Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-31 / 7327. szám

PROLETARI DIIN TOATE TARILE» UNIȚI­VA î ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R» Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7.327 Duminică 31 mai 1970 t 6 pagini 30 bani CRIJIl PERMANENTĂ PENTRU INTERESELE ȘI NEVOILE OAMENILOR - RECUNOȘTINȚĂ ȘI MULȚUMIRE PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU 0 emoționantă manifestare a grijii față de țară, față de cetățenii săi Vasile LADARU, prim-secretar al Comitetului municipal Dej al P.C.R, Hotărîrea Comitetului Cen­­­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialis­te România și a Consiliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste privind une­le măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza ca­lamităților naturale, a fost primită cu viu interes și înal­tă recunoștință de către toți cei ce trăiesc pe meleagurile de la confluența Someșurilor. Comuniștii, toți oamenii muncii din municipiul nostru, români, maghiari și de alte naționalități, bărbați și femei, tineri și vîrstnici,văd în a­­ceste măsuri griji părinteas­că a partidului nostru pen­tru a asigura o viață fericită tuturor cetățenilor patriei. Munca și solidaritatea tu­turor locuitorilor municipiului, la care se adaugă ajutorul frățesc al colectivelor de muncă și a numeroși cetățeni din județ și din întreaga ța­ră, precum și aportul deose­bit al unităților forțelor noas­tre armate, gărzilor patriotice și unităților de pompieri, ne-au ridicat deasupra greută­ților pricinuite de revărsarea în proporții nemaicunoscute a Someșului și a văii Sasca. Zilele care au trecut de la dezlănțuirea stihiilor naturii au fost și sunt zile fier­binți. Peste tot se lucrează febril pentru ștergerea "răni­lor lăsate de apele învolbu­rate, pentru a face ca totul să fie așa cum a fost înain­te, așa cum ne-am propus. Avînd sprijinul permanent al conducerii partidului, îmbăr­bătați de cuvintele și în­demnurile tovarășului Ni­­colae Ceaușescu făcute cu o­­cazia vizitei în acele clipe grele, de maximă tensiune, în municipiul nostru, ajutați permanent de Biroul Comite­tului județean de partid, Co­mitetul municipal de partid, Consiliul municipal al Fron­tului Unității Socialiste și Consiliul popular municipal, am reușit să organizăm am­ple acțiuni pentru refacerea distrugerilor pricinuite de i­­nundații. La chemarea comu­niștilor, toți cetățenii s-au angajat în marea bătălie cu forțele dezlănțuite ale naturii. Așa am reușit ca în numai cîteva zile să repunem în funcțiune Combinatul de ce­luloză și hîrtie, fabrica de mo­bilă și cea de conserve, Sali­na Ocna Dejului, unitățile comerciale și­­ circulația pe șo­selele Dej — Baia Mare, Dej — Cluj și de cale ferată din­tre Dej — Cluj, Dej — Bis­trița, Dej — Ileanda. O aten­ție deosebită am acordat și acordăm recuperării pagube­lor de materii prime și mate­riale, de produse finite. Pînă acum, din valoarea totală a pagubelor de circa 50 de mi­lioane lei pe municipiu, s-au recuperat peste 15 milioane lei. In această direcție, meri­tă relevat efortul comuniștilor și al întregului colectiv de muncă de la Fabrica de con­serve, care, în zilele care au trecut de la dezastru, au re­cuperat aproape 5 milioane lei din pagubele în valoare de 9 milioane. Valori însemnate au recuperat și colectivele de la întreprinderea comercială de stat, cooperativa „Some­șul“, iar muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de mobi­lă și-au intensificat eforturile pentru