Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-17 / 7419. szám

VIATA DE PARTID Una din sarcinile majore ce stă în fața fiecărei unități e­­conomice, a fiecărui colectiv de muncă este descoperirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor și posibilităților de creștere a productivității mun­cii, de sporire a eficienței e­­conomice. Cunoscînd că productivita­tea muncii este un indicator cu implicații deosebite în dez­voltarea continuă a societății socialiste, organizația de partid din uzina Carbochim a pus în centrul preocupărilor sale găsirea celor mai fructu­oase căi, folosirea celor mai eficiente metode și punerea în practică a acelor măsuri care să aibă ca efect final realiza­rea unui spor de producție cu aceeași cantitate de forță de muncă vie pe unitatea de timp. Eficiența acestei orientări generale se reflectă în reali­zările obținute în ultimul timp, realizări cu care colec­tivul nostru, pe bună dreptate se mîndrește. Astfel, atît pe anul 1969 cit și în primele 8 luni ale aces­tui an, întregul spor de pro­ducție globală din uzină s-a obținut numai pe seama creș­terii productivității muncii. Consider că nu este lipsit de interes să arăt cum a muncit organizația de partid pentru a obține rezultatele arătate care împreună cu altele au determinat organele compe­tente să acorde întreprinderii noastre titlul de evidențiată pe ramură pe anul 1969 și de fruntașă pe municipiu în cin­stea zilelor de 1 Mai și 23 Au­gust 1970. In primul rînd organizația de partid, comuniștii cunosc în permanență problemele pro­ducției specifice, la nivelul fiecărui organ de partid. Nu se așteaptă ședințele lunare ca să se afle greutățile în producție și să se acționeze pentru rezolvarea acestora. Prin legătura directă cu fie­care loc de muncă, cu condu­cătorii direcți ai procesului de producție, secretarii și mem­brii biroului cunosc evoluția producției, greutățile actuale sau posibile și cu spirit de prevedere intervin eficace pentru ca producția să se des­fășoare în mod normal, să se obțină randament sporit de productivitate. Măsurile nu se iau la în­timplare, de unul singur, ci după o consultare prealabilă a întregului organ, sau chiar a tuturor comuniștilor, pro­cedeu ce ne permite să evi­tăm greșelile și să adoptăm soluțiile cele mai eficiente. In realizarea acestora sunt antrenate organizațiile de ba­ză din secțiile beneficiare de lucrări și cele ale secțiilor ca­re concură la realizarea lor, precum și organizațiile de masă, astfel că printr-o ac­țiune coordonată de Comitetul de partid, rezultatele să fie cât­ mai bune. O atenție deosebi­tă acordăm specialiștilor din uzină. Cu ajutorul lor rezol­văm multe din problemele ce ne frămintă, multe din piedi­cile ce se ivesc în procesul de producție. Pentru argu­mentare socot că e suficient următorul exemplu: In cursul trimestrului II 1970, a fost planificată reparația capitală la un cuptor de ardere a pietrelor de polizor, cuptor Mondheim care se compune din 8 camere cu ardere inde­pendentă. Pe timpul repara­ției, cuptorul trebuia oprit două luni, producția reducindu-se cu 160 de tone. Comitetul de partid a prevăzut în planul său de activitate, din trimes­tru­­l studierea posibilităților de a se găsi o modalitate de reparare a acestui cuptor in­tr-un termen mai scurt. In acest scop s-a constituit un colectiv de specialiști care după un studiu amănunțit a prezentat o soluție îndrăznea­tă. Pe baza ei s-a trecut la repararea succesivă a came­relor, fără oprirea cuptorului, fapt ce ne-a dat posibilitate ca în final să recuperăm 100 tone pietre de polizor, din cele 160 reduse din plan, în valoare de cca 1.500.000 