Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-16 / 7213. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXV — NR. 7213 M"^M"^înerM^ianUari^970^^^[|^4^ag^^^T­^*l,*l*l‘ Fabrica de bujii „Sinterom" Cluj. Inginerul Mircea Man și strungarul Matei Mureșan discutând despre calitatea unor repere ale bujiilor RELAȚIA ȘTIINȚĂ PRODUCȚIE ȘI ITINERARE IN PREGĂTIREA ECONOMIȘTILOR • Necesitați • Păreri • Propuneri i # Posibilități de realizare 1 Despre contactele, cooperă­rile și interacțiunile între in­stitutele de Invățămînt supe­rior și retreprinderi, respec­tiv între oameni de știință , cercetători și specialiști din industrie, despre roadele a­­cestor contacte, s-a scris și s-ar mai putea scrie încă mult. Se pune problema însă cum să se perfecționeze în continuare această colaborare, ce este de făcut petru crește­rea eficienței muncii de cer­cetare în interesul producției — pe de o parte, și al știin­ței — pe de altă parte. La această întrebare, precum și modul cum trebuie organiza­tă mai bine practica studen­ților și a absolvenților eco­nomiști, s-a căutat răspuns cu ocazia unei consfătuiri între cadre didactice de la Faculta­tea de științe economice a U­­niversității „Babeș-Bolyai“ și specialiști din industrie. La dezbateri au participat to­varășii Remus Bucșa, prim-se­­cretar al Comitetului munici­pal Cluj al P.C.R., conf. dr. Aurel Negucioiu, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“, dr. Constantin Olah, decan, Crișan Roman, prodecan, Eu­gen Kerekes, șeful catedrei de economie, organizare și planificare, Zoltán Szigeti, șe­ful catedrei de contabilitate, Constantin Tulai, lector la ca­tedra de finanțe și credit, Ioan Covaci, lector la cate­dra de economie politică, A­­chim Baicu, asistent la cate­dra de contabilitate a Facul­tății de studii economice, Ion Negrea, directorul uzinei Car­­bochim, Nicolae Ciovîrnache, directorul comercial al Com­binatului de pielărie și încăl­țăminte, Nicolae Beuran, di­rectorul Direcției de sistema­tizare, arhitectură și proiec­tarea construcțiilor Cluj, Lu­dovic Torjai, directorul eco­nomic al Combinatului ali­mentar, Traian Pintea, direc­torul Cabinetului județean de organizare științifică a pro­ducției și a muncii, Zoltán Bálint, director adjunct al Centrului de calcul Cluj. Este incontestabil că în pe­rioada actuală, cînd în în­treaga economie are loc un proces de perfecționare a con­ducerii și planificării, strânge­rea și permanentizarea cola­borării a devenit o necesitate. In Cluj sunt create condițiile înfăptuirii acestui deziderat, Cabinetul județean de orga­nizare științifică a producției și a muncii prin consfătuiri comune, sesiuni de comunicări științifice sau participarea di­rectă a oamenilor de știință la rezolvarea diferitelor teme date în întreprinderi îndepli­nind acest oficiu. Pe primul plan al activității și colabo­rării oamenilor de știință tre­buie să se situeze rezolvarea problemelor centralelor și combinatelor industriale. Ne­cesită soluționare și proble­ma stimulării materiale a co­ I Teodor ROȘCA, asistent la Facultatea de studii economice Cluj (Continuare în pag. a Ill-a) I încheierea ședinței de lucru a conducerilor și specialiștilor cooperativelor agricole In zilele de 13-15 ianuarie a.c. au avut loc ședințele de instruire a cadrelor de conducere și specialiștilor din coo­perativele agricole din județ privind aplicarea măsurilor stabilite în hotărîrea plenarei consiliului U.N.C.A.P. în le­gătură cu perfecționarea organizării normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole. In cadrul acestor ședințe au fost prezentate expuneri și s-au dat răspunsuri la întrebările puse de participanți refe­ritoare la aplicarea măsurilor prevăzute în hotărîre. In ședința de lucru, care a avut loc ieri dinpă-amiază în sala Casei universitarilor, au participat președinții, conta­­bili-șefi, specialiștii cooperativelor agricole, și medicii ve­terinari de la circumscripțiile zoo-veterinare. De aseme­nea au luat parte membri ai biroului, activiști ai Comitetu­lui județean de partid, lucrători ai Direcției agricole și Uniunii județene a cooperativelor agricole, secretarii și loc­țiitorii de secretari ai comitetelor comunale de partid, pre­cum și conducători și specialiști ai unor instituții cu pro­fil agricol. In