Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-07-01 / 7353. szám

0 O sarcină principală a cooperativelor agricole Livrarea animalelor și produselor animaliere contractate cu statul Sectorului zootehnic al cooperativelor agricole — care an de an capătă o pondere tot mai mare în producția acestor unități — îi revine importanta sarcină de a livra în acest an cantități sporite de carne, lapte, lină și alte produse la fondul de stat. Prin aceasta, cooperativele agricole își aduc o prețioasă contribuție la aprovizionarea populației cu produsă animaliere și îndeplinirea sarcinilor de export, asigurîndu-și, în același timp, o principală sursă de venituri. Precipitațiile abundente care au căzut în prima jumătate a acestui an au favorizat dezvoltarea luxuriantă a vegetației ierboase — atît pe pajiștile naturale cit și pe suprafețele cultivate cu plante furajere. Se poate spune că există create mai mult ca oricînd premisele asigurării necesarului de masă verde pentru animale, precum și pentru strângerea și conservarea unor importante cantități de furaje suculente și fibroase pentru perioada de stabulație. Asigurarea furajelor necesare pentru obținerea producțiilor planificate — în special de masă verde pe pășuni — precum și măsurile întreprinse pentru îmbunătățirea organizării muncii în fermele zootehnice, constituie factorii principali care au contribuit la obținerea unor bune rezultate de către o serie de cooperative agricole privind livrarea animalelor și produselor animaliere destinate fondului de stat. Merită a fi subliniate măsurile luate de conducerile unor unități, măsuri care în anii trecuți au fost folosite în mod sporadic. Astfel, în tot mai multe cooperative, consiliile de conducere au înțeles necesitatea tarsalizării pășunilor existente. Această măsură are o importanță deosebită în creșterea animalelor, în obținerea producțiilor sporite de masă verde pe unitatea de suprafață și pentru evitarea risipei. De asemenea, în ultima perioadă, în tot mai multe unități au fost luate măsuri pentru aplicarea îngrășămintelor chimice pe pășuni, fapt care a contribuit la obținerea unor producții mai mari de masă verde pe aceste suprafețe. Conducerile multor unități, împreună cu consiliile populare comunale, au acordat o grijă deosebită asigurării cantităților de apă potabilă necesară adăpării animalelor. Măsurile întreprinse pentru a se asigura zilnic în hrana animalelor cel puțin 50—60 kg masă verde pentru o vacă, iar la tineretul bovin de la 15 pina la 30—40 kg masă verde, precum și pentru îmbunătățirea întreținerii și îngrijirii lor în taberele de vară au contribuit la sporirea producției. La aceste rezultate a contribuit în mare măsură și noul cadru organizatoric creat prin formarea fermelor zootehnice, conduse de specialiști capabili să promoveze în procesul de producție tehnologiile avansate, precum și analizele decadale efectuate de către organele agricole județene și conducerile unităților agricole, ca și măsurile operative luate pentru remedierea deficiențelor. Astfel s-a reușit ca, pe județ, de la începutul anului și pînă în prezent cooperativele agricole să-și realizeze plănul la fondul de stat în proporție de 102 la sută la total carne, din care 109 la sută la carne de bovine. Deși pe total livrăm carne rezultatele sunt bune, dacă analizăm realizările pe sortimente, se constată faptul că la carne de porc planul de predări a fost realizat numai în proporție de 70 la sută, iar la ovine 90 la sută. La livrările de carne de porc, în acele unități unde a existat o preocupare corespunzătoare, sarcinile au fost realizate sau chiar depășite. Astfel, C.A.P.urile Crișeni, Luna, Luncani, Triteni-Colonie, Someșeni, Unirea-Cluj, Poiana și altele realizează și chiar depășesc predarea cărnii de porc la fondul de stat. In aceste unități, consiliile de conducere și specialiștii urmăresc furajarea în bune condiții a efectivelor