Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-03-26 / 7272. szám
PAGINA 2 FACLIA „PRINAVARA STUDENȚEASCA” Expoziția de artă plastică (II) Atît realizările grafice, cit și cele din domeniul artelor decorative au devenit în ultimul timp tot mai solicitate și active. Explicația este simplă și pornește de la ritmul vieții cotidiene, ce impune reacții rapide de înregistrare și comunicare, inclusiv reclamă, precum și de la structura noului stil arhitectural, ce pretinde un decor interior adecvat atit sub raport funcțional, cît și estetic. Grafica este un domeniu prin excelență al sintezelor. Aici specificul limbajului îl alcătuiește simplitatea, coerența și precizia. Principalul mijloc de expresie rămîne linia în diversele ei ipostaze (ritmica riguros ordonată a suprafețelor), nicit cei care exagerează cu preluările de efecte specific picturale, ajung să nu fie nici pictori, nici graficieni. Aici credem că se greșește în general și de către unii artiști cu experiență. Se neglijează specificitatea fiecărui domeniu plastic, nncit transpunerile nu mai cunosc o adecvare a soluțiilor utilizate. Astfel expresivitatea cedează pitorescului facil. Referindu-ne la grafica studențească expusă, ne-a surprins plăcut, în general, tocmai această adecvare a mijloacelor de expresie specifice la gîndul plastic urmărit. Exercițiul mai îndelung în cadrul unor tehnici rezumative în posibilitățile lor de configurare a făcut ca realizările raportate viziunii fiecăruia) să aibă unitate stilistică. Dacă am reproșa ceva, atunci ar fi regretabila neglijare a unor tehnici tradiționale ca pastelul, acuarela, desenul în tuș său cărbune, xilogravura și litografia. Se preferă de obicei tehnica în aquaforte și aquatinta, aria reprezentărilor trădînd ispita rostului, publicitar. Direcția nu ii de condamnat, ceea ce nemulțumește e preponderența ei plină aproape de sens unic. Se evidențiază din context lucrările lui Florian Creangă, anul IV (Trecut și viitor, Vîrsta de aur, Torturile, Omul și mașina, rezolvate in aquaforte și aquatinta), Szántó Andrei, anul VI (Magia albă, Tentații, în aquaforte), Horváth loan, anul VI (Rinduri albe, Obsesia, în cologravură) Mariana Gînscă, anul V (Vara, Iarna , în cologravura), Suzana Fîntînaru, anul II (Baladă, în aquatinta), precum și afișele executate de Tamás Klári, anul VI (Concert de jazz, Astă seară se joacă fără piesă de Luigi Pirandello). Extrem de interesante, unele modele chiar demne de reținut, sunt lucrările de artă decorativă. Deși efectul este ajutat de prețiozitatea ma GRAFICA ȘI ARTELE DECORATIVE temială cu care se lucrează, nu pot fi contestate fantezia și deseori profunzimea gîndirii plastice, nicit obiectele primesc sensuri artistice, nu numai strict utilitare. Dansul femeilor în primăvara timpurie și Pornesc după soare de Tamás Anna, anul VI, Dăruire de Angela Seucan, anul V, Pomul vieții de Szarvasi Ileana, anul IV, Imponderabilitate de Erika Schweiger, anul V, Omul și tehnica de Marcela Deleamu, Desfășurarea de Rodioa Banciu Regal, anul V, panoul decorativ Pedeapsa de Gheorghe Crăciun sau Figurinele lui Kispát Lajos, anul IV, cunosc un decorativ subordonat unor semnificații mult mai adînci, cu referiri evocatoare asupra naturii și preocupărilor umane. Imprimeurile de anul acesta, deși puține la număr, au motive și culori plăcute, calde, senne, iar obiectele de sticlă și ceramică o diversitate mai accentuată de forme și soluții inspirate. Deși nu ne-am permis observații mai adâncite și definitive, dat fiind stadiul actual al expozanților, ci viziuni încă în formare, prin ceea ce opera lor afirmă — inclusiv ezitările lor — avem o imagine asupra momentului plastic actual. Moment caracterizat în bună parte printr-o stare de confuzie și derută, ce poate