Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-16 / 7418. szám

EMOȚIONANTA SĂRBĂTOARE ______________________________________________________________________________________________________________ A ÎNCEPUTULUI DE AN ȘCOLAR !ș Cei care vor purta brățara de aur a meseriei... ...Emoția celor care pătrund pen­tru prima dată pe porțile școlii pen­tru a descifra tainele meseriei alese, pentru a face noi cunoștințe și a le­ga noi prietenii. ...Emoția revederii după o vacan­ță plăcută a celor mai „mari“, ale căror fețe, evident mai mature, tră­dează nostalgia unui apropiat și inevitabil „adio“ spus școlii... ...Emoția dascălilor pentru care nici un început de an școlar nu sea­mănă cu celelalte... ...Emoțiile­­ părinților care-și con­duc copiii cu atîtea speranțe în su­flet, emoțiile noastre, ale reporteri­lor, născute din toate emoțiile la un loc și cu teama de a nu ne repeta. O deschidere festivă a unui an școlar este întotdeauna un moment al celor mai emoționante trăiri. La Centrul școlar al Ministerului Industriei Ușoare, prima zi de școală a prilejuit întîlnirea celor 60 de ca­dre didactice cu cei peste 1.400 de elevi, dintre care 450 sunt abia în primul an de descifrare a meseriei de lăcătuș, strungar, frezor, tăbăcar, ceramist etc., etc., pe care le învață aici pentru a deveni muncitori cu înaltă calificare pentru întreprinde­rile din Cluj aparținătoare M.Î.U. Școala i-a primit pregătită pentru a le oferi toate condițiile necesare studiului, muncii, odihnei. Cele 7 ateliere, cu plan de producție în va­loare de peste un milion lei, au fost dotate cu utilaje moderne și mobi­lier tehnologic în valoare de peste 200.000 lei. Sălile de curs au fost recondiționate încă din vară, iar cantina și-a asigurat, deja, provizii­le pentru toamnă și iarnă. Iar ieri, într-un cadru festiv, li s-au înmî­­nat, ca dar din partea partidului și statului nostru, manuale, rechizi­te, și uniforme în mod gratuit. A urmat apoi, pentru cei din a­­nul I, prezentarea locurilor de stu­diu și de muncă. S-au convins, cre­dem, că nu le lipsește nimic pentru a-și însuși brățara de aur a mese­riei. Acum, la început de an școlar, după ce emoția fiecăruia s-a con­topit cu a celuilalt, creînd acel mo­ment emoționant, să le urăm suc­ces în realizarea tuturor aspirațiilor. T. B. Din nou in băncile unui liceu de prestigiu în al 52-lea an de existen­ță, Liceul „George Barițiu“ și-a primit cu tradiționala e­­moție elevii — de la cei din clasa a V-a, care pășesc pen­tru prima oară pe poarta a­­cestui liceu, la cei din clasa a Xll-a, care au ascultat ul­timul clopoțel de început de an școlar. La acest mijloc de septem­brie, liceul se mândrește cu inaugurarea unui nou labora­tor (al treilea, de fizică), cu patru clase -----a IX-a A, a IX-a B, a X-a A și a XlI-a A — fără nici un corigent, cu peste 70 la sută din absolvenți admiși in învățămîntul supe­rior (unii din ei cu cea mai mare medie la facultățile de Mecanică și Construcții ale Politehnicii, la Facultatea de pedagogie a Conservatorului, la Istorie, la Chimie industria­lă ( București)... De altfel, liceul poate enumera realizări frumoase in instrucția și edu­cația nu numai a promoțiilor anterioare, ci a tuturor celor peste 1300 de elevi din cele 20 de clase ale cursurilor de zi și 16 serale. în curtea vegheată de bus­tul patronului liceului, simbo­lizând continuitatea unei pres­tigioase tradiții culturale și cetățenești, profesorul emerit Eugen Țăranu, de zece ani di­rector al liceului, a adresat cuvinte calde elevilor, amin­tind că liceul se angajează să întîmpine cu și mai mari suc­cese cea de a 50-a aniversare a