Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-09-26 / 7427. szám

PAGINA 2 FĂCLIA „Toamna muzicala clujeană" Sublimă artă a dansului Cu baletul din Leningrad au sosit și Natalia DUDIN5-­KAIA — creatoarea atîtor ro­luri de neuitat în Cenușărea­sa, Flăcările Parisului, Gaya­­nee, Laurencin, Don Quijotte — și Konstantin SERGHEEV — primul Romeo, din 1940, în baletul lui Prokofiev, scena­rist, regizor și coregraf de sea­mă al baletului rus. Soț și soție, cei doi maeștri de balet ai Teatrului „Kirov“ rețin a­­tenția tuturor. Totuși, răspund cu o amabilă promptitudine solicitării mele. Comunicarea e încă protocolară, întreb: — Permiteți-mi să întreb — ce e nou în baletul sovietic? Răspunde amabil Konstantin Sergheev: — La Leningrad pregătim baletul Hamlet. E visul meu de mai mulți ani. Imediat ce am dansat Romeo, am început să visez la Hamlet. Dar tema, subiectul, conținutul filosofic al piesei shakespeareene erau atît de complexe și, se părea, cu neputință de realizat în ba­let, nncit multă vreme dorința de a crea Hamlet a rămas un vis. S-a plămădit în suflet ani și ani, într-o fază de concep­ție. Și dacă la început visam la Hamlet ca dansator și ac­tor, iată că acum îl realizez ca scenarist, regizor și core­graf. Am montat pînă acum două acte, la întoarcere ne aș­teaptă munca la ultimul act. Premiera e fixată pentru sfîr­­șitul lui noiembrie. Muzica ba­letului e de compozitorul le­­ningrădean Cervinski. După Romeo și Othello, acesta e al treilea balet sovietic pe text Shakespearean. Libretul l-am realizat în colaborare cu Vol­­kov, vechi și cunoscut colabo­rator a­l nostru, autorul scena­riului pentru Fîntîna din Baccisarai. El este cel care mi-a înlăturat teama de un astfel de balet, care mi-a transmis convingerea că Hamlet e posibil în balet. Se spunea că ar fi cu neputință să exprimi prin mijloacele ba­letului substanța filosofică sau conținutul lungilor monola­­guri. Dar eu, toată viața mea artistică, am fost pasionat de problema expresiei actoricești în dans..., de sentimentele și gîndurile ce pot fi­ redate prin plastica gestului și mișcare. M-au atras mai puțin divertis­mentele, variațiunile... Pentru mine, Hamlet nu e o proble­mă obișnuită, ci una de prin­cipiu, de platformă... — înțeleg — baletul de idei. E o preocupară in lumea dan­sului. Béjart, pe alt plan, in altă manieră. Ce probleme deosebite, în privința mijloa­celor de expresie, se pun? Să exprimi idei prin limbajul nearticulat al dansului? — înainte de Hamlet, am montat Cenușăreasa de Proko­fiev. încă în timpul războiului lucram cu Prokofiev la parti­tura baletului, indicind gesturi Dublu interviu cu­­ NATALIA DAWKAIA și KONSTANTIN SERGHEEV dramatice specifice, lungimea optimă a diferitelor „numere“. Doream să pot exprima figuri, idei, personaje prin mijloace­le dansului clasic. O altă co­laborare rodnică am avut-o a­­poi cu Kara-Karaev pentru în calea trăznetului... In acest balet m-a preocupat modali­tatea contopirii elementelor de dans clasic cu cele de fol­clor african. Cu Hamlet mă apropiu de această problemă a mijloacelor necesare întru­chipării figurilor shakespea­reene într-alt fel. Și aici dansul clasic va juca un rol important, nu însă cel tradi­țional, ci acela care include mult din baletul modern... Corpul eliberat de anumite ca­noane, infinita varietate a po­sibilităților ritmice, elementele plastice... — Deci, problema baletului modern ar fi, in ordine cro­nologică, mai