anunța prefigurarea unei viziuni noi, sintetizatoare, în care va fi încorporat, fără îndoială, ceea ce este durabil în întreaga experiență anterioară, indiferent de natura ei cubistă, fovistă, expresionistă, suprarealistă, abstractă etc. Un amănunt cere însă o explicație din partea organizatorilor: absența studenților de la Institutul pedagogic de 3 ani, secția de artă plastică. Necuprinderea lor ni se pare un act incorect, mai ales că evoluția anterioară a demonstrat cu argumente convingătoare că împlinirea artistică nu depinde în primul rînd de locul și anii de școlarizare. Negoiță LAPTOIU cronica marunta. • Zilele trecute, la căminele culturale și în școlile din județul nostru au avut loc numeroase manifestări educativ-artistice consacrate împliinirii a 150 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru loan Cuza. După cum ne scrie tovarășul Legian Rusu, asemenea manifestări s-au desfășurat și în satele comunei Cornești, bucurindu-se de participarea a peste 700 de cetățeni. In prezent, la căminul cultural din Cornești artiștii amatori pregătesc , premiera piesei „Hai omule acasă“. 9 Tovarășul B. Dumitru ne informează că în satul Bărăi, comuna Căianu, o oaie a cetățeanului Iosif Rus a născut la 1 martie 4 miei, 2 miorițe albe și 2 berbecuți. Toți mieii trăiesc și sunt sănătoși. Trei sunt alimentați cu lapte de vacă și unul fuge de la... mama oaie. ” Intr-o scrisoare adresată redacției, Gheorghe Marian, domiciliat în Cluj, Piața Abatorului, blocul B, apartamentul 27, afirmă că salubritatea neglijează curățenia străzii Móricz Zsigmond, a cărei canalizare este înfundată de mai multe zile. Pe această stradă este deficitar și iluminatul public. Ioan Gh. Neamțu, șeful formației de pază contra incendiilor de la uzina „Tehnofrig“, ne sesizează: „Din discuțiile cu muncitorii și dintr-o informație apărută într-o revistă de specialitate, am aflat că pe strada Tipografiei din Cluj există o clădire interesantă, care a fost cindva „turnul pompierilor“. Se pare că această clădire a fost lăsată în părăsire. Ce-ar fi dacă organele municipale s-ar interesa de schimbarea aspectului acestei clădiri? • In localitatea Gîrbău, pe ulița ce duce de la căminul cultural în sus pe Vale, becurile de pe stîlpii electrici nu ard cu lunile, fiindcă... lipsesc. Electricianul comunal Vasile Farago spune că nu primește becuri pentru iluminatul public decit de patru ori,pe an. Foarte bine, dar de ce nu le montează. Certitudini muzicale de primăvară Ne gîndim că Festivalul de Primăvară Studențesc abia începe , la Cluj, ca pretutindeni, în toate centrele universitare, din țară, începe cu sfirșitul și totuși cu începutul. Cu începutul afirmării valorilor incontestabile descoperite pe plan local. Urmează marea finală, marele prilej de satisfacții împlinite, întregite și concretizate în confruntarea națională a valorilor studențești. Juriile clujene au decis, juriile similare din București, Iași, Timișoara au decis... Ne vom reîntâlni în curînd în centre universitare diferite pentru a desemna pe cei mai valoroși exponenți ai preferințelor dv., spectatorii artei studențești. Dar pînă la bilanțul final — un bilanț destinat muzicii ușoare clujene: ANSAMBLURI DE ESTRADA, I — Casa de cultură a studenților, II — Institutul agronomic, 111 — Institutul polir tehnic. SOLIȘTI DE MUZICA UȘOARĂ: I — Sanda Sîntu, II — Delia Lupaci, și Rodica Rusu, mențiuni — Stela Goga și Monica Bozac, I — Ion Dican, II — Ionel Bud, III — Viorel Opriș, mențiuni: Gabriel Tamaș și Mihai Lupu. MOMENTE VESELE: Paul Prună și George Boteanu. FORMAȚII DE STIL BEAT: I — „Chromatic group 4“ a I.M.F., II — „Fortuna“ a Institutului agronomic, III •— „Compania de sunet" a Universității; Premiul special al juriului pentru cel mai bun instrumentist — Sorin Tudoran, chitară solo („Chromatic“); Premiul „Muzicorama TV“ — Formației „Chromatic group“ și organistului Paul Masgras — cel mai bun organist de muzică beat. Aș dori să cred că aplauzele adresate de studenții prezenți la spectacolul maraton din seara decernării premiilor au concordat cu ale juriului. " Ar trebui, în final, să insistăm asupra calităților principalilor premiați, să vorbim despre talentul și munca lor — despre ceea ce înseamnă speranțele în succesul concursului de la Timișoara. Dar este poate mai util, aici și acum, să felicităm organizatorii festivalului, în special pe asistenții universitari Claudiu Lisovschi-Chereșanu și Dumitru Ciupercescu neobosiți și prezenți continuu din culise și la mesele juriilor, de asemenea pe tovarășul Bichigeanu, directorul clubului I.M.F., care a făcut mult pentru „Chromatic“, în fine, pe toți cei care au acordat atenție formațiilor studențești. George LIMBĂȘANU, redactor la Televiziune PREMIUL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIAI CLUJ Născut în 1941 la Rîmnicu Sărat, asistent la catedra de literatură universală și comparată a Facultății de filologie, colaborator al revistelor „Tribuna“, „Steaua“, „România literară“ și al ziarului nostru, criticul literar Liviu PETRESCU debutează editorial în octombrie 1969 cu volumul Realitate și romanesc, căruia juriul Asociației Scriitorilor din Cluj i-a atribuit, in unanimitate, premiul pentru anul 1969. — Despre Realitate și romanesc am discutat împreună într-un interviu anterior apariției cărții și spuneai atunci că ea reprezintă nu numai o cercetare critică, ci și o confesiune... — Este, intr-adevăr, o confesiune. Cred că în acest fel supraviețuiește critica — transformîndu-se dintr-o critică obiectivă, academică, într-o critică de factură personală, care să îngăduie un dialog între autor și contemporanii săi, dialog care în general se rezervă scriitorilor, nu criticilor. •— Acum, după ce cartea a fost comentată și premiată, ți-am schimbat optica asupra ei? Consider că o carte nu trebuie rescrisă, îmbunătățită, prin ediții succesive... Există un respect față de cititor, față de gestul de a scrie... Nimeni și nimic nu m-a presat în scrierea cărții — am putut s-o elaborez cu grijă — și trebuie s-o consider definitivă. Dar aceasta nu înseamnă că n-aș putea-o rescrie într-o formă ameliorată. Dacă aș redacta-o acum, aș acorda mai multă atenție capitolului de sinteză, concluziilor, care, în stadiul actual, n-au claritatea ideală. Intenția adevărată urmează să fie mărturisită — eu speram să fie descoperită de critică. Nu s-a întîmplat, însă, decit în foarte puține cazuri. Cartea a trecut drept un eseu asupra romanului psihologic românesc — ceea ce nu este. Pentru că Matei Caragiale sau Duiliu Zamfirescu nu fac literatură psihologică, nu scriu romane de analiză. Ceea ce trebuia să spun cu mai multă limpezime este faptul că toți scriitorii despre care am scris dau o nouă definiție conceptului de realitate. Pentru ei nu întreaga sferă a realității are aceleași atribute ale realului. Căutarea adevăratei realități este, de fapt, aventura pe care o trăiesc acești autori și, e, în fond, tema care m-a preocupat. — înțeleg că Realitate și romanesc este o carte polemică. — Am conceput-o în felul acesta, speram să fie controversată, o carte de la care să se pornească pentru a se descoperi o nouă viziune asupra literaturii și realității. Speram într-o revizuire a reprezentărilor noastre despre literatura de factură realistă, într-o nouă așezare a valorilor și direcțiilor principale, în interiorul limitelor ce se recunosc literaturii realiste. — Deci, cum definești literatura realistă? — O ste natura animată de dorința unei apropieri de realitate. Dar unii se opresc la suprafața ei, în