Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-07 / 7385. szám

PAGINA 2 FĂCLIA UN AN DE LA ISTORICUL CONGRES AL X-LEA AL P.C.R. (Urmare din pag. l­ g) buind tot mai mult la formarea venitului național, la îm­bunătățirea aprovizionării populației cu produse agroali­­mentare și a industriei cu materii prime. Măsurile care vor duce la modernizarea și dezvoltarea bazei tehnice-materiale a agriculturii — extinderea irigațiilor, sporirea cantităților de îngrășăminte chimice, dotarea cu mijloace tehnice, lu­crările de îmbunătățiri funciare etc. — au fost coroborate cu hotărîri care stimulează și cointeresează interesul ță­ranilor cooperatori, organizarea și eficiența muncii. Mobi­lizând întregul popor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. au anga­jat în egală măsură forțele creatoare din domeniul științei, artei, culturii și învățămîntului. Toți creatorii din sfera suprastructurii acționează pentru îmbogățirea vieții spiri­tuale a poporului, pentru cultivarea înaltelor trăsături ale omului nou, făuritor conștient al propriei sale istorii, pentru lărgirea orizontului cultural al maselor populare" — cum se spune în Hotărîrea cu privire la aniversarea semicente­narului Partidului Comunist Român. Nu pentru că la Cluj ne-ar lipsi exemplele din aceste domenii de activitate nu le relevăm, ci doar pentru că ele sunt prea multe, iar suc­­­­cesele tuturor creatorilor — români, maghiari sau de altă naționalitate — sînt de notorietate publică. In acest spirit, ilustrînd superioritatea orînduirii socia­liste, partidul veghează la continua adîncire și perfecțio­nare a democrației socialiste. Pe de altă parte, se asigură participarea activă a tuturor cetățenilor la conducerea tre­burilor obștești și de stat, iar pe de altă parte, se înles­nește manifestarea plenară a fiecărui individ în sînul so­cietății noastre. In atenția partidului stă consecvent lărgi­rea cadrului instituțional în care toți membrii societății să-și poată exprima opinia asupra gospodăririi treburilor țării, înfăptuirii hotărîrilor partidului și statului, să poată critica lipsurile ce apar în activitatea organelor de partid, de stat și obștești, să participe cu toată priceperea și ener­gia la înlăturarea lor, la buna dezvoltare a societății. Pe aceeași linie se îmbină armonios principiile de conducere și planificare centrală cu larga autonomie și independență a organelor și unităților de jos, organizarea comitetelor de direcție din unitățile economice pe principiul muncii colec­tive cu creșterea răspunderii personale, rolul adunării gene­rale a salariaților cu oportunitatea deciziilor, activitatea consiliilor de administrație ale unităților cu statut de cen­trală cu întărirea controlului de partid, care pun în lu­mină relațiile de producție socialiste, raporturile sociale, perfecționarea metodelor de organizare și conducere a eco­nomiei naționale. Toate acestea și alte organisme ale con­ducerii colective atestă modificări de fond în orinduirea socialistă și refl­ectă ceea ce definea tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul la congres prin: „Societatea socialis­tă multilateral dezvoltată se va înfățișa din toate punctele de vedere superioară orinduirii capitai­ste“. Pe acest fun­dal, clasa muncitoare își exercită rolul conducător, ca ex­ponent al aspirațiilor întregului popor, dind dovadă de o înaltă capacitate mobilizatoare, de spirit organizatoric și disciplină, de profundă conștiință revoluționară și spirit de sacrificiu. Marea răspundere a P.C.R. pentru destinele țării sporește rolul de forță conducătoare a partidului, rezultind dintr-un proces logic. In aceste condiții organizațiile de partid își exercită rolul lor conducător, mobilizând masele largi de oameni ai muncii la înfăptuirea politicii