Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-03-28 / 7274. szám

PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITAȚII SOCIALISTE Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. l­a­ viată consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activității or­ganizațiilor componente. Aici s-a considerat că o­­ pro­blemă importantă este crește­rea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și com­pozitori la munca de educare. Îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că U­­niunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Sperăm că începutul bun care s-a făcut și care constituie, poate, o re­venire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai de­parte. Este necesar să se în­cetățenească în activitatea U­­niunii Scriitorilor și a celor­lalte uniuni ca o metodă per­manentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii o­­perelor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de care s-a­­ vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor ope­rele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte și ce spun cititorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru pu­blic, cât și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultă­torii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel încît să poată înțelege mai bine operele. In același timp însă și scriitorii, artiștii, oamenii de creație, în general, vor înțelege mai bine aspirațiile și dorințele publi­cului pentru a putea crea lu­crări care să corespundă do­rințelor și năzuințelor cetățe­nilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîștigat pînă la urmă so­cietatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activita­tea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național trebuie să le facă Uniunii Arhitecților este aceea de a asigura ca în fiecare județ să existe cîțiva arhitecți, oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate în­locui ceea ce pot face arhitec­ții care trăiesc și muncesc în județe. Sunt de acord ca ju­dețele să se adreseze Uniunii Arhitecților, urmînd ca aceas­ta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte în afara arhi­tecților — cadre din învăță­­mint și din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării și în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar pu­tea crea grape de arhitecți pentru județele care n-au in­stitute puternice; aceste grape să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd județe­lor un sprijin, un ajutor sis­tematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sînt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor în cadrul consiliului nostru, cred că or­ganizațiile care fac parte din Consiliul Național, cit și bi­roul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească temati­ca dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pu­ne măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Național al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal; ținînd seama că el privește toate sferele de activitate ale societății noastre, este normal ca, Consiliul Național să-și spună părerea, să-și aducă «contribuția la definitivarea lui. Sunt și alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanților tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizațiilor obștești, vor putea fi soluționate în mai bune condițiuni, corespunzător cerințelor dezvoltării continue a societății noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din rațiunile creării Frontului U­­nității Socialiste. Prin par­ticiparea mai activă, organiza­tă, a tuturor categoriilor so­ciale, a tuturor organizațiilor obștești la elaborarea politicii interne și externe a partidu­lui nostru, să asigurăm ade­ziunea largă a întregului po­por la opera de edificare a socialismului, la politica ex­ternă, de apărare a păcii, dusă de statul român! Totodată, activitatea Fron­tului este și o cale eficace de atragere a maselor largi popu­lare la viața politică și socială a țării. In felul acesta, demo­crația noastră socialistă devi­ne tot mai efectivă și tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizațiilor obștești, a reprezentanților tu­­­turor categoriilor sociale, a