Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-26 / 7427. szám
PAGINA 2 FĂCLIA „Toamna muzicala clujeană" Sublimă artă a dansului Cu baletul din Leningrad au sosit și Natalia DUDIN5-KAIA — creatoarea atîtor roluri de neuitat în Cenușăreasa, Flăcările Parisului, Gayanee, Laurencin, Don Quijotte — și Konstantin SERGHEEV — primul Romeo, din 1940, în baletul lui Prokofiev, scenarist, regizor și coregraf de seamă al baletului rus. Soț și soție, cei doi maeștri de balet ai Teatrului „Kirov“ rețin atenția tuturor. Totuși, răspund cu o amabilă promptitudine solicitării mele. Comunicarea e încă protocolară, întreb: — Permiteți-mi să întreb — ce e nou în baletul sovietic? Răspunde amabil Konstantin Sergheev: — La Leningrad pregătim baletul Hamlet. E visul meu de mai mulți ani. Imediat ce am dansat Romeo, am început să visez la Hamlet. Dar tema, subiectul, conținutul filosofic al piesei shakespeareene erau atît de complexe și, se părea, cu neputință de realizat în balet, nncit multă vreme dorința de a crea Hamlet a rămas un vis. S-a plămădit în suflet ani și ani, într-o fază de concepție. Și dacă la început visam la Hamlet ca dansator și actor, iată că acum îl realizez ca scenarist, regizor și coregraf. Am montat pînă acum două acte, la întoarcere ne așteaptă munca la ultimul act. Premiera e fixată pentru sfîrșitul lui noiembrie. Muzica baletului e de compozitorul leningrădean Cervinski. După Romeo și Othello, acesta e al treilea balet sovietic pe text Shakespearean. Libretul l-am realizat în colaborare cu Volkov, vechi și cunoscut colaborator al nostru, autorul scenariului pentru Fîntîna din Baccisarai. El este cel care mi-a înlăturat teama de un astfel de balet, care mi-a transmis convingerea că Hamlet e posibil în balet. Se spunea că ar fi cu neputință să exprimi prin mijloacele baletului substanța filosofică sau conținutul lungilor monolaguri. Dar eu, toată viața mea artistică, am fost pasionat de problema expresiei actoricești în dans..., de sentimentele și gîndurile ce pot fi redate prin plastica gestului și mișcare. M-au atras mai puțin divertismentele, variațiunile... Pentru mine, Hamlet nu e o problemă obișnuită, ci una de principiu, de platformă... — înțeleg — baletul de idei. E o preocupară in lumea dansului. Béjart, pe alt plan, in altă manieră. Ce probleme deosebite, în privința mijloacelor de expresie, se pun? Să exprimi idei prin limbajul nearticulat al dansului? — înainte de Hamlet, am montat Cenușăreasa de Prokofiev. încă în timpul războiului lucram cu Prokofiev la partitura baletului, indicind gesturi Dublu interviu cu NATALIA DAWKAIA și KONSTANTIN SERGHEEV dramatice specifice, lungimea optimă a diferitelor „numere“. Doream să pot exprima figuri, idei, personaje prin mijloacele dansului clasic. O altă colaborare rodnică am avut-o apoi cu Kara-Karaev pentru în calea trăznetului... In acest balet m-a preocupat modalitatea contopirii elementelor de dans clasic cu cele de folclor african. Cu Hamlet mă apropiu de această problemă a mijloacelor necesare întruchipării figurilor shakespeareene într-alt fel. Și aici dansul clasic va juca un rol important, nu însă cel tradițional, ci acela care include mult din baletul modern... Corpul eliberat de anumite canoane, infinita varietate a posibilităților ritmice, elementele plastice... — Deci, problema baletului modern ar fi, in ordine cronologică, mai intîi, o problemă de scenariu și pe urmă una de mijloace... — Da. Așa e. — Cuim vedeți posibilitatea înnoirii artei coregrafice prin noile mijloace sonore, cele ale muzicii „concrete“ și electronice? — Consider că e un experiment posibil in legătură cu anumite subiecte. Deocamdată am o anumită rezervă față de muzica „concretă". Altceva e însă cu cea atonală, dodecafonică... Fără îndoială că dezvoltarea artei coregrafice e foarte strîns legată de dezvoltarea muzicii... Convorbirea se animă. Maestre de balet G. Taub — care face amabil oficiul de interpret — scapă un cuvînt despre un proiect nerealizat al unui spectacol total ce ne-a preocupat: Yom sau Divina anticomedie. Ceea ce credeam că ar putea fi o confruntare de idei (un coregraf credincios tradițiilor clasice acceptă greu ideea spectacolului total), se transformă în cel mai viu schimb de păreri. — îmi place mult ideea spune Konstantin Sergheev — incit aș vrea să cunosc mai îndeaproape scenariul lui Yom. Tehnica unui asemenea spectacole cu precumpănire teatrală, ori coregrafică? încerc să explic: — E vorba de un fel de piramidă cu trei fețe, în care toate aceste fețe sunt egale ca importanță: muzică, dans și spectacol vizual. Nici una din fețe nu trebuie s-o minimalizeze pe cealaltă, toate trebuie să se stringă convergent spre virful unde să scapere ideea. Ariditatea discuției teoretice e spulberată de intrarea Nataliei Dudinskaia: e obosită după repetiție, dar amabilă și binevoitor surîzătoare. Ii mărturisesc că, de cind am văzut-o la Leningrad — în Laurencia și Don Quijotte, acum 16 ani — am păstrat imaginea ei ca un pedant al aforismului lui Valéry: „Monstru de forță și de frumusețe", corectînd „monstru“ cu „zina“. O întreb: — Dacă ar fi să-ncepeți viața de la început, tot balerină... Rîde și-mi răspunde: — Tot. Nimic altceva nu aș vrea să fiu. Din copilărie mi s-a părut că viața nu e decit dans, dans, dans... Evocă emoționant începuturile, apoi momentele de virf ale carierei sale strălucitoare... O întreb: — Cum vă apare acum, de pe culmile împlinirii unui destin, cariera de balerină? — Ca să pășești pe acest drum trebuie să ai vocație și să adori sublima artă a dansului... Cariera aceasta e legată nu numai de bucurii și succese, ci și de multe momente de trudă și jertfire de sine. Fără a înțelege acest adevăr, nu poți înainta în această carieră. —■ Ajungi pe culmi numai iubind fanatic arta și jertfindu-i totul, completează Konstantin Sergheev. Interviul ne-a prilejuit două ore de autentică, emoționantă confesiune artistică in compania celor doi mari artiști. Ilie BALEA Al doilea concert Fistoulari „■a* p .o adevărată desfătare să-l urmărești pe Fistoulari lucrînd cu orchestra la repetiții, acolo unde se desfășoară de fapt toată munca de instruire a ansamblului, de transmitere a propriilor intenții; dacă la concert gestica sa a devenit relativ reținută, neostentativă, este pentru că maturitatea și resemnarea specifice vîrstei și viziunii sale interpretative declară ca incompatibil spectacolul dirijoral, efectul. Plăcerea celui de-al doilea program pe care l-a dirijat la Cluj ne-a lăsat umbra unui regret că nu s-a ales și o uvertură de Brahms, pentru a oferi publicului un festival dedicat în întregime acestui mare creator. Se înțelege că nu i se poate reproșa nimic uverturii Carnavalul roman, inclusă în program, pagină plină de strălucire și spirit, tipică pentru Berlioz, dar, alături de Concertul pentru vioară și Simfonia I de Brahms, și-ar fi găsit locul intr-un mod și mai fericit o uvertură de același autor. Conlucrarea cu Ștefan Ruha în inegalabilul Concert pentru vioară pare a-i fi procurat satisfacții și dirijorului, cu toate imperfecțiunile ivite in acompaniament (mai ales in partea a II-a). Intr-o formă tehnică adecvată, strălucitoare chiar, solistul s-a impus nu numai în paginile de virtuozitate, ci și in cele de un profund farmec poetic, deși — mai ales în acestea din urmă — ne-a apărut deseori tributar unei interpretări prea romantice. Culminația concertului a constituit-o însă Simfonia I, una dintre cele mai glorioase pagini ale gândirii simfonice din a doua jumătate a veacului trecut, realizată cu o pondere echilibrată a părților față de întregul ciclu, a amănuntului față de ample suprafețe, in ciuda faptului că spiritul raționalității a predominat participarea afectivă, s-a putut sesiza în partea a IV-a un cint degajat, înaripat de frumusețile perene ale