înțelepte a partidului nostru, concretizată în obiective și măsuri con­crete menite să asigure dezvoltarea în ritm ascendent a economiei, științei și culturii, să îmbunătățească mereu condițiile de muncă și de viață a celor ce muncesc. Spriji­­nindu-se pe aportul celor mai capabili muncitori, ingineri și tehnicieni, membri și nemembri de­ partid, punind in mișcare conducerile administrative, organizațiile de partid reușesc să determine o preocupare susținută pentru găsirea celor mai potrivite căi de valorificare a resurselor locale, astfel incit fiecare unitate economică, industrială sau agri­colă, să funcționeze normal și cu maximum de eficiență. Sintetizînd aceste idei, cunoscute și dragi întregului po­por, marcăm de fapt forța realistă a politicii partidului care nu se rezumă doar la elaborarea programelor, ci mai pre­sus de orice duce o vastă muncă pentru organizarea înfăp­tuirii lor, cerînd întregii societăți să-și mobilizeze forțele și resursele, potențialul uman și material la realizarea obiec­tivelor majore. Experiența noastră proprie ne demonstrează că acesta este factorul h­otărîtor. Iar singurul an care a tre­cut de la Congresul al X-lea legitimează încrederea în mersul nostru ferm pe calea progresului și bunăstării. Zile de caniculă... TENIS „Naționalele" de juniori In plină desfășurare De luni Clujul găzduiește finalele din acest an ale Cam­pionatelor republicane de te­nis ale juniorilor, întrecere care reunește peste 160 de ju­cători și jucătoare din orașele Arad, București, Brașov, Cluj, Cîmpia Turzii, Hunedoara, O­­radea, Tg. Mureș, Timișoara și altele. Intîlnirile se dispută pe terenurile din Parcul ora­șului și Parcul Universității, fiind programate jocuri atît în probele de simplu, cît și la dublu și se desfășoară la două categorii de vîrstă: 13-16 și 17-18 ani. Competiția din acest șir are­­o importanță sporită față de alte ediții, întrucât pe lângă câștigarea titlurilor de cam­pioni, desemnează și pe re­prezentanții țării noastre, care începind , cu ziua de 10 au­gust, tot la Cluj, vor lua par­te la un atractiv turneu inter­național dotat cu „Cupa spe­ranțelor“ și la care și-au mai anunțat participarea sportivi din Belgia, Bulgaria, Iugo­slavia, Polonia, Cehoslovacia, Uniunea Sovietică și alte țări. Ce se poate spune după 4 zile de întreceri în „naționa­lele" de juniori? In primul rînd, că asistăm la o ediție deosebit de disputată, în care aproape la fiecare partidă în­vingătorii obțin victorii mun­cite. De asemenea putem re­marca faptul, că „calculul hîrtiei“ se realizează, favoriții împunîndu-se pînă la urmă, chiar dacă uneori cu dificul­tate. Acum, cînd în toate probe­le de simplu s-a ajuns pînă la desemnarea primilor 8, o trecere în revistă a celor ca­lificați în „sferturi“, ne per­mite să consemnăm faptul ca­ întrecerea este dominată de reprezentanții Capitalei (prin cluburile Dinamo, Progresul, Politehnica și Școala sportivă nr. 2), din cînd în cînd pe listă figurînd 1­2 jucători sau jucătoare din Brașov, Arad, sau ce este mai îmbucurător de la Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, unde antreno­rul Gavrilă Vai­da continuă se crească „rachete“ de per­spectivă. Din rîndul lor tre­buie să evidențiem pe Mihai Fetiță, Petre Sântei, Mihai Stoleru, Gheorghe Giurgiu, sau Carmen Lupea. Cealaltă re­prezentantă a județului nos­tru, clubul Politehnica Cluj, a prezentat cîțiva jucători ta­lentați, ca Marieta și Marius Ghercioiu, Mircea Cristescu, Septimiu Negru și alții, dar tare deocamdată n-au putut avea cuvînt decisiv în lupta pentru întâietate. In încheiere, în loc de rezul­tate tehnice, pentru a căror consemnare am avea nevoie de un spațiu foarte mare, in­vităm pe iubitorii „sportului alb“ pe terenurile din Parcul orașului, unde azi, mîine și duminică între