intîi, o proble­mă de scenariu și pe urmă una de mijloace... — Da. Așa e. — Cuim vedeți posibilitatea înnoirii artei coregrafice prin noile mijloace sonore, cele ale muzicii „concrete“ și electro­nice? — Consider că e un experi­ment posibil in legătură cu anumite subiecte. Deocam­dată am o anumită rezervă față de muzica „concretă". Alt­ceva e însă cu cea atonală, dodecafonică... Fără îndoială că dezvoltarea artei coregra­fice e foarte strîns legată de dezvoltarea muzicii... Convorbirea se animă. Ma­estre de balet G. Taub — ca­re face amabil oficiul de in­­­terpret — scapă un cuvînt despre un proiect nerealizat al unui spectacol total ce ne-a preocupat: Yom sau Divina anticomedie. Ceea ce credeam că ar putea fi o confruntare de idei (un coregraf credin­cios tradițiilor clasice acceptă greu ideea spectacolului total), se transformă în cel mai viu schimb de păreri. — îmi place mult ideea spune Konstantin Sergheev — incit aș vrea să cunosc mai îndeaproape scenariul lui Yom. Tehnica unui asemenea spectacol­e cu precumpănire teatrală, ori coregrafică? încerc să explic: — E vorba de un fel de pi­ramidă cu trei fețe, în care toate aceste fețe sunt egale ca importanță: muzică, dans și spectacol vizual. Nici una din fețe nu trebuie s-o minimali­zeze pe cealaltă, toate trebuie să se stringă convergent spre virful unde să scapere ideea. Ariditatea discuției teore­tice e spulberată de intrarea Nataliei Dudinskaia: e obosită după repetiție, dar amabilă și binevoitor surîzătoare. Ii măr­turisesc că, de cind am văzut-o la Leningrad — în Laurencia și Don Quijotte, acum 16 ani — am păstrat imaginea ei ca un pedant al aforismului lui Valéry: „Monstru de forță și de frumusețe", corectînd „monstru“ cu „zina“. O în­treb: — Dacă ar fi să-ncepeți via­ța de la început, tot balerină... Rîde și-mi răspunde: — Tot. Nimic altceva nu aș vrea să fiu. Din copilărie mi s-a părut­ că viața nu e decit dans, dans, dans... Evocă emoționant începutu­rile, apoi momentele de virf ale carierei sale strălucitoare... O întreb: — Cum vă apare acum, de pe culmile împlinirii unui des­tin, cariera­ de balerină? — Ca să pășești pe acest drum trebuie să ai vocație și să adori sublima artă a dan­sului... Cariera aceasta e le­gată nu numai de bucurii și succese, ci și de multe mo­mente de trudă și jertfire de sine. Fără a înțelege acest a­­devăr, nu poți înainta în a­­ceastă carieră. —■ Ajungi pe culmi numai iubind fanatic arta și jertfin­­du-i totul, completează Kon­stantin Sergheev. Interviul ne-a prilejuit două ore de autentică, emoționantă confesiune artistică in compa­nia celor doi mari artiști. Ilie BALEA Al doilea concert Fistoulari „■a* p .o adevărată desfătare să-l urmărești pe Fistoulari lucrînd cu orchestra la repetiții, a­­colo unde se desfășoară de fapt toată munca de instruire a ansamblului, de transmite­re a propriilor intenții; dacă la concert gestica sa a deve­nit relativ reținută, neostenta­tivă, este pentru că maturita­tea și resemnarea specifice vîrstei și viziunii sale inter­pretative declară ca incompa­tibil spectacolul dirijoral, e­­fectul. Plăcerea celui de-al doilea program pe care l-a dirijat la Cluj ne-a lăsat umbra unui regret că nu s-a ales și o u­­vertură de Brahms, pentru a oferi publicului un festival dedicat în întregime acestui mare creator. Se înțelege că nu i se poate reproșa nimic uverturii Carnavalul roman, inclusă în program, pagină plină de strălucire și spirit, ti­pică