Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-26 / 7272. szám

PAGINA 2 FACLIA „PRINAVARA STUDENȚEASCA” Expoziția de artă plastică (II) Atît realizările grafice, cit și cele din domeniul artelor decorative au devenit în ulti­mul timp tot mai solicitate și active. Explicația este sim­plă și pornește de la­ ritmul vieții cotidiene, ce impune reacții rapide de înregistrare și comunicare, inclusiv recla­­mă, precum și de la structura noului stil arhitectural, ce pretinde un decor interior a­­decvat at­it sub raport funcțio­nal, cît și estetic. Grafica este un domeniu prin excelență al sintezelor. Aici specificul limbajului îl alcătuiește simplitatea, coeren­ța și precizia. Principalul mij­loc de expresie rămîne linia în diversele ei ipostaze (ritmi­ca riguros ordonată a su­prafețelor), nicit cei care e­­xagerează cu preluările de e­­fecte specific picturale, ajung să nu fie nici pictori, nici graficieni. Aici credem că se greșește în general și de că­tre unii artiști cu experiență. Se neglijează specificitatea­ fiecărui domeniu plastic, nncit transpunerile nu mai cunosc o adecvare a soluțiilor utili­zate. Astfel expresivitatea ce­dează pitorescului facil. Referindu-ne la grafica stu­dențească expusă, ne-a sur­prins plăcut, în general, toc­mai această adecvare a mij­loacelor de expresie specifice la gîndul plastic urmărit. E­­xercițiul mai îndelung în ca­drul unor tehnici rezumative în posibilitățile lor de con­figurare a făcut ca realizările­­ raportate viziunii fiecăruia) să aibă unitate stilistică. Dacă am reproșa ceva, atunci ar fi regretabila neglijare a u­­nor tehnici tradiționale ca pastelul, acuarela, desenul în tuș său cărbune, xilogravura și litografia. Se preferă de obicei tehnica în aquaforte și aquatinta, aria reprezentă­rilor trădînd ispita rostului, publicitar. Direcția nu­ ii de condamnat, ceea ce nemulțu­mește e preponderența ei plină aproape de sens unic. Se evidențiază din context lucrările lui Florian Crean­gă, anul IV (Trecut și vii­tor, Vîrsta de aur, Torturile, Omul și mașina, rezolvate in aquaforte și aquatinta), Szán­tó Andrei, anul VI (Magia al­bă, Tentații, în aquaforte), Horváth loan, anul VI (Rin­­duri albe, Obsesia, în colo­­gravură) Mariana Gînscă, a­­nul V (Vara, Iarna , în co­log­r­avu­ra), Suzana Fîntînaru, anul II (Baladă, în aquatin­ta), precum și afișele executa­­te de Tamás Klári, anul VI (Concert de jazz, Astă seară se joacă fără piesă de Luigi Pirandello). Extrem de interesante, une­le modele chiar demne de re­ținut, sunt lucrările de artă decor­ativă. Deși efectul este ajutat de prețiozitatea ma­ GRAFICA ȘI ARTELE DECORATIVE temială cu care se lucrează, nu pot fi contestate fantezia și deseori profunzimea gîndi­­rii plastice, nicit obiectele primesc sensuri artistice, nu numai strict utilitare. Dan­sul femeilor în primăvara timpurie și Pornesc după soa­re de Tamás Anna, anul VI, Dăruire de Angela Seucan, a­­nul V, Pomul vieții de Szarvasi Ileana, anul IV, Im­ponderabilitate de Erika Schweiger, anul V, Omul și tehnica de Marcela Deleamu, Desfășurarea de Rodioa Ban­­ciu Regal, anul V, panoul decorativ Pedeapsa de Gheor­ghe Crăciun sau Figurinele lui Kispát Lajos, anul IV, cu­nosc un decorativ subordonat unor semnificații mult mai a­­dînci, cu referiri evocatoare asupra naturii și preocupări­lor umane. Imprimeurile de anul acesta, deși