Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-28 / 7324. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CUIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7324 Joi 28 mai 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei il întîmpinase sn ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care murți dupăamiază în întreprinderile vizitate, In piața Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește scuz să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. .Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întîmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, primsecretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nncit pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață a locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. ★ Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă Consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atît voi crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate Și multă fericire. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.!“). ... Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului, conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș, primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul” — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărât să lucreze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al partidului, trecând prin secțiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere, există condiții și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizindu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 8 milioane angajamentul inițial. (Continuere in peg, ello) Pentru a face loc uitării La Dej, în aceste zile, cînd soarele îmbată iarăși natura, apele s-au retras cuminți în matcă, de parcă n-ar fi făcut nimic, lăsînd doar în sufletele oamenilor răni ce nu se vindecă ușor, și, mărturie cutremurătoare pentru nebunia lor, case dărîmate, ori urme vagi despre existența altora. Nu am văzut orașul în clipele lui grave și de aceea, obișnuit să-i fac pe alții să aibă o imagine exactă asupra unui lucru, a mea nu este întreagă. Mă plimb pe străzi, aiurea, și încerc să reconstitui potopul apelor, îmi este foarte greu, pentru că orașul se schimbă, fără nici o exagerare, de la o zi la alta, de la o oră la alta. Doar oamenii, prin tăcerea lor adîncă și mersul domol, te fac să crezi că au condus pe cineva la groapă și că mai păstrează un moment de reculegere în memoria celui dispărut. Și renunț să-mi imaginez Cerul scăldat în tulburi ape, pentru că tot ce se petrece în el acum e mai puternic decît furia apelor și îmi relevă o frumusețe aparte, aceea a omului capabil să înfrunte orice și să facă ca viața să meargă mai departe, cu bucuriile și necazurile ei. ... O întreprindere, „11 Iunie“, mai păstra la sosirea în oraș amprentele ucigașului, pentru ca la reîntoarcere să-i văd pereții proaspăt vopsiți într-un albastru ceresc și dîndu-ne impresia nu unui fost dezastru, ci a unui lucru neterminat. ... In fața Tribunalului, zeci de elevi de la grupul școlar al M.T.A. din Cluj spălau mîlul de pe sute de sticle cu „Fruco“ și compoturi, de pe ambalaje, cu gesturi sigure și energice, fără să scoată o vorbă. Nu i-am deranjat și nici n-am scos carnetul să notez măcar cîteva nume, parcă de teamă de a nu fi tulburat un ritual. ...In toate punctele calamitate, peste 600 de tineri clujeni, studenți, dădeau locurilor și lucrurilor chipul de altădată, și ei tăcuți și gravi, fără să le aud cîntecele, fără să le simt molipsitoarea tinerețe. ...La centrul de ajutorare a sinistraților din incinta Consiliului popular municipal, mi-a reținut atenția o femeie cu o fetiță. Pe obrazul femeii mai apăruse o cută, atîta doar, și aștepta să-i vină rîndul în timp ce fetița se juca cu florile din curte, și eu mă bucuram pentru că sa nu știa că pe obrazul mamei apăruse o cută, că nu putea înțelege nimic din durerea celor mari. ...Am văzut nenumărate camioane intrînd în oraș, încărcate greu de omenia și generozitatea noastră și mi-am dat seama cu adevărat cît de tari și de bunî sîntem noi, oamenii, cu legături tainice, puternice, ne domină existența. ... In aceste zile, cînd soarele îmbată iarăși natura, am văzut un Dej nu mutilat, ci grăbit să-și recapete chipul și să alunge durerea, pentru ® £ are loc uitării... Man BARA Pe-aici a trecut... Someșul (Imagine din Satu Mare) CETĂȚENI! Pentru prevenirea îmbolnăvirilor ce pot surveni în zonele calamitate (Dej, Gherla) ca urmare a inundațiilor, recomandăm următoarele: 1. CONSUMAȚI APA NUMAI FIARTA ȘI RĂCITĂ ! 