înființării Partidului Comu­nist Român. Festivitatea încheindu-se cu un program de recitări și cîn­­tece, elevii au intrat la pri­ma oră —■ de dirigenție — din acest an școlar, elevii profe­sorului de istorie Dumitru Roșcău bucurîndu-se de pre­zența în mijlocul lor a acad. Constantin Daicoviciu, fostul profesor al dirigintelui lor: ... în curte, cîțiva părinți ai noilor elevi ai liceului privesc spre ferestrele claselor, timizi în liniștea tulburată doar afar de insetele care mai prelun­gesc în clase ultimele clipe ale vacanței. Anul școlar a în­ceput vesel, fără emoțiile ca­talogului, cu încredere în pro­fesorii unui lic­eu prestigios și ambiția de a urma exemplul celor mai buni absolvenți. Ilie CALIAN Prima zi de școala... Spațioasa curte a Școlii ge­nerale nr. 1 din cartierul Gheorgheni s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei pre­zenți la festivitatea deschide­rii noului an școlar. Celor peste 2­000 de elevi de la secțiile română și maghiară și ’65 de cadre didactice’ ale șco­lii li s-au adăugat, un număr impresionant de părinți care a făcut ca aspectul festiv să fie și mai pronunțat. în acest an școlar, aici funcționează 69 de clase, în numele elevilor și a or­ganizației U.T.C., a luat cu­vântul Marius Sime, din clasa a VIII-a A. Ing. Lehene Pe­tru a vorbit în numele comite­tului de părinți pe școală. Di­rectorul școlii, Ion Radu, a subliniat rezultatele bune ob­ținute în anul școlar trecut și sarcinile deosebite ce revin școlii în acest an de învăță­­mînt. în încheierea festivi­tății a fost prezentat un scurt program artistic, după care celor mai tineri școlari, elevi­lor din clasa I, li s-au înmînat manualele. Apoi... a început prima zi de școală, cu bucurie, optimism și încredere. N. TODORAN Laboratoare moderne 15 septembrie 1970. Liceul „Emil Racoviță“. Același liceu care și-a sărbătorit recent semi­centenarul și totuși cu totul nou Cei peste 1000 de elevi ai acestui prestigios liceu clujean au fost întîmpinați cu o surpri­ză din cele mai plăcute și, de ce să n-o spunem, costisitoare — 1 000 000 lei investiții — un complex de laboratoare, nou construit, și primul de acest fel în județul nostru. O nouă aripă a clădirii a fost ridicată, pe lingă clădirea ter­minată anul trecut cu 8 clase noi, cuprinzînd cinci laboratoare utilate modern. Astfel, elevii vor beneficia de orele practice de fizică în două săli noi, într-una de chimie, într-o sală vor avea loc cele de științele naturale și un laborator de fonetică pentru învățarea limbilor străine. Ast­fel, într-o atmosferă de bucurie și mulțumire deplini a fost des­chis noul an școlar. Elevii liceului au prezentat un scurt program artistic. Apoi a avut loc inaugurarea noului complex de laboratoare. Darea în folosință a noilor laboratoare, împletită cu sărbătoarea începu­tului de an școlar, a creat o at­mosferă deosebită în liceul „Emil Racoviță“. 1. c. Reîntilnire după vacanța mare Cu gînd senin și dăruire Sute de elevi, cadre didactice, și părinți au participat la adunarea festivă de deschidere a­ noului an școlar în curtea liceului „Ady-Șincai“ din localitate. Cu gînd senin și cu legămintul făcut de a-și dărui toate eforturile pentru însușirea comorilor științei, tehnicii și culturii, sutele de elevi și eleve prezenți la emoționanta sărbătoare a începerii noului an de învățămint au ascul­tat cuvîntul prof. Petr­e Bucșa, directorul liceului, care a subliniat datoria ce revine profesorilor și părinților de a-și conjuga eforturile pentru îmbunătățirea continuă a pro­cesului instructiv-educativ, a conținutului său științific și ideologic, pentru ridicarea nivelului de