lei. Folosind intensiv capacită­țile de producție in toate sec­toarele, prin reducerea între­ruperilor prin continua func­ționare a utilajelor, printr-o organizare judicioasă a apro­vizionării cu materii prime și materiale, prin folosirea rațio­nală a fondului de timp, am reușit să obținem o creștere evidentă a indicelui de folo­sire și o bună ritmicitate de­­cadată, care au contribuit de asemenea, la creșterea pro­ductivității muncii. Dacă în 1967 indicele de folosire a u­­tilajelor a fost de 50,9 la su­tă, în 1969 el s-a ridicat la 61,8, iar în primele 8 luni ale acestui an a ajuns la 69 la sută. In decada l-a a unor luni, ritmicitatea producției a atins 35 la sută din valoarea planului lunar. Cum s-a a­juns la acest rezultat? Am constatat că avind greutăți in aprovizionarea ritmică cu u­­nele materii prime, utilajele respective nu erau folosite la randament satisfăcător, îm­preună cu conducerea între­prinderii s-a luat legătura cu furnizorii, reușindu-se să se îmbunătățească ritmicitatea a­­provizionării. Funcționarea corespunzătoa­re a utilajelor — factor de­terminant în creșterea pro­ductivității muncii — este condiționată de repararea în bune condiții și la timp a a­­cestora, activitate care la rai­dul ei depinde de existenta pieselor de schimb la nivelul necesarului. Intr-o analiză fă­cută în organizația de bază T. A. în anul trecut s-a con­statat că stabilirea acestui ne­cesar nu se făcea la nivelul nevoilor, iar cererile de ma­teriale se completau de ser­viciile de întreținere pe mă­sura cunoașterii nevoilor rea­le, producîndu-se deci întîr­­zieri în aprovizionare și în reparații. S-a făcut apel la bi­rourile organizațiilor de partid de la sectorul mecanic-șef și energetic-șef ca acestea să o­­blige serviciile respective să analizeze cu mai mult­­ simț de răspundere necesarul real al pieselor de schimb și mate­rialelor, astfel ca ele să poată fi aduse la timp și reparațiile să nu sufere din lipsa lor. Am arătat doar cîteva din preocupările noastre pentru creșterea productivității mun­cii. Ceea ce ne bucură este că am reușit să imprimăm la toa­te organizațiile de bază grija față de această problemă, străduința de a înlătura toate pierderile care ar frîna obți­nerea unei productivități spo­rite. Asta nu înseamnă că am făcut totul, că nu mai sînt re­zerve ce ar putea fi valorifi­cate. Tocmai de aceea aten­ția noastră va continua să fie îndreptată spre obținerea de noi rezultate în ridicarea pro­ductivității muncii și a efici­enței economice a întreprin­derii. Ioan MĂRGINEAN, secretarul Comitetului de partid de la „Carbochim“ Cluj SPORIREA PRODISctIVITAțiI MUNUCII - PREOCUPARE­A SEAMĂ A­mfiEl 01 PARTID Carbochim. Aspect din secția abrazivi pe suporți Cincinalul, obiect de aprofundată analiză (Urmare din pag. l­a)­cifice și a cheltuielilor de producție. Contabilul șef Ioan Popa a făcut apel la îmbina­rea eforturilor tehnicienilor cu cel al­ economiștilor și al în­tregului colectiv în vederea ridicării eficienței activității. „Este necesară — a spus el — o mai atentă gospodărire a mijloacelor materiale și bă­nești. Fiecare cerere de ma­teriale și piese de schimb să fie justificată. Să nu cerem mai mult decât strictul nece­sar. Pentru a nu se stoca piese de schimb în fiecare în­treprindere ar fi necesară or­ganizarea unui depozit la ni­vel de centrală. Trebuie să punem în valoare utilajele nefolosite, care în momentul de față reprezintă o valoare de circa 4 milioane lei. De a­­semenea, este nevoie să gos­podărim și să depozităm mai bine mașinile, utilajele, pie­sele de schimb, nu la întîm­­plare cum se face uneori. Reducerea consumurilor de materiale este o condiție