acestei muzici. Interpreții s-au lăsat antrenați de impulsurile pline de elan și de nerv, sugestive ale dirijorului. Dan VOICULESCU Ritualul alb al desăvîrșîtei frumuseți Ultimul spectacol al baletului din Leningrad — o culminație. Fascinația baletului alb, aplaudat la ridicarea cortinei, s-a dovedit irezistibilă în Chopiniana. Preferința spectatorului pentru baletul alb e o preferință pentru poezie, pentru marea poezie a baletului. Din capul locului ești proiectat intr-un univers al dimensiunilor ideale — puritate, măsură, ordine. Aici fiziologia trebuie perfect stăpînită, supunerea la ordine și armonie e tiranică. Soliștii și ansamblul — imposibil să mai citez izolat nume— au fost din nou extraordinari. Simfonia Leningradului de Șostakovici (prima parte) coregrafizată de I. Belski, ne-a adus, în sfîrșit mult așteptatul spectacol de balet modern. Este proiectarea coregrafică a unui vis sublim de umanitate — sugestivă prin poezia ei și prin vigoarea accentelor dramatice. Baza mijloacelor de expresie — tot tehnica dansului clasic, dar înnoit, eliberat de canoane, îmbogățit cu elemente de plastică modernă, solid asimilate. Ne-a plăcut în mod deosebit compoziția primei secvențe, cu luminoasa ei tinerețe și vitalitate, apoi ostimato-ul secvenței secunde, în care mecanismul ritmului implacabil al muzicii șostakoviciene a fost transpus coregrafic într-o ingenioasă întrepătrundere de planuri in contrapunct — al mașinii care oprimă, al femeilor jefuind, al captivilor. Desfășurarea acestui contrapunct e încordată, intens dramatică. E o reafirmare viguroasă a baletului de idei. Se dovedește că non-ostentația e o condiție a transr,figurării estetice a ideii. Ansamblul de balet cu o temeinică pregătire clasică devine instrumentul ideal și pentru interpretarea unei teme moderne. Spectacolele baletului din Leningrad vor rămîne în amintirea noastră ca o Sărbătoare a desăvirșirii și a frumuseții. Se cuvine, in încheiere, să consemnăm efortul rapid de acomodare la dificila sarcină a acompaniamentului făcut de orchestra Operei Române din Cluj, completată cu soliștii excelenți ai orchestrei leningrădene, condusă de dirijorii Viktor Șirokov și Viktor Pedatov, amîndoi buni cunoscători ai specificului muzicii de balet. Coordonarea orchestrei în scenă a fost bună, în timp ce dirijorii au condus cu nerv și simț ritmic desfășurarea muzicală a spectacolelor. I. B. I COMEMORĂRI BÉLA BARTÓK în 2b septembrie se împlinesc 25 de ani de cind a murit Béla Bartók. Realizările sale ca pianist, compozitor, muzicolog și folclorist îl ridică la rangul uneia dintre cele mai mari personalități ale artei și științei muzicale din secolul nostru. Născut la Sînicolaul Mare, în Banat, în 25 martie 1881, își pierde tatăl cînd avea abia 7 ani. Mama sa, Paula, născută Voit, activează ca învățătoare pentru a-și putea întreține și educa băiatul. De la Bratislava, mama și fiul revin în Transilvania, la Bistrița, apoi, în 1894, se stabilesc din nou la Bratislava, unde Bartók devine elevul lui Ladislau Erkel. Intre 1899— 1904, studiază la Academia de muzică din Budapesta. Timpul petrecut la Paris, după terminarea studiilor îi deschide noi orizonturi asupra lumii, îșî formează noi idealuri artistice, adoptă noi concepții politice progresiste. Bartók este acela care va pune muzica populară într-o nouă lumină. O studiere atentă și aprofundată a muzicii populare a realizat-o abia Bartók și Kodály. A fost adusă la lumină o muzică deosebită de aceea a cîntecelor culte în stil popular. A fost descoperit un rest de cultură muzicală străveche, în inima Europei, căci, în afară de melodia arhaică a așa-numitelor „moduri bisericești“, a ieșit la iveală pentatonica asiatică străveche, sistemul sonor arhaic de 5 trepte, cu ritmuri libere și ornamentele bogate, melodii cu o constituție neobișnuită. Acest limbaj muzical, cu totul necunoscut, a întrecut cele mai îndrăznețe așteptări