pregătire a ele­vilor. Eleva Berchi Mihaela, secretara Comitatului U.T.C. pe școală, exprimînd recunoștința fierbinte a elevilor pentru dezvoltarea și modernizarea procesului de învățămint, a dat glas angajamentului lor însuflețit, al organizației U.T.C., de a nu precupeți nimic ca prin rezultatele cit mai bune în acest an școlar să îndreptățească speranțele puse de Întregul popor în tineretul­­ studios de a deveni cel mai folositor patriei, cadre de nădejde, constructori de mîine ai socialismului și comunismului. După repartizarea elevilor pe clase, făcută de conduce­rea școlii și prezentarea diriginților, elevii au intrat în să­lile de învățămint pentru a participa la primele ore ale împlinirilor. Am vazut părinți Septembrie a coborît calm și sentimental cu poverile lui de aur și de jar trezind în noi tulburatoare nostalgii care ne-au făcut să ne refugiem în taină, cu sfială și teamă, în lumea tinereții de odinioară, o clipă doar, o clipă în uni­versul tandru și suav al a­­mintirilor. Acum, cînd frun­zele șoptesc cu șoapte de ru­gină , vești de vis și de dor, acum cînd strugurii adună în boaba lor dureri și bucurii, a­­cum cînd o nouă promoție de prunci in uniformă de școlari pășesc cu sfială și emoție pra­gul vîrstei muncii și al idea­lurilor, am sărbătorit cu toții, deopotrivă, alesul­ praznic al deschiderii noului an școlar. O spun fără ocol, am văzut la Liceul nr. 15 din Cluj­ pă­rinți emoționați, părinți feri­ciți. Erau mai fericiți și mai emoționați părinții decit copiii lor care au îmbrăcat unifor­mele clasei întâi. Anul șco­lar a început cu flori și zîm­­bete, cu nostalgii și dorințe fierbinți, cu nădejdi grăitoare în anii de școală. S-a vorbit despre succesele, obținute, de elevi, în anul tre­cut, despre sarcinile și dato­riile ce revin cadrelor didac­tică și elevilor în anul care a început ieri, s-au înmînat e­­levilor manualele acordate gratuit de statul nostru. A sunat clopoțelul. Un nou an de muncă încordată pe băn­cile școlii a început. Un an­ în care cadrele didactice vor veghea clipă de clipă ca oa­menii în uniform­ă de școlar să urce sigur și cu spor dru­mul aspru și lung al cunoaș­terii și educării. Un cer se­nin și calm ocrotește truda generației aflate în înălțătoa­­rea vârstă a băncilor de școală. Să fie și acest început intr-un ceas bun. Viorel CACOVEANU Școală nouă în cartierul Gruia Ieri, în cartierul Gruia, a avut loc o dublă sărbătoare — deschiderea noului an șco­lar Și inaugurarea unei noi școli generale de 8 ani, pe strada 11 Octombrie, în aplauzele asistenței — e­­levi, cadre didactice, părinți — tovarășul Remus Bucșa, pri­marul Clujului a tăiat pangli­ca inaugurală a noii școli; în cuvântul rostit cu acest prilej, vorbitorul a relevat însemnă­tatea ajutorului primit din partea partidului și statului la înălțarea acestui nou edi­ficiu cultural clujean. Mirosul vopselei proaspete îmbibă încă coridoarele și clasele noii școli, în aceste zi­le, se va încheia instalarea la­boratoarelor, a sălii de gim­nastică și a bibliotecii — ne-a informat tov. Alexandru Rusu, director adjunct al școlii. ZI A EMOȚIILOR 15 septembrie, zi a revederi­lor, a bucuriilor, dar și a emo­țiilor. A emoțiilor multiplicate fiindcă ele i-au încercat deopo­trivă și pe cei care astăzi au f­­ășit pentru prima dată în­ școl­­ă, dar mai ales pe părinți. în plină dimineață, am încer­cat un raid prin școlile munici­piului Turda. Peste tot am întîlnit­ o at­mosferă tinerească optimistă și flori, multe flori. Pînă a fi a­­dunați în careu, elevi și părinți, discută, comentează. Surprindem o discuție la Liceul nr. 2: — Abia aștept să văd labora­torul