de animale și realizarea sporurilor de creștere în greutate, care să permită predarea porcilor conform planificării. Sunt însă, cooperative agricole cu mari rămîneri în urmă, ca, de exemplu, cele din Bonțida (29 la sută), Dezmir (25 la sută), Plăiești (14 la sută), Cătina (46 la sută), Geaca (47 la sută), Palatca (41 la sută), Chesău (42 la sută) și altele. In aceste unități nu se urmărește cu atenție furajarea porcilor, iar în unele cazuri nici asigurarea efectivelor necesare realizării cantităților de carne planificate. Conducerile și specialiștii acestor unități trebuie să înțeleagă că este necesar să asigure efectivelor de animale cantități suficiente de furaje, masă verde și concentrate, iar în această perioadă să se facă din nou calcule cu privire la posibilitățile de îngrășare și să se asigure numărul necesar de purcei, realizării și chiar depășirii sarcinilor stabilite. * O situație mai necorespunzătoare există la producția de lapte de vacă și predarea acestuia la fondul de stat Astfel, pe județ, pînă in prezent, predările la fondul de stat la lapte de vacă s-au ridicat la numai 75 la sută față de planul de livrări. Experiența unităților care au realizat sau chiar au depășit planul la predări la fondul de stat — ca C.A.P. Crișeni, Iuriu de Câmpie, Bonț, Filea de Jos, Deleni etc. — arată că acolo unde există preocupare și rezultatele sunt corespunzătoare. In aceste unități, conducerile cooperativelor agricole asigură cele 50—60 kg masă verde pe vacă furajată, completează cantitățile de masă verde existente pe pășuni cu cele cultivate, iar pe timp nefavorabil asigură adăpostirea vacilor cu lapte. Unitățile fruntașe la livrări acordă o deosebită atenție și reducerii la minimum a consumului intern de lapte. Toate aceste măsuri vor trebui să stea in atenția tuturor unităților care nu au realizat pînă în momentul de față sarcina de predare a laptelui, la fondul de stat — în special cooperativele agricole din Gădălin (32 la sută), Feiurdeni (34 la sută), Dezmir (49 la sută), Vîlcele (42 la sută), Sic (32 la sută), Aiton (24 la sută) și altele. Nu trebuie însă uitat că în sectorul creșterii animalelor în această perioadă sunt și alte probleme importante care trebuie să fie rezolvate operativ, cu mare atenție și competență. Astfel, va trebui să mobilizăm toate forțele la recoltarea, uscarea și depozitarea fîiTurilor de pe fînețele naturale și cultivate. Cositul fînețelor naturale va trebui început în toate unitățile, organizîndu-se în așa fel munca încît această lucrare să fie încheiată , pînă la vremea secerișului. De asemenea, trebuie asigurată realizarea planului de însilozări timpurii. Asigurînd o bază furajeră echilibrata în fiecare cooperativă agricolă, perfecționând procesul de producție în fermele zootehnice și valorificînd cu mai deplin rezervele de sporire a producției de carne, lapte și alte produse animaliere există posibilități ca planul de livrări să fie depășit. Unitățile cooperatiste din județul nostru vor putea răspunde astfel cu cinste chemării adresate de Uniunea județeană a cooperativelor agricole Teleorman de a contribui cu cantități sporite de produse agricole vegetale și animale la dezvoltarea economiei naționale. ing. Gheorghe CSAPÓ, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Noi magazine sătești Duminică, la Cuzdrioara a fost inaugurat un foarte frumos magazin universal cu unitate de alimentație publică. Noua Unitate a fost construită atît din contribuție benevolă a cooperatorilor, cit și din fondurile proprii ale cooperativei. Și în satul Vișa a fost terminat și dat în folosință un magazin universal cu 1 bufet, a cărui construcție au început-o cooperatorii din contribuția lor. In viitoarele 7—8 zile vor fi date în folosință alte trei noi unități cooperatiste: un magazin mixt la Stoiana, o cofetărie și o librărie la Florești. Cadrul legal (Urmare din pag. I) teriare, întărirea