ale cercetătorilor, care trebuiau să creeze ei singuri vocabularul, gramatica și întregul sistem științific al acestei muzici. Culegerilor de melodii populare maghiare, începute în 1904, le urmează, din 1906 culegerea și sistematizarea științifică a muzicii populare slovace, iar din 1909 a folclorului muzical românesc, din care a cules peste 3 000 de melodii. Investigațiile sale folclorice ajung pînă la folclorul turc și arab. Intr-o scrisoare în limba română, scrisă de Bartók în 1912 profesorului Ion Bușițu din Beiuș, de care era legat printr-o frumoasă prietenie, îi mulțumește pentru buna primire și îî roagă să-i dea recomandări pentru găzduire în satele unde vroia să mai culeagă cîntece. In 1934, Bartók publică la București, cartea „Muzica populară și însemnătatea ei pentru compoziția modernă“. De folclorul maghiar și românesc este legată o bună parte a creației sale componistice. Primele sale compoziții sînt din perioada 1893—1896 și paralel publică prelucrări de cîntece populare în piese pentru pian, muzică de cameră, vocală și orchestrală. In 1907, este numit profesor de pian la Academia de muzică din Budapesta. Nu după mult timp, abandonează catedra, pentru a conduce secția de muzică a Muzeului etnografic. Incepînd din anul 1917, apar continuu compozițiile sale care s-au raspindit pretutindeni, în Europa și America. Dintre numeroasele compoziții vocale, instrumentale, pentru pian, vioară, violoncel, pentru orchestra și pentru scenă (o operă și două balete), cele mai răspândite sunt: Concertul pentru orchestră (1943), 3 concerte pentru pian și orchestră (1926, 1931, 1945), Concertul pentru vioară (1938), Muzica pentru instrumente de coarde, percuție și calestă (1936), 6 cvartete de coarde, „Cantata profană" (1930), care aparțin tezaurului universal al muzicii. Prin munca de aprofundare a unor culturi muzicale necunoscute și de origini străvechi, ale diferitelor popoare, omul de știință și artistul se dezvoltă în procesul acestei munci de analiză și de sinteză, ajungînd la un înalt grad de umanism. După cum Bartók singur afirma, „gîndul meu călăuzitor pe care mi l-am însușit pe de-antregul din clipa cînd am devenit compozitor, este acela al înfrățirii popoarelor în ciuda războaielor și dezbinărilor. Acestui gînd năzuiesc să-i slujesc pe măsura puterilor mele, prin muzică“. Pornind de la stilul lui Erkel și Liszt, Bartók își găsește curînd un limbaj propriu. Descoperirea tezaurului muzicii populare îl transformă nu numai sub aspectul aspirațiilor estetice, ci și în cel al tehnicii componistice, al modului de exprimare. Apoi, impresionismul francez se resimte în lucrări timpurii. „Microcosmos“ pentru pian este un adevărat tratat de compoziție, progresiv, al literaturii muzicale pianistice moderne. El nu a creat un nou sistem componistic, dar muzica sa reprezintă aproape fiecare aspect al tehnicii moderne. A cultivat atonalitatea și tehnica serială. A folosit un nou sistem de game derivînd din folclor. Pagini contrapunctice și pagini omofone apar adesea în aceeași compoziție. Noi sonorități și noi efecte instrumentale abundă în muzica sa. Vitalitatea ritmică, dinamismul percusiv, este o trăsătură esențiala a muzicii lui Bartók. Stilul îi este caracterizat și prin economia materialului tematic și prin tehnica sa în dezvoltare și variațiuni. Structural, muzica lui Bartók este și subtilă, și complexă. Prin creația sa muzicală de mare valoare, cît și prin activitatea folclorica de o amploare extraordinară, el transmite posterității un înalt mesaj uman. Post-mortem, în 1955, i s-a conferit Premiul Internațional pentru Pace. Enea BORZA Imagine din spectacolul Ansamblului „S. M. Kirov“ cu baletul Giselle de Adolphe Adam Dirijorul englez Anatole Fistoulari — din nou la pupitrul Filarmonicii clujene ANUNȚĂ ADMINISTRAȚIA PARCURILOR ȘI STRĂZILOR CLUJ Piața Mărăști nr. 23, telefon 236-90 ANGAJEAZĂ URGENT, prin Oficiul forței de muncă, NECALIFICAȚI pentru secția sau prin transfer; • 60 MUNCITORI străzi • UN INGINER CONSTRUCTOR, în specialitatea drumuri-poduri, cu îndeplinirea condițiilor pentru postul de inginer principal, 8 ani vechime în specialitate. Solicitanții să posede buletin de Cluj sau comunele învecinate. (1944) 15,15 — Deschiderea emisiunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. Transmisiune de la Stadionul Republicii. --- In pauză, filmul „în lumea pescarilor sportivi“. 