maselor înseși la­ întreaga po­litică a partidului și statului facem pași înainte în perfec­ționarea democrației noastre socialiste — parte componen­tă, inseparabilă a edificării so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gândim mai se­rios la perfecționarea muncii consiliilor Frontului Unității Socialiste, începind chiar cu munca Consiliului Național. In ce privește problemele in­ternaționale, după cum a re­ieșit din informarea prezen­tată aici, în perioada care a trecut biroul executiv a des­fășurat o activitate importan­tă, stabilind legături cu o se­rie de organizații similare din țările socialiste, cu organizații din țările in curs de dezvol­tare, cu mișcări de eliberare națională și cu alte organizații și partide din țările capita­liste. Pornind de la interdepen­dența dintre politica noastră internă și externă, este nece­sar ca Frontul să acționeze cu și mai multă fermitate pentru a contribui la realiza­rea liniilor generale ale poli­ticii externe a țării noastre — politică de colaborare cu ță­rile socialiste, cu toate țările lumii, in interesul progresu­lui, al mai bunei cunoașteri reciproce, al dezvoltării rela­țiilor tehnico-științifice și cul­turale intre popoare, pentru victoria cauzei păcii și socia­lismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizațiile politice și de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securității europene, este in deplină concordanță cu politica Partidului Comunist Român și a guvernului, cu nă­zuințele națiunii noastre so­cialiste. Este necesar ca Fron­tul Unității Socialiste să acțio­neze mai intens in această di­recție, să inițieze acțiuni, dia­loguri cu diferite partide poli­tice și organizații care se pro­nunță pentru securitatea europeană, pentru relații de colaborare între statele euro­pene. Prin aceasta, Frontul Unității Socialiste își va putea aduce contribuția la găsirea căilor celor mai potrivite pen­tru realizarea conferinței sta­telor europene, pentru înfăp­tuirea securității pe continen­tul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mișcă­rile de eliberare națională, cu­­ organizațiile și partidele poli­tice din țările în curs de dez­voltare, cu toate mișcările antiimperialiste, contribuind și pe această cale la întărirea solidarității poporului nostru cu popoarele care luptă împo­triva imperialismului, pentru eliberare națională și socială, pentru dezvoltarea indepen­dentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condițiunile ca Frontul Unității Socialiste, biroul exe­cutiv, tovarășii care se ocupă efectiv de relațiile internațio­nale să facă mai mult ca pînă acum in acest domeniu. De asemenea­, tovarăși, din tot ce s-a spus aici putem tra­ge concluzia că, pe baza expe­rienței pe care am ciștigat-o intr-un an și jumătate de la formarea Frontului Unității Socialiste și a consiliilor, tre­buie să acționăm in conti­nuare ca aceste organisme să-și îndeplinească în condi­ții tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unități tot mai depline a­ tu­turor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, a întregii națiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului, pen­tru înfăptuirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aș dori să închei lucrările plenarei noastre, unind tuturor tovarășilor suc­ces în activitatea lor. Vă rog să transmiteți tuturor consi­liilor Frontului Unității Socia­liste și organizațiilor care fac parte din el, deci tuturor ce­tățenilor din județele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvintarea a fost subliniată in repetate rinduri cu puter­nice aplauze). CUPE PREȚIOASE Deși timpul capricios din aceste zile a îngreunat desfă­șurarea normală a lucrărilor din campania de însămînțări de primăvară, intr-o serie de cooperative agricole de pro­ducție din județul nostru, în grădinile de legume, în li­vezi și chiar in timp se pu­teau vedea muncind nume­roși cooperatori. — Zilele acestea — ne spu­nea șefa fermei legumicole a cooperativei agricole de pro­ducție din Poiana — am ter­minat în întregime însămin­­țatul legumelor în răsadnițe și am trecut la repicatul în ghivece a tomatelor de vară­ și vinetelor. La lucrările din timp am început semănatul mazărei pe