pentru Berlioz, dar, ală­turi de Concertul pentru vioa­ră și Simfonia I de Brahms, și-ar fi găsit locul intr-un mod și mai fericit o uvertură de a­­celași autor. Conlucrarea cu Ștefan Ruha în inegalabilul Concert pentru vioară pare a-i fi procurat satisfacții și diri­jorului, cu toate imperfecțiu­nile ivite in acompaniament (mai ales in partea a II-a). Intr-o formă tehnică adecvată, strălucitoare chiar, solistul s-a impus nu numai în paginile de virtuozitate, ci și in cele de un profund farmec poetic, deși — mai ales în acestea din urmă — ne-a apărut de­seori tributar unei interpretări prea­ romantice. Culminația concertului a constituit-o însă Simfonia I, una dintre cele mai glorioase pagini ale gân­­dirii simfonice din a doua ju­mătate a veacului trecut, realizată cu o pondere echili­brată a părților față de între­gul ciclu, a amănuntului față de ample suprafețe, in ciuda faptului că spiritul raționali­tății a predominat participa­rea afectivă, s-a putut sesiza în partea a IV-a un cint dega­jat, înaripat de frumusețile perene ale acestei muzici. In­terpreții s-au lăsat antrenați de impulsurile pline de elan și de nerv, sugestive ale dirijo­rului. Dan VOICULESCU Ritualul alb al desăvîrșîtei frumuseți Ultimul spectacol al baletu­lui din Leningrad — o cul­minație. Fascinația baletului alb, aplaudat la ridicarea cor­tinei, s-a dovedit irezistibilă în Chopiniana. Preferința spec­tatorului pentru baletul alb e o preferință pentru poezie, pentru marea poezie a bale­tului. Din capul locului ești proiectat intr-un univers al dimensiunilor ideale — puri­tate, măsură, ordine. Aici fi­ziologia trebuie perfect stă­­pînită, supunerea la ordine și armonie e tiranică. Soliștii și ansamblul — imposibil să mai citez izolat nume­­— au fost din nou extraordinari. Simfonia Leningradului de Șostakovici (prima parte) co­­regrafizată de I. Belski, ne-a adus, în sfîrșit mult aștepta­tul spectacol de balet modern. Este proiectarea coregrafică a unui vis sublim de umanitate — sugestivă prin poezia ei și prin vigoarea accentelor dramatice. Baza mijloacelor de expresie — tot tehnica dansului clasic, dar înnoit, e­­liberat de canoane, îmbogățit cu elemente de plastică mo­dernă, solid asimilate. Ne-a plăcut în mod deosebit com­poziția primei secvențe, cu lu­minoasa ei tinerețe și vitali­tate, apoi ostimato-ul secvenței secunde, în care mecanismul ritmului implacabil al muzicii șostakoviciene a fost transpus coregrafic într-o ingenioasă întrepătrundere de planuri in contrapunct — al mașinii care oprimă, al femeilor jefuind, al captivilor. Desfășurarea aces­tui contrapunct e încordată, intens dramatică. E o reafir­mare viguroasă a baletului de idei. Se dovedește că non-os­­tentația e o condiție a transr,­figurării estetice a ideii. An­samblul de balet cu o temei­nică pregătire clasică devine instrumentul ideal și pentru interpretarea unei tem­e mo­derne. Spectacolele baletului din Leningrad vor rămîne în a­­mintirea noastră ca o Sărbă­toare a desăvirșirii și a fru­museții. Se cuvine, in încheiere, să consemnăm efortul rapid de acomodare la dificila sarcină a acompaniamentului făcut de orchestra Operei Române din Cluj, completată cu soliștii ex­celenți ai orchestrei leningră­­dene, condusă de dirijorii Vik­tor Șirokov și Viktor Pedatov, amîndoi buni cunoscători ai specificului muzicii de balet. Coordonarea orchestrei în sce­nă a fost bună, în timp ce dirijorii au condus cu nerv