puține la număr, au motive și culori plăcute, calde, sen­ne, iar o­­biectele de sticlă și ceramică o diversitate mai accentuată de forme și soluții inspirate. Deși nu ne-am permis ob­servații mai adâncite și defi­nitive, dat fiind stadiul ac­tual al expozanților, ci viziuni încă în formare, prin ceea ce opera lor afirmă — inclu­siv ezitările lor — avem o imagine asupra momentului plastic actual. Moment carac­terizat în bună parte printr-o stare de confuzie și derută, ce poate anunța prefigurarea unei viziuni noi, sintetizatoa­re, în care va fi încorporat, fără îndoială, ceea ce este durabil în întreaga experien­ță anterioară, indiferent­ de natura ei cubistă, fovistă, ex­presionistă, suprarealistă, ab­stractă etc. Un amănunt cere însă o ex­plicație din partea organiza­torilor: absența studenților de la Institutul pedagogic de 3 ani, secția de artă plastică. Necuprinderea lor ni se pa­re un act incorect, mai ales că evoluția anterioară a de­monstrat cu argumente con­vingătoare că împlinirea­ ar­tistică­ nu depinde în primul rînd de locul și anii de șco­larizare. Negoiță LAPTOIU cronica marunta. • Zilele trecute, la cămi­nele culturale și în școlile din­­ județul nostru au avut loc­­ numeroase manifestări educa­­­­tiv-artistice consacrate împli­­i­nirii a 150 de ani de la naș­­­­terea domnitorului Alexandru­­ loan Cuza. După cum ne scrie tovarășul Legian Rusu,­­ asemenea manifestări s-au des­­­­fășurat și în satele comunei­­ Cornești, bucurindu-se de parti­­­­ciparea a peste 700 de cetă­­­­țeni. In prezent, la căminul­­ cultural din Cornești artiștii­­ amatori pregătesc , premiera­­ piesei „Hai omule acasă“. 9 Tovarășul B. Dumitru ne informează că în satul Bă­­răi, comuna Căianu, o oaie a cetățeanului Iosif Rus a năs­cut la 1 martie 4 miei, 2 mio­rițe albe și 2 berbecuți. Toți mieii trăiesc și sunt sănătoși. Trei sunt alimentați cu lapte de vacă și unu­l fuge de la... mama oaie. ” Intr-o scrisoare adresa­tă redacției, Gheorghe Marian, domiciliat în Cluj, Piața A­­batorului, blocul B, aparta­mentul 27, afirmă că salubri­tatea neglijează curățenia străzii Móricz Zsigmond, a că­rei canalizare este înfundată de mai multe zile. Pe această stradă este deficitar și ilu­minatul public.­­ Ioan Gh. Neamțu, șeful formației de pază contra in­cendiilor de la uzina „Tehno­­frig“, ne sesizează: „Din discu­țiile cu muncitorii și dintr-o informație apărută într-o re­vistă de specialitate, am aflat că pe strada Tipografiei din Cluj există o clădire intere­santă, care a fost cindva „tur­nul pompierilor“. Se pare că această clădire a fost lăsată în părăsire. Ce-ar fi dacă or­ganele municipale s-ar intere­sa de schimbarea aspectului acestei clădiri? • In localitatea Gîrbău, pe ulița ce duce de la căminul cultural în sus pe Vale, becu­rile de pe stîlpii electrici nu ard cu lunile, fiindcă... lipsesc. Electricianul comunal Vasile Farago spune că nu primește becuri pentru iluminatul pu­blic decit de patru ori,pe an. Foarte bine, dar de ce nu le montează. Certitudini muzicale de primăvară Ne gîndim că Festivalul de Primăvară Studențesc abia începe , la Cluj, ca pretutin­deni, în toate centrele univer­sitare, din țară, începe cu sfirșitul și totuși cu începu­tul. Cu începutul afirmării va­lorilor incontestabile descope­rite pe plan local. Urmează marea finală, ma­rele prilej de satisfacții îm­plinite, întregite