audio-vizual. Ana Maria Ravay, îi răspunde colegei: — Am auzit și eu că mai au puțin de lucru la el. Doar cîte­­va legături de lipit... La Școala generală nr. 1, e un du-te vino. „Bobocilor” le-a fost rezervat locul central din careu. Alături de obrajii înroșiți de emoții, florile din mîinile lor, întregesc peisajul sărbătoresc. Emil Bucur și Vasilică Luca, scăpați pentru o clipă de sub privirile părinților, se întrețin amical: — Tu pe ce clasă mergi? — Pe a­ntîna ! — Ai colegi aici? — Sunt doar cu cei din gru­pa mare de la cămîn... Luăm autobuzul spre Opri­­șani. în Oprișani, s-a construit o școală nouă cu 24 săli de cla­să pentru învățămîntul de cul­tură generală. Școală nouă, elevi noi, învățători și profesori noi. Cunoștințele se încheagă ca și prieteniile. Tot în Oprișani și tot in­ a­­cest an a primit pentru prima dată elevi și localul Liceului in­dustrial de chimie. O clădire modernă cu 16 săli de clasă, cu un internat pentru 300 locuri și o cantină pentru 150 de locuri. Era suficient și privești fețele îmbujorate de emoție a­­le elevilor, hotărîrea lor din priviri; _ vor ști să prețuiască grija părintească pe care parti­dul și statul nostru le-a acor­dat școlii. Am mai vizitat și alte școli. Deși nu erau construcții noi, amprenta gospodarului era vi­zibilă peste tot. La școlile gene­rale 4, 5 și 9, unde funcțio­nează­­ unități de învățămint de 10 ani, s-au amenajat laboratoa­re de fizică și chimie. Alte și alte școli, au fost­­ înzestrate cu mobilier nou, înnoirile pe care le-am întîlnit demonstrează, a­­tenția deosebită ce se acordă pregătirii generațiilor viitoare. Lăsîndu-mă furat pentru o clipă de amintiri, cu ochii min­ții, am făcut o incursiune în timp. Printre cei aflați în ca­reurile festive am văzut pe vii­tori profesori, doctori, ingineri, aviatori, dar și pe voinicul zi­dar, lăcătuș și pe priceputul­­ strungar în fier, cu un cuvînt,­ am văzut generația de mîine, optimistă, puternică, novatoare, capabilă să ridice pe noi culmi faima României socialiste. Ion CORDOȘ S-AU ÎNTORS ALBINELE Toamna a coborît Feleacul... S-au sfârșit va­canța. Sfîrșit înseamnă, de fa­pt, un început. Un început de toam­nă, un început de proiecte și început de an școlar. 15 septembrie la liceul „George Coșbuc”. O dimineața senină cu flori, emoții și sărbătores­cul careu. Curtea freamătă de prospețime. Gru­puri de elevi, în mijlocul cărora stau­ diriginții, discută avîntul. Se string mâini, se schimbă zîm­­bete. Pe fețele tuturor, elevi, părinți, profesori, strălucește bucuria revederii. Dar glasurile s-au potolit. Ochii s-au îndrep­tat instinctiv spre masa lungă cu buchete de flori. Privirile elevilor le-au întîlnit pe ale di­rectoarei care zîmbea îngăduitor. Liniștea aș­teptării a fost curmată de sincerul „Bine ați venit Aplauze îndelungate au sporit solemnitatea deschiderii noului an de învățămint, anunțată de rîsul metalic al clopoțelului. Auziți? Ne chea­mă în bancă, în curte crește din nou agitația și zgomotul ca într-o prisacă! Harnicele albine, întoarse de pe petalele smălțuite ale vacanței, se îndreap­tă acum spre clase. Intrate în stup, albinele, se așează în bancă și răsfoiesc cu toată curiozitatea manualele. Acestea sunt florile din care vor cu­lege dulcele nectar. Datoria fiecăruia este să umple cu note cu­ mai bune fagurii catalogului. Lya FLORIAN La Liceul pedagogic Deschiderea noului an șco­lar, cu tradiționalele sale fes­tivități, a marcat pentru Li­ceul pedagogic din Cluj și momentele emoționante ale în­ceperii celui de-al o sutălea an de învățămint. Cei peste 700 de elevi, care se pregătesc să devină dascăli destoinici