ordinei Și disciplinei sînt cerințe esențiale ale organizării superioare a producției și a muncii;totodată, ele sînt obligații atît ale oamenilor muncii din agricultură, cit și ale organelor agricole coordonatoare de la nivelul județului și chiar al unităților. Consiliul popular județean, prin Direcția agricolă și celelalte organe de specialitate, trebuie să facă totul pentru dezvoltarea agriculturii , prin valorificarea deplină a condițiilor pedoclimatice și socialeconomice concrete, purtând întreaga răspundere, pentru realizarea sarcinilor de plan. Sarcina principală a Direcției agricole constă în mobilizarea tuturor forțelor în vederea executării la timp și în bune condițiuni a lucrărilor agricole și zootehnice, a acțiunilor de combatere a bolilor și dăunătorilor la plante și la Săimare. Un rol deosebit revine Direcției agricole județene, tutturor specialiștilor din unitățile agricole, în aplicarea regulilor privind folosirea fapdului funciar, a lucrărilor de tehnică agricolă și a celorlalte acțiuni. Inginerilor, tehnicienilor și tuturor specialiștilor din agricultura județului Cluj le revine sarcina de a îndruma, din punct de vedere tehnic și organizatoric, punerea în valoare a întregului potențial productiv al pămîntului și al animalelor, utilizarea eficientă a tuturor mijloacelor de producție, executarea lucrărilor agricole și respectarea regulilor agrozootehnice, fitosanitare și sanitar-veterinare. Ei trebuie să se situeze în primele rînduri ale luptei pentru realizarea indicatorilor de plan în producția vegetală și, producția animală, luînd cele mai eficiente măsuri pentru buna întreținere a culturilor precum și pentru recoltarea, depozitarea, păstrarea și valorificarea producției agricole în cele mai bune condițiuni. Fundamentarea temeinică a planurilor de producție, crearea tuturor condițiilor pentru realizarea lor, creșterea productivității muncii și a eficienței întregii activități, prin folosirea integrală a pământului, a celorlalte mijloace de producție și a forței de muncă, constituie sarcina de bază a tuturor organelor de conducere ale',' unităților agricole de, stați și ale ’ consiliilor de conducere ale C.A.P. jv..■ Proiectul, de lege ,privind organizarea producției, și muncii în agricultură stimulează în mod deosebit inițiativa , creatoare și întărește, răspunderea fiecărui lucrător din agricultură față de îndeplinirea sarcinilor ce le revin, constituind cadrul legal pentru îmbunătățirea întregii activități în agricultură, în scopul realizării integrale a mărețelor sarcini ce revin agriculturii din documentele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Controlul (Urmare din pagină a măsura rezultatele față de prevederi, a răsplăti oamenii conform realizărilor și a reprograma activitatea, făcînd corecțiile necesare. Nu se poate concepe controlul fără să existe anumiți parametri predeterminanți, care sînt normele de performanță, sarcinile cu ajutorul cărora se fixează obiectivele ce ar trebui îndeplinite pentru ca îndatoririle principale să fie considerate bine realizate, întocmirea unor norme obiective, raționale și, eficiente de lucru, cu participarea celor chemați să le aducă la îndeplinire și care astfel le acceptă, reprezintă prima fază a oricărui control. ,, „ v't" ; •"( 17 ivg.i .i. .v) . A doua fază a controlului o constituie compararea, evaluarea rezultatelor obținute în raport cu normele, respectiv stabilirea mărimii abaterilor față de obiectivul urmărit, precizarea devierii tiftră de normă, stabilirea eficienței acțiunii.. . . Acțiunea de corectare este cea de a treia fază a controlului. In momentul în care conducătorii își dau seama că obiectivele sunt amenințate și că nu vor putea fi atinse dacă nu se iau imediat măsuri de corecție pentru a redresa situația, ei trebuie să intervină sau îndrumări pentru atingerea normelor, putînd merge pînă la schimbarea obiectivelor, sau chiar pînă