Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-08-02 / 7381. szám

„SECERIȘ“ Fotografia: Rudolf WAGNER Anul XXVI —NR. 7381 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DuminIcă 2 august 1970 6 pagini 30 bani ORELE SECERIȘULUI: NICI O CLIPĂ PIERDUTĂ! COMBINELE, COASELE ȘI SECERILE DE DIMINEAȚA PÎNĂ SEARA­ ÎN LANURI! Pe ansamblul județului în cadrul coope­rativelor agricole­ de producție pînă la 30 iulie griul a fost recoltat de pe o suprafață de 13 686 hectare, ceea ce reprezintă 28%­ din suprafața totală de recoltat la această cul­tură. Timpul avansat și stadiul de coace­re a griului impun ca în aceste zile toate forțele existente în cadrul cooperativelor a­­gricole și în întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii să muncească cu maxi­mum de încordare pînă la strîngerrea de pe câmp a ultimului bob de recoltă. Nu trebuie să existe nici o clipă de răgaz în folosirea cu maximum de randament a combinelor, iar la recoltarea manuală cu coasele și sece­rele să fie mobilizată în acest scop de către consiliile de conducere și organizațiile de partid, întreaga masă de cooperatori, fiecare braț de muncă capabil de lucru existent în comună. Numai în acest fel se va putea trece peste momentul hotărâtor al acestor zile în scopul încheierii fără pierderi a re­coltării griului. Așa cum dovedește experiența cooperati­velor agricole fruntașe care la ora actuală au încheiat secerișul griului sau se află intr-un stadiu avansat cu această lucrare, factorii cei mai importanți care contribuie în mod hotărâtor la strângerea grabnică de pe câmp a recoltei de­­ grîu sunt buna orga­nizare a muncii mecanizatorilor, folosirea cu maximum de intensitate a combinelor — mașini de înalt randament — mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la recoltatul manual cu coasele și secerele peste tot unde nu se poate lucra cu combinele. In acest fel au procedat numeroase coo­perative agricole din județ în care recolta­rea griului se găsește într-un stadiu avansat. Prim mobilizarea intensă a tuturor forțelor, in cooperativa agricolă de producție din Bogata de Jos au fost recoltate pînă la data de 30 iulie 475 de hectare, din cele 527 în­sămânțate (90%), la cooperativa agricolă din Gădălin 315 hectare din 418 însămânțate (75%), iar la cea din Cîmpia Turzii 220 hectare, din 247 (89%). Intr-un studiu avan­sat se găsesc de asemenea o serie de alte cooperative agricole cum sunt cele din C3ț­­cău (71%), Cășei (71%), Călărași (70%), Un­­guraș (59%), Țaga (57­%) și altele în care depunîndu-se eforturile cuvenite, rezulta­tele nu s-au lăsat așteptate. Trebuie să constituie însă un motiv de încordare la maximum a tuturor forțelor si­tuația existentă la recoltatul grâului în acele cooperative agricole în care recoltatul nu s-a făcut decât pe 10—20% din suprafețele în­sămânțate. La cooperativa agricolă din Aș­­chileul Mic de­ exemplu, din cele 360 de hec­tare de grâu nu au fost recoltate pînă la 30 iulie decît 60 hectare, ceea ce reprezintă abia 7%, la cooperativa agricolă din Căianu 51 hectare din 278 însămânțate (18%), la coo­perativa agricolă din Borșa s-a recoltat grîul de pe numai 70 hectare din 480 însămân­țate (15%). La fel se prezintă situația și în alte unități: Dîrja — 4%, Panticeu — 9%, Boju — 4%, Pata — 6%, Apahida — 13% și altele. Deosebit de rămase în urmă sunt în spe­cial cooperativele agricole de producție care sunt deservite de întreprinderile pentru me­canizarea agriculturii din Cluj, Gherla și Huedin. Conducerile acestor întreprinderi, împreună cu consiliile de conducere ale C.A.P. și specialiștii acestora vor trebui să ia toate măsurile ce se impun în vederea unei mai bune organizări a muncii, folo­sirii cele mai intense a timpului de lucru al combinelor și a mijloacelor mecanizate de care dispun. Aceste măsuri trebuie să vi­zeze supravegherea și îndrumarea continuă a­ muncii mecanizatorilor, crearea tuturor­­ cond­ițiilor pantru a se lucra din plin •vt­­combinele în fiecare oră și clipă din zi. 1 V. CALUGARU ANCHETĂ ECONOMICĂ CUM FACEM CUNOȘTINȚĂ CU CREAȚIA TEHNICA SI ECONOMICĂ ÎNAINTATĂ? O bună pregătire profesională este de neconceput făra o informare permanentă cu ceea ce realizează mai bun gîn­­direa tehnică, economică sau științifică în sectorul în care ne desfășurăm