2. ALIMENTELE INUNDATE SE VOR CONSUMA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 3. NU CONSUMAȚI ALIMENTE, FRUCTE, ZARZAVATURI, CONSERVE SAU ALTE PRODUSE ADUSE DE APE ȘI RASPÎNDITE PE TERITORIU. ACESTEA PREZINTĂ PERICOL DE INFECȚII SAU INTOXICAȚII CU DIFERITE SUBSTANȚE OTRĂVITOARE, CARE POT PRODUCE ÎMBOLNĂVIRI GRAVE SAU CHIAR MOARTEA ! 4. FÎNTÎNILE VOR FI RECONDIȚIONATE PRIN: EVACUAREA APEI, CURĂȚIREA PEREȚILOR, DEZINFECȚIE CU CLORURA DE VAR. APA VA FI CONSUMATA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 5. LA SOLICITAREA ORGANELOR SANITARE, prezentati-va LA VACCINĂRI! CETĂȚENI! Sprijiniți și participați la acțiunile ce se desfășoară, respectați întrutotul sfaturile și indicațiile organelor sanitare. întregul nostru popor etalează grandioase resorturi morale și spirituale în înfruntarea cu stihiile • TELEGRAMĂ Comitetul municipal al P.C.R. și Consiliul popular municipal BUCUREȘTI Profund mișcați de manifestările de solidaritate umană, de sprijinul moral și material al populației din municipiul București față de familiile sinistrate, ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, funcționarilor, ale lucrătorilor de pe ogoare, ale tuturor categoriilor de cetățeni ce au avut de suferit de pe urma catastrofei naturale ce s-a abătut peste o parte din județul nostru, în numele acestora. Vă rugăm să primiți sincerele noastre mulțumiri și deosebita recunoștință pentru ajutorul dat. Mesajul călduros de îmbărbătare și ajutor material oferit de cetățenii din Capitală a fost primit cu multă recunoștință de populația sinistrată, văzînd în aceasta o nouă dovadă a omeniei și înaltei solidarități socialiste. Vă rugăm să transmiteți mulțumirile noastre tuturor acelora care au contribuit la alinarea suferințelor populației sinistrate și vă asigurăm că oamenii muncii din județul Cluj nu vor precupeți nici un efort pentru restabilirea în cel mai scurt timp a întregii vieți economice și sociale din județ. COMITETUL JUDEȚEAN AL P.C.R. ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN CLUJ Cluj, 25 mai 1970 + Comitetul județean Cluj al P.C.R. și Consiliul popular județean au mai transmis telegrame de mulțumire comitetelor județene de partid Ilfov, Dîmbovița, Teleorman, Timiș și Constanța. CĂTRE “ încă două întreprinderi dejene și au reluat activitatea După retragerea apelor, Dejul arăta asemenea unui mutilat. Peisajul său sumbru, dezolant i-a făcut pe oameni să uite oboseala luptei cu apele. In întreprinderi a început o activitate febrilă pentru reluarea activității. Cu pompe și alte mijloace, apa a fost evacuată în grabă. Motoarele, instalațiile electrice au fost demontate, curățite, reparate și remontate. Pretutindeni, ziua de lucru dura 10—12—14 ore. Numai într-o singură zi, la Fabrica I de produse refractare din Dej au fost scoase cantități impresionante de apă. Cuvele cuptoarelor, elevatoarele au fost golite, începînd punerea la punct a utilajelor. Munca a fost grea, istovitoare. Muncitorii fabricii, muncitori de la alte unități (Fabrica de ciment Turda, Stația mecanică Cluj, întreprinderea „9 Mai“ București, Fabrica de ciment Tg. Jiu, Centrala industrială pentru utilaje și piese de schimb) au lucrat în continuu, uitînd de oboseală. In sprijinul fabricii au venit și specialiști de la Institutul politehnic. Munca aceasta, ale cărei dimensiuni sînt greu de conturat, a început să schimbe înfățișarea întreprinderii. Graficele, destul de îndrăznețe, au fost devansate. Primul cuptor a intrat în temperare cu două zile mai devreme. După alte două zile, urma celălalt. S-au pus apoi In funcțiune moara de mortar și cuptorul rotativ. In ziua de 36 mai, Fabrica de produse refractare și-a reluat activitatea In mod normal. La sfîrșitul a peste două săptămîni de muncă oamenii sunt obosiți, cu ochii încercănați și mîinile brăzdate de bătături, dar fericiți. Fabrica lor lucrează din nou. O bătălie la fel de amplă s-a desfășurat și la întreprinderea de industrie locală „Bobîlna”. Și aici, repunerea în funcțiune — care a avut loc în ziua de 23 mai — a necesitat repararea, revizuirea a zeci de utilaje, motoare și instalații electrice. Intr-un ritm trepidant, cu o forță și tenacitate nemaiîntîlnte, oamenii s-au războit cu timpul, încleștarea a fost la fel de puternică, ca și cea cu apele. In fața forței unite a oamenilor, timpul a cedat. Nici nu se putea altfel. Alături de salariații fabricii, au lucrat mulți muncitori de la întreprinderea locală industrială Cluj și Electrometal. O altă unitate-soră — Vlădeasa Huedin — a asigurat toate materialele necesare pentru reluarea activității la Dej. Acum, în „Bobîlna” se lucrează din nou. Efervescența