e­­sențială a realizării beneficii­lor prevăzute, a diminuării cheltuielilor la mia de lei producție marfă. Ca urmare a propunerilor făcute, în pla­nul de măsuri s-au prevăzut măsuri concrete privind di­minuarea consumurilor de materii prime, materiale, com­bustibil și energie. Printre altele se prevede înlocuirea manevrării vagoanelor de pe linia normală cu locomotive cu aburi cu două locomotive Diesel, reducerea procentului de apă din pastă de la 37,5 la sută la 33 la sută, economi­sirea metalului prin utilizarea blindajelor de cauciuc, a cor­purilor de măcinare cerami­ce, experimentarea unui nou sistem de înzidire la cuptoa­rele rotative, instalarea unei stații centrale de regenerare a uleiurilor ș.a. Ioan Barna,­­ șeful serviciu­lui plan, lăcătușul Simion , Moldovan și alții au propus clarificarea unor probleme privind sarcina de export a cimentului, iar Dumitru Apostolescu, președintele Co­mitetului sindicatului a pro­pus inițierea unui studiu pri­vind valorificarea rezervelor de creștere a producției și productivității muncii pe ca­lea utilizării integrale a ca­pacităților de producție. Paul Amurescu, secretarul comite­tului de partid a făcut reco­mandări cu privire la folosi­rea cadrelor tehnice, reparti­zarea acestora în producție în raport cu necesitățile reale a­­le întreprinderii. Inginerul Viorel Udoi, șeful serviciului producție din cadrul Centra­lei industriale lianți și azbo­ciment s-a angajat să rezolve toate problemele ce cad în competența centralei privind Fabrica de ciment din Turda. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ale­xandru Cuc, șeful Comisiei economice a Comitetului jude­țean de partid, care a subli­niat aportul adus de colecti­vul fabricii la opera de con­struire a socialismului. Vorbi­torul a recomandat colectivu­lui să facă eforturi în direc­ția îmbunătățirii calității pro­ducției, creșterea productivi­tății muncii, printr-o utiliza­re mai rațională a zestrei tehnice a întreprinderii și a capacității creatoare a colec­tivului, Îmbunătățirea relații­lor cu beneficiarii, respecta­rea clauzelor contractuale, re­ducerea cheltuielilor materia­le, cu un cuvint creșterea ni­velului calitativ al întregii activități, așa cum se subli­niază in documentele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Sîntem, convinși că seriozi­tatea și profunzimea cu care au fost analizate prevederile cincinalului 1971—1975, la Fa­brica de ciment din Turda, a­­sigură soluționarea tuturor problemelor legate de înde­plinirea exemplară a preve­derilor cincinalului. O garan­ție în plus o constituie reali­zările din cele 8 luni din a­­cest an cînd planul și anga­jamentele au fost îndeplinite și depășite. Adunarea repre­zentanților salariaților a adre­­­sat, cu acest prilej, o chema­re la întrecere către toate co­lectivele întreprinderilor din municipiul Turda, angajîn­­du-se ca în cinstea celei de-a 50-a aniversări a partidului să depășească valoarea pro­ducției marfă vîndută și în­casată pe 1971 cu 2 milioane lei, să realizeze suplimentar 5 000 tone ciment, să depă­șească planul la export cu 3 000 tone, să realizeze bene­ficii suplimentare de 8 000 mii lei, să reducă consumul de energie, combustibil și metal etc. Adunarea a constituit o manifestare a dorinței între­gului colectiv de a participa cu toate puterile la realiza­rea mărețului program elabo­rat de partid, de înflorire a patriei noastre socialiste. Secție de etnografie la Muzeul de istorie din Turda in cadrul Muzeului de is­torie din Turda a luat ființă o secție de etnografie cu un fond muzeistic de bază alcă­tuit din circa 1Q00 piese de mare valoare. Prima expozi­ție deschisă aici