orele 8-12 și 15-19 se vor desfășura parti­dele decisive ale campionatu­lui de juniori și unde vom avea prilejul să-i urmărim pe „urmașii“ lui Ion Țiriac și Ilie Năstase... (r. p.) (Urmare din pag. l-a)­­— maturatul străzilor necon­tractate cu I.C.C. etc. In total, lucrările de mai bună gospodărire și înfrumu­sețare executate în municipiul Cluj, incluzînd și prelimină­rile pînă la 23 August, se ri­dică la 18.330.000 lei. In această sumă se integrea­ză la loc de cinste munca pa­triotică a cetățenilor, contri­buția deosebit de prețioasă a dusă la executarea lucrărilor respective de comitetele de cetățeni, asociațiile locatarilor, comisiile de femei, organiza­țiile de U.T.C. și de pionieri, sub îndrumarea Comitetului executiv, asistența tehnică fiind asigurată de serviciile de specialitate ale Consiliului popular. Cum pînă la sfîrșitul anului mai sînt 4 luni și jumătate, desigur că nici întrecerea pa­triotică pentru gospodărirea mai bună și înfrumusețarea Clujului nu se va opri pe loc, deși rezultatele obținute pînă în prezent sînt demne de laudă, spre mîndria și satis­facția tuturor clujenilor. Această întrecere continuă cu avînt, dovedindu-și astfel vitalitatea și prevalînd sub­stanțiala depășire a angaja­mentelor anuale. Chiar în a­­ceste zile, premergătoare sărbă­torii noastre raționale, se obser­vă în circumscripțiile electorale o vie preocupare pentru exe­cutarea lucrărilor de interes obștesc. întîmpinarea cu noi succese în muncă a zilei de 23 August este și dorința aso­ciațiilor locatarilor. Apare deci la fel de firească și atenția pe care o acordă Comitetul exe­cutiv în această perioadă ac­țiunilor de gospodărire mai bună și înfrumusețare. Pentru ca treburile să mear­gă cît mai bine, Comitetul executiv adresează prin inter­mediul ziarului „Făclia" tu­turor cetățenilor chemarea de a-și aduce o contribuție spo­rită la succesul activităților obștești. In acest sens este recoman­dabil ca în toate circumscrip­țiile electorale deputații să mobilizeze cetățenii la plivitul și săpatul suprafețelor plan­tate cu flori, trandafiri și gar­duri vii, la plivitul peluzelor parcurilor, la săpatul și stro­pitul plantațiilor de arbori și pomi, la curățirea rigolelor, șanțurilor și acostamentelor. De asemenea, asociațiile lo­catarilor sunt chemate să ma­nifeste grijă față de înfru­musețarea blocurilor. In a­­ceastă privință sunt necesare și utile acțiuni ca: vopsirea ca­sei scărilor și a fațadelor clădirilor care se prezintă ne­corespunzător, înlocuirea dra­pelelor uzate, asigurarea su­porturilor pentru drapele, în­treținerea zonelor verzi, igie­nizarea punctelor gospodărești etc. Nu încape îndoială că har­nica populație a Clujului, așa cum a făcut-o de atitea ori pînă în prezent, va înțelege Și de data aceasta necesitatea de a contribui prin muncă pa­triotică la gospodărirea mai bună și infrumusețarea orașu­lui ei drag. PUNCTE DE REPER Scrimerii clujeni la „naționale” înaintea campionatului mon­dial de scrimă, care va avea loc luna viitoare la Ankara, scrimerii noștri și-au verificat pregătirea în cadrul campio­natului național, la individual, unde, cum se știe, scrima clu­jeană a obținută, după o pauză de aproape un deceniu, din nou un titlu. Este vorba de victoria, pe cit de surprinză­toare, pe atît­ de meritată, a spadasinului Carol Kiss, de la C.S.M.C. La sfîrșitul acestei săptâ­­mîni are loc ultima verificare oficială înaintea mondialelor. Este vorba de etapa finală a campionatului național pe e­­chipe, care se va desfășura­ la toate cele patru arme, și a­­nume: floretă bărbați, floretă femei, spadă și sabie. La a­­ceastă etapă scrimerii de la C.S.M.C. vor fi prezenți în asalturile de floretă bărbați și spadă. Echipele antrenate de maestrul Gurăth Adalbert se vor prezenta pe planșă cu următoarele loturi: Floretă, Agopcsa Vasile, Alexandru Bejenaru, Tudor Rădulescu, Elekes Ludovic și Kiss Valen­tin. Spadă: Kiss Carol, Orbán Ladislau (cel mai veteran scri­­me­r activ din țara noastră!), Sinko Ștefan, Prezenszki Ti­­beriu și Szabó Pavel. L.