și concretiza­te în confruntarea națională a valorilor studențești. Juriile clujene au decis, juriile simi­lare din București, Iași, Timi­șoara au decis... Ne vom re­întâlni în curînd în centre universitare diferite pentru­ a desemna pe cei mai valoroși exponenți ai preferințelor dv., spectatorii artei studențești. Dar pînă la bilanțul final — un bilanț destinat muzicii ușoare clujene: ANSAM­BLURI DE ESTRADA, I — Casa de cultură a studenți­lor, II — Institutul agrono­mic, 111 — Institutul polir tehnic. SOLIȘTI DE MUZI­CA UȘOARĂ: I — Sanda Sîntu, II — Delia Lupaci, și Rodica Rusu, mențiuni — Stela Goga și Monica Bozac, I — Ion Dican, II — Ionel Bud, III — Viorel Opriș, mențiuni: Gabriel Tamaș și Mihai Lupu. MOMENTE VE­SELE: Paul Prună și Geor­ge Boteanu. FORMAȚII DE STIL BEAT: I — „Chroma­tic group 4“ a I.M.F., II — „Fortuna“ a Institutului a­­gronomic, III •— „Compania de sunet" a Universității; Pre­miul special al juriului pen­tru cel mai bun instrumen­tist — Sorin Tudoran, chita­ră solo („Chromatic“); Pre­miul „Muzicorama TV“ — Formației „Chromatic group“ și organistului Paul Mas­­gras — cel mai bun orga­nist de muzică beat. Aș dori să cred că aplauzele adre­sate de studenții prezenți la spectacolul maraton din sea­ra decernării premiilor au concordat cu ale juriului. " Ar trebui, în final, să in­sistăm asupra calităților prin­cipalilor premiați, să vorbim despre talentul și munca lor — despre ceea ce înseamnă speranțele în succesul con­cursului de la Timișoara. Dar este poate mai util, aici și acum, să felicităm organiza­torii festivalului, în special pe asistenții universitari Clau­­diu Lisovschi-Chereșanu și Dumitru Ciupercescu neobo­siți și prezenți continuu din culise și la mesele juriilor, de asemenea pe tovarășul Bichi­­geanu, directorul clubului I.M.F., care a făcut mult pen­­­tru „Chromatic“, în fine, pe toți cei care au acordat a­­tenție formațiilor studențești. George LIMBĂȘANU, redactor l­a Televiziune PREMIUL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIAI CLUJ Născut în 1941 la Rîmnicu Sărat, asistent la catedra de literatură universală și com­parată a Facultății de filo­logie, colaborator al revistelor „Tribuna“, „Steaua“, „Româ­nia literară“ și al ziarului nostru, criticul literar Liviu PETRESCU debutează edito­rial în octombrie 1969 cu vo­lumul Realitate și romanesc, căruia juriul Asociației Scrii­torilor din Cluj i-a atribuit, in unanimitate, premiul pen­tru anul 1969. — Despre Realitate și ro­manesc am discutat împreu­nă într-un interviu anterior apariției cărții și spuneai a­­tunci că ea reprezintă nu nu­mai o cercetare critică, ci și o confesiune... — Este, intr-adevăr, o con­fesiune. Cred că în acest fel supraviețuiește critica — transformîndu-se dintr-o cri­tică obiectivă, academică, în­tr-o critică de factură per­sonală, care să îngăduie un dialog între autor și contem­poranii săi, dialog care în ge­neral se rezervă scriitorilor, nu criticilor. •— Acum, după ce cartea a fost comentată și premiată, ți-am schimbat optica asupra ei? Consider că o carte nu trebuie rescrisă, îmbunătățită, prin ediții succesive... Există un respect față de cititor, fa­ță de gestul de a scrie... Ni­meni și nimic nu m-a presat în scrierea cărții — am putut s-o elaborez cu grijă — și trebuie s-o consider defini­tivă. Dar aceasta nu înseam­nă că n-aș putea-o rescrie