Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-31 / 7327. szám
PROLETARI DIIN TOATE TARILE» UNIȚIVA î ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R» Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7.327 Duminică 31 mai 1970 t 6 pagini 30 bani CRIJIl PERMANENTĂ PENTRU INTERESELE ȘI NEVOILE OAMENILOR - RECUNOȘTINȚĂ ȘI MULȚUMIRE PARTIDULUI ȘI STATULUI NOSTRU 0 emoționantă manifestare a grijii față de țară, față de cetățenii săi Vasile LADARU, prim-secretar al Comitetului municipal Dej al P.C.R, Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale, a fost primită cu viu interes și înaltă recunoștință de către toți cei ce trăiesc pe meleagurile de la confluența Someșurilor. Comuniștii, toți oamenii muncii din municipiul nostru, români, maghiari și de alte naționalități, bărbați și femei, tineri și vîrstnici,văd în aceste măsuri griji părintească a partidului nostru pentru a asigura o viață fericită tuturor cetățenilor patriei. Munca și solidaritatea tuturor locuitorilor municipiului, la care se adaugă ajutorul frățesc al colectivelor de muncă și a numeroși cetățeni din județ și din întreaga țară, precum și aportul deosebit al unităților forțelor noastre armate, gărzilor patriotice și unităților de pompieri, ne-au ridicat deasupra greutăților pricinuite de revărsarea în proporții nemaicunoscute a Someșului și a văii Sasca. Zilele care au trecut de la dezlănțuirea stihiilor naturii au fost și sunt zile fierbinți. Peste tot se lucrează febril pentru ștergerea "rănilor lăsate de apele învolburate, pentru a face ca totul să fie așa cum a fost înainte, așa cum ne-am propus. Avînd sprijinul permanent al conducerii partidului, îmbărbătați de cuvintele și îndemnurile tovarășului Nicolae Ceaușescu făcute cu ocazia vizitei în acele clipe grele, de maximă tensiune, în municipiul nostru, ajutați permanent de Biroul Comitetului județean de partid, Comitetul municipal de partid, Consiliul municipal al Frontului Unității Socialiste și Consiliul popular municipal, am reușit să organizăm ample acțiuni pentru refacerea distrugerilor pricinuite de inundații. La chemarea comuniștilor, toți cetățenii s-au angajat în marea bătălie cu forțele dezlănțuite ale naturii. Așa am reușit ca în numai cîteva zile să repunem în funcțiune Combinatul de celuloză și hîrtie, fabrica de mobilă și cea de conserve, Salina Ocna Dejului, unitățile comerciale și circulația pe șoselele Dej — Baia Mare, Dej — Cluj și de cale ferată dintre Dej — Cluj, Dej — Bistrița, Dej — Ileanda. O atenție deosebită am acordat și acordăm recuperării pagubelor de materii prime și materiale, de produse finite. Pînă acum, din valoarea totală a pagubelor de circa 50 de milioane lei pe municipiu, s-au recuperat peste 15 milioane lei. In această direcție, merită relevat efortul comuniștilor și al întregului colectiv de muncă de la Fabrica de conserve, care, în zilele care au trecut de la dezastru, au recuperat aproape 5 milioane lei din pagubele în valoare de 9 milioane. Valori însemnate au recuperat și colectivele de la întreprinderea comercială de stat, cooperativa „Someșul“, iar muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii de mobilă și-au intensificat eforturile pentru realizarea unei producții suplimentare peste angajamentele inițiale. (Continuare în pag. al-aj Măsuri izvorite dintr-o profundă grijă fată de om Prin munca depusă de-a lungul anilor, am reușit să-mi construiesc o casă frumoasă, cu încăperi spațioase, curate, sănătoase. In cîteva ore, tot ceea ce am clădit cu truda acestor ani a fost distrus. Casa mi-a fost grav avariată, astfel că trebuie să o reconstruiesc. In situația mea se mai găsesc și alți locuitori ai comunei: inundațiile produse de revărsarea apelor ne-au distrus și avariat casele precum și unele anexe gospodărești. Am simțit, însă, de la început, preocuparea comitetului comunal de partid și a consiliului popular comunal, a tuturor cetățenilor localității noastre de a ne ajute să trecem peste