17,00 — Emisiune în limba germană. 18,05 — Microavanpremiera zilei. 18,15 — Bună seara, fete! Bună seara, băieți! (Emisiune pentru tineret). 19,15 — Anunțuri — publicitate. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară — Lucrările agricole de toamnă — ediție specială. 20,00 — Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret: „Ocolul țării în opt luni". 20,15 — Campionatul balcanic de baschet masculin, România — Bulgaria (repriza a II-a). Transmisiuni directă de la Sala Floreasca. 20,50 — Film serial „Incoruptibilii". 21,40 — Nocturnă bucureșteană. Program de varietăți muzical-coregrafice. 21,55 — Reportaj filmat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. 22,40 — Telejurnalul de noapte. 23,00 — Fotbal: Feiyenoord — U.T.A. (Rezumat filmat primit de la Rotterdam). 23,30 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj SÂMBĂTĂ, 26 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea _ sonoră — care cuprinde _ știri, informații, reportaje și interviuri; 18,00— Anîma-dîsc — 30 de minute cu și despre Tom Jones. Prezintă Constantin Ivaneș. 18,30 — „Universitaria” — emis curte pentru studenți semnată de Adriana Călîanu; 18,50 — Umorul de la A la 2; 19,10 — Interludiu muzical; 19,20 — Comentariul săptămînii. DUMINICĂ, 27 septembrie; 7,30. Album cultural Din cuprins: „Rapsodia trișcașilor” la a’ III-a ediție — Oglinzile soarelui — o nouă culegere de folclor. Redactor D. Vîrtic; 7,50 *—■ Unda preferințelor — program de muzică ușoară la cererea ascultătorilor. Prezintă Constantin Ivaneș. filme întoarcerea doctorului MABULE — Republica. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO (8,30; 11; 13,30; 16, 18,30, 21) — Victoria; VTRIDIANA — Arta; TIMP PENTRU A TRAI, cinemascop, (orele 8,30; 11; 13,30; 16,00; 18,30; 21) — 23 August; SUPER AUTOMATUL (ora 11); SIMPATICUL DOMN R (1,5; 17; 19, 21) — Tineretului:COMISARUL X ȘI „PANTERELE ALBASTRE" (cinemascop) — Muncitoresc. ADIO TEXAS — Steaua roșie. Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul muzeului de artă (orele 10—13 și 16-19). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai” strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. LOTO Tragerea din 25 septembrie 1970. Extragerea I: 54, 87, 15, 36, 2, 24, 90, 33, 80. Fond de premii: 436 407 lei Extragerea a II-a: 82, 81, 50, 69, 63, 40, 3. Fond de premii: 415 527 lei MICA PUBLICITATE ® Vînd urgent, mobilă combinată, mobilă bucătărie, frigider Fram și alte obiecte. Calea Turzii 154. (3980) # Vînd plapumă de pui și o mașină de gătit aragaz. Telefon 1-10-68. (3968) # Schimb cameră, bucătărie, confort, și pivniță, central, pentru două camere confort Gheorgheni. Informații telefon 3*05-72, orele 7—15. (3979) ® Primesc în gazdă doi studenți. Telefon 7-2S-56. (3977) . Pensionar, fost funcționar superior la I.S.C.T., caut serviciu pe perioada octombrie 1970 — aprilie 1971, ca înlocuitor pentru funcționari în concediu de boală sau maternitate, specialitatea aprovizionare, corespondență poliglotă, lucrări secretariatdactilografie, bibliotecă, documentare. Traducător tehnic autorizat. Pick Gerhard, Aleea Detunata 19, apartament 9. ______ (3966) # Pentru stabilirea în Cluj, absolvent facultatea comerț exterior, practică 4 ani, franceză și engleză, caută serviciu corespunzător. Telefon 2-17-50. (3965) ® _ Cu adincă durere anunțăm încetarea din viață a iubitului nostru soț, tată și bunic SZABÓ BENIAMIN Inmorminare* va