în­tr-o formă ameliorată. Dacă aș redacta-o acum, aș acorda mai multă atenție capitolu­lui de sinteză, concluziilor, ca­re, în stadiul actual, n-au cla­ritatea ideală. Intenția adevă­rată urmează să fie mărturi­sită — eu speram să fie des­coperită de critică. Nu s-a întîmplat, însă, decit în foar­te puține cazuri. Cartea a trecut drept un eseu asupra­­ romanului psihologic româ­nesc — ceea ce nu este. Pen­tru că Matei Caragi­ale sau Duiliu Zamfirescu n­u fac lite­ratură psihologică, nu scriu romane de analiză. Ceea ce trebuia să spun cu mai­ mul­tă limpezime este faptul că toți scriitorii despre care am scris dau o nouă definiție conceptului de realitate. Pen­tru ei nu întreaga sferă a realității are aceleași atribu­te ale realului. Căutarea ade­văratei realități este, de fapt, aventura pe care o trăiesc a­­cești autori și, e, în fond, te­ma care m-a preocupat. — înțeleg că Realitate și romanesc este o carte pole­mică. — Am conceput-o în felul acesta, speram să fie contro­versată, o carte de la care să se pornească pentru a se descoperi o nouă viziune asu­pra literaturii și realității. Speram într-o revizuire a re­prezentărilor noastre despre li­teratura de factură realistă, într-o nouă așezare a valori­lor și direcțiilor principale, în interiorul limitelor ce se recunosc literaturii realiste. — Deci, cum definești li­teratura realistă? — O ste natur­a animată de dorința unei apropieri de rea­litate. Dar unii se opresc la suprafața ei, în timp ce alții deosebesc ceea ce este amă­gire și iluzie de ceea ce e adevăr în planul realității. Superficialul are existență poziitivă, este indestructibil ca existență, dar pentru con­știința scriitorului, real nu e tot ceea ce există. — In funcție de această po­ziție, în proza românească realistă s-ar putea stabili două tipuri. — Da, există o literatură realistă în­temeia­tă pe princi­piul observației (în această ca­tegorie intră Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu etc.), iar pe de altă parte, există scriitori pentru care lumea e adevăra­tă numai într-un plan al ab­solutului, într-un plan ce se sustrage istoriei, timpului, spațiului.... — Cartea, confesiunea, es­te consacrată celei de-a doua categorii de scriitori. — Linia de evoluție pe ca­re am urmărit-o începe de la Duiliu Zamfirescu — ai cărui eroi depășesc cadrele expe­rienței imediate, referimdu-se în permanență la un sistem al valorilor absolute —, ajun­ge apoi la Matei Caragiale — unde realitatea autentică nu e cea pe care eroii o gă­sesc toatara lor, nu­ natură, ci în sfera artei —, la Liviu Rebreanu — unde fericirea și armonia nu se dobândesc decit printr-o negare a forme­lor individuale de existență —, trece prin opera Horten­siei Papadat-Bengescu și a lui Anton Holban — care deo­sebesc între­bu­rile superfi­ciale ale personalității, și rea­litățile ei mai adinei, de care eroii încearcă să se apropie —, ajunge la Călin­ Petrescu — care opune trăirii empirice o trăire a semnificațiilor ge­nerale — și sfîrșește cu Gib Mihăescu — la care repulsia față de existența practică imediată ajunge la limitele sale. Evident, tuturor scriitori­lor acestora ar trebui să le adaug pe George Călinescu, Mircea Eliade, Garabet Ibrăi­­leanu și Mihail Sebastian, pentru a obține o istorie com­pletă a direcției. In carte m-am rezumat însă la anali­za unor situații tipice, repre­zentative, metoda a fost a ana­lizei tipologice și nu a reali­zării unei istorii a fenome­nului.