aceste clipe grele, îatărindu-mi convingerea că, printr-o muncă plină de rîvnă, îmi voi putea reface bunurile distruse. Recenta Hotărire adoptată de conducerea partidului și statului, care cuprinde o serie de noi prevederi menite să compenseze prin ajutoare bănești, materiale și alte înlesniri o parte din pagubele pe care le-am suferit, a avut un profund ecou în inima fiecăruia dintre noi. Măsurile stabilite sunt străbătute de umanismul adine ce caracterizează orânduirea noastră socialistă, de grija ce o poartă societatea fiecărui cetățean al său. Sumele de bani prevăzute să se acorde, înlesnirile în procurarea materialelor de construcție necesare, scutiri de taxe ca și ajutoarele constând din diverse obiecte ne vor permite să ne refacem gospodăriile care, în alte condiții, ar fi necesitat din partea noastră sacrificii deosebit de mari. Acest ajutor de care mă voi bucura, la fel ca și miile de cetățeni care au avut de suferit, îmi cere să particip cu toate forțele mele la munca în cadrul cooperativei agricole de producție, la executarea exemplară a lucrărilor de întreținere a culturilor și la toate celelalte activități, pentru obținerea unor recolte cît mai bune. Vasile CHERTIȘ, membru al C.A.P. Geaca MIM SOIMITATII RAMM ÎNTINSĂ „Țara întreagă participă, sub cele mai diferite forme la vindecarea rănilor materiale și spirituale provocate de inundații, ne scrie profesoara Maria Racolța din Cluj. Dar loviturile mari declanșează virtuți mari“. Sentimentul de solidaritate al cadrelor didactice și ale elevilor de la Școala generală nr. 1 din Cluj, s-a materializat printre altele prin donarea sumei de 35.000 lei, obiecte vestimentare in valoare de 30.000 lei și rechizite școlare în valoare de 14.000 lei. „Suntem alături de ei“, ne mărturisesc locuitorii celor cinci sate ale comunei Vultureni. Pînă în prezent, pentru ajutorarea sinistraților s-au adunat 1.050 kg grîu, 1.684 kg porumb, 141 kg fasole, 2.100 ouă, 286 kg fasole, 2.700 kg cartofi, 600 de pîini, peste 1.800 obiecte de îmbrăcăminte. Cadrele didactice și elevii din comună au depus în contul generozității suma de aproape 21.500 lei, iar salariații Consiliului popular 2.232 lei. Participînd la acțiunea largă de ajutorare a sinistraților, locuitorii comunei Bonțida, pătrunși de un sentiment de generozitate, au trimis la Dej 91 articole de îmbrăcăminte, 3.000 kg cereale, în Contul 2.000 s-au depus 3.161 lei, iar de la I.M.A. și I.A.S. Bonțida valoarea unei zile-muncă pînă la sfirșitul anului se ridică la 46.500 lei, la care se adaugă 2.831 lei, proveniți de la salariații consiliului popular. C.A.P. a donat 1 tonă de grîu, 1 tonă de porumb și 2 boi. Membrii cooperatori oferă cîte două zile de munca, iar pensionarii cîte 15—20 la sută din pensia care le revine lunar. Studenții și cadrele didactice de la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“ contribuie substanțial la ajutorarea sinistraților. Profesorii și conferențiarii institutului au oferit salariul și indemnizațiile de cadre de conducere pe o lună, iar șefii de lucrări și asistenții au donat salariul pe 15 zile, iar asistentul Al. Sabău pe 40 de zile. In total, 796.000 lei. Trebuie să mai adăugăm contribuțiile rezultate din economiile bugetare (346.000 lei), donarea unei cantități importante de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic. Participarea la munci patriotice, acordarea de sprijin și îndrumări de specialitate unităților agricole, asistență zootehnică și sanitarveterinară acolo unde este nevoie. Asemenea gesturi colective sau personale abundă. Pensionarul V. Bonder ne anunță că a depus, dintr-o pensie modestă, suma de 200 lei și că donează în fiecare lună un anumit procent din pensie pe o perioadă de 15 luni adică pînă la recolta viitoare. „Să punem mină de la mină— îndeamnă V. Bondor, ban cu ban, pentru alinarea suferințelor celor loviți de groaznica calamitate naturală ce s-a abătut asupra țării“. Cooperatorii din Cojocna au adunat pînă la 24 mai 3.100 kg porumb boabe, 1.055 kg grîu, 50 kg fasole, 315 kg slănină, 261 kg cartofi, 5.700 ouă, 120 pachete cu îmbrăcăminte și au depus 11.648 lei în Contul 2.000. Acțiunea de ajutorare a sinistraților va fi susținută, în continuare de cojocneni. Spre diferite zone sinistrate vor fi trimse 2.100 kg lapte de vacă și alte produse, 4 viței grași în greutate de peste 320 kg fiecare, 30 de miei, 300 kg zahăr. Cooperatorii vor dona valoarea unei norme convenționale (26.000 lei), iar salariații 116.800 lei, prin donarea unei zile-muncă pînă la sfirșitul anului. 