Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-16 / 7418. szám
EMOȚIONANTA SĂRBĂTOARE ______________________________________________________________________________________________________________ A ÎNCEPUTULUI DE AN ȘCOLAR !ș Cei care vor purta brățara de aur a meseriei... ...Emoția celor care pătrund pentru prima dată pe porțile școlii pentru a descifra tainele meseriei alese, pentru a face noi cunoștințe și a lega noi prietenii. ...Emoția revederii după o vacanță plăcută a celor mai „mari“, ale căror fețe, evident mai mature, trădează nostalgia unui apropiat și inevitabil „adio“ spus școlii... ...Emoția dascălilor pentru care nici un început de an școlar nu seamănă cu celelalte... ...Emoțiile părinților care-și conduc copiii cu atîtea speranțe în suflet, emoțiile noastre, ale reporterilor, născute din toate emoțiile la un loc și cu teama de a nu ne repeta. O deschidere festivă a unui an școlar este întotdeauna un moment al celor mai emoționante trăiri. La Centrul școlar al Ministerului Industriei Ușoare, prima zi de școală a prilejuit întîlnirea celor 60 de cadre didactice cu cei peste 1.400 de elevi, dintre care 450 sunt abia în primul an de descifrare a meseriei de lăcătuș, strungar, frezor, tăbăcar, ceramist etc., etc., pe care le învață aici pentru a deveni muncitori cu înaltă calificare pentru întreprinderile din Cluj aparținătoare M.Î.U. Școala i-a primit pregătită pentru a le oferi toate condițiile necesare studiului, muncii, odihnei. Cele 7 ateliere, cu plan de producție în valoare de peste un milion lei, au fost dotate cu utilaje moderne și mobilier tehnologic în valoare de peste 200.000 lei. Sălile de curs au fost recondiționate încă din vară, iar cantina și-a asigurat, deja, proviziile pentru toamnă și iarnă. Iar ieri, într-un cadru festiv, li s-au înmînat, ca dar din partea partidului și statului nostru, manuale, rechizite, și uniforme în mod gratuit. A urmat apoi, pentru cei din anul I, prezentarea locurilor de studiu și de muncă. S-au convins, credem, că nu le lipsește nimic pentru a-și însuși brățara de aur a meseriei. Acum, la început de an școlar, după ce emoția fiecăruia s-a contopit cu a celuilalt, creînd acel moment emoționant, să le urăm succes în realizarea tuturor aspirațiilor. T. B. Din nou in băncile unui liceu de prestigiu în al 52-lea an de existență, Liceul „George Barițiu“ și-a primit cu tradiționala emoție elevii — de la cei din clasa a V-a, care pășesc pentru prima oară pe poarta acestui liceu, la cei din clasa a Xll-a, care au ascultat ultimul clopoțel de început de an școlar. La acest mijloc de septembrie, liceul se mândrește cu inaugurarea unui nou laborator (al treilea, de fizică), cu patru clase -----a IX-a A, a IX-a B, a X-a A și a XlI-a A — fără nici un corigent, cu peste 70 la sută din absolvenți admiși in învățămîntul superior (unii din ei cu cea mai mare medie la facultățile de Mecanică și Construcții ale Politehnicii, la Facultatea de pedagogie a Conservatorului, la Istorie, la Chimie industrială ( București)... De altfel, liceul poate enumera realizări frumoase in instrucția și educația nu numai a promoțiilor anterioare, ci a tuturor celor peste 1300 de elevi din cele 20 de clase ale cursurilor de zi și 16 serale. în curtea vegheată de bustul patronului liceului, simbolizând continuitatea unei prestigioase tradiții culturale și cetățenești, profesorul emerit Eugen Țăranu, de zece ani director al liceului, a adresat cuvinte calde elevilor, amintind că liceul se angajează să întîmpine cu și mai mari succese cea de a 50-a aniversare a înființării Partidului Comunist Român. Festivitatea încheindu-se cu un program de recitări și cîntece, elevii au intrat la prima oră —■ de dirigenție — din acest an școlar, elevii profesorului de istorie Dumitru Roșcău bucurîndu-se de prezența în mijlocul lor a acad. Constantin Daicoviciu, fostul profesor al dirigintelui lor: ... în curte, cîțiva părinți ai noilor elevi ai liceului privesc spre ferestrele claselor, timizi în liniștea tulburată doar afar de insetele care mai prelungesc în clase