la modificarea prevederilor. Materia primă a controlului este informația. Calitatea,, informației este în funcție directă cu calitatea organizării. Informația circulă pe canalele activității formate de legăturile ierarhice și funcționale, concretizate de structura organizatorică a Unității, în care trebuie să se folosească asemenea procedee care să permită punerea la dispoziția conducătorilor a unor informații de control reale, complete, rapide și operative. " Traducând în viață prețioasele indicații ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu: „Se „ impune să ne preocupăm în continuare, de îmbunătățirea muncii de conducere, de elaborarea și aplicarea principiilor conducerii științifice a societății, care au o importanță esențială pentru progresul noii noastre orinduiri“, consider că atît economiștilor cît și lucrătorilor din sectorul financiarcontabil ne revine sarcina de a găsi indicatorii cei mai expresivi ai eficienței activității economice-financiare a întreprinderii, precum și forma cea mai adecvată de prezentare conducătorilor întreprinderii, pentru ca controlul activității de administrare a patrimoniului să-și atingă țelul pentru care a fost introdus de noua reglementare. Proiectul de Lege privind răspunderea conducerii organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar, răspunzînd unei necesități obiective a stadiului atins de dezvoltarea economiei noastre naționale, voi căuta să mi-o însușesc cit mai temeinic, să o discut cu colectivul de muncă pe care îl conduc și în final să o aplic,și să urmăresc aplicarea sa. / t FĂCLIA PAGINA 3 Adunarea de la Teatrul Național (Urmare din pag. 1) Sîntem siguri că și în continuare cadrele didactice vor mobiliza elevii, studenții și părinții și vor participa ele însele la activități care să contribuie la ștergerea urmelor dureroase lăsate de dezlănțuirea apelor. După ce a subliniat sarcinile ce revin cadrelor didactice, școlilor, instituțiilor superioare de învățământ în organizarea practicii de vară și a vacanței, vorbitorul a spus: Nu trebuie să uităm că avem îndatoriri sporite în direcția traducerii în viață a sarcinilor stabilite de Congresul al X-Iea al P.C.R. în domeniul învățămîntului. Se cer a fi luate la nivelul fiecărei școli și facultăți " măsuri care să grăbească procesul de modernizare și perfecționare' a 'învățămmîntului, să asigure cuprinderea ln școală a tuturor copiilor ce vor împlini: vîrsta de 6 ani, să rie,ce la un nou coeficient cantitea mandi dă-instruire și educare. / i- 1 Ihfața hOâSti’â'stă surcind de a extinde și perfecționa școala generală de 10' afl, acțiune ce va trebui să se încheie, în linii mari, în anul școlar 1972— 1973. Directorii de școli și cadrele didactice din localitățile unde vor funcționa clasele a IX-a și a X-a ale Școlii generale vor trebui să desfășoare o amplă activitate în școală, precum și în ringurile elevilor și părinților, pregătind din vreme toate condițiile necesare pentru funcționarea acestor clase. Consiliile și senatele universitare, întregul corp didactic trebuie să contribuie și mai mult la ridicarea nivelului teoretic și științific de pregătire a cadrelor, la legarea mai strânsă a învățământului superior' și a cercetării științifice de viață, de necesitățile concrete ale înfloririi culturii și economiei noastre socialiste. Ne aflăm la sfîrșitul unei etape importante de muncă și ne bucurăm împreună de rezultatele frumoase, pe care le-ați obținut. Ele sunt rodul strădaniilor, și eforturilor depuse de colectivele de educatori, sub conducerea organizațiilor de partid, cu sprijinul organelor locale și al organizațiilor U.T.C. și pionierești. Așa ați reușit să vă cîștigați binemeritata stimă ,și aprecierea elevilor, studenților, părinților, a noastră, a tuturor. De aceea, vă rog,să-mi „îngăduiți ca în aceste momente de sărbătoare să vă felicit din toată inima pentru rezultatele obținute în anul