prezintă pu­blicului articole de artă populară din bazinul văii Arieșului. Sunt expuse nu­meroase costume naționale create în satele Avram Ian­cu, Lupșa, Sălciua, pieptare și cojoace lucrate artistic de meșterii moți din Albac și Bucium, ștergare și alte țesă­turi folosite la împodobirea locuințelor din satele Podeni, Poșaga, Ocoliș. Tot din zo­na etnografică a văii Arieșu­lui au fost achiziționate și puse la dispoziția vizitatori­lor o serie de icoane pe sti­clă și lemn, precum și o bo­gată colecție de ceramică populară smălțuită. (Agerpres) „TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ“ Primul concert simfonic al Filarmonicii clujene Prima apariție în actuala e­­diție a „Toamnei muzicale“ a Orchestrei­ simfonice a Filar­monicii­­ de Stat din Cluj, sub conducerea lui Erich Bergel, aduce­­ cu sine ecourile „au­reolate" de succesele obținute recent la București, împreună cu parfumul mediteranean, re­ținut încă în expresia nobilă a sunetului de pe urma turnee­lor din Italia și din alte țări. Uvertura „Fidelio" înscrisă în program, alături de Concer­tul pentru vioară și orchestră de Ceaikovski, și Simfonia I de George E­liescu, dorește par­că să creeze de la început, concertatei, un clim­at însorit de muzică bună. Erich Ber­gel ne reamintește prin „Fi­­delito" că Beethoven a creat o muzică, în care vitalitatea pulsează în constelația moti­velor muzicale asemenea ener­giilor părticelelor ce nasc u­­riașe forțe capabile să între­țină arderi multiseculare. Prin dăruire, orchestra a oferit o reacție de nestăvilire, sonori­tățile proiectate in spațiul psi­hologic al spectatorilor, re­constitui­ndu-se sensibilizate în imagini creatoare. Caracterul incisiv al temei primei părți a Simfoniei lui Enescu, cit și suflul larg al melodiilor din Andante, sunt redate de orchestră și dirijor intr-o semnificație ce tinde sa ilustreze pe compozitorul ro­mân ce se desprinde de Brahms și Wagner îndreptîn­­du-se spre Dixtuor. Erich Bergel păstrează însă mult din caracterul expresivității celor doi compozitori amintiți mai sus, dar surprinde o lumi­­nuozitate specifică lirismului românesc în partea a doua a lucrării. Solistul concertului Yvry Gitlis (Israel) prin modalita­tea de a reda muzica într-o notă personală dusă pînă la marginile eului, și într-o ma­nieră ce culminează in mo­mente de profundă trăire, în rătăciri, ale fanteziei, este un mare violonist, fascinează, e­­lectrizeaza spectatorii, creazâ imagini ardente, dar anihilea­ză multe din ideile creației , exprimându-se pe sine și ne­­goqind structurile sonore (în cazul nostru Concertul pentru vioară și orchestră de Ceai­­kovski). Yvry Gitlis are însă momente de virtuozitate uni­că, dar în paralel aduce mo­mente în care spulberă totul, chiar și sunetul și intonația. Dar clipele de mare artist ră­­mîn prin dăruirea totală ca­re­ descoperă atît puterea de încărcare a sunetelor cu o mare doză de expresivitate, cît și goliciunea spiritului. B. CORNESCU Formația Ars Nova diri­jată de Cornel Țăranu Producții sporite de grâu (Urmare din pag. f­a) griul, planta premergătoare, cantitățile de îngrășăminte fo­losite, datele calendaristice de executare a arăturilor și de însămînțare, felul și canti­tatea de sămânță folosită, ca și numele mecanizatorilor și e­­chipelor de cooperatori care au executat condiționarea se­minței, care au lucrat­ pe se­mănători, au executat ierbici­­darea etc. De exemplu, în toamna trecută, sămânța tra­tată de fiecare echipă a fost depozitată separat și s-a ur­mărit pe ce tarla a fost însă­mânțată. La fel, s-a ținut evi­dența echipelor de cooperatori ■ care au administrat îngrășă­­mintele și substanțele