cele 30 de hec­tare și se fertilizează terenu­rile care urmează să fie însă­­mințate cu sfeclă de zahăr și cânepă. La aceste lucrări, ca și la transportul spalierilor în vie și împrăștiatul îngrășămin­telor, participă zilnic la mun­că zeci de cooperatori. In toiul executării unor a­­semenea lucrări, i-am­ găsit și pe cooperatorii din Prada. — Am putea spune —■ ne-a relatat inginerul șef al acestei cooperative, Alexandru Lun­gu — că noi muncim pe mai multe fronturi: se lucrează la amenajarea răsadnițelor și se­mănatul tutunului, care ur­mează să-l cultivăm în acest an pe o suprafață de 20 de hectare. Zilnic participă la e­xecutarea acestei lucrări 400 brațe de muncă. Se lucrează, de asemenea, la repicatul ră­sadurilor de tomate timpurii, cite 40—50 brațe de muncă zilnic. In sectorul pomicol, ce­le două echipe execută tăie­rile de rodire și formare a coroanei la pomi și la piche­tarea celor 10 hectare pe care urmează să le plantăm cu pomi in această primăvară. Din cele 70 hectare care ne-au rămas de arat din toamnă, 50 au fost arate pînă in pre­zent Cercetăm în fiecare zi starea de umiditate a terenu­lui pentru a începe zmănum­­­țatul culturilor din epoca , imediat ce aceste suprafețe te vor zviita. Pe numeroși cooperatori de la C.A.P. Soporul de Cîmpie i-am găsit la sortatul­ cartofi­lor care urmează să fie plan­tați în cimp. Erau transpor­tate, de asemenea, cu 17 ate­laje, îngrășăminte naturale la cimp. — Trebuie să muncim cu rîvnă, folosind fiecare moment prielnic, căci hambarele nu se umplu prin motivarea în­­tirzierilor — spunea unul din cooperatori. ... Clipe prețioase de cam­panie. Folosite din plin, ele vor contribui la obținerea u­­nor recolte bogate. Ele dove­desc, totodată, hărnicia și con­știinciozitatea cu care mun­cesc membrii cooperatori pen­tru a traduce in fapte planu­rile de producție stabilite. C. VICTOR 4 SECVENȚE DIN CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA LUCRĂRILE MN­ MM mmi NATIONALE Cuvântul deputatului Ștefan Péterfi Doresc să-mi exprim satis­facția și aprobarea deplină fa­ță de conținutul documentului cu privire la activitatea inter­națională a Republicii Socia­liste România în anul 1969, a spus deputatul Ștefan Péterfi. Darea de seamă perne în lu­mină înaltul spirit de respon­sabilitate cu care conducerea de partid și de stat a Româ­niei socialiste, tovarășul Ni­­colae Ceaușescu personal, ac­ționează pentru a transpune in viață principiile și coordo­natele fundamentale ale po­liticii externe a țării. Aș menționa aici amploarea și multilateralitatea acestei ac­tivități, bogăția de forme și metode, de acțiuni și inițiative folosite, menite să ducă la în­tărirea prieteniei, colaborării și alianței cu toate țările so­cialiste — ca element central al politicii noastre externe — dezvoltarea colaborării inter­naționale și a conlucrării paș­nice cu toate țările lumii, in­diferent de orînduirea lor so­cială, participarea crescîndă la activitatea consacrată so­luționării pașnice a probleme­lor litigioase, întăririi păcii și securității. Orientarea permanentă și conducerea directă de către partid a politicii noastre ex­terne și asigură un caracter științific și realist, îi permit să discearnă — pe baza anali­zei marxist-leniniste a feno­menelor — tendințele ce pre­valează în relațiile internațio­nale, forțele motrice ale evo­luției istorice, perspectivele și direcțiile de dezvoltare a eve­nimentelor. Aș dori, în acest sens, să subliniez — ca un e­­xemplu — justețea concluziei, relevată în repetate rânduri de partidul nostru, că, în lumea contemporană rezolvarea reală a problemelor majore interna­ționale impune participarea activă a tuturor statelor, mari, mijlocii și mici, creșterea con­tinuă a răspunderii și apor­tului fiecărei națiuni la salv­gardarea păcii și securității. Desigur, sunt de înțeles ro­lul deosebit pe care îl au ță­rile mari în viața internațio­nală, răspunderea lor în rezol­varea problemelor cu care es­te confruntată lumea contem­porană. Așa cum sublinia to­varășul Nicolae Ceaușescu, partidul și guvernul nostru țin seama, totodată, de faptul că în lume există țări mari im­perialiste și țări mari socia­liste, și că în politica promo­vată de acestea există deose­biri