ultimele clipe ale vacanței. Anul școlar a început vesel, fără emoțiile catalogului, cu încredere în profesorii unui liceu prestigios și ambiția de a urma exemplul celor mai buni absolvenți. Ilie CALIAN Prima zi de școala... Spațioasa curte a Școlii generale nr. 1 din cartierul Gheorgheni s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei prezenți la festivitatea deschiderii noului an școlar. Celor peste 2000 de elevi de la secțiile română și maghiară și ’65 de cadre didactice’ ale școlii li s-au adăugat, un număr impresionant de părinți care a făcut ca aspectul festiv să fie și mai pronunțat. în acest an școlar, aici funcționează 69 de clase, în numele elevilor și a organizației U.T.C., a luat cuvântul Marius Sime, din clasa a VIII-a A. Ing. Lehene Petru a vorbit în numele comitetului de părinți pe școală. Directorul școlii, Ion Radu, a subliniat rezultatele bune obținute în anul școlar trecut și sarcinile deosebite ce revin școlii în acest an de învățămînt. în încheierea festivității a fost prezentat un scurt program artistic, după care celor mai tineri școlari, elevilor din clasa I, li s-au înmînat manualele. Apoi... a început prima zi de școală, cu bucurie, optimism și încredere. N. TODORAN Laboratoare moderne 15 septembrie 1970. Liceul „Emil Racoviță“. Același liceu care și-a sărbătorit recent semicentenarul și totuși cu totul nou Cei peste 1000 de elevi ai acestui prestigios liceu clujean au fost întîmpinați cu o surpriză din cele mai plăcute și, de ce să n-o spunem, costisitoare — 1 000 000 lei investiții — un complex de laboratoare, nou construit, și primul de acest fel în județul nostru. O nouă aripă a clădirii a fost ridicată, pe lingă clădirea terminată anul trecut cu 8 clase noi, cuprinzînd cinci laboratoare utilate modern. Astfel, elevii vor beneficia de orele practice de fizică în două săli noi, într-una de chimie, într-o sală vor avea loc cele de științele naturale și un laborator de fonetică pentru învățarea limbilor străine. Astfel, într-o atmosferă de bucurie și mulțumire deplini a fost deschis noul an școlar. Elevii liceului au prezentat un scurt program artistic. Apoi a avut loc inaugurarea noului complex de laboratoare. Darea în folosință a noilor laboratoare, împletită cu sărbătoarea începutului de an școlar, a creat o atmosferă deosebită în liceul „Emil Racoviță“. 1. c. Reîntilnire după vacanța mare Cu gînd senin și dăruire Sute de elevi, cadre didactice, și părinți au participat la adunarea festivă de deschidere a noului an școlar în curtea liceului „Ady-Șincai“ din localitate. Cu gînd senin și cu legămintul făcut de a-și dărui toate eforturile pentru însușirea comorilor științei, tehnicii și culturii, sutele de elevi și eleve prezenți la emoționanta sărbătoare a începerii noului an de învățămint au ascultat cuvîntul prof. Petre Bucșa, directorul liceului, care a subliniat datoria ce revine profesorilor și părinților de a-și conjuga eforturile pentru îmbunătățirea continuă a procesului instructiv-educativ, a conținutului său științific și ideologic, pentru ridicarea nivelului de pregătire a elevilor. Eleva Berchi Mihaela, secretara Comitatului U.T.C. pe școală, exprimînd recunoștința fierbinte a elevilor pentru dezvoltarea și modernizarea procesului de învățămint, a dat glas angajamentului lor însuflețit, al organizației U.T.C., de a nu precupeți nimic ca prin rezultatele cit mai bune în acest an școlar să îndreptățească speranțele puse de Întregul popor în tineretul studios de a deveni cel mai folositor patriei, cadre de nădejde, constructori de mîine ai socialismului și comunismului. După repartizarea elevilor pe clase, făcută de conducerea școlii și prezentarea diriginților, elevii au intrat în sălile de învățămint pentru a participa la primele ore ale împlinirilor. Am vazut părinți Septembrie a coborît calm și sentimental cu poverile lui de aur și de jar trezind în noi tulburatoare nostalgii care ne-au făcut să ne refugiem în taină, cu sfială și teamă, în lumea tinereții de odinioară, o clipă doar, o clipă în universul tandru și suav al