Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-02-21 / 7244. szám

ADUNAREA GENERALĂ DE CONSTITUIRE A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (Urmare din pag. 1) dințe separate de constituire, au fost aleși președinții aces­tora. Declarîndu-se constituită, Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii So­cialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Con­stantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înființării noii Academii, fap­tul că ea va aduce o contri­buție esențială la perfecțio­narea activității lucrătorilor din domeniul științelor socia­­le și politice. Subliniind că, prin crearea­ acestei instituții se adâncește și mai mult le­gătura indisolubilă a oameni­lor de știință cu partidul și conducerea sa, vorbitorul a relevat rolul uriaș pe care Partidul Comunist Român, Co­mitetul său Central, secreta­rul general al partidului, îl au în dezvoltarea gîndirii social­­politice românești, în aplica­rea creatoare a teoriei marxist­­leniniste, a concepției materia­­list-dialectice la condițiile con­crete ale țării noastre, în a­­sigurarea progresului neîntre­rupt al societății socialiste. Acad. C. Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o aduce la întreaga activitate de condu­cere a partidului și statului, la elaborarea politicii inter­ne și externe a României, la dezvoltarea științelor sociale, la imprimarea unui profund spirit novator și creator în gândirea social-politică din țara noastră. Dind­olas opi­niei generale a membrilor a­­dunării constitutive, sentimen­telor de respect, stimă și dra­goste față de Partidul Comu­nist Român și secretarul său general, vorbitorul a propus, in numele unui mare număr de oameni de știință și cer­cetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezidiului adunării — ca to­varășul NICOLAE CEAUȘES­­CU să fie ales președinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldu­ră de tovarășii Athanase Joja și Pavel Apostol, care au sub­liniat vasta activitate cu ca­racter științific desfășurată în ultimii ani de tovarășul Ni­colae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvintările și lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probl­eme fun­damentale ale construcției so­cialiste în țara noastră în eta­pa actuală, a unor importan­te probleme ale evoluției lu­mii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tova­rășului Ceaușescu în calitate de președinte de onoare al noii Academii este un act de gratitudine și de profundă prețuire a prodigioasei sale activități desfășurate pe tărî­mul gîndirii social-politice. Primită cu aplauze puterni­ce și ovații, propunerea a fost însușită de întreaga adunare, care, exprimînd poziția tutu­ror oamenilor de știință din țara noastră, a ales cu entu­ziasm și în unanimitate ca președinte de onoare al Aca­demiei de Științe Sociale și Politice, pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea Generală a însăr­cinat Prezidiul să informeze pe tovarășul Nicolae Ceaușes­cu de dorința ei, solicitându-l, totodată, să accepte funcția de președinte de onoare al nou­lui for științific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Academiei tovarășul Miron Constantines­cu. In prezidiul Academiei au fost aleși: Ladislau Bányai, Ion Cetercchi, Constantin Dai­coviciu, Zoe Dumitrescu-Bușu­­lenga, Roman Moldovan, Con­stantin Vlad și Ștefan Voi­­cu — vicepreședinți: Constan­tin Ionescu — secretar gene­ral, Tudor Bugnariu, Alexan­dru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gáll, Carol Gollnez, Constantin Ionescu-Gulian, A­­thanase Joja, Mircea Malița, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Ion Popescu-Puțuri — mem­bri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statu­tului, președinții celor opt secții ale Academiei: Alexan­dru Bîrlădeanu — secția de științe economice; Dumitru Ghișe — secția de filozofie și logică; Ștefan Ștefănescu — secția de istorie și arheologie; János Demeter — secția de științe juridice; Valter Roman — secția de științe politice; Alexandru Roșea — secția de psihologie și pedagogie; Henri Stahl — secția de sociologie; Ion B­runzetti — secția de teoria și istoria artei și lite­raturii. In numele Prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adună­rii Generale, profunda mulțu­mire și recunoștință pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă, care să realizeze în ce­le mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al partidului, vorbitorul a ex­primat angajamentul Prezidiu­lui de a desfășura o activita­te susținută, temeinic organi­zată, pentru a asigura îndepli­nirea menirii de înaltă răs­pundere a Academiei de Știin­țe Sociale și Politice. Intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm, participanții la adunare au adresat Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, o scrisoa­re în care aceștia își exprimă hotărîrea fermă de a contri­bui cu toate puterile la uria­șa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfă­șoară pentru înflorirea Româ­niei socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil a apreciat re­zultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Generale a Acade­miei de Științe Sociale și Po­litice, și a urat succes de­plin conducerii și tuturor membrilor Academiei în mun­ca pe tărîmul dezvoltării gîn­­dirii social-politice din patria noastră. HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVI­ ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării sala­riaților din întreprinderi, cen­trale industriale și ministere economice în realizarea și de­pășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Con­siliul de Miniștri a emis o ho­tărâre prin care se introduce sistemul de acordare de pre­mii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, în­cepînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administra­tiv din­ unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin apli­carea unor cote asupra bene­ficiului total realizat de fieca­re unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cît uni­tățile economice vor realiza um volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii produc­ției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivită­ții, muncii, a ridicării eficien­ței întregii activități economi­ce. La stabilirea cotei de pre­miere se are în vedere asigu­rarea unei proporții corespun­zătoare între fondul de pre­miere, fondul de salarii și vo­lumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de că­tre fiecare unitate a benefi­ciului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecă­rei unități economice se sta­bilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nereali­­zării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea bene­ficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointe­resate să îndeplinească și cei­lalți indicatori de plan. Ast­fel, hotărîrea prevede că fon­dul de premiere al întreprin­derii poate fi constituit inte­gral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează prin­cipalii indicatori: planul pro­ducției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltu­ielile planificate la 1 000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndepli­nirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indica­torilor stabiliți, fondul de pre­miere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 13 la sută. In vederea stimulării fiecă­rui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărî­rea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realiza­te și unităților cu gestiune economică internă, care urmă­resc și evidențiază distinct re­zultatele activității proprii, in­dependent de rezultatele cen­tralei, combinatului sau gru­pului de uzine de care apar­țin. Salariații centralelor indus­triale, celorlalte organizații e­­conomice au statut de cen­trală, ai ministerelor și ai altor organe centrale econo­mice beneficiază de premii în raport de rezultatele obținu­te pe ansamblul organizației economice respective. Salaria­ții