realizarea unei pro­ducții suplimentare peste an­gajamentele inițiale. (Continuare în pag. a­l­-aj Măsuri izvorite dintr-o profundă grijă fată de om Prin munca depusă de-a lungul anilor, am reușit să-mi construiesc o casă frumoasă, cu încăperi spațioase, curate, sănătoase. In cîteva ore, tot ceea ce am clădit cu truda acestor ani a fost distrus. Ca­sa mi-a fost grav avariată, astfel că trebuie să o recon­struiesc. In situația mea se mai găsesc și alți locuitori ai comunei: inundațiile produse de revărsarea apelor ne-au distrus și avariat casele pre­cum și unele anexe­­ gospodă­rești. Am simțit, însă, de la început, preocuparea comitetu­lui comunal de partid și a consiliului popular comunal, a tuturor cetățenilor localită­ții noastre de a ne ajute să trecem­ peste aceste cl­ipe gre­le, î­atărindu-mi convingerea că, printr-o muncă plină de rîvnă, îmi voi putea reface bunurile distruse. Recenta Hotărire adoptată de conducerea partidului și­­ statului, care cuprinde o se­rie­ de noi prevederi menite să compenseze prin ajutoare bă­nești, materiale și alte înles­niri o parte din pagubele pe care le-am suferit, a avut un profund ecou în inima fiecă­ruia dintre noi. Măsurile sta­bilite sunt străbătute de uma­nismul adine ce caracteri­zează orânduirea noastră so­cialistă, de grija ce o poartă societatea fiecărui cetățean al său. Sumele de bani prevă­zute să se acorde,­ înlesnirile în procurarea materialelor de construcție necesare, scutiri de taxe ca și ajutoarele con­stând din diverse obiecte ne vor permite să ne refacem gospodăriile care, în alte con­diții, ar fi necesitat din par­tea noastră sacrificii deosebit de mari. Acest ajutor de care mă voi bucura, la fel ca și miile de cetățeni care au avut de su­ferit, îmi cere să particip cu toate forțele mele la munca în cadrul cooperativei agricole de producție, la executarea e­­xemplară a lucrărilor de în­treținere a culturilor și la toa­te celelalte activități, pentru obținerea unor recolte cît mai bune. Vasile CHERTIȘ, membru al C.A.P. Geaca MIM SOIMITATII RAMM ÎNTINSĂ „Țara întreagă participă, sub cele mai diferite forme la vindecarea rănilor mate­­­­riale și spirituale provocate de inundații, ne scrie profe­soara Maria Racolța din Cluj. Dar loviturile mari de­clanșează virtuți mari“. Sen­timentul de solidaritate al ca­drelor didactice și ale elevi­lor de la Școala generală nr. 1 din Cluj, s-a materializat printre altele prin donarea sumei de 35.000 lei, obiecte vestimentare in valoare de 30.000 lei și rechizite școlare în valoare de 14.000 lei. „Suntem­ alături de ei“, ne mărturisesc locuitorii celor cinci sate ale comunei Vultu­­reni. Pînă în prezent, pentru ajutorarea sinistraților s-au adunat 1.050 kg grîu, 1.684 kg porumb, 141 kg fasole, 2.100 ouă, 286 kg fasole, 2.700 kg cartofi, 600 de pîini, peste 1.800 obiecte de îmbrăcămin­te. Cadrele didactice și elevii din comună au depus în con­tul generozității suma de a­­proape 21.500 lei, iar salariații Consiliului popular 2.232 lei. Participînd la acțiunea lar­gă de ajutorare a sinistraților, locuitorii comunei Bonțida, pătrunși de un sentiment de generozitate, au trimis la Dej 91 articole de îmbrăcăminte, 3.000 kg cereale, în Contul 2.000 s-au depus 3.161 lei, iar de la I.M.A. și I.A.S. Bon­țida valoarea unei zile-muncă pînă la sfirșitul anului se ri­dică la 46.500 lei, la care se adaugă 2.831 lei, proveniți de la salariații consiliului popu­lar. C.A.P. a donat 1 tonă de grîu, 1 tonă de porumb și 2 boi. Membrii