Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-26 / 7322. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI - Mr. 7322 Marți 26 mai 1970 4 pagini 30 bani SOLIDARITATE MUNCITOREASCA In biroul tovarășului Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal Turda al P.C.R., am întilnit un confrate care se interesa de ajutorul acordat de turdeni sinistraților de pe malul Mureșului. Martor la discuția purtată, mi-am notat cite ceva din cele relatate de interlocutor: — Incepind din prima zi a calamităților, am ajutat cetățenii de pe malul Mureșului cu însemnate cantități de alimente și preparate de carne. Colectivele întreprinderilor „Sticla“, „Cimentul“, Uzina Chimică și „9 Mai“ au confecționat bărci, cu ajutorul cărora, au fost salvate nenumărate vieți omenești și bunuri materiale. La Ocna Mureș am trimis 6 000 litri de benzină și cantități apreciabile de piatră. Zilnic, forțe masive de oameni, de la Uzina Chimică, au plecat la Ocna Mureș și Tîrnăveni pentru a da ajutor efectiv la repararea instalațiilor deteriorate. Sîmbăta trecută, două camioane încărcate cu diverse articole de îmbrăcăminte, donate de turdeni au luat drumul Aiudului și Ocnei Mureș pentru a fi oferite sinistraților. Discuția prelungindu-se, am mai notat alte fapte care, într-un fel sau altul, ilustrează solidaritatea turdenilor față de semenii lor greu încercați de natura dezlănțuită. Pină ieri, contribuția întreprinderilor și a cetățenilor municipiului Turda în contul 2000, a fost de 45.295.000 lei. Duminică, zi obișnuită de repaus, 4108 salariați au muncit pentru ajutorarea sinistraților. Valoarea producției realizate a întrecut suma de 1.100.000 lei. Tot in această zi, de la diverse întreprinderi au fost formate echipe de electricieni care au plecat la Luduș și Dej pentru a ajuta la repararea rețelelor electrice avariate. Acțiunea de ajutorare a sinistraților continuă cu intensitate dovedind solidaritatea și înaltul spirit civic de care muncitorimea turdeană dă dovadă în aceste zile de grea încercare pentru întregul popor. Ion CORDOȘ, coresp. „FĂCLIEI“ La Turda IN CLIPE DE GREA CUMPĂNĂ, INFLACARAT PATRIOTISM, GENEROASĂ OMENIE Dej. Unul din camioanele cu daruri pentru sinistrați. Cu ajutorul tinerilor, coletele cu daruri sosite din București, sunt descărcate în pachet cu destinația: „Pentru o fetiță de 9—10 ani Dej“. Expeditor: Tache Ana Maria din Timișoara, strada Victor Babeș nr. 1. Primitor: eleva Olga Șuteu din clasa a V-a B a Școlii generale nr. 1, Dej ÎN SPRIJINUL CELOR ÎN SUFERINȚĂ împreună cu cei loviți de forțele dezlănțuite ale naturii, împotriva furiei apelor au luptat și cadre de la Inspectoratul de securitate al județului Cluj. Dorind să vină în ajutorul sinistraților și pe cale materială, bănească, ofițerii superiori și inferiori ai acestui inspectorat au hotărît să cedeze salariul pe o lună, iar subofițerii și angajații civili pe o jumătate de lună, contribuind în acest fel cu suma de 500 000 lei la fondul destinat zonelor calamitate. Se studiază posibilitatea acordării și altor ajutoare materiale din partea ofițerilor și subofițerilor acestui inspectorat. ! ALĂTURI DE CEI APROPIAȚI"] Sâmbătă, la centrul de colectare I.M. A. din Cluj, s-a prezentat domnul Poloto Mario, cetățean italian. — Lucrez de 4 ani în România — a spus domnia sa — și simt nevoia ca în aceste zile să fiu și eu alături de poporul dumneavoastră greu încercat. Predau în folosul sinistraților un autoturism Fiat-1300. Discuția s-a desfășurat fără nici un fel de ceremonial și donatorul a plecat. Gestul său de înalt umanism a dat însă repede ocol municipiului. Dorind să-i cunoaștem pe cei care în aceste clipe de încercare sunt alături de noi, ieri, l-am căutat pe domnul Poloto Mario, solicitîndu-i o întrevedere. — Sînt reprezentantul firmei Borello din Milano. Lucrez în România de patru ani. Mă simt legat de oamenii de aici, întotdeauna ei sînt admirabili. Sînt corecți și ca cetățeni și ca parteneri comerciali. Puteam oare să rămîn indiferent cînd mi-am dat seama că ei trec prin momente atît de grele? Nu! Este un gest