acestor organizații vor fi cointeresați și pe această ca­le să dea tot sprijinul unită­ților subordonate și să-și spo­rească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest scop uni­tățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fon­dului de premiere respectiv 73 la sută se repartizează la sfîrșitul anului tuturor sala­riaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, econo­mic și administrativ, propor­țional cu salariul tarifar reali­zat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de în­cadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angaja­ților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin a­­bateri disciplinare au influen­țat negativ realizarea sarcini­lor de producție. In afara premiilor din be­neficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realiza­rea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, obți­nute prin reducerea consumu­rilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile re­alizate prin prelungirea dura­tei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de re­gulă, muncitorilor de la locu­rile de muncă unde s-au re­alizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice ca­re participă nemijlocit la conducerea și realizarea pro­cesului de producție și care au contribuit direct la obține­rea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă eco­­nomiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabi­lite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale uti­lizate la locul de muncă res­pectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îm­bunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de for­ță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii res­pective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efec­tiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsuri­lor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dău­neze calității produselor. Prevederile hotărîrii se a­­plică în mod experimental în­cepînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute în actua­la hotărîre, Consiliul de Mi­niștri, urmează să aprobe re­glementări cu privire la pre­mierea din beneficii, adaptate specificului activității între­prinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru meca­nizarea, agriculturii, unităților de construcții-montaj, de pro­iectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărîrea Consiliului de Mi­niștri recomandă Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Mește­șugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum­ să aplice, în unitățile econo­mice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organi­­­­zații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în uni­tățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oa­menilor­ muncii în obținerea unor rezultate cât mai b­une în îndeplinirea sarcinilor, con­stituind un important factor mobilizator în creșterea efi­cienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) în cadrul manifestărilor organizate pentru populari­zarea Documentelor Plenare» C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, la Căminul cultural .,Lumina“ a avut loc vineri, 20 februarie a.c. conferința ilustrată cu diapozitive color CONFERINȚE „Creșterea nivelului de trai »a oamenilor muncii, țelul suprem al politicii partidului nostru“. A vorbit prof. Kun Martin. ★­In întâmpinarea centenaru­lui nașterii lui Vladimir Ilici Lenin, ieri a avut loc la Că­minul cultural din Dîmbul Rotund expunerea: „LENIN ȘI ROMÂNII“. A vorbit prof. Li­viu Rusu de la Liceul nr. 14. A urmat filmul .,Lenin in Samara“, Vom asista—peste un an... (Urmare din pag. I­­pare a tuturor cooperatorilor la muncă — îndeosebi în pe­rioada de vîrf — întărirea spi­ritului de răspundere și dis­ciplină, efectuarea integrală și în perioada optimă a lucră­rilor de întreținere (și nu du­pă ce buruiana este mai mare decit planta cum s-a întîmplat în anul trecut), executarea unor lucrări de calitate etc. Că în anul