avea loc luni, 28 septembrie 1970, ora 15,30, din capela mare a cimitirului central din Cluj. Familia îndurerată (1992) • Vând masă antici și masi de șah. Strada Petőfi 22. (3971) I I III Ii I La 28 octombrie a. c. C.E.C. acordă: NUMEROASE EXCURSII PESTE HOTARE La 23 octombrie a.c. va avea loc în Capitală tragerea la sorți pentru trimestrul 111/1970 a câștigurilor la depunerile pe librete de economii pentru turism. Se vor acorda 22 excursii în FRANȚA șî ITALIA cu vizitarea orașelor PARIS, ROMA, NEAPOLE etc., excursii organizate de O.N.T., precum și numeroase ciștiguri în bani pentru excursii individuale, din care cîștigătorii primesc, la cerere, o parte (3 000 lei) în valuta țârii în care se deplasează. Celor interesați, Casa de Economii și Consemnațiuni se face cunoscut că in tot cursul acestei luni, pînă în ultima zi inclusiv, se vor efectua depuneri și pe librete de economii pentru turism, în vederea participării la tragerea la sorți pentru al patrulea trimestru al acestui an. (1972) ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECȚIUNI $1 EXPLORĂRI GEOLOGICE „SUCEAVA” cu sediul în Cîmpulung Moldovenesc, str. 7 Noiembrie nr. 57, jud. Suceava, angajează de urgență personal în următoarele meserii: • Mineri subteran - salariu 98-114 lei/zi (8 ore) • Ajutor miner subteran - salariu 78-91 lei/zi (8 ore) • Vagonetar subteran - salariu 67-79 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați - salariu 56-81 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați suprafața - salariu 34,40-46 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați constructori suprafață - salariu 34,40-48,40 lei/zi (8 ore) Pe lingă salarizările menționate, se acordă și 20- 35 la sută spor de șantier conform H.C.M. 1053/59. Se asigură cazarea gratuită în dormitoarele întreprinderii și masa de prînz contra cost. Angajările se fac la sediul întreprinderii, pe baza notei de lichidare și a carnetului de muncă. Persoanele care intră pentru prima dată în timpul muncii vor prezenta buletinul de identitate, livretul militar și o adeverință de la cooperativele agricole de producție, din care să rezulte că se pot angaja. Alte informații se pot cere la telefon 568 Gîmpulung sau prin scrisori adresate întreprinderii. (3928) ÎNTREPRINDEREA ELECTROMENTAJ CLUJ strada 30 Decembrie nr. 27 angajează urgent • PATRU MECANICI AUTO, categoria V-VI • DOI MECANICI DIESEL, categoria V-VI • TREI TRACTORIȘTI pentru tractoare pe șenile Cei interesați se vor prezenta pe strada între Lacuri nr. 12, la serviciul mecanic șef. (1989) Ministerul Industriei Ușoare Pentru întreținerea garderobei dv, este necesar să cunoașteți următoarele simboluri. Acestea se află pe etichete prinse pe tricotajele și confecțiile din comerț. 1. Spălare fără precauții speciale chiar pînă în apropierea punctului de fierbere. 2. Spălare cu anumite precauții pînă la temperatura de 60 °. 3-4. Spălare cu grijă, cu apă ușor călduță. 5. Nu se spală. 6. Nu sînt necesare precauții speciale de călcare putîndu-se folosi fierul de călcat pînă la temperatura de 200 ° C (și în cazul presei cu aburi). 7. Sînt necesare unele precauții, temperatura maximă fiind de 150 ° C (și în cazul presei cu aburi). 8. Sînt necesare precauții speciale, temperatura neputînd depăși 120 ° C (și în cazul presei cu aburi). 9. Nu se calcă. 10. Se curăță chimic, litera A simbolizind toți solvenții utilizați, inclusiv tricloretilena. 11. Se curăță chimic cu solvenți de categoria F și percloretilena. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. Se curăță chimic utilizînd benzină de extracție sau solvenți echivalenți. 13. Nu se curăță chimic. 14. Se poate folosi apa de Javel (clor). 15. Nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veți găsi pe orice produs textil și corespund cu cele prevăzute de Codul internațional pentru indicarea modului de întreținere a produselor textile. (3098) știați ca