și simț ritmic desfășurarea mu­zicală a spectacolelor. I. B. I COMEMORĂRI BÉLA BARTÓK în 2b septembrie se împlinesc 25 de ani de cind a murit Béla Bartók. Realizările sale ca pianist, compozitor, muzicolog și folclorist îl ridică la rangul uneia dintre cele mai mari per­sonalități ale artei și științei muzicale din se­colul nostru. Născut la Sînicolaul Mare, în Banat, în 25 martie 1881, își­ pierde tatăl cînd avea abia 7 ani. Mama sa, Paula, născută Voit, activează ca învățătoare pentru a-și putea întreține și educa băiatul. De la Bratislava, mama și fiul revin în Transilvania, la Bistrița, apoi, în 1894, se stabilesc din nou la Bratislava, unde Bartók devine elevul lui Ladislau Erkel. Intre 1899— 1904, studiază la Academia de muzică din Budapesta. Timpul petrecut la Paris, după terminarea stu­diilor îi deschide noi orizonturi asupra lumii, îșî formează noi idealuri artistice, adoptă noi concepții politice progresiste. Bartók este acela care va pune muzica popu­lară într-o nouă lumină. O studiere atentă și aprofundată a muzicii populare a realizat-o abia Bartók și Kodály. A fost adusă la lumină o mu­zică deosebită de aceea a cîntecelor culte în stil popular. A fost descoperit un rest de cultură muzicală străveche, în inima Europei, căci, în afară de melodia arhaică a așa-numitelor „mo­duri bisericești“, a ieșit la iveală pentatonica asiatică străveche, sistemul sonor arhaic de 5 trepte, cu ritmuri libere și ornamentele bogate, melodii cu o constituție neobișnuită. Acest lim­baj muzical, cu totul necunoscut, a întrecut ce­le mai­­ îndrăznețe așteptări ale cercetătorilor, care trebuiau să creeze ei singuri vocabularul, gramatica și întregul sistem științific al acestei muzici. Culegerilor de melodii populare maghia­re, începute în 1904, le urmează, din 1906 cu­legerea și sistematizarea științifică a muzicii populare slovace, iar din 1909 a folclorului mu­zical românesc, din care a cules peste 3 000 de melodii. Investigațiile sale folclorice ajung pînă la folclorul turc și arab. Intr-o scrisoare în limba română, scrisă de Bartók în 1912 profesorului Ion Bușițu­ din Beiuș, de care era legat printr-o frumoasă prie­tenie, îi mulțumește pentru buna primire și îî roagă să-i dea recomandări pentru găzduire în satele unde vroia să mai culeagă cîntece. In 1934, Bartók publică la București, cartea „Muzica populară și însemnătatea ei pentru compoziția modernă“. De folclorul maghiar și românesc este legată o bună parte a creației sale componistice. Prime­le sale compoziții sînt din perioada 1893—1896 și paralel publică prelucrări de cîntece populare în piese pentru pian, muzică de cameră, vocală și orchestrală. In 1907, este numit profesor de pian la Academia de muzică din Budapesta. Nu după mult timp, abandonează catedra, pentru a conduce secția de muzică a Muzeului etnografic. Incepînd din anul 1917, apar continuu com­pozițiile sale care s-au raspindit pretutindeni, în Europa și America. Dintre numeroasele com­poziții vocale, instrumentale, pentru pian, vioară, violoncel, pentru orchestra și pentru scenă (o operă și două balete), cele mai răspân­dite sunt: Concertul pentru orchestră (1943), 3 concerte pentru pian și orchestră (1926, 1931, 1945), Concertul pentru vioară (1938), Muzica pentru instrumente de coarde, percuție și cales­­tă (1936), 6 cvartete de coarde, „Cantata profa­nă" (1930), care aparțin tezaurului universal al muzicii. Prin munca de aprofundare a unor