­­ Probabil criteriul acesta ar putea fi aplicat și asupra literaturii din ultimele două decenii. — Am fost tentat o clipă să aduc discuția în actualita­te. N-am făcut-o, dar lucrul e posibil. Pot enumera cîțiva scriitori contemporan­­i ani­mați de același patos de a trece dincolo de fenomene, de a descoperi realitatea dincolo de faptul tenediast. In aceas­tă serie l-aș enumera în pri­mul rînd pe Marin Preda — în special cu romanul Moro­­meții, unde există, cred, ele­mentele unei filosofii a isto­riei —, apoi pe Al. Ivasîuc, unul dintre cronicarii cei mai lucizi ai ultimilor ani, pe Ni­­colae Breban, care deja a a­­juns, cred, la o concepție an­tropologică foarte limpede. O mare surpriză a fost pentru mine ultimul roman — „F“ — al lui D. R. Popescu, un­de am întîlnit reflexii din­tre cele mai pătrunzătoare a­­supra posibilităților omului. Am deosebit de mare încre­dere în­ inteligența analitică a lui Augustin Buzura. Toți și dezvoltă acea estetică rea­listă, intr-un sens restrîns al cuvîntului, așa cum am încer­cat s-o descriu în Realitate și romanesc. — Vrei să-ți exprimi pozi­ția față de criticii actuali? — Am o stimă excepțională față de Nicolae Manolescu: în cel mai înalt grad apreciez la el consecvența cu care re­fuză imixtiunea oricăror cri­terii extraesteitice în judeca­rea cărților de care se ocu­pă. Am impresia, de aseme­nea, că asupra formulei teo­retice pe care ne-o propune (opera ca posibilitate) — for­rm­ulă pe care o opune u­­nei alte definiții curente t o­pera ca structură) — ar me­rita să mai reflectăm. Sînt bucuros că o­ carte cum e a­­ceea a lui Sorin Alexandres­­cu a apărut, in sfîrșitt, o carte ce pornește de la prin­cipii pe care nu le împărtă­șesc, dar o carte lipsită cu desăvîrșire de diletantism, îmi place adincimea și seriozita­tea analizei lui N. Tertulianu și am o părere dintre cele mai înalte despre dinamismul și marile ambiții ale lui A­­drian Marino. — In fine, ce lucrezi în prezent? — Anul viitor se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Dostoievski și, stimulat de a­­ceastă conjunctură favorabilă, vreau să-i consacru un eseu. Mă voi strădui să-l privesc pe acest scriitor cu un ochi prin excelență contemporani Pregătesc, de asemenea, și o lucrare de dimensiuni mai mari, pe care o vom elabora într-un viitor ceva mai înde­părtat, consacrată romanului condiției umane. Hie CALIAN LIVIU PETRESCU;REALITATE ȘI ROMANESC” mim TRIBUNA" nr. 13 (687) Cartea se numește editorialul semnat de Ion Vlad în „Tri­buna“ de azi. Tot pe prima pagină, Ion Grecu scrie despre Lenin și aplicarea teoriei revoluționare. In pagina 6: Spe­cific et­ic de N. Mărgineanu. In paginile de critică, istorio­grafie, etică, eseistică, cronică literară a lui Ion Oarcăsu la Agonie de Constanța Buzea; la Premiile Uniunii Scriito­rilor: „F“ — Realism magic de Ion Vlad; Premise — „Goa­na de naiv“ de Victor Felea; Cărți — „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ de Mihail Triteanu; La un debut de Dan Rebreanu; Exegi monumentum de Ion Bălu; Accademia di­ Romania, interviul Măriei Protase cu Al. Bălăci; Coor­donate : Dicționar de istorie universală (II) de Ștefan Pascu; Situația epică de Adrian Marino; Al patrulea Szi­lagyi de Marosi Péter; Printre zei de Nicolae Balotă;Blaga și