elementar de umanism să-i ajuți pe cei care-ți sunt apropiați. Dacă vrei să fii cuiva de folos, nu prin vorbe ci prin fapte , trebuie să intervii. Sunt sigur că poporul ‘'dumneavoastră va dovedi tăria necesară pentru a înlătura în timp scurt consecințele dezastrului. — Ce transmiteți, în aceste momente critice, cititorilor noștri, celor sinistrați? — Le doresc puterea de a nu dezarma. Ați dovedit că sînteți capabili de atîtea lucruri mari și frumoase. Sînt sigur că veți ști și acum să ieșiți din impas. Succes! — Vă mulțumim. (C.ION) VASTA ACȚIUNE DE AJUTORARE Spiritul de solidaritate cu cei sinistrați a cuprins țara de la un capăt la altul. La orașe și sate, numărul celor care subscriu materialicește la vasta acțiune de refacere economică, la ajutorarea celor loviți de calamitățile naturii este în continuă creștere. In ultimele zile, la centrele de colectare din Cluj, Turda, precum și celelalte localități din județ, a fost o adevărată îmbulzeală. Sute de cetățeni s-au prezentat aici cu tot felul de obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, cazarmament. .Au fost predate, pînă în prezent, mii de costume bărbătești, rochii, pantofi, paltoane, balonzarde etc. După ce a fost sortată și împachetată, parte din îmbrăcămintea, încălțămintea și cazarmamentul colectate au fost expediate. Pînă în prezent, au plecat spre zonele sinistrate 14 autocamioane încărcate cu mii de colete. In cursul zilei de ieri, a fost pregătit, de asemenea, un nou transport de 4 autocamioane la Cluj, urmînd a fi expediate. Și numărul depunătorilor în Contul 2000 este în continuă creștere. Salariați, elevi, studenți, pensionari, renunțînd la o parte din veniturile sau economiile lor, depun însemnate sume bănești pentru ajutorarea sinistraților. Astfel, pînă sîmbătă seara, cuantumul depunerilor în Contul 2000 se ridică la suma de 669 824 lei. Sortate cu grijă, bunurile materiale predate sunt expediate mereu în zonele lovite, unde se împart operativ celor sinistrați. Pentru ca aceștia să poată intra cît mai repede în posesia bunurilor, ce le sunt atît de necesare, la Dej, operațiunea de distribuire a fost organizată în două centre. Ca urmare a acestui fapt, duminică au fost repartizate 6 000 articole diferite la un număr de peste 600 persoane. Acțiunea este continuată în ritm susținut. Obiectele oferite persoanelor în vîrstă sau suferinde sunt transportate la domiciliu în mod gratuit, cu mijloace de transport auto. 0. c.) Dej. Refacerea liniilor telefonice STAREA REȚELEI DE COMuNICAȚII Situația rețelei de comunicații feroviare, rutiere și aeriene și a celor telefonice pe teritoriul țării în ziua de 25 mai era următoarea: Unitățile Departamentului Căilor Ferate au redeschis liniile Berești — Bîrlad; Ghidigeni - Tutova; Sărățel — Bistrița; Bratei — Mediaș; Măgheruș Șieu — Sărățel; Beclean pe Someș — Mogoșeni. In afară de cele anunțate anterior în presă, la radio și televiziune sunt închise sectoarele: Sighișoara — Daneș; Bistrița — Bistrița Bîrgăului; Blaj — Crăciunel; Buhăești — Roman și linia îngustă Agnita — Rltina. Direcția generală a drumurilor comunică sistarea traficului rutier pe arterele DN 2 B Brăila — Șendreni; DN 5 G Giurgiu — Zimnicea; DN 2 F Bacău — Vaslui; DN 7 Călimănești — Rîul Vadului; DN 11 Orașul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — Bacău; DN 12 A Ghimeș - Comănești; DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului; DN 24 A Murgeni — Fâlciu; DN 26 Foltești — Oancea; DN 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia — Vișina — Chilieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Măgurele). Circulația este suspendată pentru autoturisme pe rutele DN 2C Pogoanele — Amara și DN 73 A Rîșnov — Șercaia. Este interzis accesul vehiculelor cu greutate mai mare de 10 tone pe traseele DN 2 A Țăndărei — Vadu Oii; DN 13 Bălăușeri — Tg. Mureș; DN 13 A Sovata — Bălăușeri; DN 14 A Mediaș — Tîrnăveni și DN 17 Bistrița — Vatra Dornei. Au mai fost redate traficului rutier arterele DN 11 Brașov — Tg. Secuiesc și Oituz — Orașul „Gheorghe Gheorghiu- Dej"; DN 12 Brașov — Miercurea Ciuc — Gheorgheni și DN 24 Tecuci — Bîrlad. Din cauza stării necorespunzătoare a terenurilor de aterizare și decolare, aeroporturile Satu Mare, Sibiu și Tulcea sînt închise. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor anunță că din cauza alunecărilor de teren și a furtunii, care a avut loc pe teritoriul județului Vrancea, au fost întrerupte legăturile telefonice cu oficiile din comunele Dumbrăveni și Măicănești. La Mediaș comunicațiile telefonice au fost asigurate prin punerea în funcțiune a unui nou grup electrogen. Tehnicienii și inginerii din sectorul de telecomunicații au repus în exploatare o parte din circuitele telefonice ale abonaților urbani din Satu Mare, Tg. Mureș și Hunedoara. Traficul poștal în zona Brăila — Galați se realizează temporar cu ajutorul navelor. (Agerpres) C.E.C. — 2000, contul omeniei Lpni la ora 12, valoarea totală a depunerilor în contul C.E.C. 2000 se ridica la 14 234 493 lei. Faptul că de sîmbătă la amiază și pînă luni ]$ amiază în „contul omeniei“ n-au depus mai mult de 3 850 000 lei, confirmă din nou largul ecou și adeziunea de care se bucură în rîndul maselor largii de cetățeni de pe întregul cuprins al țării această acțiune de sprijinire a populației din județele sinistrate. Merită subliniată contribuția bănească adusă la grăbirea lichidării grelelor suferințe ale populației sinistrate de cetățenii din municipiul București, care au depus în contul C.E.C. 2000 suma de 4 739 895 lei, de cei din județele Brașov — 825 162 lei, Cluj —815 298 lei, Timiș - 653 101 lei, Bihor — 641 292 lei, Sibiu — 518 280 lei, Maramureș — 498 691 lei. Suma banilor depuși de sătmăreni, oamenii cel mai greu loviți de calamitățile naturale, pentru ajutorarea sinistraților, s-a dublat de sîmbătă, depășind acum 440 000 lei. (Agerpres) OAMENI IN ADEVĂRATUL SENS AL CUVINTULUI Pe șoseaua Cluj — Dej întilnim convoaie de camioane, autobuze, furgonete, microbuze din toate localitățile țării. Pe unele citim: București — pentru frații noștrii din Dej... Darul nostru fraților sinistrați din Satu-Mare... In altele recunoaștem salariați din Cluj, Turda, Cîmpia Turzii îmbrăcați pentru lucru. La intrarea în Dej recunoaștem în mijlocul unui grup de salariați de la Uzina „Triumf" din Cluj pe ing. Simion Fărcaș, directorul uzinei, la cîțiva pași, în fața Fabricii de conserve „11 Iunie“, întîlnim salariați ai unităților aparținătoare Combinatului industriei alimentare din Cluj, mai departe la Dej- Triaj apare în fața noastră un grup de lucrători ai Comitetului municipal de partid Cluj, printre care și tovarășul prim-secretar Remus Bucșa. Fiecare om, fiecare grup își aduce obolul săi la refacerea rănilor provocate de inundații. Din datele statistice aflăm că duminică — 24 mai — cu tot timpul nefavorabil, au plecat spre zonele sinistrate 4 500 de salariați, studenți și elevi. Alți 24 441 din 60 de întreprinderi din județ, rămași acasă, au renunțat la odihnă și au reluat lucrul. In această zi s-a realizat o producție în valoare de peste 10 000 000 lei. încleștarea această plină de umanitate și profund patriotică pentru ștergerea urmelor lăsate de stihiile naturii și recuperarea pierderilor cauzate de ele pentru economie este generală și emoționantă. De la carierele de piatră din Poieni, unde perforatoarele și concasoarele nu-și întrerup nici un moment activitatea, pînă la fabricile de cărămizi și de ciment, de la atelierele de tricotaje ale Fabricii Someșul și pină la cuptoarele martin și electrice de la Cîmpia Turzii, în această zi de duminică fiecare salariat muncește pentru același scop — vindecarea rănilor catastrofei naturale care s-a abătut peste aproape toate județele țării. Vizităm pe rînd întreprinderile din Dej. La Combinatul de celuloză și hîrtie se fac ultimele lucrări de revizie în vederea pornirii producției. Se lucrează cu calm, dar rapid. Se economisește fiecare minut. Scopul este să se reducă timpul acordat pentru această lucrare deoarece unitatea din Prundul Bîrgăului, a suferit stricăciuni mai greu de reparat. Unitățile neafectate, sau mai puțin