Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-26 / 7322. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI - Mr. 7322 Marți 26 mai 1970 4 pagini 30 bani SOLIDARITATE MUNCITOREASCA In biroul tovarășului Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal Turda al P.C.R., am întilnit un con­frate care se interesa de aju­torul acordat de turdeni si­nistraților de pe malul Mu­reșului. Martor la discuția purtată, mi-am notat cite ceva din cele relatate de interlocutor: — Incepind din prima zi a calamităților, am ajutat ce­tățenii de pe malul Mureșu­lui cu însemnate cantități de alimente și preparate de car­ne. Colectivele întreprinderi­lor „Sticla“, „Cimentul“, U­­zina Chimică și „9 Mai“ au confecționat bărci, cu ajuto­rul cărora, au fost salvate ne­numărate vieți omenești și bunuri materiale. La Ocna Mureș am trimis 6 000 litri de benzină și cantități apre­ciabile de piatră. Zilnic, for­țe masive de oameni, de la Uzina Chimică, au plecat la Ocna Mureș și Tîrnăveni pentru a da ajutor efectiv la repararea instalațiilor dete­riorate. Sîmbăta trecută, do­uă camioane încărcate cu di­verse articole de îmbrăcă­minte, donate de turdeni au­ luat drumul Aiudului și Oc­nei Mureș pentru a fi oferi­te sinistraților. Discuția prelungindu-se, am mai notat alte fapte ca­re, într-un fel sau altul, i­­lustrează solidaritatea turde­­nilor față de semenii lor greu încercați de natura dezlănțu­ită. Pină ieri, contribuția în­treprinderilor și a cetățenilor municipiului Turda în con­tul 2­000, a fost de 45.295.000 lei. Duminică, zi obișnuită de repaus, 4108 salariați au muncit pentru ajutorarea si­nistraților. Valoarea pro­ducției realizate a întrecut suma de 1.100.000 lei. Tot in această zi, de la diverse în­treprinderi au fost formate echipe de electricieni care au plecat la Luduș și Dej pen­tru a ajuta la repararea re­țelelor electrice avariate. Acțiunea de ajutorare a si­nistraților continuă cu inten­sitate dovedind solidaritatea și înaltul spirit civic de care muncitorimea turdeană dă dovadă în aceste zile de grea încercare pentru întregul po­por. Ion CORDOȘ, coresp. „FĂCLIEI“ La Turda IN CLIPE DE GREA CUMPĂNĂ, INFLACARAT PATRIOTISM, GENEROASĂ OMENIE Dej. Unul din camioanele cu daruri pentru sinistrați. Cu ajutorul tinerilor, coletele cu daruri sosite din București, sunt descărcate în pachet cu destinația: „Pentru o fetiță de 9—10 ani Dej“. Expeditor: Tache Ana Maria din Timișoara, strada Victor Babeș nr. 1. Primitor: eleva Olga Șuteu din clasa a V-a B a Școlii generale nr. 1, Dej ÎN SPRIJINUL CELOR ÎN SUFERINȚĂ împreună cu cei loviți de forțele dezlănțuite ale natu­rii, împotriva furiei apelor au luptat și cadre de la Inspec­toratul de securitate al jude­țului Cluj. Dorind să vină în ajutorul sinistraților și pe cale materială, bănească, ofi­țerii superiori și inferiori ai acestui inspectorat au hotărît să cedeze salariul pe o lună, iar subofițerii și angajații ci­vili pe o jumătate de lună, contribuind în acest fel cu suma de 500 000 lei la fon­dul destinat zonelor calami­tate. Se studiază posibili­tatea acordării și altor aju­toare materiale din partea ofi­țerilor și subofițerilor acestui inspectorat. ! ALĂTURI DE CEI APROPIAȚI"] Sâmbătă, la centrul de colectare I.M. A. din Cluj, s-a prezentat domnul Poloto Mario, ce­tățean italian. — Lucrez de 4 ani în România — a spus domnia­ sa — și simt nevoia ca în aceste zile să fiu și eu alături de poporul dumneavoas­tră