încheierea lucrărilor ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel DUCA, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Ju­dețean de partid. Vorbitorul a subliniat sarcinile de răs­pundere ce revin organelor și organizațiilor de partid, or­ganelor agricole județene, conducerilor și specialiștilor coo­perativelor agricole pentru aplicarea judicioasă a indicații­lor date de conducerea partidului și a măsurilor prevăzute de hotărîrea plenarei consiliului U.N.C.A.P. în scopul îm­bunătățirii multilaterale a activității cooperativelor agricole, realizării sarcinilor de plan pe anul 1970 privind creșterea producției agricole și consolidarea economică a unităților agricole cooperatiste. EXPUNEM feri dimineață, In **­­la mare a Școlii de partid din Cluj, tovarășul prof univ. dr. Petre Constan­tin, șef-adjunct al Secției de propagandă a Comite­tului Central al Partidu­lui Comunist Român, a ținut o expunere asu­pra principalelor aspec­te ale politicii interne și externe a partidului și sta­tului nostru. A fost pre­zent tovarășul Roman Morar, secretar al Comite­tului județean de partid. Expunerea a fost audiată de activiștii Comitetului județean de partid, secre­tarii comitetelor comunale de partid și locțiitorii an­cestori. Aceeași expunere a fost ținută In fața cadrelor di­dactice care predau științe sociale, precum și In fața activelor asociației studen­țești și organizației muni­cipale U.T.C. Nicolae Mihail, cercetător principal la Centrul de cercetări biologice Cluj, studiind la binocular forme inferioare de viață ȘEDINȚĂ DE LUCRU­ ­ri și mîine are loc la Cluj o ședință de lucru la care participă toți directorii căminelor culturale din ju­deț. Programul prevede o analiză amănunțită a activi­tății cultural-educative și ar­tistice desfășurate în perioa­da anului trecut: trei in­formări, prezentate de cămi­nele culturale din Viișoara, Dăbîca și Frata, referitoare la educația și informarea științifică a oamenilor mun­cii, asigurarea bazei materia­le a căminelor culturale și stadiul actual al pregătirii formațiilor artistice în ve­derea participării..la Bienala de teatru „I. L. Caragiale“, festivalul de coruri „G. Di­ma" și festivalul județean „Cântec, joc și port someșan“. Programul mai prevede participarea tuturor directo­rilor de cămine culturale la spectacolul de asta-seară cu opera „Aida", iar pentru mîine prezentarea și dezbate­rea planului de măsuri al Comitetului județean pentru cultură și artă pe perioada de iarnă și pe întreg anul 1970. „Copaci albi" Fotografia de Gh. VERMEȘAN LA 33 DE ANI Ziarul nostru a început publicarea unor anchete socia­le în cadrul rubricii încotro, omule? Vom continua publi­carea acestor anchete, rubrica avind insă un alt titlu: Cărări pierdute. Un camion tamponează un stîlp, un copac, o altă mași­nă sau chiar un zid. Iată un fapt firesc, întîlnit. Dar, de îndată ce stîlpul de telegraf tamponează un autocamion, nu mai poate fi vorba de o intimplare firească. Dimpotri­vă, aici intrăm în lumea sen­zaționalului și a tragediei. In cazul pe care-l discutăm sen­zaționalul este simplu și dra­matic: un stîlp electric a tamponat un autocamion !! De ce? Cum? Să încercăm să explicăm. Ioan Pastor, domiciliat în comuna Dăbîca nr. 249, a por­nit cu bicicleta, după-amiază la ora 16, spre Complexul porcin Bonțida, unde era an­gajat ca muncitor necalificat. Se ducea să-și ridice salariul. A luat banii și s-a întors, spre casă, tot pe bicicletă. Deci, nu era vorba de camion, el nu avusese niciodată camion, nici o altă mașină, nici mă­car permis de conducere. In Luna de Jos s-a oprit la bufet unde a băut 100 grame spumă de drojdie. Cine știe dacă n-a fost mai mult, dacă n-a băut și-n altă parte?! Și-a conti­nuat drumul pînă la Dăbîca — cătun unde s-a oprit iar­ în localul Școlii de patru ani era horă. Și băutură. A in­trat acolo in jurul orei 21. A dansat, a băut și s-a distrat pînă în jurul orei 2. Omul acesta are soție și copii. Dar, n-a considerat că e bine să bea o țuică, două, dar apoi să se ducă acasă treaz, limpede la minte. Nu s-a gîndit că-l așteaptă copiii și nevasta. Nu s-a gîndit că în timp ce el se distra la ho­ră ca un june de 20 de ani, romantic și nepăsător, ne­­vastă-sa îl aștepta îngrijorată, își spăla și culca copiii, își sfîrșea