Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-01-16 / 7213. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXV — NR. 7213 M"^M"^înerM^ianUari^970^^^[|^4^ag^^^T^*l,*l*l‘ Fabrica de bujii „Sinterom" Cluj. Inginerul Mircea Man și strungarul Matei Mureșan discutând despre calitatea unor repere ale bujiilor RELAȚIA ȘTIINȚĂ PRODUCȚIE ȘI ITINERARE IN PREGĂTIREA ECONOMIȘTILOR • Necesitați • Păreri • Propuneri i # Posibilități de realizare 1 Despre contactele, cooperările și interacțiunile între institutele de Invățămînt superior și retreprinderi, respectiv între oameni de știință , cercetători și specialiști din industrie, despre roadele acestor contacte, s-a scris și s-ar mai putea scrie încă mult. Se pune problema însă cum să se perfecționeze în continuare această colaborare, ce este de făcut petru creșterea eficienței muncii de cercetare în interesul producției — pe de o parte, și al științei — pe de altă parte. La această întrebare, precum și modul cum trebuie organizată mai bine practica studenților și a absolvenților economiști, s-a căutat răspuns cu ocazia unei consfătuiri între cadre didactice de la Facultatea de științe economice a Universității „Babeș-Bolyai“ și specialiști din industrie. La dezbateri au participat tovarășii Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., conf. dr. Aurel Negucioiu, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“, dr. Constantin Olah, decan, Crișan Roman, prodecan, Eugen Kerekes, șeful catedrei de economie, organizare și planificare, Zoltán Szigeti, șeful catedrei de contabilitate, Constantin Tulai, lector la catedra de finanțe și credit, Ioan Covaci, lector la catedra de economie politică, Achim Baicu, asistent la catedra de contabilitate a Facultății de studii economice, Ion Negrea, directorul uzinei Carbochim, Nicolae Ciovîrnache, directorul comercial al Combinatului de pielărie și încălțăminte, Nicolae Beuran, directorul Direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor Cluj, Ludovic Torjai, directorul economic al Combinatului alimentar, Traian Pintea, directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii, Zoltán Bálint, director adjunct al Centrului de calcul Cluj. Este incontestabil că în perioada actuală, cînd în întreaga economie are loc un proces de perfecționare a conducerii și planificării, strângerea și permanentizarea colaborării a devenit o necesitate. In Cluj sunt create condițiile înfăptuirii acestui deziderat, Cabinetul județean de organizare științifică a producției și a muncii prin consfătuiri comune, sesiuni de comunicări științifice sau participarea directă a oamenilor de știință la rezolvarea diferitelor teme date în întreprinderi îndeplinind acest oficiu. Pe primul plan al activității și colaborării oamenilor de știință trebuie să se situeze rezolvarea problemelor centralelor și combinatelor industriale. Necesită soluționare și problema stimulării materiale a co I Teodor ROȘCA, asistent la Facultatea de studii economice Cluj (Continuare în pag. a Ill-a) I încheierea ședinței de lucru a conducerilor și specialiștilor cooperativelor agricole In zilele de 13-15 ianuarie a.c. au avut loc ședințele de instruire a cadrelor de conducere și specialiștilor din cooperativele agricole din județ privind aplicarea măsurilor stabilite în hotărîrea plenarei consiliului U.N.C.A.P. în legătură cu perfecționarea organizării normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole. In cadrul acestor ședințe au fost prezentate expuneri și s-au dat răspunsuri la întrebările puse de participanți referitoare la aplicarea măsurilor prevăzute în hotărîre. In ședința de lucru, care a avut loc ieri dinpă-amiază în sala Casei universitarilor, au participat președinții, contabili-șefi, specialiștii cooperativelor agricole, și medicii veterinari de la circumscripțiile zoo-veterinare. De asemenea au luat parte membri ai biroului, activiști ai Comitetului județean de partid, lucrători ai Direcției agricole și Uniunii județene a cooperativelor agricole, secretarii și locțiitorii de secretari ai comitetelor comunale de partid, precum și conducători