școlar ,pe care l-am încheiat ■ și să vă doresc tuturor multă sănătate și bucurie. In sfârșit, a spus în încheiere tovarășul Aurel Duca, adresăm cu multă plăcere un cuvînt și un grnd de laudă celor care au primit*cu acest prilej binemeritatele distincții, drept răsplată pentru munca depusă și rezultatele obținute. Vorbind despre semnificația acestei sărbători, tovarășul Remus Bucșa, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului, a făcut o amplă trecere în revistă a realizărilor obținute în învățământul de toate gradele, din municipiul nostru. Este știut faptul că astăzi — a spus vorbitorul — întregul nostru popor este angajat într-o efervescentă muncă de transpunere în fapte a Hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. Acest forum al partidului a hotărât măsuri fără precedent în dezvoltarea economiei, științei, culturii și invățămîntului în țara noastră. Astfel, extinderea învățământului de cultură generală de la 8 la 10 ani a devenit fapt împlinit în acest an școlar, cînd peste 40 000 de elevi au urmat cursurile clasei a IX-a de culură generală din căra peste 400 în municipiul nostru, începerea școlarizării copiilor de la vîrsta de 6 ani s-a aflat în anul școlar 1969— 1970 în penultimul an al generalizării sale. Pe aceeași linie se înscriu și noile secții de subingineri înființate pe lângă Institutul politehnic din Cluj. In anul școlar pe care-1 încheiem s-a îmbunătățit în mod evident baza didacticomaterială a unităților de învățămînt din municipiul nostru ca încă ■52, săli .de ...glasă....., cu o clădire de.. laboratoare pentru facultățile de fizică și chimie, precum și cu alte laboratoare înzestrate cu aparatură și material didactic ...necesar. .Grijă partidului, pentru instrucția și educația elevilor și a studenților se evidențiază pregnant, prin darea în folosință a încă trei cămine studențești și prin construirea altora pentru noul an școlar. Acestei griji pentru dezvoltarea și înzestrarea școlii, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de studiu și viață ale elevilor și studenților, membrii corpului didactic clujean, îi răspund prin eforturi susținute și responsabile de ridicarea nivelului de pregătire, printr-un studiu individual permanent, prin participarea la cursuri de perfecționare și prin sistemul doctoranturii. Școala clujeană, indiferent de grad, este încadrată cu cadre de prestigiu — români, maghiari, germani și de altă naționalitate — care, cu pasiune, răbdare și înțelepciune, contribuie la frumoasa muncă de formare a omului nou, cetățean de nădejde al patriei noastre. Faptul că școala clujeană este încadrată cu personal didactic , ce posedă o deosebită pregătire profesională se repercutează pozitiv în pregătirea profesională și educația elevilor și studenților. Menționăm cu satisfacție o continuă ridicare a calității cunoștințelor, elevilor și studenților, fapt ,.oglindit, în creșterea promovabilității generale și a notelor bune și foarte bune pe fondul unei exigențe mereu sporite. Succesele obținute în procesul instructiveducativ evidențiază preocuparea pentru continua perfecționare și modernizare a procesului de învățământ. Izbînzile obținute de știința modernă generează cerințe sporite față de organizarea și modernizarea școlii, a procesului instructiv-educativ, a fundamentării acestuia pe cele mai noi cuceriri ale științei,precum și sincronizarea permanentă a instrucției cu nevoile concrete ale dezvoltării economiei naționale. Majoritatea dascălilor clujeni se înscriu, prin activitatea lor, în acest imperativ de legare a școlii de viață, intensificîndu-și eforturile, experimentând noi procedee, perfecționînd metodele clasice de predare, transmițind elevilor și studenților cunoștințe menite să înnobileze mintea acestor tineri cu ceea ce este nou și util în știința și cultura națională și mondială. Se cuvine cu acest prilej — a spus în încheiere vorbitorul — să