culturi mu­zicale necunoscute și de origini străvechi, ale diferitelor popoare, omul de știință și artistul se dezvoltă în procesul acestei munci de ana­liză și de sinteză, ajungînd la un înalt grad de umanism. După cum Bartók singur afirma, „gîndul meu călăuzitor pe care mi l-am însușit pe de-antregul din clipa cînd am devenit com­pozitor, este acela al înfrățirii popoarelor în ciuda războaielor și dezbinărilor. Acestui gînd năzuiesc să-i slujesc pe măsura puterilor mele, prin muzică“. Pornind de la stilul lui Erkel și Liszt, Bar­tók își găsește curînd un limbaj propriu. Desco­perirea tezaurului muzicii populare îl transfor­mă nu numai sub aspectul aspirațiilor estetice, ci și în cel al tehnicii componistice, al modului de exprimare. Apoi, impresionismul francez se resimte în lucrări timpurii. „Microcosmos“ pentru pian este un adevărat tratat de compo­ziție, progresiv, al literaturii muzicale pianistice moderne. El nu a creat un nou sistem compo­nistic, dar muzica sa reprezintă aproape fiecare aspect al tehnicii moderne. A cultivat atonali­tatea și tehnica serială. A folosit un nou sistem de game derivînd din folclor. Pagini contra­­punctice și pagini omofone apar adesea în aceeași compoziție. Noi sonorități și noi efec­te instrumentale abundă în muzica sa. Vitali­tatea ritmică, dinamismul percusiv, este o trăsă­tură esențiala a muzicii lui Bartók. Stilul îi este caracterizat și prin economia materialului tema­tic și prin tehnica sa în dezvoltare și varia­­țiuni. Structural, muzica lui Bartók este și sub­tilă, și complexă. Prin creația sa muzicală de mare valoare, cît și prin activitatea folclori­ca de o amploare extraordinară, el transmite posterității un înalt mesaj uman. Post-mortem, în 1955, i s-a conferit Premiul Internațional pen­tru Pace. Enea BORZA Imagine din spectacolul Ansamblului „S. M. Kirov“ cu baletul Giselle de A­­dolphe Adam Dirijorul englez Anatole Fistoulari — din nou la pupitrul Filarmonicii clujene A­NUNȚĂ ADMINISTRAȚIA PARCURILOR ȘI STRĂZILOR CLUJ Piața Mărăști nr. 23, telefon 2­36-90 ANGAJEAZĂ URGENT, prin Oficiul forței de muncă, NECALIFICAȚI pentru secția sau prin transfer; • 60 MUNCITORI străzi • UN INGINER CONSTRUCTOR, în specialitatea drumuri-poduri, cu îndeplinirea condițiilor pentru pos­tul de inginer principal, 8 ani vechime în specialitate. Solicitanții să posede buletin de Cluj sau comunele învecinate. (1944) 15,15 — Deschiderea emi­siunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. Transmisiune de la Stadionul Republicii. --- In pauză, fil­mul „în lumea pescarilor spor­tivi“. 17,00 — Emisiune în limba germană. 18,05­ — Mi­­croavanpremiera zilei. 18,15 — Bună seara, fete! Bună sea­ra, băieți! (Emisiune pentru tineret). 19,15 — Anunțuri —­ publicitate. 19,20 — „1001 de seri“ — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară­ — Lucrările agrico­le de toamnă — ediție specia­lă. 20,00 — Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pen­tru tineret: „Ocolul țării­­ în opt luni". 20,15 — Campio­natul balcanic de baschet mas­culin, România — Bulgaria (repriza a II-a). Transmisiuni directă de la Sala Floreasca. 20,50 — Film serial „Incorup­tibilii". 21,40 — Nocturnă bu­­cureșteană. Program de varie­tăți muzical-coregrafice. 21,55 — Reportaj filmat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia în Austria. 22,40 — Te­lejurnalul de noapte. 23,00 — Fotbal: Feiyenoord — U.T.A. (Rezumat filmat primit de la Rotterdam). 