Hölderlin de Mircea Vaida; Răscruce de Al. Căprariu; Redimensionarea mitului de Mircea Muthu; „Traduceri inu­tile“: Mary McCarthy de Valentin Tașcu;Note la „Dionysos“ de Mihnea Gheorghiu; In paginile de artă: Teodor Botiș de Daniel Popescu; Grupul din Oradea de Negoiță Irimie; Film — Voi dovedi că este o capodoperă de D. I. Suchianu. TV — Uite fot­bal! Nu e fotbal! de Ion Manițiu. Muzică — Trebuie să cântăm de Ilie Balea. In paginile de beletristică: „proze“ de Szilagyi István (Sta­ția terminus), Elena Iordache-Streinu (Păuna), Mircea Zaciu (Colaje — Londra); versuri de Victor Eftimiu, Ion Rahovea­­n­u, Romulus Guga. Mai semnează: Augustin Buzura, Ni­colae Prelipceanu, Vintilă Vulpescu. înțelegerea cercetării... (Urmare elin pag. l­a) numai așezată pe un suport de înțelegere diferit de men­talitatea avută până în pre­zent, și această comprehesiu­­ne ar fi bine să se manifeste la toți cei trei factori care iau parte la această activitate. Mai întîi întreprinderile producti­ve, beneficiarii cercetării, tre­buie să fie intim convinse de utilitatea ei înțelegind două concluzii verificate: cerceta­rea științifică poate îmbună­tăți orice tehnologie de pro­ducție existentă în procente cuprinse între 10—15 la sută din valoarea sa, iar pentru producția de perspectivă prin alegerea orientării și precizarea mai judicioasă a detaliilor, se pot atinge economii pînă la 40 la sută din valoarea care s-ar cheltui extrapolînd soluții tra­diționale. - întreprinderile prin perso­nalul lor calificat ar ajuta mult participînd cu sugestii și răspunzînd cu înțelegere la in­troducerea unor rezolvări noi, care creează întotdeauna com­plicații, situații momentan confuze și ]n care rezultatele apar, ca­­ însem­narea după furtună, la capătul multor e­­forturi de depășire a convin­gerilor de rutină. Cercetătorii, la rândul lor, trebuie să dezvolte gândirea pe un portativ mai amplu; se cer analize mai aprofundate ale situației, încercări multi­ple pentru găsirea modelului optim în soluționarea proble­mei, mult spirit critic. Desi­gur, cercetarea se prevede a fi recompensată material — răsplata mare derivă totuși din atingerea performanței, o­­cazie rară de a lua cunoștință de sine. In fine, Consiliul Național al Cercetării și ministerele poartă rolul dificil al mecena­tului, care presupune mult dis­cernământ în a tria diferitele propuneri, pentru a alege pe cele mai valoroase, multă în­țelegere pentru a sprijini pe toate laturile activitatea de cercetare presumată a fi efi­cientă ci­ și răbdare pînă la obținerea integrală a rezulta­tului. Aspectele arătate mai sus privesc numai calități sufle­tești care se cer asociate unei activități de cercetare, proces social, atît prin natura rela­țiilor omenești pe care le ge­nerează cît și prin influența binefăcătoare pe care o re­flectă. H 3U 17,30 — Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. 18,05 — Film se­rial „Oliver Twist“ (III). 18,35 — Mult e dulce și frumoa­să... Emisiune de limba și literatura română. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — Muzică distractivă. 19,30 Prim-plan. Acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facul­tății de matematică-mecani­­că — Universitatea Bucu­rești. 20,00 — Reflector. 20,10 — Anunțuri — publicitate. 20,15 — Stagiune lirică TV. Premieră pe țară: „Geamgii din Toledo”. Operă de Tibe­­riu Olah. 21,05 —Anunțuri — publicitate. 