ai școlilor din satele și orașele județului nostru, cei 600 de e­­levi ai Școlii de aplicații, care funcționează pe lângă liceu, învățătorii și profesorii pre­zenți la festivitate au primit cu deosebită satisfacție apre­cierile și îndemnurile cuprin­se în Salutul Comitetului Cen­tral al P.C.R., Consiliului de­ Stat și C­onsiliului de Miniștri. Sărbătoarea­­ începutului de an școlar a fost întregită și de un remarcabil program artis­tic susținut de cunoscutul an­samblu coral al liceului, câști­­gator al premiului I pe țară la concursul formațiilor culturale școlare. M. OPREA SĂRBĂTOARE IN PRAG DE TOAMNĂ Dej, 15 septembrie 1970. Co­loane de copii alături de frați, părinți ori bunici grijulii, inun­da străzile spre liceul cel vechi, unde în primăvară a fost dez­velit bustul lui Andrei Mureșia­­nu, spre cel nou, din Piața Lu­peni, sau economic, spre Școa­la de pe Dealul Florilor, Școa­la generală nr. 1 sau spre nr. 3, acolo unde învățămîntul general de 10 ani a devenit o realita­te pentru al doilea an, precum și spre școala profesională, aco­lo unde vor deveni lăcătuși, zi­dari, instalatori, dulgheri, începe un nou an școlar. Din vacanța cea însorită din peisa­jul alpin sau de la mare, șco­larii au adus pe chipul lor lu­mină și soare, prospețime, sănă­tate și încredere, încredere, mai ales pentru că părinții­­ și țara au trecut peste greutățile fără precedent impuse de natură, punînd la dispoziția celor 7 652 de elevi aceleași condiții bune pentru învățătură, între care noi enumerăm doar cele 332 să­li de clasă în care sunt așteptați de pachetele de cărți gratuite, în valoare de 250 000 lei. Sărbătoarea este în toate ce­le 52 de unități­­ școlare și pre­școlare din municipiu. La Liceul „Andrei Mureșianu” unde începuturile anilor școlari au trecut peste valoarea de semicentenar, școala deși afecta­tă puternic de apele distrugătoa­rei inundații, are aspect săr­bătoresc. Din cuvîntul vorbi­torilor, școlarii, cadrele didacti­ce și părinții află că și pe mai departe conducerea de partid și de stat va ajuta acest liceu pen­tru ca în scurtă perioadă de timp nimic din dezastrele adu­se de ape să nu mai rămînă. îndoită sărbătoare a fost ieri în Școala profesională. Pe lingă obișnuitul an școlar, viitorii meșteșugari, constructori, sărbă­toresc încă un eveniment. Or­ganizației U.T.C. din școală i se înmînează „Diploma de onoare“ a Comitetului Central al U.T.C. , care scrie: „Pentru contii­­uția deosebită în acțiunea de combatere și înlăturare a efec­telor provocate de inundații”. DISTINCȚII Pentru unele școli eve­nimentul deschiderii noului an școlar a avut o dublă semnificație. La Grupul școlar Auto, Grupul școlar Tehnofrig și Centrul școlar M.I.A. din Cluj și la Școala profesio­nală de construcții Dej, au fost înmînate diplome de onoare ale Comitetului Central al Uniunii Tinere­tului Comunist pentru deo­sebita contribuție a Orga­nizațiilor U.T.C. in mun­ca de refacere a economiei și înlăturare a efectelor provocate de calamitățile naturale din primăvară. Distincțiile au fost primi­te cu mult entuziasm de către masa de elevi, con­stituind pentru ei un im­bold în munca din noul an școlar. FĂCLIA PAGINA 3 Obiecte care achită Mașini alerga aproape de o oră, lăsând în urma ei un nor lung de praf. Ajungînd la ca­bana Someșul Rece, opri brusc. Din ea coborîră în grabă o fe­tișcană înaltă, cu ochi mari,­­ al­baștri, și un bărbat încă bine, deși cam la 40 de ani, îmbră­cat ușor, de vară. Stațiunea era foarte animată. Turiștii români și străini își făceau simțită prezența peste tot. Noii sosiți se strecurară discret în mulțime, afișând un voit calm, aproape