­KINȚI Start în „Cupa 23 August”... Comisia județeană de fotbal organizează prin subcomisia municipală și în acest an tra­diționala competiție dotată cu „Cupa 23 August“. La această competiție — organizată după sistemul eliminatoriu — par­ticipă în fiecare an echipele încadrate în campionatul mu­nicipal. Actuala ediție debutează as­tăzi, 7 august a.c., cindi, cu în­cepere de la ora 17,30, pe tere­nul nr. 2 din str. Aurel Vlaicu, este programată întîlnirea Triumf . Poligrafia. Mîine, sîmbătă, vor avea loc urmă­toarele trei jocuri: Terenul C.F.R. (str. Mașiniștilor), ora 16: Metalul roșu—Armă­tura; ora 17.45: C.M.C—Elec­trica. Terenul nr. 2 (str. Aurel Vlaicu), ora 17.30: Porțelan— Textila. ...și în campionatul național de popice Tot astăzi începe în incinta noii și cochetei popicării din cadrul complexului sportiv al A.S. Record Cluj (Bul. Lenin) prima fază a campionatului național individual și de pe­rechi la popice. Competiția în­cepe la ora 8, întrecerile con­tinuă mîine și duminică, în fiecare zi cu începere de la ora 8. SE ÎNFRUMUSEȚEAZĂ CASA DE CULTURĂ A STUDENȚILOR în zilele vacanței­ de vară, în incinta Casei de cultură a studenților din Cluj, un grup de tineri artiști plastici desfă­șoară o rodnică și vie activi­tate. Se lucrează intens la completarea ornamentului in­terior și exterior al clădirii. Lucrările propriu-zise au în­ceput mai de mult, iar din luna trecută s-a trecut la exe­cutarea ornamentației la fața locului. Este vorba de unele lucrări de reliefuri, mozaic și sculptură, care vor împodobi sala mare, holul central, res­pectiv spațiul exterior din fața fațadei centrale. Tinerii artiști plastici Florian Milan Ale­xandru și Gergely Ștefan au terminat deja reliefurile din holul clădirii; partea cealaltă a holului va fi împodobită de mozaicurile lui Mircea Vremii și Teodor Botiș. In sala mare de audiție lucrează un grup format din artiștii plastici­ Doina Hordovan, Victor Ciata, Kancsura István, Florin Moxa și Rodica Sfințiu, iar sculptu­rile din fața clădirii vor fi executate de sculptorița Ro­dica Ungureanu. (L. F.) Din manifestările culturale ale Casei prieteniei româno-sovietice Cluj - Marți, 4 august 1970, ora 19, în fața unui numeros au­ditorium a fost prezentat un jur­nal de „Actualități culturale din U.R.S.S.“. Cu acest prilej, celor prezenți la această manifestare le-au fost prezentate ultimele noutăți din cinematografie, bele­tristică, viața teatrală și arte plastice din U.R.S.S. Au urmat apoi proiecții de filme documen­tare.­ Altă manifestare care a avut loc, joi, 6 august 1970, la ora 19, a fost expunerea pe mar­ginea legii privind „Gospodări­rea mijloacelor materiale și bă­nești“. Cu acest prilej a vorbit juristul Ioan Bojan. A­ urmat a­­poi filmul artistic „Tinerețe fă­ră bătrînețe“.­­ La sfîrșitul acestei săptă­­mîni, sîmbătă 8 august 1970, ora 19, va avea loc montajul audio­vizual „Omul și universul“, ma­nifestare ce va reliefa cele mai noi descoperiri și cercetări știin­țifice contemporane.' U. V. 16,00 — Deschiderea emisiu­nii. Volei feminin: România— R.D.G.. Transmisiune directă de la Constanța. 18,00 — Tu­rism-vacanță .70. 18,10 — De­sene animate. 18,20 — Cămi­nul. 19,15 — Anunțuri — pu­blicitate. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Film artistic: „Prieteni fără grai“. Un film de aventuri, coproducție ro­­mâno-canadiană. 21,25 — Mai aveți o întrebare? 22,25 — O interpretă îndrăgită a cîntecu­­lui popular românesc: Mărioa­­ra Tănase. 22,45 — Telejur­nalul de noapte. 