23,30 — închi­derea emisiunii. Programul Studioului Cluj SÂMBĂTĂ, 26 septembrie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea _ sonoră — care cuprinde _ știri, informații, re­portaje și interviuri; 18,00­­— Anîma-dîsc — 30 de minute cu și despre Tom Jones. Pre­zintă Constantin Ivaneș. 18,30 — „Universitaria” — emis curte pentru studenți semnată de Adriana Călîanu; 18,50 — Umorul de la A la 2; 19,10 — Interludiu muzical; 19,20 — Comentariul săptămînii. DU­MINICĂ, 27 septembrie; 7,30. Album cultural Din cuprins: „Rapsodia trișcașilor” la a’ III-a ediție — Oglinzile soarelui — o nouă culegere de folclor. Redactor D. Vîrtic; 7,50 *—■ Unda preferințelor — program de muzică ușoară la cererea ascultătorilor. Prezintă Con­stantin Ivaneș. filme întoarcerea docto­rului MABULE — Republi­ca. SUB SEMNUL LUI MON­TE CRISTO (8,30; 11; 13,30; 16, 18,30, 21) — Victoria; VTRIDIANA — Arta; TIMP PENTRU A TRAI, cinemascop, (orele 8,30; 11; 13,30; 16,00; 18,30; 21) — 23 August; SUPER AUTOMATUL (ora 11); SIMPATICUL DOMN R (1,5; 17; 19, 21) — Tineretu­lui:COMISARUL X ȘI „PAN­TERELE ALBASTRE" (cine­mascop) — Muncitoresc. ADIO TEXAS­­ — Steaua roșie. Muzeul de artă, Piața Liber­tății nr. 30, 11—18. Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul muzeu­lui de artă (orele 10—13 și 16-19). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, secția de istorie­­ a farmaciei, Piața Li­bertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lu­crări de reorganizare. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Cli­nicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Ba­­beș-Bolyai” strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. L­O­TO Tragerea din 25 septembrie 1970. Extragerea I: 54, 87, 15, 36, 2, 24, 90, 33, 80. Fond de premii: 436 407 lei Extragerea a II-a: 82, 81, 50, 69, 63, 40, 3. Fond de premii: 415 527 lei MICA PUBLICITATE ® Vînd urgent, mobilă combinată, mobilă bucătărie, frigider Fram și alte obiecte. Calea Turzii 154. (3980) # Vînd plapumă de pui și o mașină de gătit aragaz. Telefon 1-10-68. (3968) # Schimb cameră, bucătărie, confort, și pivniță, central, pen­tru două camere confort Gheor­­gheni. Informații telefon 3*05-72, orele 7—15. (3979) ® Primesc în gazdă doi studenți. Telefon 7-2S-56. (3977) . Pensionar, fost funcționar superior la I.S.C.T., caut serviciu pe perioada octombrie 1970 — aprilie 1971, ca înlocuitor pen­tru funcționari în concediu de boală sau maternitate, specialita­tea aprovizionare, coresponden­ță poliglotă, lucrări secretariat­­dactilografie, bibliotecă, docu­mentare. Traducător tehnic au­torizat. Pick Gerhard, Aleea Detunata 19, apartament 9. ______ (3966) # Pentru stabilirea în Cluj, absolvent facultatea comerț ex­terior, practică 4 ani, france­ză și engleză, caută serviciu co­respunzător. Telefon 2-17-50. (3965) ® _ Cu adincă­ durere anun­țăm încetarea din viață a iu­bitului nostru soț, tată și bunic SZABÓ BENIAMIN Inmorminare* va avea loc luni, 28 septembrie 1970, ora 15,30, din capela mare a cimitirului central din Cluj. Familia îndurerată (1992) • Vând masă antici și masi de șah. Strada Petőfi 22. (3971) I I I­I­I I­i I La 28 octombrie a. c. C.E.C. acordă: NUMEROASE EXCURSII PESTE HOTARE La 23 octombrie a.c. va avea loc în Capitală trage­rea la sorți pentru trimestrul 111/1970 a câștigurilor la depunerile pe librete de economii pentru turism. Se vor acorda 22 excursii în FRANȚA șî ITALIA cu