zilelor precedente nu și-a pierdut însă din dimensiuni. Cei de aici și-au propus ca, într-un timp cît mai scurt, să recupereze restanțele pricinuite de revărsarea apelor. Așa că munca continuă la fel de intens, cu aceeași tenacitate. E ceva caracteristic lor, caracteristic șejului acestor zile, care cu toată proporția dezlănțuirii apelor nu a putut fi îngenunchiat. I. CONSTANTINESCU DONAȚIE Primul secretar al Comitetului municipal Dej al P.C.R., a primit o scrisoare în care se spune că membrii corpului didactic și studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ București, au hotorit să participe la refacerea vieții culturale a orașului de la confluența Someșurilor. Hotărîrea are ca element esențial inițiativa de înaltă noblețe spirituală de a înființa la Dej un Muzeu de artă contemporană. In acest scop a fost format un comitet special DEJULUI prezidat de marele pictor Corneliu Baba, secretar al comitetului este Raul Șorban. Potrivit hotărîrii, în proprietatea viitorului muzeu se va transfera un important fond alcătuit din cîteva sute de opere (pictură, sculptură, grafică, artă decorativă), donate de maeștri consacrați și de artiști tineri talentați. Fapta institutului bucureștean are semnificația unui mare act de cultură. a. s.) ••••• ék IN AGRICULTURĂ Momente hotărîtoare pentru soarta recoltei Mobilizare intensă pe ogoare pentru încheierea insămințărilor și buna întreținere a culturilor în sfirșit, zile cu soare . Niciodată parcă razele aurii, dătătoare de viață, putere și speranță nu au fost mai mult așteptate ca acum de întreaga noastră suflare, cînd în urma apelor dușmănoase au rămas de vindecat atîtea răni dureroase. După îndelungate săptămîni de zăbavă sub biciul ploilor, cînd în locul porumbului sau al cartofilor au răsărit și năpădit pe mii de hectare buruienile, a sosit vremea supremei încordări pentru ca ogoarele noastre mănoase să fie refăcute, însămînțîndu-se pînă la ultimul hectar, iar culturile bine îngrijite să rodească bogat. Fiecare clipă prielnică muncii în cîmp este acum de neprețuit înțelegînd că datoria de cea mai mare răspundere a tuturor celor ce muncesc pe ogoare este de a face totul pentru asigurarea recoltei, țăranii cooperatori, mecanizatorii, conducătorii și specialiștii unităților agricole, tineri și vîrstnici, toți locuitorii satelor județului nostru sînt chemați de a nu precupeți nici un efort pentru terminarea tot mai grabnică a însămînțărilor și executarea exemplară a lucrărilor de întreținere a culturilor. Vă prezentăm cîteva secvențe din această mare bătălie, surprinse de reporterii noștri. Nimeni nu are dreptul să stea cu brațele încrucișate! „Filmînd“ ziua de muncă din 26 mai, la Vultureni, ne-a fost dat să înregistrăm aspecte cu totul contradictorii, care arată cauzele impasului în care se găsește cooperativa agricolă cu însășiîn țările și lucrările de întreținere a culturilor. Ajunși în primele ore ale dimineții, în brigada din satul Băbuțiu am observat 5 atelaje care arau lotul personal al unui cooperator. Erau atelaje din brigada condusă de Ioan Ciorca, care au fost trimise să are grădina cooperatorului respectiv — după cum ne-a explicat însăși brigadierul — pentru a face rost de niscaiva bani, din care să se cumpere băutură pentru tractoriști. Dar tractoriștii unde se aflau? In timp ce primeam explicațiile de mai sus, am observat un grup de 5 tractoare care se îndreptau spre o tarla aflată în apropiere și apoi au trecut la discuit. Erau mecanizatorii de la I.M.A. Strehaia, județul Mehedinți, sosiți în ajutorul cooperativei agricole din Vultureni. Tractoristul Ioan Bălăci ne-a relatat că grupul este compus din 8 tractoare din care 5 sunt dotate cu polidiscuri și 3 cu semănători. Pînă spre înserare, mecanizatorii oaspeți au și terminat discuitul tarlalei respective. Ce au lucrat, Insă, tractoriștii din secția de mecanizare proprie a cooperativei agricole? Căci, unitatea, așa cum a reieșit din precizările inginerei Bungău, mai are de însămînțat 420 hectare cu porumb boabe, 100 hectare cu porumb siloz, 27 hectare cu plante furajere, 15 hectare cu cartofi și unele parcele cu sfeclă de zahăr. Am cutreierat cooperativa agricolă pentru a întâlni la lucru pe tractoriștii autohtoni. In tot cursul zilei, am văzut însă în lucru numai 3 tractoare din care unul semăna porumbul și două pregăteau patul germinativ pe o tarla a brigăzilor de cîmp din satul Șoimeni. Așa se explică faptul că seara, în ședința consiliului de conducere, pe graficul realizărilor din ziua respectivă A. UNGUR (Continuare in pag. a llla) IMAGINE DIN CARTIERUL GHEORGHENI Fotografia: Radu MIRCEA