trecut — pe lingă condițiile obiective — pro­ducția agricolă a fost mult di­minuată datorită lipsurilor existente în problemele amin­tite mai sus au demonstrat-o cu exemple concrete tov. Pe­tru Tătaru și Vasile Soporan. Mulți vorbitori — printre care Ioan Turean, Vasile So­poran, Pavel Cristurean — au subliniat că îmbunătățirea ac­tivității economice a coopera­tivei este strîns legată de munca membrilor consiliului de conducere, de prezența a­­cestora în mijlocul cooperato­rilor, de exemplul pe care ei îl dau prin participarea di­rectă la rezolvarea tuturor problemelor ce se ivesc. „Noul consiliu pe care-l vom alege să fie mai activ, mai aproape și mai receptiv la propuneri­le pe care le facem în intere­sul bunului mers al muncii, să controleze activitatea bri­gadierilor, starea culturilor, luînd măsurile ce se impun“. Pe larg au fost dezbătute și alte probleme importante din viața cooperativei — fertili­zarea solului, apărarea avutu­lui obștesc, mai buna organi­zare a adunărilor generale, împărțirea terenului pe par­cele încă de la începutul fi­nului, legătura cu tractoriștii care fac parte din secția I.M.A., activitatea tineretului, făcîndu-se prețioase recoman­dări pentru noul consiliu. Hotărîți să facă progrese mai mari, cooperatorii din Ur­ca au aprobat planul pe anul în curs, producțiile medii sta­bilite pentru fiecare cultură, componența brigăzilor și echi­pelor, normele de muncă și valoarea normei convenționa­le. Măsurile preconizate con­firmă hotărîrea unanimă a cooperatorilor, exprimată de Ioan Turean în discuții, ca 1970 să fie un an bogat în re­alizări, un „an record“. In încheierea dezbaterilor tovarășul Aurel Ducă a subli­niat sarcinile de răspundere care stau în fața organizației de partid, a consiliului de­ conducere și a tuturor coope­ratorilor, pentru traducerea în viață a complexului de mă­suri stabilite de conducerea partidului în vederea dezvol­tării agriculturii cooperatis­te, concretizate în hotărîrea Plenarei Consiliului U.N.C.A.P. cu privire la perfecționarea organizării, normării și retri­buirii muncii în cooperativele agricole. Există toate condi­țiile pentru ca începînd din acest an și în cooperativa a­­gricolă din Urca să se reali­zeze cotitura așteptată în pri­vința creșterii producțiilor și a veniturilor — a accentuat vorbitorul. Insămînțările de toamnă s-au făcut la timpul optim și la un nivel calitativ superior iar aplicarea măsuri­lor preconizate cu privire la perfecționarea organizării, nor­mării și retribuirii muncii a­­sigură cadrul favorabil pen­tru ca începînd de acum să fie concentrate toate eforturi­le spre obținerea unor produc­ții ridicate atît în sectorul vegetal cit și în cel zootehnic. Pentru aceasta se impune în­să să se asigure executarea la timp și de bună calitate a tu­turor lucrărilor* * 1 agricola prin participarea la muncă a tu­turor cooperatorilor atunci cînd o cere nevoile producției, întărirea disciplinei în muncă și a spiritului de răspundere față de rezultatele în produc­ție, a grijii pentru apărarea și dezvoltarea avutului ob­ștesc. Consiliul de conducere, toți membrii cooperatori, sub în­drumarea organizației de partid au datoria de a veghea ca măsurile stabilite cu privi­re la organizarea, normarea și retribuirea muncii să fie judicios aplicate și respectate, asigurînd astfel o largă mo­bilizare și cointeresare mate­rială a membrilor cooperatori în vederea valorificării cît mai depline a rezervelor de creștere a producției vegetale și animale, prin folosirea ra­țională a fondului funciar, dezvoltarea ramurilor de pro­ducție care găsesc condițiile cele mai favorabile, extinde­rea mecanizării și chimizării, folosirea semințelor din soiuri de mare productivitate, spori­rea efectivelor de animale și ridicarea productivității sor etc, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale con­siliului de conducere prin a­­plicarea principiului muncii colective, ținerea cu regulari­tate a adunărilor generale și­ receptivitatea față de propu­nerile și sugestiile