21,10 — Cen­tenarul lui V. I. Lenin. Tre­nul spre Revoluție — film documentar despre întoarce­rea lui Lenin in­ Rusia in aprilie 1917. 22,00 — Telejur­nalul de noapte. 22,10 — Ac­tualități literară. 22,30 — A­­vanpremieră. 22,40 — Disc ’70 — program prezentat de formația Casei de discuri ..Electrecord“. 23,00 — închi­derea emisiunii programu­lui I. Programul Studioului Cluj Joi, 26 martie, ora 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program; 17,50 — Actualitatea sonoră — informații, note și inter­viuri la zi; 18,00 — Unda preferințelor — muzică ușoa­ră la cererea ascultătorilor; 18,25 — „Ziua mondială a teatrului“. Adaptare radiofo­nică după piesa „Fîntîna cu patru adevăruri“ de Vasile Rebreanu. In distribuție: Ion Marinescu (Andrei), Cornel Dumitraș (Cristian), Ion Gheorghiu (Tudorache), Ște­fan Mihăilescu-Brăila, artist emerit (Ion), Gina Patrichi (Oii), Ileana Șerban (Fata), Vasile Lupu (Gardianul). Re­gia muzicală Marga Capita­­novici. Regia tehnică: Tatia­na Andreicic. Regia artisti­că: Paul Stratilat, artist e­­merit: Vineri, 27 martie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd emisiunea pentru sate (re­dactor Mircea Munteanu), informații utile, muzică populară și ușoară. teatru Teatrul Național Cluj, (ora 19,30): UN VIS DIN NOAPTEA MIEZULUI DE VARA. Abonamentul B. Opera Maghiară de Stat (19,30): TRAVIATA. Ședință de comunicări Societatea de Științe Is­torice, Filiala Cluj organi­zează astăzi o ședință de comunicări în cadrul căre­ia vor fi prezentate ur­mătoarele teme: „Activita­tea Comisiei pentru reor­ganizarea Arhivelor din Transilvania“ de prof. Al. Matei; „120 de ani de la nașterea lui Ion­­ Ciocan* de prof. Dionisie Maior și „Elementul­­ istorico-et­­nografic în creația lui Brânguși“ de prof. Al. Du­nărean«. Bicentenarul Beethoven Cu ocazia Bicentenarului Beethoven, astăzi la ora 20, în­­ sala festivă a Con­servatorului „George Di­ma“ din Cluj, are loc un recital de sonate susținut la pian , de Nina Panîeva- Sebesi. Joi, 26 martie, ora 18,30. Cursul: „Istoria filosof­iei“. Expunerea: Aristotel (II). Vorbește conf. univ. Dumi­tru Isac. Locul, sala festivă a Liceului „Ady-Șincai“. Conservatorul de muzică „G. Dima“ Cluj, ora 20 în sala festivă: BICENTENA­RUL BEETHOVEN. Recital de pian — Nina Pánieva Sebesi, filme VISUL, DOMNULUI GEN­­TIL — Republica­ VIA MALA (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria; FEMEIA ÎNDĂRĂTNICA, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; OMUL CARE VALORA MILIARDE: cinemascop (9, 11, 13, 15, 17); CĂLĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE (19, 21) — 23 August. CINE-I CRIMINALUL?, cinemascop (11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului, OMUL, ORGOLIUL, VEN­DETTA, cinemascop — Mun­citoresc. Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie. Secția de istorie a farmaciei. Pia­ța Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, II—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai" strada Repu­blicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 6—13 și 15—19. 9 Uifăleanu Gheorghe, Turda. In conformitate cu prevederile Codului Familiei, copiii au dreptul la întreținere pină la majorat. 