indiferent, înaintau alene, schimbînd pri­viri de îndrăgostiți. Aveai im­presia că momentul de mult aș­teptat sosise și că, în prima co­titură pe o alee mai lăturalnică, se vor apropia mai mult, așa cum se cuvine unei perechi por­nită anume pe aventură. Dar, la un pas făcut parcă mai stîngaci, bărbatul svelt și elegant se opinti și de pe bluza decolo­rată de soare se desprinse un nasture. Un trecător atent se aplecă să-l ridice. Un fapt ba­nal, fără importanță. ?! totuși... Cineva nu scăpă nici un amă­nunt din toată această întîm­­plare. Căpitanul Costică Mărgineanu era conștient că orice minut pierdut era în detrimentul reu­șitei. Hotărît, trebuia intervenit imediat. Și totuși ezita. Dar da­că punerea în scenă avea fisuri și nu căzuse tocmai nasturele buclucaș, reflectă în sinea sa. Alte consecințe negative nu ar putea să aibă o intervenție ino­portună, asupra unei persoane care-i sesizase, eventual, intenții­le și, tocmai de aceea, ii întin­sese o cursă... El știa, însă, că, uneori, în asemenea caz»nu tre­buie să riști. Și de data aceas­ta trebuia să riște. — Vă rog să mă urmați, li se adresă el ferm celor doi „îndră­gostiți". Aș vrea să purtăm un dialog privitor la nasturele pier­dut. Aceste cuvinte căzură ca un trăznet. Mircea Atanasiu părea convins că, niciodată,­­ nici prin gînd nu-i va trece cuiva adevă­ratul rol al nasturelui. Simțea cum capul începe să-i vîjîie iar ochii i se împăienjeniră. Pe față îi apărură broboane de sudoare și, instinctiv, își duse mina cu batista la frunte. Mărgineanu își dădu seama că nu greșise. Faptele confirmau întrutotul concluziile logice, întrebările pe care le puse precipitară dezno­­dămîntul lucrurilor. Atanasiu simțea cum i se urcă sîngele la tîmple. Vroia să răspundă, dar, parcă nu mai avea putere... O mai atentă cercetare a nasturelui putea oferi o expli­cație mai exactă a celor petre­cute. Format din două părți, în spațiul din mijloc, el ascundea un minuscul aparat de­ fotogra­fiat, în interiorul căruia se gă­seau microfilme cu informații culese de inginerul Mircea Ata­nasiu, aflat în slujba unor inte­rese străine. Pretinsele relații a­­moroase cu tînăra și frumoasa blondă, turistă străină, nu con­stituiau decit un camuflaj, un pretext, pentru a putea trans­mite informații­­ prețioase din importantul institut de cercetări la care lucra și avea acces în calitatea oficială de cercetător principal. De pe aleea lăturalnică, se îndreptară destul de rapid spre șosea doi bărbați și o tînără blondă. Dohmiul cu cămașa de­colorată de soare era trist, iar fetișcana cu ochi albaștri, mari, care zimbea galeș la sosire, îl privea acum cu o minte prea puțin disimulată... Florian OPREA DESCOPERIRI IN PEȘTERA ȘESURI (Urmare din pag. l­a)­fășurau uluitorul peisaj sub­teran oglindit în lacul cu apă cristalină, constituind, fără îndoială, una din cele mai spectaculoase imagini subte­rane din țară. Mai important este faptul că la capătul aces­tor goluri am dat de un ab­rupt de 20 metri, în adîncul căruia curge liber pîrîul sub­teran pe care nu l-am putut urmări din cauza lacului de sifon. Aceasta înseamnă că am depășit lacul și, coborînd la firul apei, vom putea con­tinua explorarea fără a cu­noaște însă ce ne mai aș­teaptă. — De ce n-ați continuat ex­plorarea în acel moment? — Pentru că nu mai aveam nici un metru de scară, nici un capăt de coardă și pentru că ne aflam în peșteră de cinci zile. — Să ne oprim acum la re­zultatele științifice ale acestei expediții. — Rezultatele pot fi eva­luate pe două planuri: speo­logie fizică și biospeologie. Peștera trece pe sub ghețarul de la Scărișoara și peștera Poja­rul