23,00 — în­chiderea emisiunii. Agenția O.N.T. Cluj pune la dispoziția amatorilor zilnic, în perioada 10- 22 august, autocarul pentru Băile Cojocna. Plecarea de la O.N.T. ora 8,30, îar înapoierea de la Cojocna la ora 14,00. Costul excursiei 11 lei. înscrieri la O.N.T., pînă la completarea locurilor. (3146) COMBINATUL DE EXPLOATARE $1 INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI CLUJ strada Horea nr. 7 înscrie între 15-31 august 1970 pentru concursul de admitere ce va avea loc între 1—10 septembrie a.c. candidați, absolvenți ai școlilor generale de opt clase, în vîrstă de 15-18 ani, pentru următoarele meserii: — tîmplari de mobilă și articole tehnice, ucenicie la locul de muncă, pentru Fabrica de mobilă Libertatea din Cluj, candidați din orașul Cluj și comunele mai apropiate. - mașiniști pentru exploatări forestiere, pentru Școa­la profesională din Cîmpeni. Candidații se pot înscrie și la serviciile de personal de la U.E.J.S. Cluj și Huedin. Concursul constă din următoarele probe teoretice, din materia claselor V—VIII. Limba română - scris și oral. Matematici — scris și oral. Informații suplimentare se mai pot obține de la ser­viciul personal și învățământ, telefon 3­06-70, interior 126 și 132. (3134) ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE CLUJ strada 30 Decembrie nr. 27 angajează UN ȘOFER MACARAGIU și UN OPERA­TOR TOPO, conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare se dau la serviciul personal. ' (3130) MICA PUBLICITATE £ Vînd Fiat 850. Strada Ca­racal nr. 9, între orele 16—20. (3137) _______________ • Pierdut radio Electronica în ziua de 4 VIII pe mașina nr. 18. A se aduce pe strada Dos­­toievski nr. 4, ap. 2, familia Rășcanu, după orele 15. Recom­pensă. (3140) • Pierdut parafă de medic pe numele Dr. Stepan Victoria. O declar­anlă. (3136) • Vînd Dacia 1100, culoare vișinie, în stare nouă. Telefon 2­37-82 — orele 14—15,22—23. (3135)_____________________ • închiriez cameră mobilată cu acces la baie. Intrare separa­tă. Piața 14 Iulie nr. 1. Suciu Maria. (3133) 4­ Vînd garaj demontabil (ta­blă) pentru autoturism. Móricz Zsigmond 63. Sabău. (3132) H Pe această cale aduc cal­de mulțumiri dr. Mareș și asis­tentei Csakay de la Clinica Neu­rologică, pentru deosebita pre­ocupare cu care am fost tratat pentru redarea sănătății. Crișan Leontin (3126) „ Cu adîncă durere anunțam încetarea din viață a scumpului nostru soț, tată, bunic, cumnat, unchi VICTOR EMANUEL PULCA în vîrstă de 79 ani Inmormîntarea va avea loc in ziua de 7 august 1970 orele 14 din capela cimitirului central. Familia îndurerată (3139) at*enda radio Programul Studioului Cluj Vineri, 7 august, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Reco­mandări. „Actualitatea sonoră.“: știri, comentarii și interviuri la zi. 18,00 — Piese corale. 18,10 — Radioreportaj: Itine­­rarii prin subteran. Instantanee în prag de sărbătoare a mine­rilor, la Aghireș, Căpuș, Ocna- Dej, Alba Iulia, în exploatări­le Apusenilor și din Maramu­reș. Realizatori Niculina Boa­­riu și Cornel Udrea. 18,25 — Noi discuri românești. Din su­mar: Prezențe de prestigiu la Festivalul internațional „Cer­bul de aur“ — cântăreața el­vețiană Francine. Rubrica „șla­ RESPONSABILITA­TE PLENARĂ (Urmare din pag. l­a­­teriale auxiliare, probleme de organizare a liniilor de fabri­cație și gradul de calificare a lucrătorilor, începind de la omul de la banda de lucru, de la mașină sau banc de lu­cru, pînă la persoanele cu răs­punderi superioare. Caracterul modern, de organism unitar, al producției pe flux nu per­mite „goluri“, sinuozități sau diferențieri, în calitatea mun­cii prestate. Aflându-se în bună măsură la discreția be­neficiarului, chiar a celui ..mă­runt“, care cumpără încălță­mintea — dacă aceasta, cum spunea unul dintre vorbitori, „are căutare“ —. Clujeana va