și specialiști ai unor instituții cu profil agricol. In încheierea lucrărilor ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel DUCA, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Județean de partid. Vorbitorul a subliniat sarcinile de răspundere ce revin organelor și organizațiilor de partid, organelor agricole județene, conducerilor și specialiștilor cooperativelor agricole pentru aplicarea judicioasă a indicațiilor date de conducerea partidului și a măsurilor prevăzute de hotărîrea plenarei consiliului U.N.C.A.P. în scopul îmbunătățirii multilaterale a activității cooperativelor agricole, realizării sarcinilor de plan pe anul 1970 privind creșterea producției agricole și consolidarea economică a unităților agricole cooperatiste. EXPUNEM feri dimineață, In **la mare a Școlii de partid din Cluj, tovarășul prof univ. dr. Petre Constantin, șef-adjunct al Secției de propagandă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a ținut o expunere asupra principalelor aspecte ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru. A fost prezent tovarășul Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid. Expunerea a fost audiată de activiștii Comitetului județean de partid, secretarii comitetelor comunale de partid și locțiitorii ancestori. Aceeași expunere a fost ținută In fața cadrelor didactice care predau științe sociale, precum și In fața activelor asociației studențești și organizației municipale U.T.C. Nicolae Mihail, cercetător principal la Centrul de cercetări biologice Cluj, studiind la binocular forme inferioare de viață ȘEDINȚĂ DE LUCRU ri și mîine are loc la Cluj o ședință de lucru la care participă toți directorii căminelor culturale din județ. Programul prevede o analiză amănunțită a activității cultural-educative și artistice desfășurate în perioada anului trecut: trei informări, prezentate de căminele culturale din Viișoara, Dăbîca și Frata, referitoare la educația și informarea științifică a oamenilor muncii, asigurarea bazei materiale a căminelor culturale și stadiul actual al pregătirii formațiilor artistice în vederea participării..la Bienala de teatru „I. L. Caragiale“, festivalul de coruri „G. Dima" și festivalul județean „Cântec, joc și port someșan“. Programul mai prevede participarea tuturor directorilor de cămine culturale la spectacolul de asta-seară cu opera „Aida", iar pentru mîine prezentarea și dezbaterea planului de măsuri al Comitetului județean pentru cultură și artă pe perioada de iarnă și pe întreg anul 1970. „Copaci albi" Fotografia de Gh. VERMEȘAN LA 33 DE ANI Ziarul nostru a început publicarea unor anchete sociale în cadrul rubricii încotro, omule? Vom continua publicarea acestor anchete, rubrica avind insă un alt titlu: Cărări pierdute. Un camion tamponează un stîlp, un copac, o altă mașină sau chiar un zid. Iată un fapt firesc, întîlnit. Dar, de îndată ce stîlpul de telegraf tamponează un autocamion, nu mai poate fi vorba de o intimplare firească. Dimpotrivă, aici intrăm în lumea senzaționalului și a tragediei. In cazul pe care-l discutăm senzaționalul este simplu și dramatic: un stîlp electric a tamponat un autocamion !! De ce? Cum? Să încercăm să explicăm. Ioan Pastor, domiciliat în comuna Dăbîca nr. 249, a pornit cu bicicleta, după-amiază la ora 16, spre Complexul porcin Bonțida, unde era angajat ca muncitor necalificat. Se ducea să-și ridice salariul. A luat banii și s-a întors, spre casă, tot pe bicicletă. Deci, nu era vorba de camion, el nu avusese niciodată camion, nici o altă mașină, nici măcar permis de conducere. In Luna de Jos s-a oprit la bufet unde a băut 100 grame spumă de drojdie. Cine știe dacă n-a fost mai mult, dacă n-a băut și-n altă parte?! Și-a continuat drumul pînă la Dăbîca — cătun unde s-a oprit iar în localul Școlii de patru ani era horă. Și băutură. A intrat acolo in jurul orei 21. A dansat, a băut și s-a distrat pînă în jurul orei 2. Omul acesta are soție și copii. Dar, n-a considerat că e bine să bea o țuică, două, dar apoi să se ducă acasă treaz, limpede la minte. Nu s-a gîndit că-l așteaptă copiii și nevasta. Nu s-a gîndit