1 RUS (Continuata in pag. a lia) Imbold pentru munca noastră în zilele de 44, 15 și 16 mai. Numeroase case ale locuitorilor precum și diverse anexe gospodărești ca : grajduri, cotețe au fost grav avariate sau distrusȘ;..total. Mă număr și «u printre acei cetățeni, ai co.-^unei care au avut lofîaufdriiț;.. j de pe Srina::acestei''ca]am^^.. Alunecarea de teren care s-a produs în o parte a comunei, mi-a distrus complet locuința zidită cu multă trudă. In aceste împrejurări, atît de grele, eu, ca și ceilalți care au avut de suferit, n-am rămas singur. Au fost alături de noi toți cetățenii comunei, în frunte cu organizația de partid și organele locale ale puterii de stat. Au venit la fața locului specialiști de la Consiliul popular județean, ne-au fost atribuite terenuri pentru a ne construi alte locuințe, au fost stabilite măsurile pentru întocmirea proiectelor necesare. Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri și Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste din 29 mai vine să amplifice ajutorul pe care l-am primit și pînă în prezent Prin prevederile sale de a ni se acorda ajutoarele bănești specificate, prin înlesnirile care ni se creează în procurarea materialelor de construcție necesare ca și prin scutirile de taxe prevăzute vom putea să ne refacem bunurile distruse într-un timp mult mai scurt. Hotărîrea din 29 mai constituie o dovadă în plus a grijii partidului pentru fiecare cetățean al țării și întărește hotărîrea fiecărui cooperator de a participa la muncă pe ogoare cu toate forțele, în scopul propășirii patriei noastre. Andrei JUHOSZ, membru cooperator la C.A.P. Sie Comuna noastră — Sie — deși nu a fost afectată de inundațiile care au avut loc în 12 și 13 mai, a avut de suferit totuși de pe tcgga alunecărilor de teren carie s-au produs PESTE 42 MILIOANE DE LEI ÎN CONTUL C.E.C.-2000 42.185.000 lei, la această cifră se ridica la 30 mai suma depunerilor din întreaga țară în contul CEC — 2.000. Cele mai substanțiale donații în „contul omeniei“ le-au făcut cetățenii Capitalei — 9.448.900 lei, cei ai județelor Arad — 2.673.800 lei, Cluj — 2.280.200 lei, Timiș — 1.774.000 lei, Bihor — 1.697.400 lei și Argeș — 1.388.600 lei. Printre milioanele de cetățeni care contribuie pe această cale la ajutorarea populației din județele grav afectate de inundații, se numără și elevii Liceului „Nicolae Bălcescu“ din Pitești (suma depusă — 18.000 lei), precum și cei de la Școala generală nr. 1, din aceeași localitate — 4.106 lei. (Agerpres) Caravana solidarității Populația sinistrată din municipiul Dej a primit pînă sîmbătă zeci de mii de obiecte de uz vestimentar din țară, precum și 45 de corturi din Statele Unite, 364 pături din Olanda, zeci de mii de tablete, fiole și flacoane de medicamente din grupa antibioticelor, dezinfectantelor și reanimatoarelor din Elveția, R.F. a Germaniei și din alte țări. Tot din ajutorul internațional au sosit la Dej peste 1000 kg de preparate dietetice pentru copii, 2370 cutii de conserve, din care 1680 cutii de conserve de pește din Bulgaria, pachete de fulgi de ovăz, orez și alte produse. Pînă acum au beneficiat de ajutorul acordat de locuitorii din țara noastră și de donații sosite din străinătate, peste 2 700 de sinistrați din Dej. Importante ajutoare au primit și sinistrații din localitățile apropiate, lovite de calamități. Aproape zilnic continuă să sosească la Dej noi caravane ale