trebui să-și sincronizeze orga­nizarea producției cu atari ce­rințe, ținînd seamă, bineînțe­les, și de interesele sale in­terne care — iarăși­ — nu pot fi debit coordonate cu cele ale consumatorului: în secție, în atelier, maistrul este socotit — firesc — principalul orga­nizator și pe umerii săi apasă mari răspunderi, dar nu în­totdeauna cînd apar elemente de dezordine, derută — legate de lipsa de materiale, de schimbarea unor caracteristici a modelelor de încălțăminte cerute — este responsabil maistrul. S-a întîmplat să se facă o ..lansare" în producție care, sosită la fața locului, la banda de lucru, a constituit o surpriză pentru executanți, care nu erau măcar informați, în prealabil, despre ceea ce ..li se pregătește“. Este o con­secință a unei anume lipsă de legătură între oamenii sectoa­relor direct productive și ser­vicii, între creatorii de mo­dele și producție, între cei ce determină producția și cei ce o execută. Se știe că aprovi­zionarea și chiar organizarea diferențiată a sectoarelor de muncă, sunt elemente ce di­feră în funcție de sortimentul de încălțăminte ce se execută. La acest capitol se discută de mult timp acuitatea unei ju­dicioase dispecerizări a lucră­torilor în ateliere și benzi de lucru, dar faptul se îndepli­nește cu oarecare încetineală. O atare lipsă de organizare, sau — cum s-a arătat — poate, de corelare a numărului scrip­tic de muncitori cu numărul­ văzut pe operații de lucru, a dus uneori, la realitatea ca în unele locuri mulți muncitori să nu aibă ce face, iar în al­tele să fie supraîncărcați. Pen­tru repartiția după necesități — aceasta fără să presupună neapărat o ... universalizare a pregătirii profesionale — este necesară o specializare mai largă, multilaterală, o price­pere la mai multe operații a fiecărui executant, calități ce caracterizează deja foarte mulți muncitori ai fabricii. Lansarea în producție a unui sortiment nou să fie făcută atunci cînd toate condițiile realizării lui sunt asigurate, cînd sectorul productiv este pus în acord cu cel al aprovi­zionării etc. Există minunate planuri de aprovizionare care, în parte se execută. A devenit însă lim­pede că, în privința aprovizio­nării — mai ales a tăbăcă­­riilor — combinatul trebuie să fie mai bine, mai eficient spri­jinit de ministerul de resort. Nu este tot una, pentru ritmica procesului tehnologic ca, de exemplu, să lucrezi la tăbă­­cărie cu doi lianți (cum s-a prevăzut inițial în plan!) sau cu opt lianți, în cadrul pro­ducerii aceleiași mărfi planifi­cate. Pe de altă parte, servi­ciul intern al aprovizionării ar trebui să reflecteze asupra caracter­ului calitativ oscilant al elementului aprovizionare, atît la tăbăcării cit și la sec­toarele de încălțăminte, în funcție­ de calitățile variate, diferite, pe care trebuie să le aibă produsul finit. E clar că de multe ori aprovizionarea tăbăcăriilor — cu piei crude, materiale auxiliare, vopsele etc. — suferă și serviciul de aprovizionare nu se poate absolvi complet de această răspundere. Credem că adunarea pentru dezbaterea cifrelor de plan, cu tot caracterul ei actine respon­sabil, analitic, a insistat mai puțin convingător asupra mo­dalităților cum trebuie pusă la punct aprovizionarea fiecărui loc de muncă, întrucît, este știut, au existat cazuri de go­luri ori chiar stagnări în pro­ducția unor ateliere, uneori din lipsa unor mărunte acce­sorii, dar neapărat necesare, încălțămintei. Aceasta, la care s-a adăugat cronica lipsă a unor „programe complete“ de fețe pe linii de fabricație a încălțămintei, a dus la neres­­pectarea unor contracte, la fi­nele refuzuri ale beneficiarilor și, în sfîrșit, în „înmagazina­­rea“ unor sume de bani în marfă nevîndută la timp. Trebuie văzut mai bine — și aceasta ar intra și in atribu­țiile Ministerului Industriei