Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-11-26 / 7479. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7479 vioi 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI fn ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.e., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producțe, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populara din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizatele de masă, obștești, cooperatiste și profesionale, care, pe lîngă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pina în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării, care, prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate, și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociați internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și in bani oferite din străinătate însumează 1590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociaților internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești in valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, in vederea refacerii bunurilor distruse si recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 90 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicați și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținând seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. METALUL ROȘU La 24 noiembrie Uzina clujeană constructoare de mașini „Metalul roșu“ a îndeplinit prevederile actualului plan cincinal. Potrivit calculelor aproximative, pînă la sfîrșitul anului întreprinderea va realiza suplimentar produse în valoare de 25 milioane lei. Pînă la data amintită ea realizase peste prevederi 1000 tone utilaje de diferite tipuri și piese de schimb în valoare de 3 milioane lei. ÎNDEPLINIT CINCINALUL Avansul despre care vorbim se datorește creșterii în ritm susținut a productivității muncii. Pînă în prezent, datorită introducerii unor procedee tehnologice avansate, a mecanizării și automatizării fazelor de producție, pe fiecare salariat revine o producție cu 6.316 lei mai mare decât cifra prevăzută în planul cincinal. Premise pentru noi succese Realizînd zilele acestea cel de-al 30 000-lea autoturism de la intrarea în producție, tînăra uzină de la Pitești a depășit cu 10 000 autoturisme prevederile actualului cincinal. Succesele obținute se datoresc condițiilor tehnico-materiale create prin darea în funcțiune, înainte de termen, a unor importante capacități de producție, precum și eforturilor depuse de colectivul uzinei pentru asimilarea în fabricație într-un timp cît mai scurt a acestor produse de nivel tehnic ridicat. Depășirea prevederilor planului constituie o premisă pentru înfăptuirea obiectivelor viitorului cincinal privind integrarea fabricației în țară a autoturismelor. (Agerpres) ÎN ACEST NUMĂR: PAGINA A II-A • Expoziția județeană de artă plastică — PICTURA • NAȚIONALUL CLUJEAN ÎNTR-O MICROSTAGIUNE BUCUREȘTEANĂ • COTIDIENE • AGENDĂ • PUBLICITATE PAGINA A III-A • Alegeri în organizațiile de partid - MAI MULTĂ ATENȚIE CALITĂȚII PRODUSELOR • Consiliile populare 20 — DOUĂ TABLOURI ALE ACELEIAȘI COMUNE • RUBRica SPORT PAGINA A IV-A ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Dl PI CE PLATFORMĂ LUĂM STARTUL IN 1971? Dezvoltarea economiei naționale în ritmurile și proporțiile stabilite de Directivele Congresului al X-lea al partidului impune realizarea unui volum tot mai mare de investiții pentru construirea de noi mijloace fixe productive care să contribuie la creșterea rapidă a producției și la ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Acest obiectiv de bază al politicii partidului nostru se înfăptuiește, an de an, și în municipiul Turda, în acest sens fiind alocate, fonduri importante pentru dezvoltarea producției în întreprinderile existente pe seama creării de noi mijloace fixe sau înlocuirea celor vechi care, dintr-un motiv sau altul, nu mai corespund. Să vedem însă, de pe ce platformă vom lua startul în 1971? La o analiză recentă făcută de biroul comitetului municipal de partid, s-a constatat că obiectivele scadente din planul de Investiții pe a.c. (zece luni) au fost date în funcțiune, iar pentru cele prevăzute pe ultimul trimestru sunt create condiții pentru a fi realizate la termenele prevăzute. Ca întotdeauna, nu lipsesc nici în acest caz excepțiile. Să le amintim. Deși pentru instalația de fabricat freoni de la Uzina Chimică termenul contractual a trecut de 3—4 trimestre, nici