cooperatori ofe­ră cîte două zile de munca, iar pensionarii cîte 15—20 la sută din pensia care le revine lunar. Studenții și cadrele didac­tice de la Institutul agrono­mic „Dr. Petru Groza“ con­tribuie substanțial la ajuto­rarea sinistraților. Profesorii și conferențiarii institutului au oferit salariul și indemni­zațiile de cadre de conducere pe o lună, iar șefii de lucrări și asistenții au donat sala­riul pe 15 zile, iar asistentul­ Al. Sabău pe 40 de zile. In total, 796.000 lei. Trebuie să mai adăugăm contribuțiile re­zultate din economiile bugeta­re (346.000 lei), donarea unei cantități importante de îm­brăcăminte și obiecte de uz casnic. Participarea la munci patriotice, acordarea de spri­jin și îndrumări de speciali­tate unităților agricole, asis­tență zootehnică și sanitar­­veterinară acolo unde este nevoie. Asemenea gesturi colective sau personale abundă. Pensionarul V. Bonder ne anunță că a depus, dintr-o pensie modestă, suma de 200 lei și că donează în fiecare lună un­ anumit procent din pensie pe o perioadă de 15 luni adică pînă la recolta vii­toare. „Să punem mină de la mină— îndeamnă V. Bondor, ban cu ban, pentru alinarea suferințelor celor loviți de groaznica calamitate naturală ce s-a abătut asupra țării“. Cooperatorii din Cojocna au adunat pînă la 24 mai 3.100 kg porumb boabe, 1.055 kg grîu, 50 kg fasole, 315 kg slănină, 261 kg cartofi, 5.700 ouă, 120 pachete cu îmbrăcă­minte și au depus 11.648 lei în Contul 2.000. Acțiunea de ajutorare a sinistraților va fi susținută, în continuare de co­­jocneni. Spre diferite zone si­nistrate vor­ fi trimse 2.100 kg lapte de vacă și alte produse, 4 viței grași în greutate de peste 320 kg fiecare, 30 de miei, 300 kg zahăr. Coopera­torii vor dona valoarea unei norme convenționale (26.000 lei), iar salariații 116.800 lei, prin donarea unei zile-muncă pînă la sfirșitul anului. 1 RUS (Continuata in pag. a li­a) Imbold pentru munca noastră în zilele de 44, 15 și 16 mai. Numeroase case ale locuito­rilor precum și diverse anexe­­ gospodărești ca : grajduri, co­tețe au fost grav avariate sau distru­sȘ;..­total. Mă număr și «u printre acei cetățeni, ai co­­.-^unei care au avut lofîaufdriiț;.. j de­­ pe Srina::acestei''ca]­am^^.. Alunecarea de teren care s-a produs în o parte a comunei, mi-a distrus complet locuința zidită cu multă trudă. In aces­te împrejurări, atît de grele, eu, ca și ceilalți care au avut de suferit, n-am rămas sin­gur. Au fost alături de noi toți cetățenii comunei, în frun­te cu organizația de partid și­ organele locale ale puterii de stat. Au venit la fața locului specialiști de la Consiliul popular județean, ne-au fost atribuite terenuri pentru a ne construi alte locuințe, au fost stabilite măsurile pentru în­tocmirea proiectelor necesare. Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Con­siliului de Miniștri și Consi­liului Național al Frontului U­­nității Socialiste din 29 mai vine să amplifice ajutorul pe care l-am primit și pînă în prezent Prin prevederile sale de a ni se acorda ajutoarele bănești specificate, prin înles­nirile care ni se­­ creează în procurarea materialelor de construcție necesare ca și prin scutirile de taxe prevăzute vom putea să ne refacem bu­nurile distruse într-un timp mult mai scurt. Hotărîrea din 29 mai con­stituie o dovadă în plus a grijii partidului pentru fiecare cetățean al țării și întărește hotărîrea fiecărui cooperator de a participa la muncă pe o­­goare cu toate forțele, în sco­pul propășirii patriei noastre. Andrei JUHOSZ, membru cooperator la C.A.P. Sie Comuna noastră —­ Sie — deși nu a fost afectată de inun­dațiile care au avut loc în 12 și 13 mai, a avut de suferit totuși de pe tcgga alunecări­lor de teren carie s-au­­ produs PESTE 42 MILIOANE DE LEI ÎN CONTUL C.E.C.