activitatea. Și e firesc, fiindcă un specialist, indiferent de nivelul de pregătire avut cîndva, dacă înce­tează să mai fie la curent cu ceea ce apare nou în dome­niul său de activitate, ajunge la plafonare, îngustime profe­sională. Nu puține sînt situațiile cînd auzim: „M-am ocupat cîteva luni de niște treburi extra-profesionale. Cind am re­venit la locul meu de muncă, aveam impresia că multe lu­cruri îmi sînt străine. Nu-i de mirare. In ritmul în care se dez­voltă astăzi știința și tehnica, rămînînd chiar și numai pentru cîteva luni în afara numeroaselor descoperiri caracteristice zilelor noastre te simți derutat. Intrucît revoluția tehnică științifică imprimă informării caracterul unei indispensabile obligații profesionale, deseori se ridică întrebarea­ care mo­­­dul de organizare și desfășurare, eficiența informării pro­fesionale răspund marilor cerințe ale progresului tehnic, ne­voilor dezvoltării economice și sociale preconizate, între­barea enunțată constituie și obiectul prezentei anchete. Pen­tru a putea ajunge la o concluzie mai veridică, ne-am oprit asupra a patru aspecte considerate mai importante și anume: modalitățile utilizate pentru a se ține legătura cu noul; greutățile întîmpinate în procesul de informare; căile și mijloacele ce pot facilita procesul de cunoaștere, precum și măsura de aplicare a realizărilor însușite. PLUSURI ȘI MINUSURI ÎN ORGANIZAREA INFORMĂRII PROFESIONALE Parcurgînd răspunsurile la prima întrebare date de cei peste 50 de ingineri, tehnicieni, maiștri și muncitori, cărora ne-am adresat, rezultă că, în general, pentru a se face cu­noștință cu noul, se apelează la cele mai eficace mijloace. Consultarea directă a literaturii de specialitate, editarea și punerea în circulație a diverse buletine (uzinale, departa­mentale), a unor caiete de documentare, scurtele prezentări ale lucrărilor nou tipărite, care interesează pe salariați, sunt apreciate ca bune mijloace de orienta­re spre ceea ce tre­buie să rețină atenția. Deși, în general, se poate afirma că pentru generalizarea noului se utilizează o gamă largă de procedee, din multe răspunsuri reiese că o parte din metodele oferite de arse­nalul propagandei tehnice și științifice nu sunt utilizate. Astfel, interlocutorii de la Combinatul textil Cluj, uzina Tehnofrig, enumerînd căile, mijloacele prin care realizează legătura cu noul, nu amintesc nimic despre schimburile de experiență, vizitele în unități similare din țară și străină­tate, cunoașterea unor materiale de propagandă tehnică, a prospectelor, reclamelor din unitățile similare — surse ce sînt apreciate ca eficiente de mulți specialiști și recoman­date pentru­ a fi folosite. Neglijarea unor procedee de propagandă de certă va­loare nu este singurul inconvenient ce se semnalează în­ ­ CONSTANTINESCU (Continuare In pag. a­­ V-a) I I Băița—Gherla. Pe aici, ln mai și iunie, alunecările de teren au produs numeroase calamități. Azi, aici, ca și pretutin­deni, munca de reconstrucție este în plin avînt (Fotografia de sus). Secvență de muncă de la Abatorul Cluj, secția pă­sări (Fotografia din dreapta) I Serbare I populară I la Bobîlna Astăzi, S august, ince­­pînd cu om 10, are loc la Bobîlna tradiționala serba­re populară ce comemorea­ză răscoala populară din 1437. Evocarea evenimentelor de­­ atunci o vor face doi conferențiari și artiștii a­­matori de la Casa munici­pală de cultură din Dej, prin intermediul montaju­lui literar intitulat „Bobil­­na“. Contribuie, apoi, la crearea unei atmosfere ca­racteristice unei asemenea manifestări artiștii amatori de la clubul C.F.R. Dej, Sindicatul C.F.R. Cluj, IPROFIL Dej, Sulina Oc­­na-Dej, Casa de cultură din Gherla și Căminul cul­tural din Bobîlna. Organi­zațiile comerciale își aduc și ele aportul la reușita ser­bării cîmpenești asigurînd produse culinare, răcoritoa­re și băuturi la discreție. .1 încheierea tratativelor intre delegația guvernamentală română și delegația guvernamentală a R. P. D. Coreene Sîmbătă dimineață s-au în­cheiat la București, tratativele între delegația guvernamenta­lă a Republicii Socialiste R­o­mânia și delegația guverna­mentală a Republici­­i Popu­lare Democrate Coreene. Ca rezultat al lucrărilor desfășu­rate în scopul dezvoltării în continuare a colaborării eco­nomice șli