chimice pentru combaterea buruieni­lor. Prin aceasta se întărește simțul de răspundere față de executarea lucrărilor și se poate lucra în „cunoștință de cauză" în anul următor, în ce privește perioadele optime de însămînțare, cantitatea de în­grășăminte folosită, oamenii cei mai potriviți etc. Noi am „prins", de exemplu, și momentul potrivit pentru ,a combate pe cale chimică buruienile pe o suprafață de 60 de hectare, iar restul su­prafeței de grîu a fost privită manual. Ca urmare, lanurile noastre de grîu au fost mai puțin îmburuienate, cu toate ploile care au căzut. Dacă nu ar fi existat condițiile de timp, care au dus la șiftăvirea boa­belor pe unele suprafețe, am fi avut o producție medie de circa 3­000 kg la hectar. — Ce măsuri se aplică in cadrul cooperativei in aceasf­­tăi toamnă pentru a se obține producții sporite de grîu în anul viitor? — în acest an, vom însă­mânța 250 de hectare cu grîu. Experiența pe care o avem ne-a dovedit că unul din fac­torii cei miai importanți care contribuie la obținerea unor producții sporite îl constituie executarea arăturilor cu cel puțin două săptămîni înainte de începerea Insămînțatu­lui. Pentru a putea realiza această cerință, am stabilit ca mai bine de 200 de hectare să fie însămânțate în această toam­nă după trifoi, sfeclă de zahăr și cartofi și numai 46 hectare după porumb. Pînă în pre­zent, au fost arate și fertili­zate 72 de hectare. Am recol­tat dej­a sfecla de zahăr și car­tofii și vom trece de îndată la executarea arăturilor și a celorlalte lucrări de pregătire a patului germinativ. Sămin­­ța este în întregime selectată și urmează ca întreaga su­prafață să fie fertilizată cu cantitățile de îngrășăminte chimice, corespunzătoare. Preo­cuparea noastră din aceste zi­le este ca toate lucrările de pregătire a patului germinativ să fie executate de cea mai bună calitate, iar însămînța­­tul să-l facem în cadrul epo­cii optime. A DOUA „FAMI­LIE“ (I) (Urmare din pag. l­a) eleve adresate bunicii atrag atenția asupra unei stări de lucruri. Unde și cînd și-a „îm­bogățit“ fetița vocabularul, cum a deprins obiceiul de a nu-i respecta pe cei în vîrstă? Părinții își asumă riscul ca, la rîndul lor, ei înșiși să nu fie respectați. S-a constatat, in numeroase cazuri, că me­diul familial, comportamentul părinților in societate influențează în mod direct și ho­tărâtor sistemul de convingeri morale ale copiilor. Mai tirziu, cînd aceste convingeri se conturează mai precis școala, organizațiile U.T.C., organizația de pionieri au nevoie de ani de zile pentru a repara ceea ce s-a stricat. Unde pot ajunge mai tirziu copiii a căror educație este lăsată la voia întâmplării? Cî­teva cazuri anchetate de organele de miliție oferă mai multe răspunsuri. S. L. din Cluj, a fost încredințat, prin sen­tința de divorț, în grija mamei. Lăsat fără supraveghere, la numai 13 ani, fugea de a­­casă, dormea prin poduri, fura din buzuna­re, și-a aflat prieteni în rîndul altor copii infractori. Fără a fi o lege se poate constata că dis­tanța de la actele de obrăznicie, nesupunere,, vagabondaj (favorizate de mediul familial), privite, de multe ori, drept semne de eman­cipare, de precocitate, este prea mică pentru a nu ridica asemenea situații la rangul de probleme. D. M. în vîrstă de numai 13 ani a fost găsită de nenumărate ori vagabondînd prin oraș. Pentru ea nu avea importanță că nu mergea la școală, că rămînea noaptea tirziu în oraș. Apoi, a început să fure, îndeletnici­re în care l-a atra­s și pe fratele ei mai mic. Amîndoi copiii acestei familii au pășit pe cărări greșite. Cum a fost posibil să se a­­jungă aici? Punctul de pornire al unei ast­fel de