aducem mulțumirile noastre educatoarelor, învățătorilor și profesorilor care împlinind vîrsta de pensionare părăsesc munca de la catedră. Sîntem convinși că rodnica lor activitate depusă pentru instruirea și educarea elevilor și studenților, slujirea cu devotament a școlii vor constitui o pildă demnă de urmat pentru toate cadrele didactice. Exprimîndu-ne convingerea că rezultatele obținute în acest an școlar silit chezășia unor succese și mai mari în viitor, vă felicităm cu ocazia acestei sărbători, dorindu-vă o vacanță plăcută. In cuvinte emoționante.. au vorbit despre nobila profesie de dascăl, despre datoria de onoare ce revine fiecărui slujitor al catedrei în instruirea și educarea generației Comunismului, prof. univ. dr. Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, Szánta Rozalia, învățătoare la Școala generală nr. 6, profesorul emerit Valeriu Bota, directorul Liceului nr. 6, prof. univ. Palfi Francisc, de la Institutul Agronomic, și educatoarea Aurica Podea. 1 -In aplauzele întregii asistențe a fost citită lista profesorilor, învățătorilor, educatoarelor din municipiul Cluj, care, cu prilejul Zilei învățătorului, au fost distinși, ca semn al deosebitei prețuiri, cu ordine, medalii, titluri de om de știință emerit, profesori și învățători emeriți, evidențiați, gradații merit. Primei părți i-a urmat un frumos program artistic la care și-au dat, concursul artiști ai teatrelor și operelor clujene. ■ Anchetă economică Pornită pe scară națională, activitatea de recuperare și valorificare a deșeurilor reprezintă legătura indisolubilă între industria producătoare de bunuri materiale și comerț, respectiv consumatori. In vederea relevării avantajelor multiple pe care le prezintă această inițiativă, redacția noastră a întreprins o anchetă la care au participat reprezentanți de la D.C.A., I.C.V.A. și U.T.C. Subiectul anchetei: impulsionarea activității de colectare și achiziționare a deșeurilor, în scopul descoperirii tuturor surselor existente în sectorul socialist și cooperatist-particular. Constituind o veritabilă materie primă, reintegrarea deșeurilor în circuitul economic presupune o atenție sporită atît în planul organizatoric, de recuperare a tuturor deșeurilor, cit și în planul livrărilor către unitățile industriale care le cer. Folosirea tuturor posibilităților pentru recuperarea întregii cantități de ambalaje existentă la populație și unitățile comerciale de desfacere se impune, așadar, ca o sarcină importantă atît pentru întreprinderile de stat cît și pentru fiecare cetățean în parte, din acest efort avînd de cîștigat economia națională și fiecare dintre noi. Dar să urmărim pe viu inițiativele în acest sens. MOLDOVAN Gheorghe — director la I.C.V.A. Deoarece ponderea mare o au ambalajele specifice producției de bunuri alimentare și parțial textile — unitățile I.C.V.A. au în vedere în primul rînd recuperarea ambalajelor specifice acestor producții: sticle, textile, ambalaje din lemn, cartoane. Astfel, la lemn economisim circa 17.000 mc, aproximativ 250.000 saci textili, circa 20.000.000 de sticle, aproape 3.000.000 borcane și peste 1.000.000 de cutii cartonate. In circuitul nostru comercial, cărăușul de marfă — ambalajul — prezintă și în cazul în care este lemnos sau din sticlă, avantaje multiple, atît sub aspectul protejării produsului cît și sub cel al asigurării integrității și igienei mărfii. Ambalajul poate asigura transportul produselor de mai multe ori. De aici și rentabilitatea lui pentru economia națională. Dacă avem un fond de ambalaj la sticle de 1,2 milioane bucăți, ciclul de rotație fiind de 20 zile, înseamnă că vom realiza 20.000.000 bucăți. Dacă la populația orașului Cluj este stocată numai o sticlă pe cap de locuitor, adică 200.000 bucăți, cu rotația de 20 ori pe an, înseamnă 4.000.000.Se impune, deci, în mod necesar ca ambalajul, în special cel de sticlă, reținut în cantități însemnate de