greu încercat. Predau în folosul sinistra­ților un autoturism Fiat-1300. Discuția s-a desfășurat fără nici un fel de ceremonial și donatorul a plecat. Gestul său de înalt umanism a dat însă repede ocol mu­nicipiului. Dorind să-i cunoaștem pe cei care în aceste clipe de încercare sunt alături de noi, ieri, l-am căutat pe domnul Poloto Ma­rio, solicitîndu-i o întrevedere. — Sînt reprezentantul firmei Borello din Milano. Lucrez în România de patru ani. Mă simt legat de oamenii de aici, întotdeauna ei sînt admirabili. Sînt corecți și ca cetățeni și ca parteneri comerciali. Puteam oare să ră­­mîn indiferent cînd mi-am dat seama că ei trec prin momente atît de grele? Nu! Este un gest elementar de umanism să-i ajuți pe cei care-ți sunt apropiați. Dacă vrei să fii cuiva de folos, nu prin vorbe ci prin fapte , trebuie să intervii. Sunt sigur că poporul­­ ‘'dumneavoastră va dovedi tăria necesară pen­tru a înlătura în timp scurt consecințele de­zastrului. — Ce transmiteți, în aceste momente cri­tice, cititorilor noștri, celor sinistrați? — Le doresc puterea de a nu dezarma. Ați dovedit că sînteți capabili de atîtea lucruri mari și frumoase. Sînt sigur că veți ști și acum să ieșiți din impas. Succes! — Vă mulțumim. (C.­ION) VASTA ACȚIUNE DE AJUTORARE Spiritul de solidaritate cu cei sinistrați a cuprins țara de la un capăt la altul. La ora­șe și sate, numărul celor care subscriu materialicește la vasta acțiune de refacere e­­conomică, la ajutorarea celor loviți de calamitățile naturii este în continuă creștere. In ultimele zile, la centrele de colectare din Cluj, Turda, pre­cum și celelalte localități din județ, a fost o adevărată îm­bulzeală. Sute de cetățeni s-au prezentat aici cu tot fe­lul de obiecte de îmbrăcămin­te, încălțăminte, cazarmament. .Au fost predate, pînă în pre­zent, mii de costume bărbă­tești, rochii, pantofi, paltoane, balonzarde etc. După ce a fost sortată și împachetată, parte din îmbrăcămintea, în­călțămintea și cazarmamentul colectate au fost expediate. Pînă în prezent, au plecat spre zonele sinistrate 14 auto­camioane încărcate cu mii de colete. In cursul zilei de ieri, a fost pregătit, de asemenea, un nou transport de 4 autoca­mioane la Cluj, urm­înd a fi expediate. Și numărul depunătorilor în Contul 2­000 este în continuă creștere. Salariați, elevi, stu­denți, pensionari, renunțînd la o parte din veniturile sau eco­nomiile lor, depun însemnate sume bănești pentru ajutora­rea sinistraților. Astfel, pînă sîmbătă seara, cuantumul de­punerilor în Contul 2­000 se ridică la suma de 669 824 lei. Sortate cu grijă, bunurile materiale predate sunt expe­diate mereu în zonele lovite, unde se împart operativ celor sinistrați. Pentru ca aceștia să poată intra cît mai repede în posesia bunurilor, ce le sunt atît de necesare, la Dej, ope­rațiunea de distribuire a fost organizată în două centre. Ca urmare a acestui fapt, dumini­că au fost repartizate 6 000 ar­ticole diferite la un număr de peste 600 persoane. Acțiunea este continuată în ritm susți­nut. Obiectele oferite persoa­nelor în vîrstă sau suferinde sunt transportate la domiciliu în mod gratuit, cu mijloace de transport auto. 0. c.) Dej. Refacerea liniilor telefonice STAREA REȚELEI DE COMuNICAȚII Situația rețelei de comunica­ții feroviare, rutiere și aerie­ne și a celor telefonice pe teritoriul țării în ziua de 25 mai era următoarea: Unitățile Departamentului Căilor Ferate au redeschis liniile Berești — Bîrlad; Ghi­­digeni - Tutova; Sărățel — Bistrița; Bratei — Mediaș; Mă­­gheruș Șieu — Sărățel; Be­­clean pe Someș — Mogoșeni. In afară de­­ cele anunțate anterior în pr­esă, la radio și televiziune sunt închise sec­toarele: Sighișoara — Daneș; Bistrița — Bistrița Bîrgăului; Blaj — Crăciunel; Buhăești — Roman și linia îngustă Agnita — Rltina. Direcția generală a drumuri­lor comunică sistarea traficu­lui rutier pe arterele DN 2 B Brăila — Șendreni; DN 5 G Giurgiu — Zimnicea; DN 2 F Bacău — Vaslui; DN 7 Că­­limănești —­ Rîul Vadului; DN 11 Orașul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — Bacău; DN 12 A Ghimeș - Comănești; DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului; DN 24 A Murgeni — Fâlciu; DN 26 Foltești — Oancea; DN 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Co­rabia — Vișina — Chilieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Mă­gurele). Circulația este sus­pendată pentru autoturisme pe rutele DN 2­C Pogoanele — Amara și DN 73 A Rîșnov — Șercaia. Este interzis ac­cesul vehiculelor cu greutate mai mare de 10 tone pe tra­seele DN 2 A Țăndărei — Va­­du Oii; DN 13 Bălăușeri — Tg. Mureș; DN 13 A Sovata — Bălăușeri; DN 14 A Me­diaș — Tîrnăveni și DN 17 Bistrița — Vatra Dornei. Au mai fost redate traficului ru­tier arterele DN 11 Brașov — Tg. Secuiesc și Oituz — Ora­șul „Gheorghe Gheorghiu- Dej"; DN 12 Brașov — Mier­curea Ciuc — Gheorgheni și DN 24 Tecuci — Bîrlad. Din cauza stării necorespun­zătoare a terenurilor de ate­rizare și decolare, aeroportu­rile Satu Mare, Sibiu și Tul­­cea sînt închise. Ministerul Poștelor și Tele­comunicațiilor anunță că din cauza alunecărilor de teren și a furtunii, care a avut loc pe teritoriul județului Vrancea, au fost întrerupte legăturile telefonice cu oficiile din co­munele Dumbrăveni și Măi­­cănești. La Mediaș comuni­cațiile telefonice au fost asigu­rate prin punerea în funcțiune a unui nou grup electrogen. Tehnicienii și inginerii din sectorul de telecomunicații au repus în exploatare o parte din circuitele telefonice ale a­­bonaților urbani din Satu Ma­re, Tg. Mureș și Hunedoara. Traficul poștal în zona Brăila — Galați se realizează tempo­rar cu ajutorul navelor. (Agerpres) C.E.C. — 2­000, contul omeniei Lpni la ora 12, valoarea to­tală a depunerilor în contul C.E.C. 2000 se ridica la 14 234 493 lei. Faptul că de sîmbătă la amiază și pînă luni ]$ amiază în „contul omeniei“ n-au depus mai mult de 3 850 000 lei, confirmă din nou largul ecou și adeziunea de ca­re se bucură în rîndul mase­lor largii de cetățeni de pe în­tregul cuprins al țării această acțiune de sprijinire a popu­lației din județele sinistrate. Merită subliniată contribu­ția bănească adusă la grăbirea lichidării grelelor suferințe a­­le populației sinistrate de ce­tățenii din municipiul Bucu­rești, care au depus în contul C.E.C. 2­000 suma de 4 739 895 lei, de cei din județele Bra­șov — 825 162 lei, Cluj —815 298 lei, Timiș - 653 101 lei, Bihor — 641 292 lei, Sibiu — 518 280 lei, Maramureș — 498 691 lei. Suma banilor depuși de săt­măreni, oamenii cel mai greu loviți de calamitățile natura­le, pentru ajutorarea sinistra­ților, s-a dublat de sîmbătă, depășind acum 440 000 lei. (Agerpres) OAMENI­­ IN ADEVĂRATUL SENS AL CUVINTULUI Pe șoseaua Cluj — Dej în­­tilnim convoaie de camioane, autobuze, furgonete, microbu­ze din toate localitățile țării. Pe unele citim: București — pentru frații noștrii din Dej... Darul nostru fraților