solidarității menite să aline suferințele celor loviți de năvala apelor. (Agerpres) Pentru inventarierea bunurilor calamitate de ore, celor care le aparțin sau, dacă aceștia nu le sunt oMficienți, organelor 4e țncdin același timp, hotărîrea prevede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate și la termen bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire patriotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie a. c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul CEC 2 000. Recent, Consiliul de Miniștri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bu-5 ',1,3». .^smRatejj^valoarea jirelor ca urmare a biunilor din luna mai ,a.c. Itrucît, în împrejurările determinate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul organizațiilor socialiste, precum și ale cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetățenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în termen de 48 I I (Agerpres) Dej. Ziarele sunt așteptate cu viu interes ÎNALTUL SPIRIT DE UMANITATE In aceste zile de grea încercare pentru poporul român, într-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi și de pe ogoare, la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au dat numeroase dovezi de eroism în luptă îm fortetor ■ oarbe ale naloedtLV>qftatelirile prin apticitatea, lor!'sa cítotrifígie to redresarea efectului distructiv al acestor calamități naturale și reluarea rapidă a activităților economice și sociale întrerupte, buind în considerare pierderile grele suferite din regiunile sinistrate și stringența soluționării cît mai urgente a problemelor legate de refacerea gospodăriilor personale a celor ce au avut de suferit de pe urma calamităților, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România și Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, ca și în alte împrejurări, au luat o hotărîre pentru acordarea de sprijin material și bănesc acestora. Acest sprijin se concretizează atît prin despăgubirile ce se acordă de către Administrația Asigurărilor de Stat cetățenilor «Ugr ișigiul urban și . rural ale , proprietate per-MijȘfffigE și Icsp gospodărești te.a f<^țâistele sau avariate, cît și prin ajutoare directe bănești acordate de stat în acest scop, sau ajutoare în obiecte și numerar pentru refacerea bunurilor casnice de uz personal distruse. Această hotărîre atestă încă o dată atașamentul partidului și guvernului față de popor, înaltul spirit de umanitate de care dă dovadă în fiecare ocazie. Sîntem convinși că sprijinul și înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotărîri vor permite familiilor sinistrate să înlăture cît mai repede pagubele suferite, să-și refacă gospodăriile și bunurile distruse, Ioan BUNEA, directorul Direcției județene A.D.A.S. I nîînduri pentru noi Gesturile de solidaritate, I de compasiune, sosite din toată lumea ne asigură că , în aceste clipe grele care ne-au încercat, poporul nostru nu este singur, aceasta constituind o dovadă a simpatiei de care țara și I poporul nostru se bucură peste hotare. Ieri, pe adresa tovarășul lui Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a sosit o telegramă ■ din partea compozitorului I și dirijorului italian, domnul Salvatore Alegra, in care, printre altele, se spune: „Consternat de inundațiile din România donezi suma de 5 000 lei în favoarea sinistraților". I I III I I ZIUA COPILULUI Copilăria este și rămâne festivă Undeva, între cărți și tăceri, în acest sfîrșit de primăvară, dureros și greu pentru noi, a reînviat amintirea tradiționalei sărbători a Zilei internaționale a copilului. Sărbătoarea a venit cuminte și nouă, pe neașteptate, sobră prin conținutul ei, aducând odată cu luminițele din ochii copiilor rămași fără adăpost și părinți, avalanșei de sentimente ce exprimă marea dragoste, marea sensibilitate a oamenilor ce i-au înconjurat. Sunt sentimente sincere și calde de compasiune și solidaritate ce capătă conținut și semnificații în limba vorbită sau scrisă a