către populație, să fie recuperat și pus din nou în circuitul economic. Blocarea ambalajului cu produse achiziționate de către populație peste limita necesară consumului cotidian prezintă o pierdere însemnată pentru economia națională. Rulajul ambalajului fiind simțitor scăzut, marfa produsă poate fi mai greu desfăcută datorită insuficienței unor recipienți de diferite capacități. Trebuie, așadar, ca aceste recuperări să se facă cu toată răspunderea, antrenind fiecare cetățean, reducîndu-se prin aceasta investiții însemnate în cadrul economiei naționale, atît în vederea producerii de ambalaj nou, cit și pentru procurarea acestuia din import. Avantajele economice ce reprezintă această recuperare de ambalaje pentru industrie nu este unilaterală. Fiecare cetățean care valorifică astfel de ambalaje poate realiza importante câștiguri. Pentru a crea condiții optime populației in vederea valorificării sticlelor și borcanelor, S.C.V.A. a deschis pînă în data de 20 iunie 1970, 29 centre de achiziții pe întreg județul. S-au luat, de asemenea, măsuri de îmbunătățire privind programul de funcționare al unei?centre aglomerate."" Ion BABAN, director la I.C.M. Acționând în cooperare cu unitățile socialiste pentru o mai bună gospodărire, a metalelor, întreprinderea noastră și-a propus livrarea peste plan a 2.500 tone metale feroase și neferoase, pînă la sfîrșitul anului curent. Astfel, în total, din sectorul socialist și particular vom livra oțelăriilor cantitatea de 5.000 tone deșeuri peste plan. Deșeurile metalice, rezultate din procesul de producție vor fi sortate pe sortimente și depozitate în boxe special amenajate. Se va întocmi documentația de casare și predare a utilajelor casate, imediat după aprobare. In același timp se va îmbunătăți calitatea prelucrării fierului greu și a fontei vechi In depozitele I.C.M., pentru satisfacerea tuturor beneficiarilor. ;Vi:s întreprinderile consumatoare de metal se va efectua o verificare a tuturor consumurilor proprii interne, atît la metale feroase cît și la cele neferoase. Prin utilizarea la maximum a parcului auto, în scopul folosirii acestuia la întreaga capacitate și a eliminării tîmpilor morți, vom realiza economii la cheltuielile de circulație ,de i circa 230.000 lei. Cu ajutorul organizației județene U.T.C. și a Direcției regionale C.F.R., se vor organiza in mod sistematic trenuri, marșrute cu destinația — Combinatul siderurgic Hunedoara. Realizarea tuturor acțiunilor întreprinse pe întreaga unitate va duce pînă la sfîrșitul anului la un beneficiu total de peste 30.000.000 lei. Ștefan POP, director la D.C.A. Importanța colectării deșeurilor de hîrtie este evidentă atunci cînd cunoaștem că o singură tonă de astfel de deșeuri înlocuiește 5 mp material lemnos, care printr-o altă destinație poate avea o valorificare superioară. Deșeurile textile constituie o materie primă principală atît pentru industria textilă, cît și pentru alte ramuri industriale. i:Aceste deșeuri, pe lingă"consumat', industrial propriu, sînt solicitate și, pe piața externă, avînd și întreprinderea noastră sarcini de export. Necesitățile crescînde ale industriei și beneficiarilor se concretizează Prin planul de colectare. Sara8iilele prezente la deșeuri hîrtie /sunt dublate față de cele dig v anul ’ 1968, ,ajungîndu-se în 1971 la un plan anual de 5 800 tone. La deșeurile textile creșterea, de asemeni, este mobilizatoare, respectiv de 40 la sută față de anul 1970, ajungînd astfel în anul 1971 la o sarcină de 1100 tone. Creșterile procentuale ale planului, prevăzute pe anul 1971, vor trebui realizate de la populație, avînd în vedere faptul că sectorul socialist nu înregistrează o dinamică ridicată la nivelul creșterii planului de colectare la aceste deșeuri. Colectivul întreprinderii noastre, pentru a contribui la acoperirea pagubelor pricinuite de calamitățile naturale din acest an, s-a angajat a da peste plan 100 