că în timp ce el se distra la horă ca un june de 20 de ani, romantic și nepăsător, nevastă-sa îl aștepta îngrijorată, își spăla și culca copiii, își sfîrșea lucrul în casă. In aceste clipe, Ioan Pastor avea o altă mare „dragoste“: băutura. Și iată-ne ajunși în lumea de groază și de scârbă a alcoolului, despre care atît de mult s-a scris și se scrie. Cu îngăduința cititorului voi reproduce o cugetare a bătrânului filozof Seneca: „Beția este nebunia voită, premeditată Tot ce e e rău, toată pornirea rea este pricinuită de beție. Ea distruge demnitatea omenească. Și nu împiedică pe om de la crime. Beția este întotdeauna însoțită de cruzime“. Să vedem ce s-a întimplat în cazul de față. In jurul orei 2, Ioan Pastor a ieșit de la horă și a văzut un camion ce staționa pe partea dreaptă a drumului. A rugat un cetățean să-i pună bicicleta în ca C. VIOREL (Continuare In pag. a llla) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER, în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 15. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: In continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineața, la Rieka, important centru industrial al Croației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întâmpinat cu căldură de Dragutin Haramia, președintele Venei Executive a R.S. Croația, Neda Andrici, președintele Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, mașini unelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului român și personalităților care îl însoțesc — în numele colectivului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzinei, Marko Șeliakovici, a înfățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de reparații fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna uzină de azi. Directorul uzinei și-a exprimat deosebite satisfacție in legătură cu colaborarea excelentă în producție, statornicită între „Torpedo” și unele întreprinderi din România, cum sînt întreprinderea de Utilaj Energetic din București, Uzina de autocamioane „Steagul Roșu“ din Brașov și Uzinele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele secțiilor de fabricare și asamblare a motoarelor Diesel, înaltul oaspete s-a interesat de caracteristicile procesului de producție, de randamentul și nivelul de automatizare ale producției. Premierul român s-a întreținut de asemenea, cu un grup de tehnicieni de la Uzina de autocamioane din Brașov, aflați aici în cadrul colaborării dintre cele două întreprinderi. Apoi, președintele Consiliului de Miniștri a vizitat Șantierele navale „3 Mai“ din Rieka. Avînd o producție anuală de 10 nave, cu un deplasament variind între 15 000 și 68 000 de tone, șantierele dispun, totodată, de o fabrică de motoare Diesel, cu care sînt utilate navele produse. întreaga producție este destinată exportului. Amintind că aici au fost construite și două nave pen(Continuare in pag. a IV-a) CHIPUL OMULUI E ușor a-ți propune o asemenea treabă. Mai apoi, însă, în fața faptului, stai, "te gîndești, eziți. Evident, nu vei reuși. Sau vei reuși parțial doar. Mă oblig să simt eventuala nedumerire, inițială, a studentului în situația de a alege dintre dascăli pe cel mai apropiat, pe cel mai potrivit sau mai drag. Dar nu reușesc. Nu l-am avut niciodată dascăl pe profesorul doctor docent Ion Manta, de la catedra de biochimie a I.M.F. In afara celor aproape trei ore de discuții. Vreau să spun de ascultare respectuoasă. Pentru că profesorul vorbea: N ascultam doar, cu ușoara deferență a celui ce nu va fi, probabil, niciodată obligat să repete cele auzite în condițiile, oricum ceva mai austere, ale unui examen. Mă oblig, mai apoi, să asimilez senzația firească de mulțumire a profesorului Ion Manta, atunci când, in urma a două temeinice sondaje făcute printre studenți, este ales cu majoritate drept cel mai prețuit profesor din institut. Evident, și calea aceasta mi se închide pentru că n-am avut în fața ochilor niciodată un auditoriu numeros, obligat să mă ascult, cu spectrul ulteriorului examen în față. Este un fel de a vorbi acesta, un limbaj mai aparte al studenților, pentru ca în cazul