afectate, printre care și cea din Dej, va trebui să recupereze restanțele. Tov. Radu Andarache ne asigură: planul pe luna mai va fi îndeplinit. Trecem la IPROFIL — Dej — unitate care și-a reluat activitatea după zilele de zbucium cu capacitate mai redusă. Ing. Teodor Vîlcu, directorul fabricii, ne primește cu o veste îmbucurătoare. In ultimele zile fabrica a intrat în normal... Normal — e un fel de a spune. Muncitorii s-au angajat să lucreze cite 10 ore pe zi. Astfel, încă în prima decadă a lunii iunie, pierderile de producție vor fi complet recuperate. In plus, IPROFIL- ul din Dej întinde o mină de ajutor Fabricii de mobilă din Satu Mare. Ca să se poată achita de obligații față de beneficiarii de peste hotare, fabrica din Dej și va trimite 500 de repere masive pentru tipul de mobilă Magnolia. Trecem prin sălile de lucru. E liniște. Muncitorii au plecat la munci patriotice, cei care au suferit de pe urma inundațiilor trebănuesc pe la casele lor. Muncitorii de la întreținere însă au renunțat la odihnă. Echipa lăcătușului loan Rus — unul dintre eroii anonimi ai acțiunilor de salvare din noaptea de 13 mai —, remediază defecțiunile la mașinile cheie, le pregătește pentru săptămîna următoare de lucru. Fabrica de conserve „11 Iunie" și-a vindecat o mare parte din răni. Secțiile de răcoritoare și marmeladă deja produc. Potrivit calculelor tov. Florea Dănilă, pentru recuperarea restanțelor sînt necesare doar de încă 10 zile. Materia primă nu a suferit. Rămîn de remediat stricăciunile secțiilor de compoturi și conserve de legume. Timpul care ne desparte de recoltarea fructelor însă este suficient pentru pregătiri, deoarece la ,11 Iunie, sunt în permanență prezenți specialiști și muncitori din toate unitățile Combinatului alimentar din Cluj. Despre situația de la Fabrica de produse refrac..re din Dej am scris în zilele trecute. Duminică și aici au continuat lucrările de reparație. O singură noutate, într-un cuptor tunel s-a aprins din nou focul pentru temperare. Cu aceasta a început să bată inima fabricii. O bătaie încă slăbuță, dar este bătaie. Tot ce se face aici în aceste zile e o contribuție la apropierea datei punerii în funcțiune (stabilită pentru 16 iunie) și un aport la recuperarea pierderilor. Industria Clujului a fost și ea, în mare parte, în funcțiune. La Uzina de reparații auto două schimburi au reparat 11 camioane și au produs o însemnată cantitate de piese. Valoarea producției este de 250.000 lei. Colectivul uzinei deja s-a achitat de o bună parte din angajamentul luat, s-a redat — în stare de funcțiune — Autobazei din Dej 14 motoare. Urmează să repare încă 10 camioane avariate în timpul inundațiilor. Turnătoria și secția mecanică a uzinei Unirea au renunțat și ele la repaosul duminical. Au produs piese — în special pentru fabricile din Odorhei și Mediaș — în valoare de 400.000 lei. Cei rămași în uzină completează și locurile muncitorilor și tehnicienilor trimiși la Odorhei și Arad pentru lucrări de reparații. Duminică au funcționat și tricotezele Fabricii Someșul. Cei 1.700 de muncitori au realizat produse în valoare de 590.000 lei. Fabrica de confecții Flacăra, tot în ziua de duminică, a recondiționat 2.000 de articole de îmbrăcăminte pentru întreprinderea comercială din Dej, iar România Muncitoare a spălat și a curățat 5.000 metri de stofă. Am redat doar cîteva secvențe ale acelei activități atotcuprinzătoare pe care oamenii muncii le consideră firești: i-am surprins la marginea șanțului, cu lopeți sau tîrnăcoape în mină, lucrînd la instalații, la volanul camioanelor sau în cabinele excavatoarelor. Pe alții i-am văzut la strunguri sau turnînd metalul topit. Toți, fără excepție, au dovedit că sînt OAMENI în adevăratul sens al cuvîntului. A. VARGA GESTUL COOPERAȚIEI Consiliile populare județene și unitățile județene ale cooperației de consum și meșteșugărești au examinat posibilitățile pe care le au de a renunța la anumite cantități de materiale de construcții, pentru care au avut repartiții în acest an, venind și pe această cale în sprijinul refacerii localităților