Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-26 / 7479. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7479 vioi 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI fn ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor in­stituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate pro­punerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971-1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordi­nea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Mi­niștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri pri­vind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.e., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Prod­ucțe, directorii direcțiilor agricole județene, se­cretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în le­gătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comu­nicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Mi­niștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme cu­rente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân și Sesiunea Marii Adu­nări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundații­lor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru în­lăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calami­tățile naturale. Clasa munci­toare, țărănimea, intelectuali­tatea, întregul popor au mun­cit cu abnegație pentru învin­gerea greutăților și recupera­rea pierderilor suferite de eco­nomia națională și de popu­lara din zonele sinistrate, pen­tru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor sufe­rite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organi­zatele de masă, obștești, coo­peratiste și profesionale, ca­re, pe lîngă donații de alimen­te, îmbrăcăminte, încălțămin­te și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pi­na în prezent din această con­tribuție, împreună cu subscrie­rile făcute pentru luna noiem­brie — care sunt în curs de încasare — însumează 2­026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii So­cialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetă­țenilor țării, care, prin efor­turile lor în muncă și prin ajutoarele acordate, și-au adus aportul la recuperarea pagube­lor cauzate de inundații. Totodată, România a pri­mit un important ajutor din partea unor guverne, organi­zații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și aso­ciați internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și in bani oferite din străinătate în­sumează 1590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în va­loare de aproape 600 milioa­ne lei. Exprimăm recunoștința po­porului nostru, țărilor socia­liste, celorlalte state, organiza­țiilor și asociaț­ilor internați­o­­nale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, aju­toarele acordate de populația țării și cele primite din străi­nătate au permis să fie refă­cute o parte din distrugerile provocate de calamități și sa­tisfăcute nevoile cele mai acu­te ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești dis­truse au fost acordate familii­lor sinistrate ajutoare bănești in valoare de aproape 500 mi­lioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru con­struirea a 5­000 de apartamen­te destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străină­tate, populația sinistrată a pri­mit gratuit alimente în valoa­re de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea coopera­tivelor agricole de producție, in vederea refacerii bunurilor distruse si recuperării pagube­lor, s-au alocat fonduri în va­loare de peste 90­­ milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicați și tel­e­comunicații, a rețelelor de energie, a insti­tuțiilor de învățămînt și să­nătate au fost angajate fon­duri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sînt asigurate din bugetul sta­tului, iar o parte sunt acoperi­te din fondurile bănești și a­­jutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primi­re din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folo­site pentru refacerea întreprin­derilor, a unor căi de comu­nicații, sisteme de apărare îm­potriva inundațiilor și obiec­tive de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținând seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înre­gistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Mi­niștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscri­se de oamenii muncii din sa­lariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune conti­nuarea eforturilor pentru în­deplinirea și depășirea planu­lui de stat pe acest an și pre­gătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. METALUL ROȘU La 24 noiembrie Uzina clu­jeană constructoare de mașini „Metalul roșu“ a îndeplinit prevederile­­ actualului plan cincinal. Potrivit calculelor a­­proximative, pînă la sfîrșitul anului întreprinderea va rea­liza suplimentar produse în valoare de 25 milioane lei. Pî­nă la data amintită ea reali­zase peste prevederi 1000 tone utilaje de diferite tipuri și piese de schimb în valoare de 3 milioane lei.