Ușoare — ce se întâmplă și la fabrica de talpă matrițată din Drăgășani, furnizoare a „Clu­­jenei“, cum și cu­ se medi­tează acolo la anumite „probe tehnologice", pentru că în ochii unor tehnicieni producători de încălțăminte ea a devenit a­­proape o... legendă, întrucît e greu să știi cînd și ce li­vrează, producînd încurcături în „gospodăria" Clujenei. Evidențiem ca deosebit de pozitiv faptul că, în dezbate­rea cifrelor de plan problema calității produselor, de care se leagă toate celelalte, a consti­tuit imperativul fundamental. Se știe că la „Clujeana“, în general, se produce încălță­minte de bună calitate. Cu atît mai mult trebuie să fie un motiv de îngrijorare faptul că în perioada care s-a scurs o cantitate de încălțăminte a fost returnată de beneficiari — și nu ne referim la cazurile, des­tul de rare de altfel, în care aceștia au dovedit, după unii, neînțelese capricii — îndeosebi cea produsă pe liniile de fa­bricație 05, 03, 09, 12 și 02. Este o carență de care nu cre­dem că se face răspunzător numai sectorul de încălțăminte pentru că defectele reclamate privesc și alte sectoare înce­­pînd, să spunem, cu cel de creație­­ care să-și sincroni­zeze... inspirația cu particu­laritățile tehnologice de exe­cuție — desigur mari, mo­demne, dar care trebuie să fie și bine cunoscute de crea­tori! —) și terminînd cu tăbă­­căriile. Trebuie înțeles de toată lumea un lucru ce preocupă întreaga conducere a între­prinderii și anume faptul că, în cadrul fabricației pe flux, oricît s-ar îmbunătăți munca unor sectoare, dacă intr-un singur loc activitatea este sla­bă, întreaga calitate a pro­ducției va fi diminuată. Pro­dusul sintetizează în el efortul ■ general, al fiecărui loc de muncă, el trebuie -r- cum plas­tic se exprima cineva — să fie „înnobilat“ de fiecare mină prin care trece. Atenție deo­sebită trebuie dată deci spiri­tului de răspundere personal al fiecărui lucrător, educației politice și cetățenești, pricepe­rii sale, muncii în aparență de amănunt, executării corecte a fiecărei operații cuprinse în produsul finit. Acele comisii muncitorești formate­­ la ini­țiativa organizației sindicale — din lucrători de cea mai înaltă calificare și care execută ade­vărate controale obștești asu­pra calității, sunt și ele o do­vadă a răspunderii plenare, a întregului colectiv față de pro­­­­ducție, față de prestigiul măr­cii fabricii. găre mondiale“. Debut: Ileana Filipescu. Literatură pe disc­ versuri de George Bacovia (în lectura poetului). Anul Beetho­ven — Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră. Solist Radu Lupu. Redactori Edgar Elian și Victor Porzsolt. 18­55 — „Planete“ — „Punțile“, însem­nări de scriitorul Vasile Re­­breanu. 19,00 — File de aur, 150 de ani de la nașterea pic­torului C. D. Rosenthal. Emi­siune de Mariana Proșteanu și Ioan Chindriș. 19,10 — Inter­ludiu folcloric maramureșan. 19,20 — Sport. Se apropie campionatul. Ce fac diviziona­rele A? Raid la „U“ și C.F.R. Cluj, U. T. Arad, Farul Con­stanța. 19,28 — Recomandări. Sîmbătă, 8 august: 6,00 — Unda preferințelor — Dumitru Vîrtic răspunde celor ce au solicitat muzică populară. 6,25 — „Inscripții" de Monica Șur­­tea. filme ACEASTA FEMEIE (8,30; 11; 13,30; 16; 1S.30; 21) — Re­publica; ACEASTĂ FEMEIE (20,30) — Grădina Republica. MARELE SEMN ALBAS­TRU — Victoria. DAMA CU CAMELII (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. FERESTRELE TIMPULUI — 23 August. BĂIEȚII DIN STRADA PALL — Muncitoresc. TAINA LEULUI — Steaua roșie. TELEGRAME (ora 11). SHERLOCK HOLMES - Ti­neretului, Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, II—18 Muzeul de istorie, strada E­­mil Isac nr. 2, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13 și 17— 19.30. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program.

Next