Poliței, fără a avea legă­tură cu ele. Un asemenea sis­tem carstic reprezintă un fe­nomen natural cu totul deo­sebit, care, prin explicarea lui, ne permite introducerea unui element original în con­textul teoriilor privind geneza golurilor subterane și al evo­luției sistemelor lor hidrogra­fice. Biospeologie vorbind, stu­diile preliminare asupra fau­nei colecționate în apele sub­terane ale peșterii indică prezența mai multor specii noi pentru știință, din grupul nematodelor, crustaceelor, ră­­cușori ca Bathynella și viermi ca Mylonchulus, adevărate fosile vii ale peșterilor, care apar pentru prima dată, în zona centrală a Munților A­­puseni. Mai adaug că în ex­pedițiile anterioare am des­coperit numeroase cranii de zimbru și elan, cât și un râ­zător de os lucrat de omul paleolitic. Aceste piese, unice în Munții Apuseni, atestă e­­xistența în urmă cu 15—20 de mii de ani a unei faune bogate în mamifere mari și a unei activități umane demne de consemnat din punct de vedere științific. Un vechi deziderat în curs de înfăptuire (Urmare din pag. I­o) pun de capacități suficiente de lucru în anumite sectoare (fie le lipsesc utilaje, fie mina de lu­cru calificată). Lipsa acestora, prin colaborare, este imposibilă de suplinit. Natura lucrărilor solicitate (în parte satisfăcută, în parte nu), confirmă pe deplin acest lucru. Majoritatea între­p­prinderilor cer efectuarea unor­ucrări deosebite, efectuabile fie pe mașini speciale, fie de per­sonal anume calificat; în viitor, comandamentul va trebui să-și propună și orientarea înzestră­rii unor unități cu capacități speciale de producție, însușirea unor tehnologii sau specializarea unor categorii de muncitori, tehnicieni și ingineri. O altă observație se referă la modul cum este privit în gene­ral modul de colaborare. Este un fapt pozitiv că majoritatea covîrșitoare a unităților indus­triale sau de reparații se con­sideră datoare de a participa la colaborare, bineînțeles în limi­tele principiilor stabilite de co­mandament. Lazinele Tehno­frig, Metalul roșu, de reparații auto, întreprinderea locală in­dustrială Cluj, Electrometal și altele oferă mai multe sau tot atîtea ore de prestări câte soli­cită din partea celorlalte între­prinderi. Există o străduință de a stabili o echitate și în aceas­tă privință, bineînțeles, în limi­ta posibilităților reale. Sunt însă și excepții. Conducerile unor în­treprinderi caută doar să pro­fite. Stația mecanică aparțină­toare Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcții, deși dispune de un parc destul de mare, în cele 7 luni a solicitat aproape 8 mii de ore, oferind în schimb doar 200 de ore. Greu se poate înțelege și poziția a­­doptată de sectorul metalurgic, al fabricii Clujeana (sector cu capacități foarte importante) ca­re, avind nevoie de foarte pu­ține lucrări executate de alții (300 ore în 7 luni) s-a angajat la prestarea a 50 ore de lucru pentru parteneri. După cite cu­noaștem, capacitățile celor două unități amintite, (ne permitem să afirmăm) dispun de mult mai multe posibilități de a partici­pa la rezolvarea problemelor in­dustriale din municipiul Cluj. Din categoria întreprinderilor care solicită mult și oferă puțin face parte și Unirea (a solicitat 44 mii de ore și a oferit 6 500). Practic, această întreprindere ar putea consuma toate orele de­clarate disponibile de restul u­­nităților. Situația în care se află ea în momentul de față, însă, o obligă să procedeze astfel. Lipsa personalului calificat, stînjenirea producției de unele lucrări de investiții, pretențiile mult majo­rate etc., fac ca posibilitățile normale ale uzinei să fie