timp ce alții deosebesc ceea ce este amăgire și iluzie de ceea ce e adevăr în planul realității. Superficialul are existență poziitivă, este indestructibil ca existență, dar pentru conștiința scriitorului, real nu e tot ceea ce există. — In funcție de această poziție, în proza românească realistă s-ar putea stabili două tipuri. — Da, există o literatură realistă întemeiată pe principiul observației (în această categorie intră Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu etc.), iar pe de altă parte, există scriitori pentru care lumea e adevărată numai într-un plan al absolutului, într-un plan ce se sustrage istoriei, timpului, spațiului.... — Cartea, confesiunea, este consacrată celei de-a doua categorii de scriitori. — Linia de evoluție pe care am urmărit-o începe de la Duiliu Zamfirescu — ai cărui eroi depășesc cadrele experienței imediate, referimdu-se în permanență la un sistem al valorilor absolute —, ajunge apoi la Matei Caragiale — unde realitatea autentică nu e cea pe care eroii o găsesc toatara lor, nu natură, ci în sfera artei —, la Liviu Rebreanu — unde fericirea și armonia nu se dobândesc decit printr-o negare a formelor individuale de existență —, trece prin opera Hortensiei Papadat-Bengescu și a lui Anton Holban — care deosebesc întreburile superficiale ale personalității, și realitățile ei mai adinei, de care eroii încearcă să se apropie —, ajunge la Călin Petrescu — care opune trăirii empirice o trăire a semnificațiilor generale — și sfîrșește cu Gib Mihăescu — la care repulsia față de existența practică imediată ajunge la limitele sale. Evident, tuturor scriitorilor acestora ar trebui să le adaug pe George Călinescu, Mircea Eliade, Garabet Ibrăileanu și Mihail Sebastian, pentru a obține o istorie completă a direcției. In carte m-am rezumat însă la analiza unor situații tipice, reprezentative, metoda a fost a analizei tipologice și nu a realizării unei istorii a fenomenului. Probabil criteriul acesta ar putea fi aplicat și asupra literaturii din ultimele două decenii. — Am fost tentat o clipă să aduc discuția în actualitate. N-am făcut-o, dar lucrul e posibil. Pot enumera cîțiva scriitori contemporani animați de același patos de a trece dincolo de fenomene, de a descoperi realitatea dincolo de faptul tenediast. In această serie l-aș enumera în primul rînd pe Marin Preda — în special cu romanul Moromeții, unde există, cred, elementele unei filosofii a istoriei —, apoi pe Al. Ivasîuc, unul dintre cronicarii cei mai lucizi ai ultimilor ani, pe Nicolae Breban, care deja a ajuns, cred, la o concepție antropologică foarte limpede. O mare surpriză a fost pentru mine ultimul roman — „F“ — al lui D. R. Popescu, unde am întîlnit reflexii dintre cele mai pătrunzătoare asupra posibilităților omului. Am deosebit de mare încredere în inteligența analitică a lui Augustin Buzura. Toți și dezvoltă acea estetică realistă, intr-un sens restrîns al cuvîntului, așa cum am încercat s-o descriu în Realitate și romanesc. — Vrei să-ți exprimi poziția față de criticii actuali? — Am o stimă excepțională față de Nicolae Manolescu: în cel mai înalt grad apreciez la el consecvența cu care refuză imixtiunea oricăror criterii extraesteitice în judecarea cărților de care se ocupă. Am impresia, de asemenea, că asupra formulei teoretice pe care ne-o propune (opera ca posibilitate) — forrmulă pe care o opune unei alte definiții curente t opera ca structură) — ar merita să mai reflectăm. Sînt bucuros că o carte cum e aceea a lui Sorin Alexandrescu a apărut, in sfîrșitt, o carte ce pornește de la principii pe care nu le împărtășesc, dar o carte lipsită cu desăvîrșire de diletantism, îmi place adincimea și seriozitatea analizei lui N. Tertulianu și am o părere dintre cele mai înalte despre