sinistrați din Satu-Mare... In altele re­cunoaștem salariați din Cluj, Turda, Cîmpia Turzii îmbră­cați pentru lucru. La intrarea în Dej recunoaștem în mijlo­cul unui grup de salariați de la Uzina „Triumf" din Cluj pe ing. Simion Fărcaș, direc­torul uzinei, la cîțiva pași, în fața Fabricii de conserve „11 Iunie“, întîlnim salariați ai unităților aparținătoare Com­binatului industriei alimentare din Cluj, mai departe la Dej- Triaj apare în fața noastră un grup de lucrători ai Co­mitetului municipal de partid Cluj, printre care și tovarășul prim-secretar Remus Bucșa. Fiecare om, fiecare grup își aduce obolul săi­ la refacerea rănilor provocate de inundații. Din datele statistice aflăm că duminică — 24 mai — cu tot timpul nefavorabil, au plecat spre zonele sinistrate 4 500 de salariați, studenți și elevi. Alți 24 441 din 60 de între­prinderi din județ, rămași a­­casă, au renunțat la odihnă și au reluat lucrul. In această zi s-a realizat o producție în va­loare de peste 10 000 000 lei. încleștarea această plină de umanitate și profund patrioti­că pentru ștergerea urmelor lăsate de stihiile naturii și re­cuperarea pierderilor cauzate de ele pentru economie este generală și emoționantă. De la carierele de piatră din Po­ieni, unde perforatoarele și concasoarele nu-și întrerup nici un moment activitatea, pînă la fabricile de cărămizi și de ciment, de la atelierele de tricotaje ale Fabricii Some­șul și pină la cuptoarele mar­tin și electrice de la Cîmpia Turzii, în această zi de dumi­nică fiecare salariat muncește pentru același scop — vinde­carea rănilor catastrofei na­turale care s-a abătut peste aproape toate județele țării. Vizităm pe rînd întreprin­derile din Dej. La Combina­tul de celuloză și hîrtie se fac ultimele lucrări de revizie în vederea pornirii producției. Se lucrează cu calm, dar rapid. Se economisește fiecare minut. Scopul este să se reducă timpul acordat pentru această lucrare deoarece unitatea din Prundul Bîrgăului, a suferit stricăciuni mai greu de repa­rat. Unitățile neafectate, sau mai puțin afectate, printre ca­re și cea din Dej, va trebui să recupereze restanțele. Tov. Radu Andarache ne asigură: planul pe luna mai va fi înde­plinit. Trecem la IPROFIL — Dej — unitate care și-a reluat activitatea după zilele de zbu­cium cu capacitate mai redu­să. Ing. Teodor Vîlcu, direc­torul fabricii, ne primește cu o veste îmbucurătoare. In ul­timele zile fabrica a intrat în normal... Normal — e un fel de a spune. Muncitorii s-au angajat să lucreze cite 10 ore pe zi. Astfel, încă în prima decadă a lunii iunie, pierderi­le de producție vor fi complet recuperate. In plus, IPROFIL- ul din Dej întinde o mină de ajutor Fabricii de mobilă din Satu Mare. Ca să se poată a­­chita de obligații față de be­neficiarii de peste hotare, fa­brica din Dej și va trimite 500 de repere masive pentru tipul de mobilă Magnolia. Trecem prin sălile de lucru. E liniște. Muncitorii au plecat la munci patriotice, cei care au suferit de pe urma inundațiilor trebă­­nuesc pe la casele lor. Munci­torii de la întreținere însă au renunțat la odihnă. Echipa lăcătușului loan Rus — unul dintre eroii anonimi ai acțiu­nilor de salvare din noaptea de 13 mai —, remediază de­fecțiunile la mașinile cheie, le pregătește pentru săptămîna următoare de lucru. Fabrica de conserve „11 Iu­nie" și-a vindecat o mare par­te din răni. Secțiile de răcori­toare și marmeladă deja pro­duc. Potrivit calculelor tov. Florea