amintirilor. Acum, cînd frunzele șoptesc cu șoapte de rugină , vești de vis și de dor, acum cînd strugurii adună în boaba lor dureri și bucurii, acum cînd o nouă promoție de prunci in uniformă de școlari pășesc cu sfială și emoție pragul vîrstei muncii și al idealurilor, am sărbătorit cu toții, deopotrivă, alesul praznic al deschiderii noului an școlar. O spun fără ocol, am văzut la Liceul nr. 15 din Cluj părinți emoționați, părinți fericiți. Erau mai fericiți și mai emoționați părinții decit copiii lor care au îmbrăcat uniformele clasei întâi. Anul școlar a început cu flori și zîmbete, cu nostalgii și dorințe fierbinți, cu nădejdi grăitoare în anii de școală. S-a vorbit despre succesele, obținute, de elevi, în anul trecut, despre sarcinile și datoriile ce revin cadrelor didactică și elevilor în anul care a început ieri, s-au înmînat elevilor manualele acordate gratuit de statul nostru. A sunat clopoțelul. Un nou an de muncă încordată pe băncile școlii a început. Un an în care cadrele didactice vor veghea clipă de clipă ca oamenii în uniformă de școlar să urce sigur și cu spor drumul aspru și lung al cunoașterii și educării. Un cer senin și calm ocrotește truda generației aflate în înălțătoarea vârstă a băncilor de școală. Să fie și acest început intr-un ceas bun. Viorel CACOVEANU Școală nouă în cartierul Gruia Ieri, în cartierul Gruia, a avut loc o dublă sărbătoare — deschiderea noului an școlar Și inaugurarea unei noi școli generale de 8 ani, pe strada 11 Octombrie, în aplauzele asistenței — elevi, cadre didactice, părinți — tovarășul Remus Bucșa, primarul Clujului a tăiat panglica inaugurală a noii școli; în cuvântul rostit cu acest prilej, vorbitorul a relevat însemnătatea ajutorului primit din partea partidului și statului la înălțarea acestui nou edificiu cultural clujean. Mirosul vopselei proaspete îmbibă încă coridoarele și clasele noii școli, în aceste zile, se va încheia instalarea laboratoarelor, a sălii de gimnastică și a bibliotecii — ne-a informat tov. Alexandru Rusu, director adjunct al școlii. ZI A EMOȚIILOR 15 septembrie, zi a revederilor, a bucuriilor, dar și a emoțiilor. A emoțiilor multiplicate fiindcă ele i-au încercat deopotrivă și pe cei care astăzi au fășit pentru prima dată în școlă, dar mai ales pe părinți. în plină dimineață, am încercat un raid prin școlile municipiului Turda. Peste tot am întîlnit o atmosferă tinerească optimistă și flori, multe flori. Pînă a fi adunați în careu, elevi și părinți, discută, comentează. Surprindem o discuție la Liceul nr. 2: — Abia aștept să văd laboratorul audio-vizual. Ana Maria Ravay, îi răspunde colegei: — Am auzit și eu că mai au puțin de lucru la el. Doar cîteva legături de lipit... La Școala generală nr. 1, e un du-te vino. „Bobocilor” le-a fost rezervat locul central din careu. Alături de obrajii înroșiți de emoții, florile din mîinile lor, întregesc peisajul sărbătoresc. Emil Bucur și Vasilică Luca, scăpați pentru o clipă de sub privirile părinților, se întrețin amical: — Tu pe ce clasă mergi? — Pe antîna ! — Ai colegi aici? — Sunt doar cu cei din grupa mare de la cămîn... Luăm autobuzul spre Oprișani. în Oprișani, s-a construit o școală nouă cu 24 săli de clasă pentru învățămîntul de cultură generală. Școală nouă, elevi noi, învățători și profesori noi. Cunoștințele se încheagă ca și prieteniile. Tot în Oprișani și tot in acest an a primit pentru prima dată elevi și localul Liceului industrial de chimie. O clădire modernă cu 16 săli de clasă, cu un internat pentru 300 locuri și o cantină pentru 150 de locuri. Era suficient și privești fețele îmbujorate de emoție ale elevilor, hotărîrea lor din priviri; _ vor ști să prețuiască grija părintească pe care partidul și statul nostru le-a acordat școlii. Am mai vizitat și alte școli. Deși nu erau construcții noi, amprenta gospodarului era vizibilă peste tot. La școlile generale 4, 5 și 9, unde funcționează unități de învățămint de 10 ani, s-au amenajat laboratoare de fizică și chimie. Alte și alte școli, au fost înzestrate cu mobilier nou, înnoirile pe care le-am întîlnit