pînă la ora actuală nu au fost livrate utilajele și instalațiile necesare. Sînt întîrziate și lucrările pentru punerea în funcțiune a capacității de 3880 tone pe an sticlă de menaj și mai ales achiziționarea compresoarelor din import. Cu toate acestea, măsurile luate de beneficiar și constructor, sub directa îndrumare a organizațiilor și organelor de partid, conduc la concluzia optimistă că sarcinile de plan pe 1970 vor fi îndeplinite, fapt ce va permite crearea unui front de lucru suficient pentru perioada de iarnă și la lucrările noi și în continuare. Pentru anul 1971, în municipiul Turda au fost alocate sume importante pentru construirea unor obiective din care nominalizăm: instalația de hidroxid și carbonat de potasiu, mărirea capacității de electroliză, instalația latex copolimeri (Uzina Chimică), dezvoltarea întreprinderii „9 Mai“, amplificarea electrofiltrelor și îmbunătățirea procesului tehnologic în cariera Sîndulești (Fabrica de ciment), construirea unei linii noi pentru fabricarea covorului PCV (IMIF), construirea a 404 apartamente în microraionul III Oprișani. In afară de locuințe și îmbunătățirea procesului tehnologic la cariera din Sîndulești, ce se vor termina în 1971, celelalte obiective sunt planificate a fi puse în funcțiune în anul 1972. N-am putea spune că beneficiarii de investiții nu s-au preocupat de pregătirea condițiilor necesare deschiderii finanțării și atacării lucrărilor stabilite. Dar, din pricina greutăților întîmpi- Ion CORDOȘ (Continuare in pag. a llla) Scurt-metrajele, indiferent de genul lor, au, în general, o soartă ingrată. Cuplate cu cele artistice propriu-zise, trebuie să suporte nerăbdarea spectatorului care merge la cinematograf să vadă filmul-frate mai mare. Cauzele acestei stări de lucruri sunt mai multe, și nu întotdeauna reprezintă un reflex al nivelului artistic al documentarului. încă mai mult, se poate afirma că documentarele au acea calitate care atrage publicul, se întîmplă așa nu numai datorită cantității de informație pe care documentarul o difuzează, ci și felului atrăgător, inedit, în care o face. Gala de filme documentare prezentate marți după-amiază la Casa de cultură a studenților a însemnat o adevărată pledoarie pentru genul acesta. Manifestarea cinstea împlinirea a 20 de ani de activitate a studioului „Sahia“ și conținea aproximativ o selecție în care a predominat filmul documentar cultural. Prezenți în Cluj cu acest prilej, regizorii Mirel Iliescu, Paul Orza și Doru Cheșu, autori ai multora dintre documentarele rulate în fața studenților, s-au întreținut apoi cu membri ai cineclubului de pe lîngă Casa de cultură a studenților clujeni. Inițial, discuția voia să fie un schimb de experiență, oricum cineamatorii aveau multe de învățat de la regizorii amintiți, autori recunoscuți ai unor valoroase filme documentare. In fond, documentarul, așa cum remarcam la început, poate să însemne o adevărată reușită cinematografică (studioul „Sahia“ a „adunat“ aproape 100 de premii internaționale în cei 20 de ani de activitate), chiar dacă limitele în care se zbate îl încorsetează uneori. Escaladarea acestor limite presupune nu numai îndrăzneală, care nici nu este condiția esențială, ci mai degrabă talent. Pentru că, dacă s-a vorbit despre încercările avangardiste în filmul documentar discuțiile au eșuat întotdeauna în... filmul jucat. (Ori, acesta nu constituia subiectul discuției). O apropiere între documentarist și pictor, eventual, se poate face în acest context. Amîndoi mizează pe sugestia obținută prin imagini vizuale. Așa cum există o pictură avangardistă, care place multora, tot așa încercările de înnoire a documentarului ar presupune un accent deosebit pus pe ideea urmărită și ilustrată prin mijloacele cele mai diverse. Principala caracteristică a documentarului, condiția existenței lui este informația. In cadrul ei, se poate discuta și despre comentariu, ceea ce s-a și făcut, dar concluzia la care s-a ajuns este aceea că abuzul de comentariu vorbit dezvăluie anumite insuficiențe ale filmului însuși. De altfel, regizorii prezenți la discuții au încercat ei înșiși realizarea unor documentare din care să lipsească complet comentariul vorbit, încercare validată de succesul repurtat ulterior. Doar filmul științific reclamă prezența statornică a comentariului vorbit. Căile de difuzare a filmelor documentare sînt multiple, dar consumatori fideli rămîn totuși televiziunea și