndeplinirea planului de producție, vor asigura punerea mai largă în valoare a posibilităților de care , dispune cooperativa agricolă pentru dezvoltarea ei economică și obținerea unor producții și venituri sporite. In încheiere, tovarășul Aurel Duca și-a exprimat convingerea că membrii cooperativelor agricole din Urca nu-șî vor precupeți eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în scopul îmbunătățirii activității in agricultura cooperatistă. Izvorul producțiilor. (Urmare din pag. l-a) in cadrul brigăzilor in care munca a fost bine organizată, rezultatele obținute au fost pe măsura așteptărilor. Din darea de seamă și din cuvîntul a numeroși participanți la discuții a reieșit că una din cele mai importante rezerve pentru creșterea producțiilor în toate sectoarele și brigăzile este participarea conștiincioasă, zi de zi, la munca a fiecărui membru cooperator.Dar, în anul trecut, datorită neexecutării unor lucrări de întreținere, sau efectuării luide slabă calitate, de către unele brigăzi, producțiile nu s-au ridicat la nivelul posibilităților reale. — Avem posibilități să realizăm recolte simțitor sporite — a arătat, în cuvîntul său, cooperatorul Pamfil Macavei. Pentru a le realiza va trebui să folosim din plin timpul afectat executării tuturor lucrărilor de bună calitate, la semănat, întreținerea culturilor și strîngerea recoltei. — Eu mă angajez să muncesc în cooperativa noastră cu tragere de inimă — spunea cooperatoarea Maria Zamfir. Sunt sigură că dacă vom munci bine, producțiile pe care le vom obține vor fi cele pe care le-am planificat și veniturile noastre vor crește o dată cu ele. In cuvîntul lor, numeroși cooperatori — Borbély Iosif, Ilea Ioachim, Emil Buta, Palkó Ioan, Halmagyi Ștefan și alții — s-au angajat să muncească cu hărnicie și au făcut totodată propuneri prețioase pentru îmbunătățirea activității în cooperativă, să se controleze mai îndeaproape calitatea lucrărilor care se execută cu mijloace mecanizate, să se acorde mai multă atenție la recoltatul și modul de depozitare a furajelor, să fie trași la răspundere acei cooperatori care nu își vor realiza numărul minim de zile calendaristice stabilite și să se acorde o mai mare atenție bunei organizări a muncii în cadrul brigăzilor și echipelor. Planul de beneficii.■« (Urmare din pag. l o) lei) etc. La acestea se vor adăuga, după încheierea bilanțurilor, întreprinderea de construcții și montaje nr. 9 și Trustul de construcții locale. Prima remarcă pe care o facem (nu cu puțină nedumerire), este mărimea sumelor. Acest fapt demonstrează că neîndeplinirea planului de beneficii de către unitățile respective nu se datorează unor simple dereglări, în parte justificabile, ci unor deficiențe grave care trebuie privite cu seriozitatea cuvenită. Și iată cîteva din explicațiile cele mai elocvente: Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej, pe lingă că nu a îndeplinit planul producției marfă vîndută și încasată, a cheltuit în plus la fiecare 1 000 lei producție marfă 47,6 lei, Unirea 28,3 lei, întreprinderea minieră 7,1 lei, iar întreprinderea de prefabricate 43,8 lei. Rezultatul unor asemenea cheltuieli suplimentare de producție nici nu poate fi altul decît deficitul. Nu odată, în cursul anului trecut, am vorbit despre rebuturi. In decembrie am și totalizat pierderile înglobate în acest balast al activității întreprinderilor. In momentul respectiv, suma se ridicase la 27 milioane lei. Acum ea s-a rotunjit la peste 30 milioane lei. Și aceasta este o cauză a beneficiilor scăzute ale uzinei Unirea, întreprinderii de prefabricate și ale altor unități. Dar debuturile au diminuat și beneficiile uzinelor Industria Sîrmei, Tehnofrig, Carbochîm, fabricii Electroceramica etc. care au realizat depășiri la acest indicator. O remarcă: beneficiile suplimentare realizate de Industria firmei, Electroceramica, întreprinderea