demonstrează, atenția deosebită ce se acordă pregătirii generațiilor viitoare. Lăsîndu-mă furat pentru o clipă de amintiri, cu ochii minții, am făcut o incursiune în timp. Printre cei aflați în careurile festive am văzut pe viitori profesori, doctori, ingineri, aviatori, dar și pe voinicul zidar, lăcătuș și pe priceputul strungar în fier, cu un cuvînt, am văzut generația de mîine, optimistă, puternică, novatoare, capabilă să ridice pe noi culmi faima României socialiste. Ion CORDOȘ S-AU ÎNTORS ALBINELE Toamna a coborît Feleacul... S-au sfârșit vacanța. Sfîrșit înseamnă, de fapt, un început. Un început de toamnă, un început de proiecte și început de an școlar. 15 septembrie la liceul „George Coșbuc”. O dimineața senină cu flori, emoții și sărbătorescul careu. Curtea freamătă de prospețime. Grupuri de elevi, în mijlocul cărora stau diriginții, discută avîntul. Se string mâini, se schimbă zîmbete. Pe fețele tuturor, elevi, părinți, profesori, strălucește bucuria revederii. Dar glasurile s-au potolit. Ochii s-au îndreptat instinctiv spre masa lungă cu buchete de flori. Privirile elevilor le-au întîlnit pe ale directoarei care zîmbea îngăduitor. Liniștea așteptării a fost curmată de sincerul „Bine ați venit Aplauze îndelungate au sporit solemnitatea deschiderii noului an de învățămint, anunțată de rîsul metalic al clopoțelului. Auziți? Ne cheamă în bancă, în curte crește din nou agitația și zgomotul ca într-o prisacă! Harnicele albine, întoarse de pe petalele smălțuite ale vacanței, se îndreaptă acum spre clase. Intrate în stup, albinele, se așează în bancă și răsfoiesc cu toată curiozitatea manualele. Acestea sunt florile din care vor culege dulcele nectar. Datoria fiecăruia este să umple cu note cu mai bune fagurii catalogului. Lya FLORIAN La Liceul pedagogic Deschiderea noului an școlar, cu tradiționalele sale festivități, a marcat pentru Liceul pedagogic din Cluj și momentele emoționante ale începerii celui de-al o sutălea an de învățămint. Cei peste 700 de elevi, care se pregătesc să devină dascăli destoinici ai școlilor din satele și orașele județului nostru, cei 600 de elevi ai Școlii de aplicații, care funcționează pe lângă liceu, învățătorii și profesorii prezenți la festivitate au primit cu deosebită satisfacție aprecierile și îndemnurile cuprinse în Salutul Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri. Sărbătoarea începutului de an școlar a fost întregită și de un remarcabil program artistic susținut de cunoscutul ansamblu coral al liceului, câștigator al premiului I pe țară la concursul formațiilor culturale școlare. M. OPREA SĂRBĂTOARE IN PRAG DE TOAMNĂ Dej, 15 septembrie 1970. Coloane de copii alături de frați, părinți ori bunici grijulii, inunda străzile spre liceul cel vechi, unde în primăvară a fost dezvelit bustul lui Andrei Mureșianu, spre cel nou, din Piața Lupeni, sau economic, spre Școala de pe Dealul Florilor, Școala generală nr. 1 sau spre nr. 3, acolo unde învățămîntul general de 10 ani a devenit o realitate pentru al doilea an, precum și spre școala profesională, acolo unde vor deveni lăcătuși, zidari, instalatori, dulgheri, începe un nou an școlar. Din vacanța cea însorită din peisajul alpin sau de la mare, școlarii au adus pe chipul lor lumină și soare, prospețime, sănătate și încredere, încredere, mai ales pentru că părinții și țara au trecut peste greutățile fără precedent impuse de natură, punînd la dispoziția celor 7 652 de elevi aceleași condiții bune pentru învățătură, între care noi enumerăm doar cele 332 săli de clasă în care sunt așteptați de pachetele de cărți gratuite, în valoare de 250 000 lei. Sărbătoarea este în toate cele 52 de unități școlare și preșcolare din municipiu. La Liceul „Andrei Mureșianu” unde începuturile anilor școlari au trecut peste valoarea de semicentenar, școala deși afectată puternic de apele distrugătoarei inundații, are aspect sărbătoresc. Din cuvîntul vorbitorilor, școlarii, cadrele didactice și părinții află că și pe mai departe conducerea de partid și de stat va ajuta acest liceu pentru ca în scurtă