esențiale; pornind de aici, subliniem rolul important al marilor țări socialiste în asi­gurarea păcii. In același timp, viața arată cu deplină clari­tate că asigurarea păcii poa­te fi numai rodul coo­perării active a tuturor state­lor lumii. Este imbucurător să constatăm faptul că tot mai multe state fie mari, mici și mijlocii promovează o po­litică de pace și colaborare, se împotrivesc dominației și dictatului cercurilor imperia­liste, aducîndu-și o contribu­­­ție mereu crescîndă la soluțio­narea problemelor internațio­nale. Experiența O.N.U., ini­țiativele privind organizarea securității europene, lucrările diferitelor organisme și reu­niuni internaționale privind problema dezvoltării demon­strează fără putință de tăgadă creșterea continuă a aportului țărilor mici și mijlocii la o­­pera de destindere interna­țională. Participarea largă a tuturor statelor la viața politică pe a­­rena internațională favorizea­ză promovarea unei politici noi în relațiile dintre popoare, corespunzătoare intereselor lor, țelurilor progresului so­cial, contribuie la restrângerea sferei de acțiune și domina­ție a cercurilor reacționare — care nu mai pot dicta astăzi, ca pe vremea „sfintelor a­­lianțe“, destinele popoarelor. In strânsa unitate, realizată armonios și consecvent, între interesele naționale ale țării noastre și interesele generale ale socialismului și progresu­lui în lume, rezidă unul din­tre principalele izvoare ale forței și vitalității politicii in­terne și externe a Partidului Comunist Român, ale sprijinu­lui activ pe care întregul nos­tru popor, întreaga noastră națiune socialistă îl acordă a­­cestei politici. Alături de poporul român — a spus vorbitorul — naționa­litățile conlocuitoare sprijină cu hotărâre politica partidu­lui și guvernului nostru, atît în lupta pentru înflorirea mul­tilaterală a patriei noastre so­cialiste, cit și pe planul rela­țiilor internaționale, al con­tribuției țării la mersul înain­te al socialismului, la crește­rea influenței acestuia în lu­me. Vedem în aceasta nu nu­mai un izvor de mîndrie ci și o obligație și o îndatorire su­premă față de Partidul Co­munist Român, față de patria noastră — Republica Socialis­tă România. In încheiere, în numele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară din România, asigur conducerea partidului și statu­lui nostru că vom depune și in viitor toate eforturile pen­tru traducerea în viață a pro­gramului adoptat de Congresul al X-lea al partidului, contri­buind astfel la ridicarea țării pe culmile înalte a­le progre­sului și civilizației socialiste, la sporirea rolului său în lup­ta pentru pacea și libertatea popoarelor. HYMAN Solistul concertului de astă seară și iniine dimineață al Filarmonicii din Cluj este vio­lonistul Hyman Bress, care va interpreta Concertul nr. 7 in Re major de Mozart. Cetățean canadian,­­ Hyman Bress s-a stabilit in Franța, de unde întreprinde diverse turnee în Europa și America, fiind aclamat și elogiat de presa de specialitate, care îl consideră ca un „violonist de BRESS prim rang și un muzician de cea mai nobilă calitate" („Co­penhagen Politiken"). Hyman Bress posedă o vioară Guarnieri datînd din 1739. Programul concertului diri­jat de Erich Bergel va mai cuprinde Concertul pentru or­chestră de coarde de Tudor Ciortea și Simfonia a VII-a în do minor de Bruckner. (M C. F.) Unde mergem azi și miine? CASA DE CULTURA A STUDENȚILOR. AZI, ora 17,30 — festival folcloric — formațiile sindicatelor C.F.R. și Clu­jeana și Cooperativa „Drumul Nou“. MÎINE: ora 17,30 — spectacol prezentat de premianții festivalului folcloric „Dragu-mi-î să cânt să joc“ din municipiul Cluj. CASA MUNICIPALA DE CULTURĂ CLUJ: In sala din Piața Libertății nr. 24. MÎINE: ora 10,30 — spectacol de tea­tru cu comedia în două părți „M­OMIC“ de A. Bursan și C. Panco, iar la ora 39,30 spectacol, în limba maghiară, cu piesa „OMUL DE AUR“, după romanul scriitorului Jókai Mór. LUNI: ora 19,00 — spectacol de pantomime. AZI: ora 19,00 la filiala din Mănăștur a Casei munici­pale de cultură — seară de dans pentru tineret. MÎINE: ora 17.00 la filiala din Iris — spectacol de teatru cu piesa „Omul care a văzut moartea“ de V. Eftimiu, iar la filiala din Someșeni, la ora 19.00 — seară de dans