depă­șite. Este adevărat că proporțiile lipsei de capacitate ar putea fi diminuate, iar cele disponibile majorate, dacă coeficientul de schimburi și gradul de încărca­re a utilajelor cheie (mult mai scăzut decât cel atins de restul uzinelor cu profil similar) ar fi îmbunătățit. Ar fi de dorit — aceasta este tot o observație desprinsă în cele 7 luni — ca fiecare între­prindere să participe cu regu­laritate la lucrările comandamen­tului (stația mecanică, Clujeana, Porțelan, Triumf) chiar și în cazul în care nu au nevoie de prestări de servicii. Ar găsi — poate — rezerve pentru soluțio­narea­­ problemelor ivite în alte unități. Fiecare contribuție, ori­cit de mică să fie ea, poate fi prețioasă. Inițiativa luată de Comisia e­­conomică a Comitetului munici­pal de partid s-a dovedit a fi utilă, cum am mai afirmat, din mai multe puncte de vedere. A­­vantajele ei­ au fost sesizate de mai multe întreprinderi din ju­deț, cum sunt Fabrica de ci­ment, Industria sîrmei, Combi­natul de celuloză și hîr­tie Dej și altele.^ O parte din ele parti­cipă activ la acțiunile de cola­borare. Se realizează, astfel, sub îndrumarea și patronarea Comi­siei economice a Comitetului județean de partid ceea ce au dorit reprezentanții întreprin­derilor clujene la înființarea co­mandamentului — extinderea acțiunii de cooperare și colabo­rare pe aria județului. Pe măsură ce acțiunea de co­laborare se perfecționează și se extinde, se conturează și aspec­tele generale. Printre altele, a fost stabilită cu suficientă exac­titate situația cadrelor calificate f ținîndu-se cont de intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție), au fost identificate locurile înguste în capacitățile de producție, disponibilitățile reale ale unităților etc. O con­cluzie foarte importantă des­prinsă ,în aceste 7 luni se re­feră la folosirea fondului de timp la mașini-unelte. Datorită perfecționării organizării pro­ducției și extinderii colaborării, pe municipiul Cluj indicii de utilizare a mașinilor-unelte au crescut cu aproape 5 la sută (de la 64 la sută la 68,7 la su­tă). Contribuția întreprinderilor la acest progres evident este însă foarte diferită: în timp ce la Ar­mătura 85,2 la sută din fondul de timp disponibil se valorifică pentru producție, la Triumf 74,1 la sută, la Tehnofrig 72,5 la sută, la Uzina mecanică de ma­terial rulant 74,9 la sută, la Uzi­na de reparat automobile 73,7 la sută, la Uzina de reparat tractoare 73,4 la sută. Metalul roșu 70,8 la sută ș.a.m.d., la Unirea acest procent este de nu­mai 63,5 la sută, Electrometal 65,6 la sută, I.L.I.C. 43,8 la su­tă, I.I.M.C. 24,9 la sută. Rezul­tatele care se situează peste ci­fra medie, deși sunt încă depar­te de ideal, constituie un indi­ciu în modul cum ar trebui or­ganizată activitatea întreprinde­rilor. Acestui scop a servit și recentul schimb de experiență organizat pentru comisiile eco­nomice din județul Cluj. Curaj și prezență de spirit Recent — ne scrie tov. A. Rogojan, salariat la în­treprinderea orășenească Vitadulci—Cluj — la una din unitățile întreprinderii — cofetăria „Doina" de pe strada Horea, datorită scurgerii elorurei de metil de la un rezervor frigorific adus pentru schimb, s-a produs o explozie urmată de incendiu. Manifestînd curaj și prezență de spirit, tov. László Ioan, salariat la uzina „Unirea“, a intrat imediat la locul unde s-a produs incendiul și eva­cuând bunuri ale unității ca și îmbrăcămintea din vestiare a personalului de deservire, a contribuit mult la localizarea incendiului și diminuarea unor pagu­be mai mari. Conducerea întreprinderii i-a adus mul­țumiri pentru această faptă de curaj.

Next