perioadă de timp nimic din dezastrele aduse de ape să nu mai rămînă. îndoită sărbătoare a fost ieri în Școala profesională. Pe lingă obișnuitul an școlar, viitorii meșteșugari, constructori, sărbătoresc încă un eveniment. Organizației U.T.C. din școală i se înmînează „Diploma de onoare“ a Comitetului Central al U.T.C. , care scrie: „Pentru contiiuția deosebită în acțiunea de combatere și înlăturare a efectelor provocate de inundații”. DISTINCȚII Pentru unele școli evenimentul deschiderii noului an școlar a avut o dublă semnificație. La Grupul școlar Auto, Grupul școlar Tehnofrig și Centrul școlar M.I.A. din Cluj și la Școala profesională de construcții Dej, au fost înmînate diplome de onoare ale Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist pentru deosebita contribuție a Organizațiilor U.T.C. in munca de refacere a economiei și înlăturare a efectelor provocate de calamitățile naturale din primăvară. Distincțiile au fost primite cu mult entuziasm de către masa de elevi, constituind pentru ei un imbold în munca din noul an școlar. FĂCLIA PAGINA 3 Obiecte care achită Mașini alerga aproape de o oră, lăsând în urma ei un nor lung de praf. Ajungînd la cabana Someșul Rece, opri brusc. Din ea coborîră în grabă o fetișcană înaltă, cu ochi mari, albaștri, și un bărbat încă bine, deși cam la 40 de ani, îmbrăcat ușor, de vară. Stațiunea era foarte animată. Turiștii români și străini își făceau simțită prezența peste tot. Noii sosiți se strecurară discret în mulțime, afișând un voit calm, aproape indiferent, înaintau alene, schimbînd priviri de îndrăgostiți. Aveai impresia că momentul de mult așteptat sosise și că, în prima cotitură pe o alee mai lăturalnică, se vor apropia mai mult, așa cum se cuvine unei perechi pornită anume pe aventură. Dar, la un pas făcut parcă mai stîngaci, bărbatul svelt și elegant se opinti și de pe bluza decolorată de soare se desprinse un nasture. Un trecător atent se aplecă să-l ridice. Un fapt banal, fără importanță. ?! totuși... Cineva nu scăpă nici un amănunt din toată această întîmplare. Căpitanul Costică Mărgineanu era conștient că orice minut pierdut era în detrimentul reușitei. Hotărît, trebuia intervenit imediat. Și totuși ezita. Dar dacă punerea în scenă avea fisuri și nu căzuse tocmai nasturele buclucaș, reflectă în sinea sa. Alte consecințe negative nu ar putea să aibă o intervenție inoportună, asupra unei persoane care-i sesizase, eventual, intențiile și, tocmai de aceea, ii întinsese o cursă... El știa, însă, că, uneori, în asemenea caz»nu trebuie să riști. Și de data aceasta trebuia să riște. — Vă rog să mă urmați, li se adresă el ferm celor doi „îndrăgostiți". Aș vrea să purtăm un dialog privitor la nasturele pierdut. Aceste cuvinte căzură ca un trăznet. Mircea Atanasiu părea convins că, niciodată, nici prin gînd nu-i va trece cuiva adevăratul rol al nasturelui. Simțea cum capul începe să-i vîjîie iar ochii i se împăienjeniră. Pe față îi apărură broboane de sudoare și, instinctiv, își duse mina cu batista la frunte. Mărgineanu își dădu seama că nu greșise. Faptele confirmau întrutotul concluziile logice, întrebările pe care le puse precipitară deznodămîntul lucrurilor. Atanasiu simțea cum i se urcă sîngele la tîmple. Vroia să răspundă, dar, parcă nu mai avea putere... O mai atentă cercetare a nasturelui putea oferi o explicație mai exactă a celor petrecute. Format din două părți, în spațiul din mijloc, el ascundea un minuscul aparat de fotografiat, în interiorul căruia se găseau microfilme cu informații culese de inginerul Mircea Atanasiu, aflat în slujba unor interese străine. Pretinsele relații amoroase cu tînăra și frumoasa blondă, turistă străină, nu constituiau decit un camuflaj, un pretext, pentru a putea transmite informații prețioase din importantul institut de cercetări la care lucra și avea acces în calitatea oficială de cercetător principal. De pe aleea lăturalnică, se îndreptară destul de rapid spre șosea doi bărbați și o tînără blondă. Dohmiul cu cămașa decolorată de soare era trist, iar fetișcana cu ochi albaștri, mari, care