pentru tineret și concurs de poezie. CASA PRIETENIEI ROMÂNO-SOVIETICE. AZI: ora 39.00 — expunerea „Prezențe românești la tirguri și expo­ziții internaționale“. Va vorbi Ștefan Sonea, cercetător știin­țific. Va urma un program de filme documentare. PROGRAMUL CU­MPLI­[IIIIIR SPORTIVE BASCHET. Duminică, la ora 9, va avea loc în sala Arma­tei întâlnirea de divizie B dintre formațiile feminine Re­cord Cluj — Metalul Salonta. La ora 10,30 echipa feminină de divizie A, Armata Cluj, întîlnește formația Politehnica București. In cadrul campionatului masculin, la ora 10,30, în Sala sporturilor, va avea loc meciul dintre Universita­tea Cluj — Rapid București. VOLEI. In cadrul diviziei B, se vor disputa, duminică, două întîlniri: în sala Armatei, la ora 12: C.F.R. Cluj — Voința Arad (masculin), în Sala sporturilor, la ora 9: Me­dicina Cluj — Voința Brașov (feminin).­­HANDBAL. Sîmbătă și duminică, terenul Universității din Bulevardul Lenin va găzdui patru jocuri de verificare, du­pă următorul program: sîmbătă, ora 16: Școala sportivă Cluj — Voința Oradea (feminin), ora 17: „U“ Cluj — Poli­tehnica Cluj (masculin). Duminică, ora 10: Școala sportivă Cluj — Voința Oradea (feminin), ora 11: „U“ Cluj — Medi­cina Tg. Mureș (masculin). FOTBAL. In cadrul diviziei naționale A, se va disputa, pe stadionul din parcul orașului, întilnirea dintre formațiile C.F.R. Cluj și Crișul Oradea. Jocul se va disputa la ora 16. In deschidere, la ora 14,15, se întîlnesc echipele de tineret rezerve ale celor două formații. Terenul „Clujeana“ găzduiește duminică, la ora 11, întâl­nirea de divizie C dintre Tehnofrig Cluj și Arieșul Cîmpia Turzii. POLO PE APĂ. Turneul internațional, început aseară, continuă azi și miine in bazinul acoperit, după următorul program: azi, ora 18: Dinamo Magdeburg — ȚSKA Sep­­temvri Sofia; ora 19: Voință Cluj — Medvesciak Zagreb; duminică, ora 11: ȚSKA Septemvri — Medvesciak; ora 12: Voința — Dinamo. •> CURIER ARTISTIC • între 28 și 31 martie a.c., Opera Română din Cluj va face un turneu în orașele Si­biu, Cisnădie, Sebeș Alba, în programul spectacolelor: Rigo­­letto, Bărbierul di­n Sevilla, Cavaleria rusticană. Paiațe. • La Opera Maghiară de Stat din Cluj, două spectacole extraordinare cu concursul lui Dionisie Ludovic Konya de la Opera Română din București. aseară a cîntat în Traviata, iar duminică va cînta în Bank- Ban, de Erkel Ferencz (rolul Tiborc). • Pe adresa cvartetului de coarde al Filarmonicii din Cluj — Ștefan Ruha, Vasile Horváth, Vasile Fi­löp, Iacob Dula — au sosit diplomele premiului IV, obținut la con­cursul din vară de la Liège. • La Teatrul Național se repetă viitoarea premieră cu Doctor în filosofie de B. Nu-Sié, în regia Rodicăi Radu. • Zilele trecute a apărut în librării o nouă carte tipă­rită de Editura „DAGIA­i Ni­­colae Stoe — Drumul spre sol­­stițiu. In curând în librării — alte cărți ale editurii clujene: Aurel Rău — La marginea deșertului Gobi, Olga Caba — Versuri, Bazso Zsigmond — Toamnă zăludă (proză în limba maghiară). mice publicitate ■ Vînd Fiat 850, în stare bună. Informații. Strada Pe­tőfi nr. 10. (1126) ■ Vînd „Practika" nou, o­­biectiv Tessar. Relații, tele­fon 1­62-24, între 17—19. (1125) ■ Vînd motocicletă I.J. cu ataș. Strada Petőfi nr. 2. (1133) ■ Ofer cameră-bucătărie, loc pentru garaj. Ger, în Gheorgheni, mai mare. Con­stanța 11. (1128) ■ Caut femeie îngrijire co­pil. Strada Transilvaniei nr. 27. (1131) ■ Cu adincă durere anun­țăm încetarea din viață a iubitului nostru tată și bunic GRINDEAN GHEORGHE, pensionar C.F.R. înmormântarea va avea loc duminică, 29 martie 1970, de­­la capela cimitirului Mănăștur. Familia îndurerată (149) FĂCLIA PfTCIHA I MANIFESTĂRI ÎN CADRUL CENTENARULUI LENIN Ieri după-amiază a avut doc la sala mare a Casei de cultură a studenților din Cluj — în cadrul ma­nifestărilor consacrate îm­plinirii a 100 de ani de la nașterea lui Lenin —, im simpozion, organizat din inițiativa Comitetului de partid al Centrului uni­versitar Cluj și a Universi­tății „Babeș-Bolyai". Sim­pozionul „Ideile leniniste cu privire la dezvoltarea complexă a economiei na­ționale" a cuprins expune­rile: „Dezvoltarea comple­xă a economiei naționale — constantă a politicii e­­conomice a Partidului Co­munist