membrilor cooperatori, aplicarea cu stric­tețe a statutului și a regu­lamentului de ordine interioa­ră, urmărirea cu consecvență a realizării hotărîrilor adop­tate de adunarea generală și a măsurilor stabilite pentru îndeplinirea planului de pro­ducție, vor asigura punerea mai largă în valoare a posi­bilităților de care , dispune cooperativa agricolă pentru dezvoltarea ei economică și obținerea unor producții și venituri sporite. In încheiere, tovarășul Aurel Duca și-a exprimat con­vingerea că membrii coopera­tivelor agricole din Urca nu-șî vor precupeți eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în scopul îmbunătățirii activității in a­­gricultura cooperatistă. Izvorul producțiilor. (Urmare din pag. l-a) in cadrul brigăzilor in care munca a fost bine organizată, rezultatele obținute au fost pe­ măsura așteptărilor. Din darea de seamă și din cuvîntul a numeroși partici­panți la discuții a reieșit că una din cele mai importante rezerve pentru creșterea pro­ducțiilor în toate sectoarele și brigăzile este participarea con­știincioasă, zi de zi, la munca a fiecărui membru cooperator.­­Dar, în anul trecut, datorită neexecutării unor lucrări de întreținere, s­au efectuării lui­de slabă calitate, de către u­­nele brigăzi, producțiile nu s-au ridicat la nivelul posibi­lităților reale. — Avem posibilități să rea­lizăm recolte simțitor spo­rite — a arătat, în cu­­vîntul său, cooperatorul Pam­­fil Macavei. Pentru a le realiza va trebui să fo­losim din plin timpul afec­tat executării tuturor lucră­rilor de bună calitate, la se­mănat, întreținerea culturilor și strîngerea recoltei. — Eu mă angajez să mun­cesc în cooperativa noastră cu tragere de inimă — spunea cooperatoarea Maria Zamfir. Sunt sigură că dacă vom munci bine, producțiile pe ca­re le vom obține vor fi cele pe care le-am planificat și veniturile noastre vor crește o dată cu ele. In cuvîntul lor, numeroși cooperatori — Borbély Iosif, Ilea Ioachim, Emil Buta, Pal­kó Ioan, Halmagyi Ștefan și al­ții — s-au angajat să mun­cească cu hărnicie și au făcut totodată propuneri prețioase pentru îmbunătățirea activită­ții în cooperativă, să se con­troleze mai îndeaproape cali­tatea lucrărilor care se execu­tă cu mijloace mecanizate, să se acorde mai multă atenție la recoltatul și modul de de­pozitare a furajelor, să fie trași la răspundere acei coo­peratori care nu își vor rea­liza numărul minim de zile calendaristice stabilite și să se acorde o mai mare atenție bu­nei organizări a muncii în ca­drul brigăzilor și echipelor. Planul de beneficii.■« (Urmare din pag. l­ o) lei) etc. La acestea se vor a­­dăuga, după încheierea bilan­țurilor, întreprinderea de con­strucții și montaje nr. 9 și Trustul de construcții locale. Prima remarcă pe care o facem (nu cu puțină nedume­rire), este mărimea sumelor. Acest fapt demonstrează că neîndeplinirea planului de be­neficii de către unitățile res­pective nu se datorează unor simple dereglări, în parte jus­tificabile, ci unor deficiențe grave care trebuie privite cu seriozitatea cuvenită. Și iată cîteva din explicațiile cele mai elocvente: Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej, pe lingă că nu a îndeplinit planul producției marfă vîn­­dută și încasată, a cheltuit în plus la fiecare 1 000 lei producție marfă 47,6 lei, Uni­rea 28,3 lei, întreprinderea mi­nieră 7,1 lei, iar întreprinde­rea de prefabricate 43,8 lei. Rezultatul unor asemenea cheltuieli suplimentare de pro­ducție nici nu poate fi altul decît deficitul. Nu odată, în cursul anului trecut, am vorbit despre re­buturi. In decembrie am și totalizat pierderile înglobate în acest balast al activității întreprinderilor. In momentul respectiv, suma se ridicase la 27 milioane lei. Acum ea s-a rotunjit la peste 30 milioane lei. Și aceasta este o cauză a beneficiilor scăzute ale uzi­nei Unirea, întreprinderii de prefabricate și ale altor uni­tăți. Dar d­ebuturile au dimi­nuat și beneficiile uzinelor In­dustria Sîrm­ei, Tehnofrig, Car­­bochîm, fabricii Electrocera­mica