zimbea galeș la sosire, îl privea acum cu o minte prea puțin disimulată... Florian OPREA DESCOPERIRI IN PEȘTERA ȘESURI (Urmare din pag. la)fășurau uluitorul peisaj subteran oglindit în lacul cu apă cristalină, constituind, fără îndoială, una din cele mai spectaculoase imagini subterane din țară. Mai important este faptul că la capătul acestor goluri am dat de un abrupt de 20 metri, în adîncul căruia curge liber pîrîul subteran pe care nu l-am putut urmări din cauza lacului de sifon. Aceasta înseamnă că am depășit lacul și, coborînd la firul apei, vom putea continua explorarea fără a cunoaște însă ce ne mai așteaptă. — De ce n-ați continuat explorarea în acel moment? — Pentru că nu mai aveam nici un metru de scară, nici un capăt de coardă și pentru că ne aflam în peșteră de cinci zile. — Să ne oprim acum la rezultatele științifice ale acestei expediții. — Rezultatele pot fi evaluate pe două planuri: speologie fizică și biospeologie. Peștera trece pe sub ghețarul de la Scărișoara și peștera Pojarul Poliței, fără a avea legătură cu ele. Un asemenea sistem carstic reprezintă un fenomen natural cu totul deosebit, care, prin explicarea lui, ne permite introducerea unui element original în contextul teoriilor privind geneza golurilor subterane și al evoluției sistemelor lor hidrografice. Biospeologie vorbind, studiile preliminare asupra faunei colecționate în apele subterane ale peșterii indică prezența mai multor specii noi pentru știință, din grupul nematodelor, crustaceelor, răcușori ca Bathynella și viermi ca Mylonchulus, adevărate fosile vii ale peșterilor, care apar pentru prima dată, în zona centrală a Munților Apuseni. Mai adaug că în expedițiile anterioare am descoperit numeroase cranii de zimbru și elan, cât și un râzător de os lucrat de omul paleolitic. Aceste piese, unice în Munții Apuseni, atestă existența în urmă cu 15—20 de mii de ani a unei faune bogate în mamifere mari și a unei activități umane demne de consemnat din punct de vedere științific. Un vechi deziderat în curs de înfăptuire (Urmare din pag. Io) pun de capacități suficiente de lucru în anumite sectoare (fie le lipsesc utilaje, fie mina de lucru calificată). Lipsa acestora, prin colaborare, este imposibilă de suplinit. Natura lucrărilor solicitate (în parte satisfăcută, în parte nu), confirmă pe deplin acest lucru. Majoritatea întrepprinderilor cer efectuarea unorucrări deosebite, efectuabile fie pe mașini speciale, fie de personal anume calificat; în viitor, comandamentul va trebui să-și propună și orientarea înzestrării unor unități cu capacități speciale de producție, însușirea unor tehnologii sau specializarea unor categorii de muncitori, tehnicieni și ingineri. O altă observație se referă la modul cum este privit în general modul de colaborare. Este un fapt pozitiv că majoritatea covîrșitoare a unităților industriale sau de reparații se consideră datoare de a participa la colaborare, bineînțeles în limitele principiilor stabilite de comandament. Lazinele Tehnofrig, Metalul roșu, de reparații auto, întreprinderea locală industrială Cluj, Electrometal și altele oferă mai multe sau tot atîtea ore de prestări câte solicită din partea celorlalte întreprinderi. Există o străduință de a stabili o echitate și în această privință, bineînțeles, în limita posibilităților reale. Sunt însă și excepții. Conducerile unor întreprinderi caută doar să profite. Stația mecanică aparținătoare Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, deși dispune de un parc destul de mare, în cele 7 luni a solicitat aproape 8 mii de ore, oferind în schimb doar 200 de ore. Greu se poate înțelege și poziția adoptată de sectorul metalurgic, al fabricii Clujeana (sector cu capacități foarte importante) care, avind nevoie de foarte puține lucrări executate de alții (300 ore în 7 luni) s-a angajat la prestarea a 50 ore de lucru pentru parteneri. După cite cunoaștem, capacitățile celor două unități amintite, (ne permitem să afirmăm) dispun de mult mai multe posibilități de a participa la rezolvarea problemelor industriale din