Român de făurire a societății socialiste" de prof. univ. dr. A. Negu­­cioiu; „Perfecționarea structurii pe ramuri a in­dustriei — caracteristica e­­sențială a economiei națio­nale" de conf. dr. G. Olah; „Dezvoltarea complexă a economiei naționale — fac­tor important al creșterii productivității muncii" de rector univ. I. Szűcs: „Semnificația actuală a teoriei leniniste despre centralismul democratic și lărgirea autonomiei în con­ducerea economiei naționa­le" de conf. uni­v. I. Lupu­­țiu. Expunerile prezentate au fost primite cu un deose­bit interes de către cei prezenți. * Ieri, la Teatrul Național din Cluj a avut loc un simpozion cu tema „Lenin despre artă și literatură". La simpozion a p­licat de par­te oameni de artă și lite­ratură din Cluj. Expune­rile în ca­drul simpozionu­lui au fost făcute de către scriitorul Alexandru Că­­prariu, directorul Editurii „Dacia“, și conf. univ. Ion Vlad, redactor șef adjunct al revistei „Tribuna“. ★ La căminul cultural din Dîmbul Rotund, în fața unei numeroase asistențe, profesoara Margareta Po­leș, a prezenta­t expunerea „Pe drumul lui Lenin". întreprinderea de construcții și montaje Cluj I­i FRUNTAȘĂ PE RAMURĂ Sunt multe elemente care ar putea fi utilizate pentru argu­mentarea hărniciei, inaltei competențe sau dăruirii cu care participă colectivul între­prinderii de construcții și montaje din Cluj la edificarea bazelor materiale ale socie­tății noastre socialiste. De la Baia Mare și pînă la Făgăraș, de la Oradea pînă la Tîrgu Mureș, aproape în fiecare lo­calitate mai însemnată oame­nii I. C. M.-ului au clădit și au înzestrat unități productive, ale căror denumiri au primit o rezonanță puternică. Amin­tim, din ele, luate la întîmplare, citeva: Combina­tul de celuloză și hirtie din Dej, Uzina de alumi­nă din Oradea, Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tirgu Mureș, Fabrica de în­grășăminte Făgăraș, Trăgăto­­ria de oțel tare, fabrica de cabluri și laminorul —­ia In­dustria firmei din Cîmpia Turzii, secția pantotenat de calciu a Fabricii de medica­mente Terapia Cluj etc. Nu­mărul lor — fuind în consider­­are numai cele mai importan­te — întrece cifra de 130. In de­ceniul de activitate pe care l-au încheiat nu de mult, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de la I.C.M. au­ în­corporat în clădirile obiective­lor construite mai mult de 370 000 tone de ciment, 215 000 tone de cărămidă, 26 000 tone de țevi, 2 300 kilometri de cabluri ș. a. m. d. Dar cel mai edificator ar­gument este faptul, că în cei 10 ani de activitate, întreprin­derea de construcții și mon­taje a realizat toate obiective­le industriale la termenele prevăzute, îndeplinind siste­matic planurile anuale. Hărni­cia, promptitudinea și corecti­tudinea în respectarea obliga­țiilor asumate de-a lungul de­ceniului au fost recunoscute și apreciate de forurile com­petente, acordînd colectivului de patru ori, consecutiv, titlul de întreprindere evidențiată pe ramură, iar pe anul 1067 titlul de întreprindere frun­tașă pe ramură, împlinirea deceniului de activitate a­ adus colectivului noi satisfacții, in primul rind cea a datoriei exemplar în­deplinite (planul anua­l pe 1969 a fost depășit cu lucrări in valoare de 31 milioane lei), iar in al doilea rind readuce­rea la Cluj a mult rivnitului steag roșu de întreprindere fruntașă in întrecerea pe ra­mură. Evenimentul este în­­tîmpinat în modul tradițional, azi cind­lor li se luminează simbolul înaltei aprecieri — steagul de fruntaș — colectivul raportează îndeplinirea planu­lui pe trimestrul 1 1970 cu două zile înainte de termen ceea ce corespunde realizării, peste prevederi a unor lucrări in valoare de 6 000000 lei. DORIȚI SĂ VĂ BRONZAȚI RAPID? _ ÎNTREBUINȚAȚi „LITORAL“, amulsie pentru bronzare fără expunere la soare. Cu numai T0 lei ți urmînd in­strucțiunile de pe ambalaj vă bronzați perfect în timp minim. ★ NU UITAȚI: pentru prevenirea ți tratarea fenomene­lor de îmbătrânire a pielii crema de față „GEROVITAL H3“ este de neinlocuit ți costă numai 15,75 lei. (906/d) LOTO Tragerea din 27 martie 1970. Extragerea T: 2­, 2, 89, 64, 3d, 27, 11, 72, 77. Fond de premii: 683 934 lei. Extragerea a H­ai 88, 37, 78, 40, 42, 26, TI. Fond de premii : 624 283 lei.

Next