-2000 42.185.000 lei, la această ci­fră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga ța­ră în contul CEC — 2.000. Cele mai substanțiale donații în „contul omeniei“ le-au făcut cetățenii Capitalei — 9.448.900 lei, cei ai județe­lor Arad — 2.673.800 lei, Cluj — 2.280.200 lei, Timiș — 1.774.000 lei, Bihor — 1.697.400 lei și Argeș — 1.388.600 lei. Printre milioanele de ce­tățeni care contribuie pe a­­ceastă cale la ajutorarea populației din județele grav afectate de inundații, se nu­mără și­ elevii Liceului „Ni­­colae Bălcescu“ din Pitești (suma depusă — 18.000 lei), precum și cei de la Școala generală nr. 1, din aceeași localitate — 4.106 lei. (Agerpres) Caravana solidarității Populația sinistrată din mu­nicipiul Dej a primit pînă sîmbătă zeci de mii de obiec­te de uz vestimentar din țară, precum și 45 de corturi din Statele Unite, 364 pături din Olanda, zeci de mii de tablete, fiole și flacoane de medica­mente din grupa antibioticelor, dezinfectantelor și reanimatoa­­relor din Elveția, R.F. a Ger­maniei și din alte țări. Tot din ajutorul internațional au sosit la Dej peste 1000 kg de preparate dietetice pentru co­pii, 2­370 cutii de conserve, din care 1680 cutii de con­serve de pește din Bulgaria, pachete de fulgi de ovăz, orez și alte produse. Pînă acum au beneficiat de ajutorul acordat de locuitorii din țara noastră și de donații sosite din străi­nătate, peste 2 700 de sinistrați din Dej. Importante ajutoare au primit și sinistrații din lo­calitățile apropiate, lovite de calamități. Aproape zilnic con­tinuă să sosească la Dej noi caravane ale solidarității me­nite să aline suferințele celor loviți de năvala apelor. (Agerpres) Pentru inventarierea bunurilor calamitate de ore, celor care le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt oMficienți, organelor 4e țnc­din același timp, hotărîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu de­clară în totalitate și la ter­men bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire pa­triotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimo­niului calamitat. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilu­lui, Consiliul Național al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie a. c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizații ob­ștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutora­re a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul CEC 2­ 000. Recent, Consiliul de Miniș­tri a stabilit o serie de mă­suri pentru inventarierea bu-5 ',1,3». .^smRatejj^valo­area jirelor c­a urmare a biun­­ilor din l­una­ mai ,a.c. I­­trucît, în împrejurările de­terminate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul or­ganizațiilor socialiste, precum și ale cetățenilor au fost dislo­cate, s-a stabilit obligația pen­tru cetățenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în termen de 48 I I (Agerpres) Dej. Ziarele sunt așteptate cu viu interes ÎNALTUL SPIRIT DE UMANITATE In aceste zile de grea în­cercare pentru poporul român, într-o atmosferă de înaltă so­lidaritate socialistă, colectivele de oameni ai muncii din în­treprinderi și de pe ogoare, la chemarea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, au dat numeroase do­vezi de eroism în luptă îm­ fortetor ■ oarbe ale na­­l­oedtLV>qftatelirile prin ap­ti­citatea, lor!'