municipiul Cluj. Din categoria întreprinderilor care solicită mult și oferă puțin face parte și Unirea (a solicitat 44 mii de ore și a oferit 6 500). Practic, această întreprindere ar putea consuma toate orele declarate disponibile de restul unităților. Situația în care se află ea în momentul de față, însă, o obligă să procedeze astfel. Lipsa personalului calificat, stînjenirea producției de unele lucrări de investiții, pretențiile mult majorate etc., fac ca posibilitățile normale ale uzinei să fie depășite. Este adevărat că proporțiile lipsei de capacitate ar putea fi diminuate, iar cele disponibile majorate, dacă coeficientul de schimburi și gradul de încărcare a utilajelor cheie (mult mai scăzut decât cel atins de restul uzinelor cu profil similar) ar fi îmbunătățit. Ar fi de dorit — aceasta este tot o observație desprinsă în cele 7 luni — ca fiecare întreprindere să participe cu regularitate la lucrările comandamentului (stația mecanică, Clujeana, Porțelan, Triumf) chiar și în cazul în care nu au nevoie de prestări de servicii. Ar găsi — poate — rezerve pentru soluționarea problemelor ivite în alte unități. Fiecare contribuție, oricit de mică să fie ea, poate fi prețioasă. Inițiativa luată de Comisia economică a Comitetului municipal de partid s-a dovedit a fi utilă, cum am mai afirmat, din mai multe puncte de vedere. Avantajele ei au fost sesizate de mai multe întreprinderi din județ, cum sunt Fabrica de ciment, Industria sîrmei, Combinatul de celuloză și hîrtie Dej și altele.^ O parte din ele participă activ la acțiunile de colaborare. Se realizează, astfel, sub îndrumarea și patronarea Comisiei economice a Comitetului județean de partid ceea ce au dorit reprezentanții întreprinderilor clujene la înființarea comandamentului — extinderea acțiunii de cooperare și colaborare pe aria județului. Pe măsură ce acțiunea de colaborare se perfecționează și se extinde, se conturează și aspectele generale. Printre altele, a fost stabilită cu suficientă exactitate situația cadrelor calificate f ținîndu-se cont de intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție), au fost identificate locurile înguste în capacitățile de producție, disponibilitățile reale ale unităților etc. O concluzie foarte importantă desprinsă ,în aceste 7 luni se referă la folosirea fondului de timp la mașini-unelte. Datorită perfecționării organizării producției și extinderii colaborării, pe municipiul Cluj indicii de utilizare a mașinilor-unelte au crescut cu aproape 5 la sută (de la 64 la sută la 68,7 la sută). Contribuția întreprinderilor la acest progres evident este însă foarte diferită: în timp ce la Armătura 85,2 la sută din fondul de timp disponibil se valorifică pentru producție, la Triumf 74,1 la sută, la Tehnofrig 72,5 la sută, la Uzina mecanică de material rulant 74,9 la sută, la Uzina de reparat automobile 73,7 la sută, la Uzina de reparat tractoare 73,4 la sută. Metalul roșu 70,8 la sută ș.a.m.d., la Unirea acest procent este de numai 63,5 la sută, Electrometal 65,6 la sută, I.L.I.C. 43,8 la sută, I.I.M.C. 24,9 la sută. Rezultatele care se situează peste cifra medie, deși sunt încă departe de ideal, constituie un indiciu în modul cum ar trebui organizată activitatea întreprinderilor. Acestui scop a servit și recentul schimb de experiență organizat pentru comisiile economice din județul Cluj. Curaj și prezență de spirit Recent — ne scrie tov. A. Rogojan, salariat la întreprinderea orășenească Vitadulci—Cluj — la una din unitățile întreprinderii — cofetăria „Doina" de pe strada Horea, datorită scurgerii elorurei de metil de la un rezervor frigorific adus pentru schimb, s-a produs o explozie urmată de incendiu. Manifestînd curaj și prezență de spirit, tov. László Ioan, salariat la uzina „Unirea“, a intrat imediat la locul unde s-a produs incendiul și evacuând bunuri ale unității ca și îmbrăcămintea din vestiare a personalului de deservire, a contribuit mult la localizarea incendiului și diminuarea unor pagube mai mari. Conducerea întreprinderii i-a adus mulțumiri pentru această faptă de curaj.