profesorului Ion Manta spectrul amintit rămîne o figură de stil numai foarte mulți dintre cei asemenea mie vor putea, dacă vor vrea, să învețe ceva de la cei asemenea profesorului Ion Manta. PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE a ceea ce se cheamă examen studențesc în graiul unora. Nu-mi rămîne, așadar, decît să stau comod pe fotoliu, evitînd senzația de inferioritate, în favoarea unei atitudini ceva mai degajate. Oricînd, întrebînd, nu fac altceva decît să întrerup un monolog, continuu și poate obositor pentru domnia sa. V. CHIOREANU (Continuare în pag. a lll-a) SENTIMENTE ȘI FRIGIDERE Celebrul atomist Oppenheimer elogia atitudinea omului de știință ca pe o dimensiune a esteticii exacte, care „își are frumusețea ei și pare să fie cu deosebire pe măsura omului pe pămînnt. Aș extinde această idee, ca posibilitate de demonstrație, la toate domeniile activității umane, dar, în primul rînd, la epoca de acumulare, de tezaurizare de către tineri a cuceririlor omului peste milenii. Aș spune că există o estetică a acumulării, definită pe spirala atitudinii etice. Acumularea nu poate fi un divertisment banal, o pantomimă fără substanță afectivă, îmi displace adolescentul cu rnctus de suferințe dentare, cu mască de perpetuu contrariat, cu aversiune pentru propozițiile simple, pertinent din obligație, firav în cursivitatea lingvistică, dacă e vorba de cronologia evenimentelor feudale în Balcani, și bolnav de logoree, cînd se ivește un prilej fotbalistic sau „pop"; împi, displace vehicolul zîmbăreț al atotștiinței, cînd nu mi se indică exact izvorul Gangelui și anul căderii imperiului roman, dar mi se dau amănunte despre meniul Barbarei Parkins sau despre aventurile Elizabeth-ei Taylor, îmi displace adolescentul glacial, ieșit parcă din frigiderul reglat la maximum. Inevitabil, îmi displace pedagogul — deci, responsabilul cu instrucția și educația adolescentului — care se lasă ispitit de comoditatea aparentă a profesiei, care citește romane din colecția „Enigma“ în timpul lecției, care leagă peltic treipatru cuvinte despre cauze și efecte, care preschimbă comorile evidente în barbiturice, inevitabil, îmi displace acest om îngăduitor, incoherent, stingher, sentimental, acardiac și nemanifest Pe cine condamn mai mult, cred că este cel puțin clar. Sentimentele nu se cultivă și nu se conservă în frigidere. Indiferența, formalismul, șablonul , dăruirii, transmiterii vor întâlni totdeauna blazarea, sila, neîncrederea, glacialitatea ucigătoare a acumulării. Iar dacă există o estetică a acumulării, ea este și a transmiterii: ținuta statuară în fața adevărurilor simple sau complexe, eleganța frazării spuse sau scrise, exactitatea reproducerii, posibilitatea unor variații infinite pe o temă dată, delectarea în fața necunoscutului descoperit, pioșenia și respectul pentru gloria înaintașilor dobînditori, ar fi, poate, sumare elemente de conduită. Viața, iar transmiterea și acumularea țin de ea, nu este un divertisment; sentimentul autentic este o virtute absolută și nu permite mistificarea conservării sale în frigidere. Ion ARCAȘ lifiinîi „LENIN ȘI ROMANII”. Aseară, la Casa prieteniei românosovietice, a avut loc, în colaborare cu Comitetul municipal Cluj al U.T.C., simpozionul „LENIN ȘI ROMANII”, cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui V. I. Lenin. Au vorbit prof. dr. docent Mihail Dan și lector univ. Vasile Avram. Simpozionul a fost urmat de documentarul Lenin la Kremlin și filmul artistic Ceapaev. • Președintele R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, va face o vizită de prietenie în Sudan în cea de-a doua jumătate a lunii februarie anul acesta, la invitația președintelui Consiliului Comandamentului Revoluției, generalul Gaafar Mohammed El-Numeiry, anunță agenția Toning. 0 Zestrea flotei noastre de pescuit oceanic s-a mărit cu încă o navă de mare capacitate. Este vorba de traulerul „Sinoe“, construit pentru țara noastră la șantierele navale Gdansk din Polonia. Vasul prevăzut cu echipament tehnic modern, poate realiza in cadrul unei curse o producție de 1000 tone de pește și făină de pește.