oamenilor, a națiunilor și popoarelor ce iubesc viața — copilăria — oameni ce admiră curajul și eroismul unui popor care și-a făurit un ideal, un crez, un destin. Sunt oameni ce ne-au cunoscut sau numai au auzit de noi, dar care au fost, sunt și au rămas alături de noi. Ei au răspîndit pe întreaga hartă a lumii gîndurile și simțirea unui popor harnic și talentat. In fața acestei vibrante și răscolitoare omenii în care se amestecă sentimentele de durere cu cele de recunoștință, trăiești senzații care nu pot fi exprimate în cuvinte. Tot ce a fost gîndit mai bine și mai frumos în cei 25 de ani de la eliberare, eforturile materiale și morale depuse de întregul nostru popor sub conducerea înțeleaptă a Partidului s-au îndreptat în scopul dezvoltării și evoluției viitoarei noastre generații — a COPIILOR. Răpuși de stihia năprasnică a apelor și-au pierdut viața oameni și animale, s-au distrus bunuri materiale, case și ogoare dar nu ne-am lăsat copleșiți de durere. In titanica luptă a omului cu natura, de la conducător la soldat am participat cu toții. Bărbați și femei, tineri și bătrîni, muncitori și studenți au răspuns și răspund nechemați la un apel lăuntric cu aceeași putere, cu aceeași încredere în viață și succesele obținute le dau noi forțe. Oamenii dau glas sentimentelor ce le mobilizează puterile pînă-n clipa în care totul va fi restabilit, pus în ordine. De 1 Iunie — Ziua internațională a copilului — considerăm această constantă prezență la apel drept un act de eroism, un gest nobil închinat vieții, copilului, solidarității, umanității. Bucurîndu-se de prețuirea unanimă a Partidului și statului nostru, a societății, copilul se vede înconjurat de dragostea profundă a celor din jur și are sentimentul că el se află x>retutindeni acolo unde bat inimile. Copiii sînt și rămîn intr-un anume sens imboldul visurilor și strădaniilor noastre. Incorporăm în ei treptat fericirea spre care tindem, speranța în vestmîntul ei cel mai autentic, mai frumos, acel al certitudinii. Acest 1 Iunie, care ne-a luat parcă prin surprindere, ne dă impresia că ne-am supus cu toții aceleiași legi nescrise, imuabile — a OMENIEI, bunătății, liniștii fnălțîndu-ne cu fiecare gest nobil pe care-l facem pe noi culmi. Ziua copilului este sărbătorită în momente în care deși pe alocurea mustește pămîntul sub ape, în inimile noastre pătrund raze calde. Sînt inimi calde de mame, profund mișcate de gestul tuturor acelor care sînt alături de noi și copiii noștri. Consensul unanim al popoarelor de a apăra copiii și copilăria semnifică decretul internațional al omenirii de a apăra viitorul: „dacă n-ar fi copiii, istoria omenirii ar lua sfîrșit“. Statutul copilului elaborat de U.N.E.S.C.O. a declarat anul 1969 ca an al drepturilor copilului la muncă șî joacă. ~ r ‘ Noi toți, părinți și profesori, muncitori și funcționari, ingineri și tehnicienii ne angajăm ca alături de întregul nostru popor să muncim neprecupețit, cu forțe sporite, să facem totul pentru ca viața să reintre în vechile făgașuri și așezări, pentru ca nimeni să nu sufere. Copilăria este și rămîne festivă chiar și în aceste zile grele pentru noi. Reînoim așadar urarea cu ochii umezi și ne angajăm să facem totul pentru a apăra copilăria fericită. Natalia POPA, lector universitar. I INAUGURAREA CASEI I DE MODĂ DIN CLUJ I , seri’ .2* mai act a avut loc vor fi executate, la un exigent cu municipiul Cluj, strada Ba nivel, comenzile articolelor riiu, inaugurarea Casei de de croitorie și încălțăminte modă, pentru dame și bărbați, de Casa de modă din Cluj, ma lenjerie, blănărie etc. Un peruguratăieri, dispune de spasonul de peste 300 lucrători, țioase incinte, pentru desta- dintre mai buni a ce„cerea la parter a unor variate .. . și interesante obiecte de arti- operarv a lor meșteșugărești, zanat și bijuterie, iar la cele va asigura deservirea publicei etaje de ateliere în care oului. | _*______________________________________ In pagina a V-a: HARPA MODERNĂ A EUNDAȚIILOR