Dănilă, pentru recupe­rarea restanțelor sînt necesare doar de încă 10 zile. Materia primă nu a suferit. Rămîn de remediat stricăciunile sec­țiilor de compoturi și conser­ve de legume. Timpul care ne desparte de recoltarea fruc­telor însă este suficient pen­tru pregătiri, deoarece la ,­11 Iunie, sunt în permanență pre­zenți specialiști și muncitori din toate unitățile Combinatu­lui alimentar din Cluj. Despre situația de la Fa­brica de produse refrac..re din Dej am scris în zilele trecute. Duminică și aici au continuat lucrările de repa­rație. O singură noutate, în­tr-un cuptor tunel s-a aprins din nou focul pentru tempe­rare. Cu aceasta a început să bată inima fabricii. O bătaie încă slăbuță, dar­ este bătaie. Tot ce se face aici în aceste zile e o contribuție la apro­pierea datei punerii în func­țiune (stabilită pentru 16 iu­nie) și un aport la recupera­rea pierderilor. Industria Clujului a fost și ea, în mare parte, în funcțiu­ne. La Uzina de reparații au­to două schimburi au reparat 11 camioane și au produs o însemnată cantitate de piese. Valoarea producției este de 250.000 lei. Colectivul uzinei deja s-a achitat de o bună parte din angajamentul luat, s-a redat — în stare de func­țiune — Autobazei din Dej 14 motoare. Urmează să repare încă 10 camioane avariate în timpul inundațiilor. Turnătoria și secția meca­nică a uzinei Unirea au re­nunțat și ele la repaosul du­minical. Au produs piese — în special pentru fabricile din Odorhei și Mediaș — în va­loare de 400.000 lei. Cei ră­mași în uzină completează și locurile muncitorilor și tehni­cienilor trimiși la Odorhei și Arad pentru lucrări de repa­rații. Duminică au funcționat și tricotezele Fabricii Someșul. Cei 1.700 de muncitori au rea­lizat produse în valoare de 590.000 lei. Fabrica de con­fecții Flacăra, tot în ziua de duminică, a recondiționat 2.000 de articole de îmbrăcă­minte pentru întreprinderea comercială din Dej, iar Româ­nia Muncitoare a spălat și a curățat 5.000 metri de stofă. Am redat­­ doar cîteva sec­vențe ale acelei activități a­­totcuprinzătoare pe care oa­menii muncii le consideră fi­rești: i-am surprins la mar­ginea șanțului, cu lopeți sau tîrnăcoape în mină, lucrînd la instalații, la volanul camioa­nelor sau în cabinele excava­toarelor. Pe alții i-am văzut la strunguri sau turnînd metalul topit. Toți, fără excepție, au dovedit că sînt OAMENI­ în adevăratul sens al cuvîntului. A. VARGA GESTUL­ COOPERAȚIEI Consiliile populare județene și unitățile județene ale coo­perației de consum și mește­șugărești au examinat posi­bilitățile pe care le au de a renunța la anumite cantități de materiale de construcții, pentru care au avut repartiții în acest an, venind și pe a­­ceastă cale în sprijinul reface­rii localităților sinistrate. Potrivit datelor centralizate pînă în prezent, în municipiul București și în județele ne­afectate de inundații mari, u­­nitățile cooperației de consum și meșteșugărești au renunțat la repartițiile primite anteri­or, pentru următoarele canti­tăți de materiale de construc­ții: 8 325 tone ciment, 3103 tone var, 279 tone tablă, 645 tone ipsos, 605 mc cherestea rășinoase, 20 milioane bucăți cărămizi, 1 613 000 bucăți țigle, 23 933 mp uși-ferestre, 173 750 mp carton asfaltat, 324 000 bu­căți cahie teracotă, 320 tone țevi pentru construcții și in­stalații. Mari cantități de fier­­beton, vopsele, obiecte sanita­re din porțelan și fontă, gea­muri, parchet, feronerie, pla­caj, furnir, bile