tehniico-științifice dintre cele două țări s-a în­cheiat Convenția privind în­ființarea Comisiei interguver­­namentale consultative în pro­blemele relațiilor economice și tehnico-ș­ti­i­nțifice între Re­publica Socialistă România și R. P. D. Coreeană. Totodată au avut loc lucră­rile primei sesiuni a comisiei, la care au fost examinate probleme de interes reciproc în diferite domenii de cola­borare economică și tehnico­­științifică, precum și în legă­tură cu schimburile de măr­furi dintre cele două țări pe perioada 1971—1975. Lucrările s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă prietenească, de înțelegere reciprocă. Din partea română docu­mentele încheiate au fost sem­nate de Iosif Banc, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, conducătorul delegației gu­vernamentale române, iar din partea coreeană de Zăng Zun Thek, vicepreședinte al Cabi­netului de Miniștri, conducă­torul delegației guvernamenta­le a R. P. D. Coreene. La semnare au fost prezenți membrii și experții celor două delegații. Au fost de față Kauig Jăng Sapi, ambasadorul R. P. D. Co­­reene la București și membri ai ambasadei (Agenpres) In splendidul peisaj al Apusenilor, făuritorii de drumuri deschid noi căi, moderne, spre șantierul hidroenergetic de la Tarnița. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, asfaltul șoselei va atrage mii de turiști pe aceste frumoase meleaguri Fotografia: L MICLEA-MIHALE Estival îndeosebi, orașul ofe­ră relaxări de parc, vederi de pe Cetățuie, invitație la băile din Cojocna și din Someșeni, la Izvorul Crișului sau pe Valea Drăganului, paralel cu neintreruperea muncii, a apei vii. Clujul aflat într-un inter­mezzo al pașilor studențești. Absolvenții meditează, proba­bil,­ nostalgic la orașul tine­reții, dar și la rostul lor ma­tur, iar universitatea la desti­nele și sensibilitatea cuprinse în veșnicul Gaudeamus igi­­tur, a cărui repetare dobîn­dește în fiecare an noi vir­tuți. Interferent, un Cluj medical­ se ridică prin timpuri, cu cetatea clinicilor sale, con­stituind una dintre fortifica­țiile cele mai redutabile ale sănătății, de pe raza patriei, cu reflexe peste hotare. Din microcentrele înalt savante pînă la marginile agricole, Clujul academic, Clujul mun­citoresc, își spune cuvîntul. Aici, o personalitate de re­zonanță mondială, Emil Ra­­coviță, a întemeiat speologia Terrei, de asemenea Baroeș, Harțieganu, Borza, Daicoviciu, au exprimat idei primordiale în domeniile lor, pe terenu­rile cele mai vii. Clujul ar fi fost firesc să fie un leagăn de revoluții, de răscoale. Aici, a trebuit să lupte eroul tînăr Avram Iancu, în Dieta Transilvaniei, pentru drepturile noastre, ale pro­priului popor: „Pe dealul Fe­­leacului / Trec carăle Iancu­­lui, / Iancu merge supărat / Carul merge-mpiedecat / Pen­­tru-un hoț de împărat“... Răspunsul aveau să-l dea, to­tuși, săbiile, codrii, istoria... Ideea și lupta muncitorimii și intelectualității, au contri­buit și contribuie din plin la zidirea falnică a orașului. Im­portante instituții de cultură ca teatrele, operele, radio­difuziunea, bibliotecile și altele se­ alătură în același gînd oțe­­lăriilor, fabricilor de confecții, celei uriașe de încălțăminte, producției de medicamente etc. Pentru vizitatori, un mare punct de atracție al Clujului este Grădina botanică, înte­meiată de olimpianul profe­sor și savant Borza, unică în zona sud-est europeană, ce­lebră pe plan mondial. Aici se înfrățesc plante ale conti­nentelor, se simt mesaje în­crucișate din Japonia pînă în Argentina, într-o eflorescență a esteticii și semnificației demnă de admirație superla­tivă. Palatul care găzduiește Muzeul de Artă, oferă încân­tărilor opere ale lui Grigo­­rescu, Luchian și ale altor clasici, ca și apreciabile pic­turi aparținînd unor autori din generațiile recente. Cen­trul Clujului deschide privi­rilor piața intitulată frumos, a Libertății, cu monumentala statuie ecvestră, «­ lui Matei Corvin, bronz amplasate inge­nios pe fundalul ușor depăr­tat al catedralei romano-ca­­tolice. Dar exponatele vii ale Clu­jului sunt inepuizabile, dato­rită virtuții lor cardinale, durata. Ion RAHOVEANU SECȚIUNI TRANSVERSALĂ 0 vocație unanimă: MUNCA Comitetul comunal de partid, organizațiile de ba­ză, consiliul popular comu­nal, școala și, nu în ulti­mul rînd