de materiale izolante și de finisaj, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului etc. nu sunt rezultatul efortului propriu. Deci eliminarea rebuturilor, reducerea consumurilor specifice, valorificarea superioară a materialelor etc. ar putea constitui, în viitor, resurse importante de sporire a beneficiilor. Conjuncturile favorabile au și ele o limită, iar rezervele interne sunt, practic, inepuizabile. In cursul anului 1969, conform preconizărilor, urma să să se diminueze în mod considerabil și pierderile planificate. Cei aproximativ 70 milioane lei admiși prin plan, în urma studiilor efectuate de către colectivele de specialiști, urmau să se diminueze cu aproape 21 milioane lei. Pentru întocmirea planurilor de măsuri respective s-a depus o muncă enormă. Au fost analizate posibilitățile de rentabilizare a șase întreprinderi și a 56 de produse (în 17 unități) planificate cu pierderi. Acțiunea s-a soldat cu rezultatele scontate. Aproape jumătate din pierderile planificate pe 1969 au fost diminuate. La întreprinderea de construcții și montaje nr. 9, Trustul de construcții locale, întreprinderea comunală Cluj și întreprinderea balneo-climaterică, în schimb, acțiunea de rentabilizare s-a dovedit a fi ineficace. FILCLIA PAGINA 3 cronica marunta • Șandor Iuliu din Florești, str. Avram Iancu nr. 25, fiind găsit in timp ce călătorea fără bilet pe troleibuz și refuzînd să se legitimeze a fost sancționat cu 500 lei amendă. Precum se vede, și în asemenea cazuri scumpul mai mult păgubește... ” In cartierul Grigorescu, pe strada Uliului — ne sesizează un cititor, corespondența și abonamentele la ziare deseori nu sunt duse la timp, cetățenii fiind nevoiți să caute zadarnic in cutia de poștă... • Căminul cultural din satul Someșul Cald, comuna Gilău — aflăm dintr-o scrisoare — este mai mult sub lacăt. Autorul scrisorii se întreabă cînd se va găsi „cheia“ pentru a-l deschide și a „închide“ cu lacăt delăsarea și dezinteresul celor răspunzători de activitatea culturală din sat. • Un grup de salariați ai uzinei Triumf își exprimă nemulțumirea pentru faptul că de la 1 februarie a.c. la unitatea Gospodina din apropiere, de pe strada B. N. Antal, nu mai găsesc ca înainte preparate reci, produse de patiserie pentru micul dejun, nici semipreparate pentru acasă. Ei propun să se revină la buna aprovizionare și funcționare a acestei unități. • Intr-o adresă trimisă Miliției municipiului Cluj, de către Grupul de șantiere nr. 1 — Construcții Cluj, se cere intervenția pentru liniștirea lui Sarcozsi Sándor, angajat al acestei întreprinderi, care deseori se prezintă în stare de ebrietate la dormitorul comun din str. Oașului, provocînd tulburarea liniștii publice și degradînd lucrurile din dormitor. • Minora Trestian Viorica, din str. Hașdeu nr. 55 a fost găsită vagabondînd prin București. Părinții ei nu știau nimic... Nici nu-i interesează? • In blocul 1-19 din str. Bălța nr. 1, la scara nr. 4 în special, luminile nu ard noaptea, deși cetățenii au plătit de nenumărate ori și sunt dispuși să plătească din nou numai să se facă... lumină ! „U“DINAMO INVITAȚIE LA BASCHET Duminică, 22 februarie. Sala sporturilor din Cluj va fi, cu siguranță, arhiplină. Aceasta nu numai pentru că ne vom reîntâlni cu baschetul (se reia campionatul masculin, divizia A), ci și pentru că Universitatea întâlnește pe Dinamo I București intr-o partidă derbi, care se anunță, conform tradiției și situației actuale în clasament a celor două protagoniste interesantă și echilibrată. La această întâlnire vor fi prezenți, pentru prima dată, alături de vechii și inimoșii simpatizanți ai studenților, și cei mai buni elevi la învățătură din școlile clujene. De ce? Secretarul clubului Universitatea, Titus Lucaciu, ne face cunoscut că începînd de duminică, primii 4 elevi buni la învățătură din orașul nostru, din clasele