lucrul în casă. In a­­ceste clipe, Ioan Pastor avea o altă mare „dragoste“: bău­tura. Și iată-ne ajunși în lu­mea de groază și de scârbă a alcoolului, despre care atît de mult s-a scris și se scrie. Cu îngăduința cititorului voi re­produce o cugetare a bătrânu­lui filozof Seneca: „Beția este nebunia voită, premeditată Tot ce e e rău, toată pornirea rea este pricinuită de beție. Ea distruge demnitatea ome­nească. Și nu împiedică pe om de la crime. Beția este întot­deauna însoțită de cruzime“. Să vedem ce s-a întimplat în cazul de față. In jurul orei 2, Ioan Pastor a ieșit de la horă și a văzut un camion ce sta­ționa pe partea dreaptă a drumului. A rugat un cetă­țean să-i pună bicicleta în ca­ C. VIOREL (Continuare In pag. a lll­a) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 15. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu și Nicolae Plopeanu, transmit: In continuarea vizi­tei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, președinte­le Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineața, la Rieka, im­portant centru industrial al Croației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întâmpinat cu căldură de Dra­­gutin Haramia, președintele Venei Executive a R.S. Croa­ția, Neda Andrici, președinte­le Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte a­­le dezvoltării industriale a Iu­goslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Dră­­gănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nico­­lae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, și Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pen­tru navele maritime, mașini unelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului ro­mân și personalităților care îl însoțesc — în numele colec­tivului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzi­nei, Marko Șeliakovici, a în­fățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprin­derii, de la micul atelier de reparații fondat cu peste un secol în urmă, pînă la mo­derna uzină de azi. Directorul uzinei și-a expri­mat deosebite satisfacție in legătură cu colaborarea exce­lentă în producție, statorni­cită între „Torpedo” și unele întreprinderi din­­ România, cum sînt întreprinderea de U­­tilaj Energetic din București, Uzina de autocamioane „Stea­gul Roșu“ din Brașov și Uzi­nele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele sec­țiilor de fabricare și asambla­re a motoarelor Diesel, înal­tul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producție, de randamentul și nivelul de automatizare ale producției. Premierul român s-a întreținut de asemenea, cu un grup de tehnicieni de la Uzina de autocamioane din Brașov, aflați aici în cadrul colaborării dintre cele două întreprinderi. Apoi, președintele Consiliu­lui de Miniștri a vizitat Șan­tierele navale „3 Mai“ din Rieka. Avînd o producție a­­nuală de 10 nave, cu un de­plasament variind între 15 000 și 68 000 de tone, șantierele dispun, totodată, de o fabri­că de motoare Diesel, cu ca­re sînt utilate navele produ­se. întreaga producție este destinată exportului. Amintind că aici au fost construite și două nave pen­(Continuare in pag. a IV-a) CHIPUL OMULUI E ușor a-ți propune o ase­menea treabă. Mai apoi, în­să, în fața faptului, stai, "te gîndești, eziți. Evident, nu vei reuși. Sau vei reuși par­țial doar. Mă oblig să simt eventuala nedumerire, iniția­lă, a studentului în situația de a alege dintre dascăli pe cel mai apropiat, pe cel mai po­trivit sau mai drag. Dar nu reușesc. Nu l-am avut nicio­dată dascăl pe profesorul doc­tor docent Ion Manta, de la catedra de biochimie a I.M.F. In afara celor aproape trei o­­re de discuții. Vreau să spun de ascultare respectuoasă. Pentru că profesorul vorbea: N­ ascultam doar, cu ușoara deferență a celui ce nu va fi, probabil, niciodată obligat să repete cele auzite în condiții­le, oricum ceva mai austere, ale unui examen. Mă oblig, mai apoi, să asimilez senzația firească de mulțumire a pro­fesorului Ion Manta, atunci când, in urma a două temeini­ce sondaje făcute printre stu­denți, este ales cu majorita­te drept cel mai prețuit pro­fesor din institut. Evident, și calea aceasta mi se închide pentru că n-am avut în fața ochilor niciodată un audito­riu numeros, obligat să mă as­cult­, cu spectrul