familiile, oamenii mai vîrstnici și cu expe­riență se ocupă cu grija u­­nui adevărat părinte de ti­neretul din comuna noas­tră. Este firesc acest lucru: avem o comună mare, cu terenuri agricole întinse și sectoare economice pu­ternice, cu numeroase pro­bleme sociale, culturale și gospodărești și un tineret numeros chemat să contri­buie la rezolvarea lor în cele mai bune condițiuni. Dar acest tineret trebuie crescut, format, educat, el trebuie învățat să iubească munca cu pasiune și res­ponsabilitate, munca, în e­­sență aceeași, pe tractor sau în zootehnie. Ia maga­zinul de desfacere sau dis­pensar. In școală sau la că­minul cultural, munca «• singura cale ce înnobilea­ză pe om, îl înalță, îi dă în­credere în forța lui și a se­menilor lui. Acestui țel au fost și-i sunt subordonate acțiunile comitetului nostru comunal de partid: munca politică și educativă, atragerea ce­lor mai valoroși tineri în partid (nu mai puțin de doi ani au fost primiți în partid peste 30 de tineri), încre­dințarea sau încadrarea lor în sectoarele cheie dar și mai grele ale cooperativelor de producție, participarea, alături de vîrstnici, la ac­țiunile gospodărești sau la înlăturarea greutăților cau­zate de ploile din mai; la educarea prin muncă va contribui deschiderea, peste puțin timp, a șantierului ti­neretului, lucrările prevăzu­te a se executa, pinâ la în­ceperea campaniei agricole din toamnă, *• canalizări, îndiguiri etc. — protejînd, pe viitor, peste 180 ha tere­nuri agricole de inundații și urmările acestora. Rezultatul preocupărilor noastre? Eficiența celor în­treprinse? Aș mai aminti doar două aspecte, pe ca­re le socotesc caracteristi­ce: tineretul din Frata și satele aparținătoare parti­cipă, în totalitate, nemijlo­cit la muncă, dovedește hărnicie, este prezent în viața comunei; în ultimii ani tinerii nu ne-au creat probleme­­ de comporta­ment, seriozitate, disciplină. E, oricum, un mare cîștig! Am relatat cîteva din pă­rerile tov. Horea Suciu, se­cretarul Comitetului comu­nal de partid din comuna Frata. Știți In acest număr an­cheta noastră cu tinerii din Frata. TELEX*TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TE­LEX»TELEX*TELEX»TELEX»TELEXe TELEX»TELEX*TELEX»TEUL­ • In ultima decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulburat“ de 7 ori, în dreptul Șantierului naval din Brăila, întrucât aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. 0 In cadrul unei cuvîntări radiotelevizate, președin­tele Finlandei, Urho Kekkonen, s-a declarat favorabil convorbirilor în curs de desfășurare în mai multe ca­pitale în vederea promovării destinderii în Europa și lichidării consecințelor „războiului rece“. In acest sens, el a subliniat caracterul pozitiv al eforturilor întreprin­se de numeroase guverne europene pentru convocarea unei conferințe privind securitatea pe continentul euro­pean, precum și al tratativelor sovieto-vest-germane și polono-vest-germane. 0 Sîmbătă, la Constanța, a avut loc o adunare prilejui­tă de aniversarea a 80 de ani de la încăperea lucrărilor de construcție a portului modern și de 75 de ani de la înființa­rea primei societăți de navigație română.­­ Potrivit ultimelor știri din Teheran, numărul victimelor cutremurului de pâmînt produs în provinciile Gorgan și Khorasan din nordul Iranului, se ridică la 200 de morți și 500 de răniți.­­ După cinci ani de greve, demonstrații, mitinguri de protest și acțiuni de boicot, sute de mii de muncitori agri­coli din regiunile viticole ale Californiei au obținut satis­facerea revendicărilor lor de către patronat. In noul con­tract colectiv, încheiat pe o perioadă de trei ani, este re­cunoscut dreptul muncitorilor agricoli de a se org­­niza în sindicate, dreptul la pensie, la concediu plătit, la ziua de muncă de opt ore etc. Presa americană subliniază că aceas­ta este prima victorie de asemenea proporții a muncitorilor agricoli în confruntarea cu marii fermieri din întreaga is­torie a conflictelor de muncă din regiunile rurale ale S.U.A. . Președintele Kenyei, Jomo Kenyatta, a semnat un decret prin care sunt puși în libertate 12 membri ai Partidului de opo­ziție „Uniunea Poporului Kenyan“ (K.P.U.), partid interzis în octombrie 1969. Președintele Uniunii Poporului Kenyan, Oginga Odinga, continuă să se afle în închisoare.

Next