învățămîntul, în încercarea lui de a argumenta ariditatea unora dintre cunoștințele transmise. Pentru Vaier CEHAȘ (Continuare în pag. a lll-a) VIRTUȚILE FILMULUI DOCUMENTAR Adunările pentru dări de seamă și alegeri - prilej de afirmare și îmbunătățire a activității grupelor sindicale loan UDREA, președintele Consiliului județean al sindicatelor Intre 1—20 decembrie 1970 au loc, conform aprobării Consiliului central al U.G.S.R., adunările de dări de seamă și alegeri în grupele sindicale. Acest eveniment se înscrie ca o etapă importantă în activitatea sindicatelor, menită să marcheze îmbunătățirea muncii acestora, să generalizeze experiența valoroasă dobîndită de grupele sindicale în mobilizarea membrilor de sindicat la rezolvarea cu succes a sarcinilor economice, sociale și culturale. Adunările au loc într-o perioadă cînd colectivele de muncă din întreprinderi sînt antrenate cu întreaga lor capacitate , cu întregul lor potențial cfector în întrecerea pentru înfăptuirea planului pe acest an și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, cînd se fac pregătiri intense pentru trecerea la înfăptuirea sarcinilor de plan pe 1971. întreaga atmosferă de muncă este generată de hotărîrea oamenilor muncii, din întreprinderi, instituții,din unitățile agricole de stat și comune de a înscrie succese de seamă în cinstea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Se cuvine să remarcăm faptul că pe ansamblu, economia județului Cluj cunoaște o dezvoltare ascendentă, că ne vom prezenta la sfîrșitul acestui an cu un bilanț bogat de realizări în toate sectoarele de activitate industrială. Astfel, pe perioada celor 10 luni ale anului s-a obținut peste , prevederile planului o producție valorică de 165 400 000 lei. In comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, producția globală a crescut cu aproape 670 000 000 lei. Un mare număr de întreprinderi ca: Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Uzina mecanică de material rulant, Carbochim, Fabrica de materiale izolante și finisaj, Fabrica de sticlă, Uzina chimică, Combinatul de celuloză și hîrtie și altele și-au realizat deja angajamentele anuale la o serie de indicatori. Desigur, în aceste unități s-a acumualt o bogată experiență în întrecerea socialistă, există nenumărate inițiative, metode și procedee avansate de muncă folosite de fruntașii și evidențiații. în Întrecere,, care au condus la obținerea de rezultate deosebite în creșterea producției, a productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, în dezvoltarea mișcării de inovații și raționalizări etc. Toate acestea se cer relevate în adunările de dări de seamă și alegeri ale grupelor sindicale. O valoare deosebită prezintă propunerile făcute de salariați în adunările sindicale precedente. Fără îndoială că această problemă se cere temeinic analizată, accentuîndu-se asupra modului cum au fost soluționate pe parcursul anului propunerile și sugestiile făcute de salariați, răspunderea manifestată în acest domeniu de organele sindicale și conducerile administrative. .In unele compartimente ale activității economice din anumite întreprinderi există încă o serie de deficiențe care influențează asupra creșterii producției, productivității muncii, calității produselor etc. Indicele de utilizare a fondului de timp disponibil al mașinilor, utilajelor și instalațiilor din secțiile de bază la o serie de întreprinderi care fac parte din ramura construcției de mașini au înregistrat în ultimul timp o scădere. Principalele cauze care au determinat această situație o constituie volumulsporit de pre-mașini reprezentând schimburile neproductive și un mare fond de timp reutilizat din cauza reparațiilor accidentale, deficiențe în aprovizionarea tehnico-materială, nerespectarea proces-or tehnologice și alte abateri de (Continuare în pag. a llI-a) Cabinetul judetean de partydnipumea • In ziua de 27 noiembrie a.c., ora 17, vor avea program grupurile postuniversitare de la Universitatea serală de marxism-leninism. — Filosofie și Istorie (la Cabinetul județean de partid, strada Galați 25); — Economie (la Liceul „N. Bălcescu“, strada Constanța,nr. 6). EXPOZIȚIA DE MIJLOACE DE TRANSPORT Sub auspiciile Agenției Române de publicitate internațională — PUBLICOM — agenția TRANSPORTMASCHINEN EXPORT-IMPORT din R.D.G. organizează la Cluj în zilele de 27—28 noiembrie a.c., pe terenul de parcare de lîngă hotelul „Napoca“. Expoziția de