atitudini se află în familie. Tatăl co­piilor, de ani in șir, își neglijează familia, petrecindu-și o bună parte din timp în crîș­­me.. Timorată de un soț bețiv, mama și-a pierdut autoritatea asupra copiilor. Aceștia n-au mai găsit în familie căldura necesară, nici exemplul sănătos, în stare să influen­țeze hotăritor în bine. Cred că nu mai trebuie să demonstrăm că familia rămîne prima școală de educa­ție. Cei șapte ani de­ acasă, intr-un fel sau altul sunt hotărâtori, pentru formarea atitu­dinilor morale la copii. Dacă părinții își ne­glijează copiii, aceștia își găsesc o altă „fa­milie“. Această nouă familie e întîlnită pe stradă, în localuri etc. Mentorii sunt, însă, oameni trecuți prin sălile tribunalelor, mi­nori a căror educație a fost ani în șir ne­glijată. A doua „familie“, reprezintă izvorul nociv, de unde minorii, aflați la o vîrstă fra­gedă, se alimentează, pășind pe un drum riscant. m FĂCLIA PAGINA S SPORT - SPORT # SPORT Campionatul județean de fotbal TEHNOFRIG CLUJ A CÎȘTIGAT DERBIUL ETAPEI în cea de-a 5-a­­ etapă a Campionatului județean de fotbal, cea mai importantă partidă a avut loc intre fosta divizionară C, Tehnofrig Cluj și echipa Unirea Florești, sin­gurele formații neînvinse pî­­nă în prezent, întâlnirea a revenit fotbaliștilor clujeni cu scorul de 3-1, care astfel s-au distanțat la 2 puncte, față de un pluton format, din 4 echi­pe. Rezultatele etapei (in pa­ranteze rezultatele de la ju­niori): Minerul Aghireș — Vulturi­ Minerul Gherlei 3-1 (2-1), Unirea Florești — Teh­­nofrig Cluj 1-3 (0-3), Electro­­metal — Cimentul Turda 0-1 (2-1), C.F.R. Dej — Locomo­tiva „16 Februarie" Cluj 3-0 (3-2), Libertatea — Motor I­ R.A. 1-1 (0-3), Carbochim — Flacăra 1-0 (1-8), Someșul Gherla — I.O.T.C. 2-1 (1-2), Izolatorul Turda — Vlădeasa Huedin 0-2 (2-1). Clasamentul la zi: 5410 10-1 9 531111-6 7 5 311 8-4 7 5 3 11 9-5 7 5 311 10-6 7 5 30­2 6-5 6 7. Libertatea 5­2 21 9-8 6 8. Motor I.R.A. 5 2 1­2 5-6 5 9­ 16. Febr. 5 1­2­2 5-4 4 10 C.F.R. Dej 5­2­0­3 6-7 4 11. Minerul 52­03 6-11­4 12. Electrometal 5113 4-6 3 13.I­zolatorul 5113 4-7 3 14. Someșul 5113 4-113 15. Vulturii 5113 5-13­3 16.I.O.T.C. 5­0­2­3 2-5­2 Programul etapei următoare: VINERI, 18 SEPTEMBRIE: Florești, ora 16: I.O.T.C. — Electrometal (juniorii vor evo­lua pe terenul de zgură din Parcul orașului, tot de la­ ora 16). SÎMBĂTĂ, 19 SEPTEM­BRIE: Someșeni, ora 16: Mo­tor S.R.A. — Izolatorul Turda; teren C.F.R., ora 16: Locomo­tiva „16 Februarie“ — Liber­tatea; Stadionul „Babeș-Bo­­lyai“, ora 16: Tehnofrig — Minerul Aghireș; DUMINICA, 20 SEPTEMBRIE; Huedin, ora 11,30: Vlădeasa — Carbochim; Mintiul Gherlei, ora 16: Vul­turii — C.F.R. Dej; Turda, ora 11. Cimentul — Unirea Florești, Florești, ora 11. Fla­căra — Someșul Gherla (me­ciurile echipelor de juniori, atît sîmbătă, cit și duminică, au loc în deschidere). î. Tehnofrig 2. Carbochim 3. Unirea FI. 4. Vlădeasa 5. Cimentul 6. Flacăra PATINAJ PE ROTILE REPETIȚIE GENERALĂ PE...USCAT“ Cea de a doua ediție a Con­cursului republican de pati­naj pe rotile a reunit la Cluj numeroși sportivi din orașele București, Cimpia Turzii, Cluj, Galați, Tg. Mureș, Sibiu, Ti­mișoara, Miercurea Ciuc. In­tr-un cadru reușit, pe pista specială amenajată de lingă Sala sporturilor, competitorii s-au întrecut pe diferite cate­gorii de vîrstă și distanțe. Ar însemna să lungim foarte mult­ lista pentru a-i aminti pe toți câștigătorii probelor. Vom menționa doar faptul că în mod deosebit s-au eviden­țiat reprezentanții clubului sportiv „Mureșul" Tîrgu Mureș, alături de care, printre protagoniști, se numărau sportivi de la A.S.M. Sibiu, Dunărea Galați, Dina­mo Brașov, Constructorul