ulteriorului examen în față. Este un fel de a vorbi acesta, un limbaj mai aparte al studenților, pen­tru ca în cazul profesorului Ion Manta spectrul amintit rămîne o figură de stil numai foarte mulți dintre cei aseme­nea mie vor putea, dacă vor vrea, să învețe ceva de la cei asemenea profesorului Ion Manta. PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE a ceea ce se cheamă examen studențesc în graiul unora. Nu-mi rămîne, așadar, decît să stau comod pe fotoliu, evi­­tînd senzația de inferioritate, în favoarea unei atitudini ce­va mai degajate. Oricînd, întrebînd, nu fac altceva decît să întrerup un monolog, continuu și poate obositor pentru domnia sa. V. CHIOREANU (Continuare în pag. a lll-a) SENTIMENTE ȘI FRIGIDERE Celebrul atomist Oppenheimer elogia ati­tudinea omului de știință ca pe o dimensiu­ne a esteticii exacte, care „își are frumusețea ei și pare să fie cu deosebire pe măsura omului pe pămînnt. Aș extinde această idee, ca posibilitate de demonstrație, la toate do­meniile activității umane, dar, în primul rînd, la epoca de acumulare, de tezaurizare de către tineri a cuceririlor omului peste milenii. Aș spune că există o estetică a acu­mulării, definită pe spirala a­­titudinii etice. Acumularea nu poate fi un divertisment ba­nal, o pantomimă fără sub­stanță afectivă, îmi displace a­­dolescentul cu rnctus de sufe­rințe dentare, cu mască de­ perpetuu contra­riat, cu aversiune pentru propozițiile sim­ple, pertinent din obligație, firav în cursivi­tatea lingvistică, dacă e vorba de cronologia evenimentelor feudale în Balcani, și bolnav de logoree, cînd se ivește un prilej fotba­listic sau „pop"; împi, displace vehicolul zîm­­băreț­­ al atotștiinței, cînd nu mi se indică exact izvorul Gangelui și anul căderii impe­riului roman, dar mi se dau amănunte de­spre meniul Barbarei Parkins sau despre aventurile Elizabeth-ei Taylor, îmi displace adolescentul glacial, ieșit parcă din frigide­rul reglat la maximum. Inevitabil, îmi dis­place pedagogul — deci, responsabilul cu in­strucția și educația adolescentului­­ — care se lasă ispitit de comoditatea aparentă a pro­fesiei, care citește romane din colecția „Enig­ma“ în timpul lecției, care leagă peltic trei­­patru cuvinte despre cauze și efecte, care preschimbă comorile evidente în barbiturice, inevitabil, îmi displace acest om îngăduitor, incoherent, stingher, sentimental, a­cardiac și nemanifest Pe cine condamn mai mult, cred că este cel puțin clar. Sentimentele nu se cultivă și nu se conservă în frigidere. Indiferența, forma­lismul, șablonul , dăruirii, transmiterii vor întâlni tot­deauna blazarea, sila, neîncre­derea, glacialitatea ucigătoare a acumulării. Iar dacă există o estetică a acu­mulării, ea este și a transmiterii: ținuta sta­tuară în fața adevărurilor simple sau com­plexe, eleganța frazării spuse sau scrise, exactitatea reproducerii, posibilitatea unor variații infinite pe o temă dată, delectarea în fața necunoscutului descoperit, pioșenia și respectul pentru gloria înaintașilor dobîn­­ditori, ar fi, poate, sumare elemente de con­duită. Viața, iar transmiterea și acumularea țin de ea, nu este un divertisment; sentimen­tul autentic este o virtute absolută și nu permite mistificarea conservării sale în fri­gidere. Ion ARCAȘ lifiinîi „LENIN ȘI ROMANII”. Aseară, la Ca­sa prieteniei româno­­sovietice, a avut loc, în colaborare cu Comitetul municipal Cluj al U.T.C., simpozionul „LENIN ȘI ROMANII”, cu oca­zia sărbătoririi centenarului nașterii lui V. I. Lenin. Au vorbit prof. dr. docent Mihail Dan și lector univ. Vasile Avram. Simpozionul a fost urmat de documentarul Lenin la Kremlin și filmul artistic Ceapaev. • Președintele R.S.F. Iu­goslavia, Iosip Broz Tito, va face o vizită de prietenie în Sudan în cea de-a doua ju­mătate a lunii februarie a­­nul acesta, la invitația pre­ședintelui Consiliului Co­mandamentului Revoluției, generalul Gaafar Mohammed El-Numeiry, anunță agenția Toning. 0 Zestrea flotei noastre de pescuit oceanic s-a mă­rit cu încă o navă de ma­re capacitate. Este vorba de traulerul „Sinoe“, con­struit pentru țara noastră la șantierele navale Gdansk din Polonia. Vasul prevă­zut cu echipament tehnic modern, poate realiza in cadrul unei curse o pro­ducție de 1000 tone de pește și făină de pește.

Next