dinamismul și marile ambiții ale lui Adrian Marino. — In fine, ce lucrezi în prezent? — Anul viitor se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Dostoievski și, stimulat de această conjunctură favorabilă, vreau să-i consacru un eseu. Mă voi strădui să-l privesc pe acest scriitor cu un ochi prin excelență contemporani Pregătesc, de asemenea, și o lucrare de dimensiuni mai mari, pe care o vom elabora într-un viitor ceva mai îndepărtat, consacrată romanului condiției umane. Hie CALIAN LIVIU PETRESCU;REALITATE ȘI ROMANESC” mim TRIBUNA" nr. 13 (687) Cartea se numește editorialul semnat de Ion Vlad în „Tribuna“ de azi. Tot pe prima pagină, Ion Grecu scrie despre Lenin și aplicarea teoriei revoluționare. In pagina 6: Specific etic de N. Mărgineanu. In paginile de critică, istoriografie, etică, eseistică, cronică literară a lui Ion Oarcăsu la Agonie de Constanța Buzea; la Premiile Uniunii Scriitorilor: „F“ — Realism magic de Ion Vlad; Premise — „Goana de naiv“ de Victor Felea; Cărți — „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ de Mihail Triteanu; La un debut de Dan Rebreanu; Exegi monumentum de Ion Bălu; Accademia di Romania, interviul Măriei Protase cu Al. Bălăci; Coordonate : Dicționar de istorie universală (II) de Ștefan Pascu; Situația epică de Adrian Marino; Al patrulea Szilagyi de Marosi Péter; Printre zei de Nicolae Balotă;Blaga și Hölderlin de Mircea Vaida; Răscruce de Al. Căprariu; Redimensionarea mitului de Mircea Muthu; „Traduceri inutile“: Mary McCarthy de Valentin Tașcu;Note la „Dionysos“ de Mihnea Gheorghiu; In paginile de artă: Teodor Botiș de Daniel Popescu; Grupul din Oradea de Negoiță Irimie; Film — Voi dovedi că este o capodoperă de D. I. Suchianu. TV — Uite fotbal! Nu e fotbal! de Ion Manițiu. Muzică — Trebuie să cântăm de Ilie Balea. In paginile de beletristică: „proze“ de Szilagyi István (Stația terminus), Elena Iordache-Streinu (Păuna), Mircea Zaciu (Colaje — Londra); versuri de Victor Eftimiu, Ion Rahoveanu, Romulus Guga. Mai semnează: Augustin Buzura, Nicolae Prelipceanu, Vintilă Vulpescu. înțelegerea cercetării... (Urmare elin pag. la) numai așezată pe un suport de înțelegere diferit de mentalitatea avută până în prezent, și această comprehesiune ar fi bine să se manifeste la toți cei trei factori care iau parte la această activitate. Mai întîi întreprinderile productive, beneficiarii cercetării, trebuie să fie intim convinse de utilitatea ei înțelegind două concluzii verificate: cercetarea științifică poate îmbunătăți orice tehnologie de producție existentă în procente cuprinse între 10—15 la sută din valoarea sa, iar pentru producția de perspectivă prin alegerea orientării și precizarea mai judicioasă a detaliilor, se pot atinge economii pînă la 40 la sută din valoarea care s-ar cheltui extrapolînd soluții tradiționale. - întreprinderile prin personalul lor calificat ar ajuta mult participînd cu sugestii și răspunzînd cu înțelegere la introducerea unor rezolvări noi, care creează întotdeauna complicații, situații momentan confuze și ]n care rezultatele apar, ca însemnarea după furtună, la capătul multor eforturi de depășire a convingerilor de rutină. Cercetătorii, la rândul lor, trebuie să dezvolte gândirea pe un portativ mai amplu; se cer analize mai aprofundate ale situației, încercări multiple pentru găsirea modelului optim în soluționarea problemei, mult spirit critic. Desigur, cercetarea se prevede a fi recompensată material — răsplata mare derivă totuși din atingerea performanței, ocazie rară de a lua cunoștință de sine. In fine, Consiliul Național al Cercetării și ministerele poartă rolul dificil al mecenatului, care presupune mult discernământ în a tria diferitele propuneri, pentru a alege pe cele mai valoroase, multă înțelegere pentru a sprijini pe toate laturile activitatea de cercetare presumată a fi eficientă ci și răbdare pînă la obținerea integrală a rezultatului. Aspectele arătate mai sus privesc numai calități sufletești care se cer asociate unei activități de cercetare, proces social, atît prin natura relațiilor omenești pe care le generează cît și prin influența binefăcătoare pe care o reflectă. H 3U 17,30 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,05 — Film serial „Oliver Twist“ (III). 