București și, Olimpia I.C.C. Cluj. O mențiune specială pentru această ultimă asocia­ție, unde prof. Vasile Boldiș a depus eforturi sporite, atît pentru o cit mai bună com­portare a elevilor lui, cit și pe tărîm organizatoric, pentru reușita competiției. Ne-am așteptat la mai mult de la reprezentanții altor două secții din Cluj — C.S.M. și Agronomia — care au secții de patinaj viteză puternice. De data aceasta au avut com­portări mai „șterse“. Se pare că unii dintre sportivii sec­țiilor amintite subapreciază a­­ceastă întrecere, ce tinde să devină tot mai reușită din an in an. Iată cițiva dintre cîștigă­­tori: Béla Kelemen (Dinamo­­ Brașov), Eva Fokt (Mureșul Tg. Mureș), Andrea Tărău și Leonardo Azzola (Olimpia Cluj), Sorin Ciortea (A. S. M. Sibiu), Petru Ghibu (Construc­torul București). (r. P.) BASCHET „U­“ Cluj - Record Cluj 49-40 (23-24) S-a reluat campionatul de baschet al divizionarelor B. Fetele de la „U“ (retrogradate din prima divizie) au pri­mit replica formației clujene Record, pe care au învins-o cu 49—40, după un meci de foarte slab nivel tehnic, în care greșelile au abundat de ambele părți. Chiar și pentru prima etapă este supărător de înregistrat un procentaj de 25 la sută la aruncările libere (studentele în prima repriză din 28 de aruncări au transformat doar 21), fapt ce pre­supune în continuare o pregătire temeinică, dacă dorim să revedem echipa studentelor din nou în prima divizie. (M. I.R.) IERI LA FOTBAL Echipele de fotbal Dinamo București și Universitatea Craiova au debutat victo­rioase în noua ediție a „Cu­pei europene a târgurilor“. In jocul disputat în Capita­lă, Dimamo București a dis­pus cu 5-0 (1-0) de P.A.O.K. Salonic, prin punctele mar­cate de Dumitrache (min. 8, 48, 72) și Doru Popescu (min. 62, 85). La Craiova, Universitatea a întrecut la limită: 2-1 (0-0) formația maghiară Pécsi Dózsa. In meciul internațional de fotbal dintre echipele Karpáti Lvov și Steaua București,­­ contînd ca primă „manșă“ a competiției internaționale „Cu­pa cupelor“, fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 1-0 (0-0). La Rotterdam: Feyenoord — U.T.A. 1-1. Start în campionatul municipal de fotbal A început și Campionatul de fotbal al municipiului Cluj. Iată cîteva rezultate din etapa inaugurală: Porțelanul — Tri­umf 3-3, Partizan Baciu — Textila 2-3, A.S. Surzilor — Poligrafia 0-0, Dinamo — Con­strucții Montaj 0-7, Metalul roșu — C.F.R. II 4-0, în această săptămână are loc o etapă intermediară. Azi se dispută meciurile: teren C.F.R., ora 16,30: Construcții Montaj — Metalul roșu; te­ren Someșeni, ora 16,30: Po­ligrafia — Dinamo; teren Aurel Vlaicu II, ora 16,30: Triumf — Partizan Baciu. Vi­neri, pe terenul din Luna se va desfășura întilnirea Poli­tehnica — Porțelanul (ora 16,15). în sfîrșit, iată și programul etapei a IlI-a: SÎMBĂTĂ, 19 SEPTEMBRIE, teren A. Vlai­­cu II, ora 16,15: A.S. Surzilor — Triumf, teren Luna, ora 16,15: Electrica — Construc­ții Montaj, teren A. Vlaicu I, ora 16,15: Armătura — C.F.R. II: DUMINICĂ, 20 SEPTEM­BRIE, teren Luna, ora 10: Porțelanul — Bradul, teren Baciu, ora 11: Partizan — Po­litehnica, teren Someșeni, ora 11: Dinamo — Textila, te­ren C.F.R., ora 10: Metalul ro­șu — Poligrafia. PRONOSPORT Iată pronosticul redacției „Făclia“ pentru concursul nr. 38, din 20 septembrie a.c.: 1. Steaua — Rapid 1 2. Progresul — Din. Buc. 2 3. Poli. — „U“ Cluj­­ 4. St. roșu — C.F.R. Tim. 1 5. C.F.R. Cluj — Farul 1 6. Din. Buc. — F. C. Ar. 1 7. U.T. Arad — Petrolul 1 8. „U“ Craiova — Jiul 1 9. Fl. Moreni — Poiana C. 1 10. „Poli“ G. — Sportul st. 2 11. Olimpia S. M.— Crișul 2 12. U.M. Tim. — C.F.R. Ar. x 13. Olimpia Or. — „Poli“ T. 2

Next