tone deșeuri de hîrtie și 50 tone deșeuri textile, ceea ce este realizabil cu sprijinul întregii populații a județului nostru. Considerăm că este o datorie cetățenească sprijinirea acțiunii colectării deșeurilor de hîrtie și textile, in scopul de a asigura industria cu materia primă necesară. Nicolae MIU, șef de secție la Comitetul județean U.T.C. Preocupările organizației U.T.C.N au vizat și acest important obiectiv. — colectarea deșeurilor (în mod deosebit a deșeurilor de metale feroase și neferoase, a celor de hîrtie, textile, sticlă). Au fost mobilizați astfel 11 550 tineri cuprinși în 283 brigăzi ’ milele, care ajută unitățile"neofcarmice;din industrie și agricultură în realizarea sarcinilor siropuse. Din angajamentul nostru pe 1970 la metale feroase și neferoase, care se ridică la 3 800 tone, au fost predate deja 1 850 tone. Numai la Huedin s-au predat 31 tone din angajamentul de 42 tone. Organizațiile U.T.C. de aici și-au suplimentat planul cu încă 25 tone. Cu toată colaborarea bună care există intre : U.T.C. și D.C.A., I.C.M.avînd în vedere sarcinile sporite care se impun pentru valorificarea tuturor categoriilor de deșeuri este necesar să se revadă posibilitatea unei mai bune distribuiri a mijloacelor de transport. In ce ne privește, noi am înființat în fiecare comună, sat, oraș, brigăzi de muncă patriotică constituite din muncitori, studenți, elevi, funcționari, care pe lingă participarea la realizarea altor obiective și-au propus să colecteze și importante cantități de deșeuri. I. VICHIGHIN Măsuri eficiente in valorificarea maximă a deșeurilor Campionatul județean de fotbal Ș-a tras cortina peste ediția 1969--1970 a campionatului județean de fotbal. Ediția s-a dovedit, a fi mai pasionantă ca privind, fapt ilustrat și de „sosirea“ strânsă din mintea claramenitului. Primul loc a fost decis , de golaveraj. După ce, la un moment dat, echipa Cimentul Turda — aflată in cea mai mare parte a competiției în postura de lider și-a văzut spulberate șansele de ciștig, în urma a două etape de „coșmar“ (infrîngere la Cluj, de la principalul urmăritor și, mai ales, un 0-3 ,,acasă“ de la,. Unirea Cluj, datorită unor defecțiuni organizatorice), a reușit să-și adjudece în final titlul de campioană județeană datorită aprobării de către Federația Română de Fotbal a continuării meciului disputat cu Unirea Cluj și întrerupt în minutul 29 la scorul de 0-0 și omologat apoi cu 0- 3 de Comisia județeană. In continuarea partidei, turdenii nu au scăpat ocazia unui succes, terminînd învingători. Și efectele unui 1-0 in loc de 0-3 s-au văzut imediat și în configurația clasamentului, care,la terminarea competiției, are un învingător merituo și CIMENTUL TURDA (antrenor Virgil Deceanu). Se cuvin felicitări, în egală măsură, și ocupantei locului secund, formației LOCOMOTIVA „16 FEBRUARIE“ CLUJ (antrenor Iosif Szoker), care, de asemenea, s-a numărat printre protagonistele întrecerii.Și acum iată rezultatele ultimelor meciuri restante: Cimentul Turda — Unirea Cluj 1- 0. C.F.R. Dej — Locomotiva „16 Februarie“ Cluj 1-2. Vlădeasa Huedin — Caolina Aghireș 3-0. CLASAMENT FINAL: 1. Cimentul 26 19 34 69-16 41 2. Locomot. 26 18 5 3 56-19 41 3. C.F.R. 26 16 28 45-36 34 4. Flacăra 26 14 48 57-45 32 5. Vlădeasa 26 13 58 49-3131 6. Motor 26 12 77 43-30 31 7. Unirea 26 12 3 11 34-31 27 8. Izolatorul 26 7 9 10 39-41 23 9.J.O.T.C. 26 610 10 42-46 22 10. Electro. 26 9 4 13 45-55 22 11. Carboc. 26 8 315 26-51 19 12. Caolina 26 63 17 37-59 15 13. Vulturul 26 55 16 35-79 15 14. Politeh. 26 43 69 22-60 11 Joi in „TRIBUNA“ Săptămânalul clujean „TRIBUNA“ anunță pentru numărul de joi, 2 iulie, o anchetă extrem de interesantă pe tema fotbalului, realizată de cunoscuții cronicari Romulus Balaban și Ovidiu Ioanițoaia. Iată și titlul ei: „TEMPORIZAREA — ACEASTĂ IDEE ANGELICA...“ Răspund la anchetă: R. Nunweiller, M. Lucescu, I. Lupescu, N. Răducanu, F. Domide și Dobrin.