18,35 — Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de limba și literatura română. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — Muzică distractivă. 19,30 Prim-plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultății de matematică-mecanică — Universitatea București. 20,00 — Reflector. 20,10 — Anunțuri — publicitate. 20,15 — Stagiune lirică TV. Premieră pe țară: „Geamgii din Toledo”. Operă de Tiberiu Olah. 21,05 —Anunțuri — publicitate. 21,10 — Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre Revoluție — film documentar despre întoarcerea lui Lenin in Rusia in aprilie 1917. 22,00 — Telejurnalul de noapte. 22,10 — Actualități literară. 22,30 — Avanpremieră. 22,40 — Disc ’70 — program prezentat de formația Casei de discuri ..Electrecord“. 23,00 — închiderea emisiunii programului I. Programul Studioului Cluj Joi, 26 martie, ora 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program; 17,50 — Actualitatea sonoră — informații, note și interviuri la zi; 18,00 — Unda preferințelor — muzică ușoară la cererea ascultătorilor; 18,25 — „Ziua mondială a teatrului“. Adaptare radiofonică după piesa „Fîntîna cu patru adevăruri“ de Vasile Rebreanu. In distribuție: Ion Marinescu (Andrei), Cornel Dumitraș (Cristian), Ion Gheorghiu (Tudorache), Ștefan Mihăilescu-Brăila, artist emerit (Ion), Gina Patrichi (Oii), Ileana Șerban (Fata), Vasile Lupu (Gardianul). Regia muzicală Marga Capitanovici. Regia tehnică: Tatiana Andreicic. Regia artistică: Paul Stratilat, artist emerit: Vineri, 27 martie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd emisiunea pentru sate (redactor Mircea Munteanu), informații utile, muzică populară și ușoară. teatru Teatrul Național Cluj, (ora 19,30): UN VIS DIN NOAPTEA MIEZULUI DE VARA. Abonamentul B. Opera Maghiară de Stat (19,30): TRAVIATA. Ședință de comunicări Societatea de Științe Istorice, Filiala Cluj organizează astăzi o ședință de comunicări în cadrul căreia vor fi prezentate următoarele teme: „Activitatea Comisiei pentru reorganizarea Arhivelor din Transilvania“ de prof. Al. Matei; „120 de ani de la nașterea lui Ion Ciocan* de prof. Dionisie Maior și „Elementul istorico-etnografic în creația lui Brânguși“ de prof. Al. Dunărean«. Bicentenarul Beethoven Cu ocazia Bicentenarului Beethoven, astăzi la ora 20, în sala festivă a Conservatorului „George Dima“ din Cluj, are loc un recital de sonate susținut la pian , de Nina Panîeva- Sebesi. Joi, 26 martie, ora 18,30. Cursul: „Istoria filosofiei“. Expunerea: Aristotel (II). Vorbește conf. univ. Dumitru Isac. Locul, sala festivă a Liceului „Ady-Șincai“. Conservatorul de muzică „G. Dima“ Cluj, ora 20 în sala festivă: BICENTENARUL BEETHOVEN. Recital de pian — Nina Pánieva Sebesi, filme VISUL, DOMNULUI GENTIL — Republica VIA MALA (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria; FEMEIA ÎNDĂRĂTNICA, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; OMUL CARE VALORA MILIARDE: cinemascop (9, 11, 13, 15, 17); CĂLĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE (19, 21) — 23 August. CINE-I CRIMINALUL?, cinemascop (11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului, OMUL, ORGOLIUL, VENDETTA, cinemascop — Muncitoresc. Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie. Secția de istorie a farmaciei. Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, II—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai" strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 6—13 și 15—19. 9 Uifăleanu Gheorghe, Turda. In conformitate cu prevederile Codului Familiei, copiii au dreptul la întreținere pină la majorat. 9 Comitetului comunal de partid Săcueu. Inspectoratul școlar județean ne informează că au fost luate măsuri pentru redeschiderea bibliotecii din satul Vișag dar, aceasta nu aparține Consiliului popular comunal ci școlii, sarcina de bibliotecar revenind unui cadru didactic. 9 Unui grup de muncitori de la uzina „Triumf“, Cluj. Consiliul municipal al sindicatelor ne informează că s-a luat legătura cu conducerea uzinei dv. și maistrul care a pontat greșit în loc de ziua de 1 martie ziua de 28 februarie a fost sancționat cu mustrare și 10 la sută penalizare din salar. 9 Fildan Dumitru, Dej. Instalații de genul celor solicitate de dv., la Cluj se execută de către I.O.G.C.C. sau cooperativa „Constructorul“, la Dej de către I.G.C.L. Dej. 9 Dimitriu Gheorghe, Cluj. I.C.L. Alimentara este în căutarea unui remizer pentru distribuirea laptelui în cartierul Mănăștur. In ce privește Alimentara nr. 72 gestionarul a renunțat la comandarea laptelui căci acesta se aducea în orele de noapte și pînă dimineața se furau din sticlele de lapte. 9 Horvath Mircea, Cluj, C.L.D.C. a cercetat sesizarea dv. și a constatat că în momentul cînd ați cerut discul respectiv la librăria „Universității“ stocul încă nu era preluat, iar la revenirea dv. stocul se și epuizase. Vînzătoarea care a purtat discuțiile necorespunzătoare cu dv. a fost sancționată. 9 Szigeti Iosif, Cluj. Organele competente i ne anunță că s-au luat măsuri pentru intrarea dv. în drepturi. 9 Chiș Vasile, Cluj. Marcajul de trecere de pietoni in dreptul poștei nu se poate realiza pentru că este o distanță prea mică de la stopul electric și, astfel, ar împiedica circulația rutieră. Indicatoarele spre Băile Someșeni se vor corecta. INVITAȚII PRIMITE.. (Urmare din pag. l-a) și in magazii. Profilat ca bistrou, sugerăm personalului de la „Pelișor“ să-și confirme mai mult o asemenea destinație prin preparate specifice. Referitor la specificul localurilor vizitate, al căror nume a fost amintit, sau altele, omise pînă acum („Someșul“ „Bulevard“, „Gambrinus“ etc.), el se recomandă consumatorului prin „specialitatea casei“. Dar o asemenea recomandare, care ar trebui să individualizeze fiecare local, se materializează prin preparate aproape identice. Or, firma „casei“ trebuie susținută, în primul rind, tocmai prin elementele specifice de artă culinară; în acest fel consumatorul știe cu exactitate unde iși poate satisface preferințele. Cînd, oare, „specialitatea casei“ își va confirma denumirea și va constitui o invitație autentică, care nu va putea fi confundată cu altele? MICA PUBLICITATE 9 Vînd Dacia 1100, kilometri 8 800, Cluj. Moților 103, ora 16. (1101) 9 Vînd Dacia 1100 gri, zero km. Telefon 2-22-57. (1103) 9 Vînd Moskvici nou,ultimul tip. Informații: telefon 8-16-58, orele 16—17. (1097) 9 închiriez, pentru două persoane, cameră cu intrare separată. Informații Arieșului 15. (1096). 9 Căutăm femeie îngrijire copil mic, 8 ore. Prahovei 4, apartament 8, după ora 16. (1099) 9 Cu inima plină de durere anunțăm încetarea din viață a scumpului nostru soț, frate, unchi, cumnat SĂLICEAN VASILE in virstă de 42 ani. Funeraliile vor avea loc joi, 26 martie, ora 15, din capela cimitirului din Mănăștur. Familia (1192) 9 Cu adincă durere anunțăm încetarea din viață a iubitului nostru soț, frate, cumnat și unchi Prof. OANȚĂ IOSIF Inmormintarea va avea loc vineri, 27 martie 1970, ora 13, din capela Cimitirului central. Familia îndurerată