manele, nisip, prefabricat, vor fi, de aseme­ne, puse la dispoziția zonelor calamitate din aceleași rezerve. (Agerpres) Secvență la centrul de colectare a obiectelor pentru sinis­trați, care-și desfășoară activitatea la căminul cultural „Lu­mina“ din Cluj MUNCĂ «ROATĂ PENTRU ASIGURAREA RECOLTEI DIN ACEST AN Ploile căzute în ultimele zile au cauzat noi greutăți, întârziind zvîntarea solului și împiedicînd executarea lucră­rilor agricole în cîmp. Datori­tă dificultăților mari întîm­­pinate de unitățile agricole din județ, în efectuarea lucră­rilor agricole, ca urmare a condițiilor climatice vitrege din această primăvară, ele mai au de însămînțat peste 38.000 de hectare, în special cu porumb, soia, cartofi, legume și plante furajere. Această ră­­mînere în urmă, deosebit de îngrijorătoare a lucrărilor de însămînțări, este agravată de faptul că în unele întreprin­deri agricole de stat și coope­rative agricole suprafețe în­semnate de semănături de toamnă și de primăvară au fost compromise de inundații, iar terenurile respective vor trebui reînsămînțate. Cea mai urgentă și de răs­pundere sarcină a fiecărei în­treprinderi agricole de stat și cooperative agricole este deci aceea de a însămînța pînă în ultimul hectar îndată ce con­dițiile permit. De însămînța­­rea în timp scurt a întregii suprafețe de teren arabil de­pinde recolta acestui an. Vremea fiind foarte tîrzie, este necesar să se acționeze cu maximum de rapiditate pentru însămințarea tuturor terenurilor prevăzute, folosin­­du-se din plin fiecare oră cînd se poate munci în cîmp. In acest sens, vrednic de urmat este exemplul cooperatorilor din Frata. Pentru urgentarea însămînțărilor și a lucrărilor de întreținere a culturilor, ei au executat în primul rînd ca­nale și șanțuri de scurgere a apelor de pe terenurile agri­cole. Au fost săpate pînă a­­cum șanțuri pe o lungime de 4.000 metri, iar lucrările con­tinuă. In același timp, în in­tervalele dintre ploi, mecani­zatorii și sute de cooperatori au continuat lucrările de în­­sămințări și de întreținere a culturilor. In ziua de 21 mai, bunăoară, 7 tractoare lucrau la pregătirea patului germina­tiv, 5 la semănat și două în întreținerea culturilor. In ace­lași timp, brigăzile cooperati­vei agricole se aflau la pră­șit. Printr-o largă mobilizare a tuturor forțelor, cooperato­rii din Frata au reușit să e­­fectueze prima prașilă la sfe­cla de zahăr pe 180 hectare din cele 205 hectare cultivate și plivitul griului pe 500 hec­tare. Sporindu-și eforturile, me­canizatorii și cooperatorii din Frata s-au angajat ca în de­curs de 4—5 zile bune de lu­cru să termine semănatul po­rumbului pe cele 248 hectare, a soiei pe 10 hectare și plan­tarea tutunului pe 60 hectare. Urmînd exemplul acestei cooperative agricole — și a altora unde toate forțele sînt mobilizate — se impune ca în zilele următoare însămînțările să se desfășoare într-un ritm rapid în toate unitățile agri­cole din județul nostru, în primul rînd pe terenurile care nu au fost afectate de inun­dații. De asemenea, se cere continuată cu perseverență ac­țiunea de evacuare a apei de pe suprafețele inundate — cu ajutorul motopompelor de la instalațiile de irigare și prin săparea de șanțuri de scurge­re a apei. Alexandru VLAD (Continuare in pag. a lll-a) Probleme nr. 1: terminarea însămînțărilor și buna întreținere a­ costurilor Mecanizatorii din sudul țării­­ în ajutorul cooperativelor agricole din județul nostru

Next