etc. care au realizat de­pășiri la acest indicator. O re­marcă: beneficiile suplimenta­re realizate de Industria fir­­mei, Electroceramica, între­prinderea de materiale izo­­lante și de finisaj, Combina­tul de exploatare și industria­lizare a lemnului etc. nu sunt rezultatul efortului propriu. Deci eliminarea rebuturilor, reducerea consumurilor spe­cifice, valorificarea superioară a materialelor etc. ar putea constitui, în viitor, resurse im­portante de sporire a benefi­ciilor. Conjuncturile favorabi­le au și ele o limită, iar re­zervele interne sunt, practic, inepuizabile. In cursul anului 1969, con­form preconizărilor, urma să să se diminueze în mod con­siderabil și pierderile planifi­cate. Cei aproximativ 70 mi­lioane lei admiși prin plan, în urma studiilor efectuate de către colectivele de specia­liști, urmau să se diminueze cu aproape 21 milioane lei. Pentru întocmirea planurilor de măsuri respective s-a de­pus o muncă enormă. Au fost analizate posibilitățile de ren­tabilizare a șase întreprinderi și a 56 de produse (în 17 u­­nități) planificate cu pierderi. Acțiunea s-a soldat cu rezul­tatele scontate. Aproape jumă­tate din pierderile planifica­te pe 1969 au fost diminuate. La întreprinderea de con­strucții și montaje nr. 9, Trus­tul de construcții locale, în­treprinderea comunală Cluj și întreprinderea balneo-climate­­rică, în schimb, acțiunea de rentabilizare s-a dovedit a fi ineficace. FILCLIA PAGINA 3 cronica marunta • Șandor Iuliu din Florești, str. Avram Iancu nr. 25, fiind găsit in timp ce călătorea fără bilet pe troleibuz și refuzînd să se legitimeze a fost sancționat cu 500 lei amen­dă. Precum se vede, și în asemenea cazuri scumpul mai mult păgubește... ” In cartierul Grigorescu, pe strada Uliului — ne sesi­zează un cititor, corespondența și abonamentele la ziare deseori nu sunt duse la timp, cetățenii fiind nevoiți să caute zadarnic in cutia de poștă... • Căminul cultural din satul Someșul Cald, comuna Gi­­lău — aflăm dintr-o scrisoare — este mai mult sub lacăt. Autorul scrisorii se întreabă cînd se va găsi „cheia“ pentru a-l deschide și a „închide“ cu lacăt delăsarea și dezinteresul celor răspunzători de activitatea culturală din sat. • Un grup de salariați ai uzinei Triumf își exprimă ne­mulțumirea pentru faptul că de la 1 februarie a.c. la uni­tatea Gospodina din apropiere,­ de pe strada B. N. Antal, nu mai găsesc ca înainte preparate reci, produse de pati­serie pentru micul dejun, nici semipreparate pentru acasă. Ei propun să se revină la buna aprovizionare și funcționare a acestei unități. • Intr-o adresă trimisă Miliției municipiului Cluj, de că­tre Grupul de șantiere nr. 1 — Construcții Cluj, se cere intervenția pentru liniștirea lui Sarcozsi Sándor, angajat al acestei întreprinderi, care deseori se prezintă în stare de ebrietate la dormitorul comun din str. Oașului, provocînd tulburarea liniștii publice și degradînd lucrurile din dor­mitor. • Minora Trestian Viorica, din str. Hașdeu nr. 55 a fost găsită vagabondînd prin București. Părinții ei nu știau ni­mic... Nici nu-i interesează? • In blocul 1-19 din str. Bălța nr. 1, la scara nr. 4 în special, luminile nu ard noaptea, deși cetățenii au plătit de nenumărate ori și sunt dispuși să plătească din nou numai să se facă... lumină ! „U“DINAMO INVITAȚIE LA BASCHET Duminică, 22 februarie. Sala sporturilor din Cluj va fi, cu siguranță, arhiplină. Aceasta nu numai pentru că ne vom reîntâlni cu baschetul (se reia campionatul masculin, divizia A), ci și pentru că Universi­tatea întâlnește pe Dinamo I București intr-o partidă der­bi, care se anunță, conform tradiției și situației actuale în clasament a celor două prota­goniste interesantă și echili­brată. La această întâlnire vor fi­­ prezenți, pentru prima dată,­­ alături de vechii și inimoșii­­ simpatizanți ai studenților, și cei mai buni elevi la învăță­­­­tură din școlile clujene. De ce? Secretarul clubului Uni­­­­versitatea, Titus Lucaciu, ne­­ face cunoscut că începînd de­­ duminică, primii 