vi­zitarea orașelor PARIS, ROMA, NEAPOLE etc., excursii organizate de O.N.T., precum și numeroase ciștiguri în bani pentru excursii individuale, din care cîștigătorii primesc, la cerere, o parte (3 000 lei) în valuta țârii în care se deplasează. Celor interesați, Casa de Economii și Consemnațiuni se face cunoscut că in tot cursul acestei luni, pînă în ultima zi inclusiv, se vor efectua depuneri și pe libre­te de economii pentru turism, în vederea participării la tragerea la sorți pentru al patrulea trimestru al acestui an. (1972) ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECȚIUNI $1 EXPLORĂRI GEOLOGICE „SUCEAVA” cu sediul în Cîmpulung Moldovenesc, str. 7 Noiem­brie nr. 57, jud. Suceava, angajează de urgență per­sonal în următoarele meserii: • Mineri subteran - salariu 98-114 lei/zi (8 ore) • Ajutor miner subteran - salariu 78-91 lei/zi (8 ore) • Vagonetar subteran - salariu 67-79 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați - salariu 56-81 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați suprafața - salariu 34,40-46 lei/zi (8 ore) • Muncitori necalificați constructori suprafață - salariu 34,40-48,40 lei/zi (8 ore) Pe lingă salarizările menționate, se acordă și 20- 35 la sută spor de șantier conform H.C.M. 1053/59. Se asigură cazarea gratuită în dormitoarele întreprin­derii și masa de prînz contra cost. Angajările se fac la sediul întreprinderii, pe baza notei de lichidare și a carnetului de muncă. Persoane­le care intră pentru prima dată în tim­pul muncii vor prezenta buletinul de identitate, livretul militar și o adeverință de la cooperativele agricole de producție, din care să rezulte că se pot angaja. Alte informații se pot cere la telefon 568 Gîmpulung sau prin scrisori adresate întreprinderii. (3928) ÎNTREPRINDEREA ELECTROMENTAJ CLUJ strada 30 Decembrie nr. 27 angajează urgent • PATRU MECANICI AUTO, categoria V-VI • DOI MECANICI DIESEL, categoria V-VI • TREI TRACTORIȘTI pentru tractoare pe șenile Cei interesați se vor prezenta pe strada între Lacuri nr. 12, la serviciul mecanic șef. (1989) Ministerul Industriei Ușoare Pentru întreținerea garderobei dv, este necesar să cunoașteți următoarele simboluri. Acestea se află pe etichete prinse pe tricotajele și confecțiile din comerț. 1. Spălare fără precauții speciale chiar pînă în apro­pierea punctului de fierbere. 2. Spălare cu anumite precauții pînă la temperatura de 60 °. 3-4. Spălare cu grijă, cu apă ușor călduță. 5. Nu se spală. 6. Nu sînt necesare precauții speciale de călcare pu­­tîndu-se folosi fierul de călcat pînă la temperatura de 200 ° C (și în cazul presei cu aburi). 7. Sînt necesare unele precauții, temperatura maximă fiind de 150 ° C (și în cazul presei cu aburi). 8. Sînt necesare precauții speciale, temperatura ne­­putînd depăși 120 ° C (și în cazul presei cu aburi). 9. Nu se calcă. 10. Se curăță chimic, litera A simbolizind toți solven­ții utilizați, inclusiv tricloretilena. 11. Se curăță chimic cu solvenți de categoria F și per­­cloretilena. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. Se curăță chimic utilizînd benzină de extracție sau solvenți echivalenți. 13. Nu se curăță chimic. 14. Se poate folosi apa de Javel (clor).­ 15. Nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veți găsi pe orice produs textil și corespund cu cele prevăzute de Codul inter­național pentru indicarea modului de întreținere a pro­duselor textile. (3098) știați ca

Next