sinistrate. Potrivit datelor centralizate pînă în prezent, în municipiul București și în județele neafectate de inundații mari, unitățile cooperației de consum și meșteșugărești au renunțat la repartițiile primite anterior, pentru următoarele cantități de materiale de construcții: 8 325 tone ciment, 3103 tone var, 279 tone tablă, 645 tone ipsos, 605 mc cherestea rășinoase, 20 milioane bucăți cărămizi, 1 613 000 bucăți țigle, 23 933 mp uși-ferestre, 173 750 mp carton asfaltat, 324 000 bucăți cahie teracotă, 320 tone țevi pentru construcții și instalații. Mari cantități de fierbeton, vopsele, obiecte sanitare din porțelan și fontă, geamuri, parchet, feronerie, placaj, furnir, bile manele, nisip, prefabricat, vor fi, de asemene, puse la dispoziția zonelor calamitate din aceleași rezerve. (Agerpres) Secvență la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistrați, care-și desfășoară activitatea la căminul cultural „Lumina“ din Cluj MUNCĂ «ROATĂ PENTRU ASIGURAREA RECOLTEI DIN ACEST AN Ploile căzute în ultimele zile au cauzat noi greutăți, întârziind zvîntarea solului și împiedicînd executarea lucrărilor agricole în cîmp. Datorită dificultăților mari întîmpinate de unitățile agricole din județ, în efectuarea lucrărilor agricole, ca urmare a condițiilor climatice vitrege din această primăvară, ele mai au de însămînțat peste 38.000 de hectare, în special cu porumb, soia, cartofi, legume și plante furajere. Această rămînere în urmă, deosebit de îngrijorătoare a lucrărilor de însămînțări, este agravată de faptul că în unele întreprinderi agricole de stat și cooperative agricole suprafețe însemnate de semănături de toamnă și de primăvară au fost compromise de inundații, iar terenurile respective vor trebui reînsămînțate. Cea mai urgentă și de răspundere sarcină a fiecărei întreprinderi agricole de stat și cooperative agricole este deci aceea de a însămînța pînă în ultimul hectar îndată ce condițiile permit. De însămînțarea în timp scurt a întregii suprafețe de teren arabil depinde recolta acestui an. Vremea fiind foarte tîrzie, este necesar să se acționeze cu maximum de rapiditate pentru însămințarea tuturor terenurilor prevăzute, folosindu-se din plin fiecare oră cînd se poate munci în cîmp. In acest sens, vrednic de urmat este exemplul cooperatorilor din Frata. Pentru urgentarea însămînțărilor și a lucrărilor de întreținere a culturilor, ei au executat în primul rînd canale și șanțuri de scurgere a apelor de pe terenurile agricole. Au fost săpate pînă acum șanțuri pe o lungime de 4.000 metri, iar lucrările continuă. In același timp, în intervalele dintre ploi, mecanizatorii și sute de cooperatori au continuat lucrările de însămințări și de întreținere a culturilor. In ziua de 21 mai, bunăoară, 7 tractoare lucrau la pregătirea patului germinativ, 5 la semănat și două în întreținerea culturilor. In același timp, brigăzile cooperativei agricole se aflau la prășit. Printr-o largă mobilizare a tuturor forțelor, cooperatorii din Frata au reușit să efectueze prima prașilă la sfecla de zahăr pe 180 hectare din cele 205 hectare cultivate și plivitul griului pe 500 hectare. Sporindu-și eforturile, mecanizatorii și cooperatorii din Frata s-au angajat ca în decurs de 4—5 zile bune de lucru să termine semănatul porumbului pe cele 248 hectare, a soiei pe 10 hectare și plantarea tutunului pe 60 hectare. Urmînd exemplul acestei cooperative agricole — și a altora unde toate forțele sînt mobilizate — se impune ca în zilele următoare însămînțările să se desfășoare într-un ritm rapid în toate unitățile agricole din județul nostru, în primul rînd pe terenurile care nu au fost afectate de inundații. De asemenea, se cere continuată cu perseverență acțiunea de evacuare a apei de pe suprafețele inundate — cu ajutorul motopompelor de la instalațiile de irigare și prin săparea de șanțuri de scurgere a apei. Alexandru VLAD (Continuare in pag. a lll-a) Probleme nr. 1: terminarea însămînțărilor și buna întreținere a costurilor Mecanizatorii din sudul țării în ajutorul cooperativelor agricole din județul nostru