I—XII, vor avea, pe baza unui tichet de la școală, cu ștampila și seminatura directorului și cu data din ziua premergătoare a meciului, acces gratuit la meciurile de baschet ale studenților clujeni. Ce a determinat clubul clujean în a lua o asemenea măsură, pe care noi — și sperăm că și cei cărora se referă — o apreciem ca binevenită? Mai întâi pentru a răsplăti pe cei studioși și care peste ani vor fi și ei studenți ai bătrînei Napoca; de a trezi în rîndul lor pasiunea pentru acest frumos sport și pe care, dacă vor reuși să-l îndrăgească — și nu ne îndoim de asta — îl vor putea practica în cadrul clubului Universitatea, pentru a deveni și ei aprigi suporteri ai culorilor alb-negru. Salutând încă odată inițiativa clubului Universitatea, cu profunde implicații asupra rezultatelor la învățătură și sport ale elevilor, ne permitem să atragem atenția celor care duminică vor uza de această înlesnire că încurajările pe care le vor adresa studenților nu trebuie să depășească limitele cuviinței. De asemenea, subliniem că tichetul de intrare este valabil numai o săptămână și că cei care vor obține numai note bune îl vor putea schimba în condițiile mai sus arătate. (T. B.) PROGRAMUL COMPETIȚIILOR SPORTIVE BASCHET. In cadrul primei etape a returului campionatului republican divizia A masculin, Universitatea Cluj întâlnește într-un joc deosebit de atractiv Dinamo București. Partida se va disputa duminică, ora 10, în Sala sporturilor. In deschidere se întâlnesc echipele Școala sportivă Cluj — Mureșul Tg. Mureș (feminin) în cadrul diviziei școlare BOX. Duminică, la ora 16, va avea loc în sala Armatei etapa finală a campionatului municipal individual al juniorilor, PATINAJ. Astăzi, cu începere de la ora 9, continuă pe patinoarul din parcul orașului „Cupa orașelor”, cu participarea sportivilor din Tg. Mureș, Sibiu și Cluj. VOLEI. Duminică, se vor disputa în sala Liceului „G. Barițiu“ două întîlniri în cadrul diviziei școlare, după următorul program: ora 9,30: Școala sportivă Cluj — Liceul nr. 2 Bistrița (feminin), ora 10,30, Liceul „Nicolae Bălcescu“ — Combinatul chimic Copșa mică (masculin). ★ Duminică, cu începere de la ora 8, va avea loc în sala de atletism din Parcul Universității examenul practic cu arbitrii divizionari de fotbal din județul nostru. BOX *. Joi, după-amiază, în sala Armatei au avut loc întrecerile semifinale ale campionatelor municipale, care s-au încheiat cu următoarele rezultate: Juniori mici: .Augustin Radu (Tehnofrig) b.ab. II pe Traian Andraș (Locomotiva); Alexandru Kaoso (A.S.A.) este declarat învingător la puncte în fața lui Mircea Boldijar (Voința); Dumitru Horvăt (Tehnofrig) b.p. loan Felházi (Constructorul); Alexandru David (Constructorul) b.p. Daniel Walman (Voința); Alexandru Moldovan (C.S.M.), după o frumoasă evoluție tehnică, îl obligă pe Vasile Dezmîrean (Tehnofrig) să abandoneze în repriza a II-a; Ludovic Berki (Voința) b.ab. I pe Mircea Zomancs (Constructorul); Hans Sonntag (C.S.M.) b.p. Iosif Szalma (Voința); George Manciu (C.S.M.) b.p. Alexa Kiss (Voința). Juniori mari: Ioan Dezmireanu (Tehnofrig) b.ab. II loan Fugaru (C.S.M.). Cel mai dramatic meci al galei s-a desfășurat în limitele categoriei mijlocie, în care Alexandru Bodoki (Tehnofrig) și Liviu Pescaru(C.S.M.) au schimbat serii de lovituri care au făcut ca fiecare să fie trimis la podea de cîte două ori. In final, arbitrul Neamțu l-a oprit pe Pescarui, consfințind astfel victoria prin abandon a lui Bodoki. Pentru modul în care ambii boxeri și-au apărat șansa, îi felicităm în mod sincer. Ultimul meci al galei n-a mai oferit publicului spectacolul așteptat. Viorel Spermezan (A.S.A.) l-a obligat pe Ioan Racz (C.S.M.) să abandoneze în ultima repriză. Duminică, de la ora 16, vor avea loc întrecerile finale, cînd vom cunoaște campionii municipali ce ne vor reprezenta în etapa județeană. S. FLORESCU