9 Comitetului comunal de partid Săcueu. Inspectoratul școlar județean ne informează că au fost luate măsuri pen­tru redeschiderea bibliotecii din satul Vișag dar, aceasta nu aparține Consiliului popular comunal ci școlii, sarcina de bibliotecar revenind unui ca­dru didactic. 9 Unui grup de muncitori de la uzina „Triumf“, Cluj. Consiliul municipal al sindi­catelor ne informează că s-a luat legătura cu conducerea uzinei dv. și maistrul care a pontat greșit în loc de ziua de 1 martie ziua de 28 fe­­­­bruarie a fost sancționat cu mustrare și 10 la sută penali­zare din salar. 9 Fildan Dumitru, Dej. Instalații de genul celor so­licitate de dv., la Cluj se exe­cută de către I.O.G.C.C. sau cooperativa „Constructorul“, la Dej de către I.G.C.L. Dej. 9 Dimitriu Gheorghe, Cluj. I.C.L. Alimentara este în cău­tarea unui remizer pentru distribuirea laptelui în cartie­rul Mănăștur. In ce privește Alimentara nr. 72 gestionarul a renunțat la comandarea laptelui căci acesta se aducea în­ orele de noapte și pînă di­mineața se furau din sticlele de lapte. 9 Horvath Mircea, Cluj, C.L.D.C. a cercetat sesizarea dv. și a constatat că în mo­mentul cînd ați cerut discul respectiv la librăria „Univer­sității“­ stocul încă nu era pre­luat, iar la revenirea dv. sto­cul se și epuizase. Vînzătoarea care a purtat discuțiile ne­­­corespunzătoare cu dv. a fost sancționată. 9 Szigeti Iosif, Cluj. Orga­nele competente i ne anunță că s-au luat măsuri pentru intrarea dv. în drepturi. 9 Chiș Vasile, Cluj. Mar­cajul de trecere de pietoni in dreptul poștei nu se poate realiza pentru că este o dis­tanță prea mică de la stopul electric și, astfel, ar împiedi­ca circulația rutieră. Indica­toarele spre Băile Someșeni se vor corecta. INVITAȚII PRIMITE.. (Urmare din pag. l-a) și in magazii. Profilat ca bis­­trou, sugerăm personalului de la „Pelișor“ să-și confirme mai mult o asemenea destinație prin preparate specifice. Referitor la specificul loca­lurilor vizitate, al căror nume a fost amintit, sau altele, omi­se pînă acum („Someșul“ „Bu­levard“, „Gambrinus“ etc.), el se recomandă consumatorului prin „specialitatea casei“. Dar o asemenea recomandare, ca­re ar trebui să individualizeze fiecare local, se materializea­ză prin preparate aproape identice. Or, firma „casei“ tre­buie susținută, în primul rind, tocmai prin elementele speci­fice de artă culinară; în acest fel consumatorul știe cu exac­titate unde iși poate satisface preferințele. Cînd, oare, „specialitatea ca­sei“ își­ va confirma denumi­rea și va constitui o invitație autentică, care nu va putea fi confundată cu altele? MICA PUBLICITATE 9 Vînd Dacia 1100, kilo­metri 8 800, Cluj. Moților 103, ora 16. (1101) 9 Vînd Dacia 1100 gri, ze­ro km. Telefon 2-22-57. (1103) 9 Vînd Moskvici nou,­­ulti­mul­ tip. Informații: telefon 8-16-58, orele 16—17. (1097) 9 închiriez, pentru două persoane, cameră cu intrare separată. Informații Arieșului 15. (1096). 9 Căutăm femeie îngrijire copil mic, 8 ore. Prahovei 4, apartament 8, după ora 16. (1099) 9 Cu inima plină de du­rere anunțăm încetarea din viață a scumpului nostru soț, frate, unchi, cumnat SĂLICEAN VASILE in virstă de 42 ani. Funera­liile vor avea loc joi, 26 mar­tie, ora 15, din capela cimiti­rului din Mănăștur. Familia (11­92) 9 Cu adincă durere a­­nunțăm­ încetarea din viață a iubitului nostru soț, fra­te, cumnat și unchi Prof. OANȚĂ IOSIF Inmormintarea va avea loc vineri, 27 m­artie 1970, ora 13, din capela Cimiti­rului central. Familia îndurerată

Next