mijloace de transport auto de tipul Multicar 22, cu tonaj redus. Expoziția prezintă cele mai noi tipuri de autocamioane de transport pentru tonaj redus cu multiple întrebuințări în sectoarele: industrial, agricol, construcții, comunal etc. în acest magazin clujean de pe strada 30 Decembrie nr. 20 se desfac cu precădere produse ale industriei locale Carnet de reporter Ne îndreptam spre sediul cooperativei agricole urmind traseul canalului care se profilează pe o întindere de cîțiva kilometri, începînd de la moara din Căianu pînă în Gădălin. Aveam tovarăș de drum un cooperator mai vîrstnic care arăta multă bunăvoință în a ne satisface curiozitatea stîrnită de noua panoramă a Văii Gădălinului. —■ Oamenii din sat — spunea acesta — au încercat înainte de război să adîncească și să lărgească valea, dar lucrarea a fost făcută așa cum se putea atunci și cu trecerea anilor pîrîul s-a împotmolit iar apele au început să se reverse peste păminturile și fînețele din șes. Ceea ce s-a intîmplat în timpul inundațiilor [UNK] din această primăvară — continuă interlocutorul nostru — a întrecut chiar și închipuirile noastre, ale sătenilor. Valea revărsată și apele torențiale care nu găseau loc de scurgere, au acoperit tot untul, de la un capăt la altul, pînă la picioarele dealurilor. Au fost inundate fînețele pe sute de hectare, grădina de legume a cooperativei agricole iar zeci de hectare s-au transformat în mlaștini. Dar pe viitor apele nu-și vor mai putea face jocul lor fără frîu — căci canalul pe care-l vedeți a ajuns dincolo de marginile satului... Discuția pornită pe drum, am reluat-o la sediul cooperativei cu specialiștii unității și secretarul comitetului de partid. — Cum s-au început și ce urmăresc lucrările de desecări din valea Gădălinului? — Pe la începutul primăverii, după apariția in ziare a programului național de îmbunătățiri funciare și gospodărire rațională a apelor, comuniștii din Gădălin au luat inițiativa de a trece încă din acest an la recuperarea unor însemnate suprafețe de teren prin reprofilarea văii, care, în urma colmatării și revărsării apelor, provoca an de an pagube tot mai mari. Propunerile făcute în acest scop de comitetul de partid al cooperativei agricole, consiliului de conducere au fost primite cu deplină aprobare. Dar lucrările fiind de o amploare mare, începerea lor ridica rezolvarea prealabilă a unor probleme care nu depindeau direct de conducerea cooperativei agricole —— spunea tovarășul Axente Secară, secretarul Comitetului de partid al cooperativei. — Care anume probleme se ridicau? — Reprofilarea văii Gădălinului necesitînd concursul și al cooperativelor agricole învecinate— din Jucu și Bonțida — precum și al întreprinderii agricole de stat Apahida, trebuia să obținem asentimentul unităților respective pentru executarea în cooperare a acestei lucrări. Apoi urma să fie întocmit proiectul reprofilării văii de către specialiștii oficiului de îmbunătățiri funciare, să se asigure fondurile necesare finanțării lucrării și să se obțină o draglină pentru executarea mecanizată a săpăturilor. Consiliul de conducere și inginerul șef al cooperativei noastre agricole au manifestat multă perseverență în rezolvarea acestei probleme iar cu sprijinul primit am reușit să trecem la realizarea obiectivului propus, porțiunea de canal ce revine _ cooperativei noastre agricole de circa 6 km fiind aproape terminată. Prezenți la această discuție, specialiștii cooperativei agricole ne-au furnizat cîteva detalii și în privința prevederilor proiectului de reprofilare a văii Gădălinului. Canalul proiectat pe firul văii va avea o lungime de aproape 13 km, începînd din drumul Căianului și pînă la Bonțida, vărsarea făcîndu-se în Someșul Mic. Pentru reprofilarea văii se vor dizloca în total peste 230.000 mc de pămînt, în urma executării acestei lucrări vor fi ferite de excesul de umiditate circa 550 hectare din care peste 200 hectare ale cooperativei agricole din Gădălin iar restul al celorlalte unități interesate. O suprafață de 160 hectare teren înmlăștinat și neproductiv, în urma lucrărilor de desecare va putea fi redată agriculturii, devenind pămînturi arabile și finețe productive, în același timp prin eliminarea excesului de umiditate mari suprafețe de finețe naturale ale cooperativelor agricole din Gădălin, Jucu și Bonțida și ale întreprinderii agricole (Continuare în afe-a lll-a) A. UNGUR PÁMINTURI RENĂSCUTE IN VALEA GĂDĂLINULUI