4 elevi buni la învățătură din orașul nos­tru, din clasele I—XII, vor­­ avea, pe baza unui tichet de la școală, cu ștampila și sem­­i­natura directorului și cu da­ta din ziua premergătoare a meciului, acces gratuit la me­­­­ciurile de baschet ale studen­ților clujeni. Ce a determinat clubul clu­­­­jean în a lua o asemenea mă­sură, pe care noi — și spe­răm că și cei cărora se refe­ră — o apreciem ca bineve­nită? Mai întâi pentru a răs­plăti pe cei studioși și care peste ani vor fi și ei studenți ai bătrînei Napoca; de a tre­zi în rîndul lor pasiunea pen­tru acest frumos sport și pe care, dacă vor reuși să-l în­drăgească — și nu ne îndoim de asta — îl vor putea prac­tica în cadrul clubului Uni­versitatea, pentru a deveni și ei aprigi suporteri ai culorilor alb-negru. Salutând încă oda­tă inițiativa clubului Univer­sitatea, cu profunde implicații asupra rezultatelor la învă­țătură și sport ale elevilor, ne permitem să atragem aten­ția celor care duminică vor uza de această înlesnire că încurajările pe care le vor adresa studenților nu trebuie să depășească limitele cuviin­­ței. De asemenea, subliniem că tichetul de intrare este vala­bil numai o săptămână și că cei care vor obține numai note bune îl vor putea schim­ba în condițiile mai sus ară­tate. (T. B.) PROGRAMUL COMPETIȚIILOR SPORTIVE BASCHET. In cadrul primei etape a returului campiona­tului republican divizia A masculin, Universitatea Cluj în­tâlnește într-un joc deosebit de atractiv Dinamo București. Partida se va disputa duminică, ora 10, în Sala sporturilor. In deschidere se întâlnesc echipele Școala sportivă Cluj — Mureșul Tg. Mureș (feminin) în cadrul diviziei școlare­ BOX. Duminică, la ora 16, va avea loc în sala Armatei etapa finală a campionatului municipal individual al ju­niorilor, PATINAJ. Astăzi, cu începere de la ora 9, continuă pe patinoarul din parcul orașului „Cupa orașelor”, cu partici­parea sportivilor din Tg. Mureș, Sibiu și Cluj. VOLEI. Duminică, se vor disputa în sala Liceului „G. Ba­­rițiu“ două întîlniri în cadrul diviziei școlare, după urmă­torul program: ora 9,30: Școala sportivă Cluj — Liceul nr. 2 Bistrița (feminin), ora 10,30, Liceul „Nicolae Băl­cescu“ — Combinatul chimic Copșa mică (masculin). ★ Duminică, cu începere de la ora 8, va avea loc în sala de atletism din­ Parcul Universității examenul practic cu arbi­trii divizionari de fotbal din județul nostru. BOX *. Joi, după-amiază, în sala Ar­matei au avut loc întreceri­­le semifinale ale campionate­lor municipale, care s-au în­cheiat cu următoarele rezul­tate: Juniori mici: .Augustin Ra­du (Tehnofrig) b.ab. II pe Traian Andraș (Locomotiva); Alexandru Kaoso (A.S.A.) este declarat învingător la puncte în fața lui Mircea Boldi­jar (Voința); Dumitru Horvăt (Tehnofrig) b.p. loan Felházi (Constructorul); Alexandru David (Constructorul) b.p. Da­niel Walman (Voința); Ale­xandru Moldovan (C.S.M.), după o frumoasă evoluție teh­nică, îl obligă pe Vasile Dez­­mîrean (Tehnofrig) să abando­neze în repriza a II-a; Lu­dovic Berki (Voința) b.ab. I pe Mircea Zom­ancs (Construc­torul); Hans Sonntag (C.S.M.) b.p. Iosif Szalma (Voința); George Manciu (C.S.M.) b.p. Alexa Kiss (Voința). Juniori mari: Ioan Dezmi­­reanu (Tehnofrig) b.ab. II loan Fugaru (C.S.M.). Cel mai dra­matic meci al galei s-a des­fășurat în limitele categoriei mijlocie, în care Alexandru Bodoki (Tehnofrig) și Liviu Pescaru­­(C.S.M.) au schimbat serii de lovituri care au fă­cut ca fiecare să fie trimis la podea de cîte două ori. In fi­nal, arbitrul Neamțu l-a oprit pe Pescarui, consfințind astfel victoria prin abandon a lui Bodoki. Pentru modul în ca­re ambii boxeri și-au apărat șansa, îi felicităm în mod sin­cer. Ultimul meci al galei n-a mai oferit publicului spectaco­lul așteptat. Viorel Spermezan (A.S.A.) l-a obligat pe Ioan Racz (C.S.M.) să abandoneze în ultima repriză. Duminică, de la ora 16, vor avea loc întrecerile finale, cînd vom cunoaște campionii municipali ce ne vor repre­zenta în etapa județeană. S. FLORESCU

Next