­sa cítotrifígie to redresarea efectului distructiv al acestor calamități naturale și reluarea rapidă a activități­lor economice și sociale între­rupte, buind în considerare pierde­rile grele suferite din regiu­nile sinistrate și stringența so­luționării cît mai urgente a problemelor legate de reface­rea gospodăriilor personale a celor ce­­ au avut de suferit de pe urma calamităților, Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri al Republicii Socia­liste România și Consiliul Na­țional al Frontului Unității Socialiste, ca și în alte împre­jurări, au luat o­­ hotărîre pen­tru acordarea de sprijin mate­rial și bănesc acestora. Acest sprijin se concretizează atît prin despăgubirile ce se acor­dă de către Administrația A­­sigurărilor de Stat cetățenilor «Ugr ișigiul urban și . rural ale , proprietate per-MijȘfffigE și Icsp gospodărești te.a­ f<^țâistele sau avariate, cît și prin ajutoare directe bă­nești acordate de stat în acest scop, sau ajutoare în obiecte și numerar pentru refacerea bunurilor casnice de uz per­sonal distruse. Această hotărîre atestă încă o dată atașamentul partidului și guvernului față de popor, înaltul spirit de umanitate de care dă dovadă în fiecare ocazie. Sîntem convinși că sprijinul și înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri vor permite familiilor sinistrate să înlăture cît mai repede pagu­bele suferite, să-și refacă gos­podăriile și bunurile distruse, Ioan BUNEA, directorul Direcției județene A.D.A.S. I nîîndu­ri pentru noi Gesturile de solidaritate, I de compasiune, sosite din­­ toată lumea ne asigură că , în aceste clipe grele care­­ ne-au încercat, poporul­­ nostru nu este singur, a­­ceasta constituind o dovadă­­ a simpatiei de care țara și I poporul nostru se bucură peste hotare. Ieri, pe adresa tovarășu­­l lui Aurel Duca, prim-secre­tar al Comitetului județean­­ Cluj al P.C.R., președin­­­­tele Consiliului popular ju­­­­dețean, a sosit o telegramă ■ din partea compozitorului I și dirijorului italian, dom­­­­nul Salvatore Alegra, in­­ care, printre altele, se spu­­­­ne: „Consternat de inunda­­­­țiile din România donez­i suma de 5 000 lei în favoa­­­­rea sinistraților". I I I­I­I I I ZIUA COPILULUI Copilăria este și rămâne festivă Undeva, între cărți și tă­ceri, în acest sfîrșit de pri­măvară, dureros și greu pen­tru noi, a reînviat aminti­rea tradiționalei sărbători­­ a Zilei internaționale a co­pilului. Sărbătoarea a venit cumin­te și nouă, pe neașteptate, sobră prin conținutul ei, adu­când odată cu luminițele din ochii copiilor rămași fără adăpost și părinți, avalanșei de­­ sentimente ce exprimă marea dragoste, marea sensi­bilitate a oamenilor ce i-au înconjurat. Sunt sentimente sincere și calde de compa­siune și solidaritate ce capă­tă conținut și semnificații în limba vorbită sau scrisă a oamenilor, a națiunilor și po­poarelor ce iubesc viața — copilăria — oameni ce admi­ră curajul și eroismul unui popor care și-a făurit un ide­al, un crez, un destin. Sunt oameni ce ne-au cu­noscut sau numai au auzit de noi, dar care au fost, sunt și au rămas alături de noi. Ei au răspîndit pe întreaga hartă a lumii gîndurile și simțirea unui popor harnic și talen­tat. In fața acestei vibrante și­­ răscolitoare omenii în care se amestecă sentimentele de durere cu cele de recunoștin­ță, trăiești senzații care nu pot fi exprimate în cuvinte. Tot ce a fost gîndit mai bine și mai frumos în cei 25 de ani de la eliberare, eforturile materiale și morale depuse de întregul nostru popor sub conducerea înțeleaptă a Par­tidului s-au îndreptat în sco­pul dezvoltării și evoluției viitoarei noastre generații — a COPIILOR. Răpuși de­ stihia năprasni­că a apelor și-au pierdut via­ța oameni și animale, s-au distrus bunuri materiale, ca­se și ogoare dar nu ne-am lăsat copleșiți de durere. In titanica luptă a­ omului cu natura, de la conducător la soldat am participat cu toții. Bărbați și femei, tineri și bătrîni, muncitori și studenți au răspuns și răspund ne­chemați la un apel lăuntric cu aceeași putere, cu aceeași încredere în viață și succe­sele obținute le dau noi for­țe. Oamenii dau glas senti­mentelor ce le mobilizează puterile pînă-n clipa în care totul va fi restabilit, pus în­ ordine. De­­ 1 Iunie — Ziua interna­țională a copilului — consi­derăm această constantă pre­zență la apel drept­ un act de eroism, un gest nobil închi­nat vieții, copilului, solida­rității, umanității. Bucurîndu-se de prețuirea unanimă a Partidului și statu­lui nostru, a societății, copilul se vede înconjurat de dra­gostea profundă a celor din jur și are sentimentul că el se află x>retutindeni acolo unde bat inimile. Copiii sînt și rămîn intr-un anume sens imboldul visurilor și străda­niilor noastre. Incorporăm în ei treptat fericirea spre care tindem, speranța în vestmîntul ei cel mai auten­tic, mai frumos, acel al cer­titudinii. Acest 1 Iunie, care ne-a luat parcă prin surprindere, ne dă impresia că ne-am su­pus cu toții aceleiași legi ne­scrise, imuabile — a OME­NIEI, bunătății, liniștii fnăl­­țîndu-ne cu fiecare gest nobil pe care-l facem pe noi culmi. Ziua copilului este sărbă­torită în momente în care deși pe alocurea mustește pămîntul sub ape, în inimile­­ noastre pătrund raze calde. Sînt inimi calde de mame, profund mișcate de gestul tuturor acelor care sînt ală­turi de noi și copiii noștri. Consensul unanim al po­poarelor de a apăra copiii și copilăria semnifică decretul internațional al omenirii de a apăra viitorul: „dacă n-ar fi copiii, istoria omenirii ar lua sfîrșit“. Statutul copilului elaborat­­ de U.N.E.S.C.O. a declarat anul 1969 ca an al drepturi­lor copilului la muncă șî joa­că. ~ r ‘ Noi toți, părinți și profe­sori, muncitori și funcționari, ingineri și tehnicienii ne an­gajăm ca alături de întregul nostru popor să muncim ne­precupețit, cu forțe sporite, să facem totul pentru ca viața să reintre în vechile făgașuri și așezări, pentru ca nimeni să nu sufere. Copilăria este și rămîne festivă chiar și în aceste zile grele pentru noi. Reînoim așa­dar urarea cu ochii umezi și ne angajăm să facem totul pentru a apăra copilăria fe­ricită. Natalia POPA, lector universitar. I INAUGURAREA CASEI I DE MODĂ DIN CLUJ I , seri’ .2­* mai a­c­t a avut loc vor fi executate, la un exigent c­u municipiul Cluj, strada Ba­ nivel, comenzile articolelor ri­iu, inaugurarea Casei de de croitorie și încălțăminte modă, pentru dame și bărbați, de Casa de modă din Cluj, m­a­ lenjerie, blănărie etc. Un per­ugurată­ieri, dispune de spa­­sonul de peste 300 lucrători, țioase incinte, pentru desta- dintre mai buni a­ ce„­cerea la parter a unor variate .. . și interesante obiecte de arti- operarv a lor meșteșugărești, zanat și bijuterie, iar la cele va asigura deservirea publi­­c­ei etaje de ateliere în care oului. | _*______________________________________ In pagina a V-a: HARPA MODERNĂ A EUNDAȚIILOR

Next