­ ­ ÎNDEPLINIT CINCINALUL Avansul despre care vorbim se datorește creșterii în ritm susținut a productivității muncii. Pînă în prezent, da­torită introducerii unor pro­cedee tehnologice avansate, a mecanizării și automatizării fazelor de producție, pe­ fie­care salariat revine o produc­­­ție cu 6.316 lei mai mare decât cifra prevăzută în planul cincinal. Premise pentru noi succese Realizînd zilele acestea cel d­e-al 30 000-lea autoturism de la intrarea în producție, tînă­­ra uzină de la Pitești a depă­șit cu 10 000 autoturisme pre­vederile actualului cincinal. Succesele obținute se dato­­resc condițiilor tehnico-mate­­riale create prin darea în funcțiune, înainte de termen, a unor importante capacități de producție, precum și efor­turilor depuse de colectivul u­­zinei pentru asimilarea în fa­bricație într-un timp cît mai scurt a acestor produse de ni­vel tehnic ridicat. Depășirea prevederilor pla­nului constituie o premisă pentru înfăptuirea obiectivelor­ viitorului cincinal privind in­tegrarea fabricației în țară a autoturismelor. (Agerpres) ÎN ACEST NUMĂR: PAGINA A II-A • Expoziția județeană de artă plastică — PICTURA • NAȚIONALUL CLUJEAN ÎNTR-O MICROSTAGIUNE BUCUREȘTEANĂ • COTIDIENE • AGENDĂ • PUBLICITATE PAGINA A III-A • Alegeri în organizațiile de partid - MAI MULTĂ ATENȚIE CALITĂȚII PRODUSELOR • Consiliile populare 20 — DOUĂ TABLOURI ALE ACELEIAȘI COMUNE • RUBRica SPORT PAGINA A IV-A ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Dl PI CE PLATFORMĂ LUĂM STARTUL IN 1971? Dezvoltarea economiei na­ționale în ritmurile și pro­porțiile stabilite de Directi­vele Congresului al X-lea al partidului impune realiza­rea unui volum tot mai ma­re de investiții pentru con­struirea de noi mijloace fixe productive care să contri­buie la creșterea rapidă a producției și la ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Acest obiectiv de bază al politicii partidului nostru se înfăptu­iește, an de an, și în muni­cipiul Turda, în acest sens fiind alocate, fonduri impor­tante pentru dezvoltarea producției în întreprinderile existente pe seama creării de noi mijloace fixe sau în­locuirea celor vechi care, dintr-un motiv sau altul, nu mai corespund. Să vedem însă, de pe ce platformă vom lua startul în 1971? La o analiză recen­tă făcută de biroul comite­tului municipal de partid, s-a constatat că obiectivele scadente din planul de In­vestiții pe a.c. (zece luni) au fost date în funcțiune, iar pentru cele prevăzute pe ul­timul trimestru sunt create condiții pentru a fi realizate la termenele prevăzute. Ca întotdeauna, nu lipsesc nici în acest caz excepțiile. Să le amintim. Deși pentru in­stalația de fabricat freoni de la Uzina Chimică termenul contractual a trecut de 3—4 trimestre, nici pînă la ora actuală nu au fost livrate utilajele și instalațiile nece­sare. Sînt întîrziate și lucră­rile pentru punerea în func­țiune a capacității de 3880 tone pe an sticlă de menaj și mai ales achiziționarea compresoarelor din import. Cu toate acestea, măsurile luate de beneficiar și con­structor, sub directa îndru­mare a organizațiilor și or­ganelor de partid, conduc la concluzia optimistă că sar­cinile de plan pe 1970 vor fi îndeplinite, fapt ce va per­mite crearea unui front de lucru suficient pentru pe­rioada de iarnă și la lucră­rile noi și în continuare. Pentru anul­­ 1971, în mu­nicipiul Turda au fost alo­cate sume importante pen­tru construirea unor o­­biective din care nominali­zăm: instalația de hidroxid și carbonat de potasiu, mă­rirea capacității de electro­liză, instalația latex copoli­­meri (Uzina Chimică), dez­voltarea întreprinderii „9 Mai“, amplificarea electro­­filtrelor și îmbunătățirea procesului tehnologic în ca­riera Sîndulești (Fabrica de ciment), construirea unei li­nii noi pentru fabricarea co­vorului PCV (IMIF), con­struirea a 404 apartamente în microraionul III Oprișani. In afară de locuințe și îm­bunătățirea procesului teh­nologic la cariera din Sîndu­­lești, ce se vor termina în 1971, celelalte obiective sunt planificate a fi puse în funcțiune în anul 1972. N-am putea spune că be­neficiarii de investiții nu s-au preocupat de pregătirea condițiilor necesare deschi­derii finanțării și atacării lucrărilor stabilite. Dar, din pricina greutăților întîmpi- Ion CORDOȘ (Continuare in pag. a lll­a) Scurt-metrajele, indife­rent de genul lor, au, în general, o soartă in­grată. Cuplate cu cele artis­tice propriu-zise, trebuie să suporte nerăbdarea spectato­rului care merge la cinemato­graf să vadă filmul-frate mai mare. Cauzele acestei stări de lucruri sunt mai m­ulte, și nu întotdeauna reprezintă un reflex al nivelului artistic al documentarului. încă mai mult, se poate afirma că do­cumentarele au acea calitate care atrage publicul, se întîm­­plă așa nu numai datorită cantității de informație pe care documentarul o difuzea­ză, ci și felului atrăgător, ine­dit, în care o face. Gala de filme documentare prezentate marți după-amiază la Casa de cultură a studenților a în­semnat o adevărată pledoarie pentru genul acesta. Manifes­tarea cinstea împlinirea a 20 de ani de activitate a stu­dioului „Sahia“ și conținea a­­proximativ o selecție în care a predominat filmul documen­tar cultural. Prezenți în Cluj cu acest prilej, regizorii Mirel Iliescu, Paul Orza și Doru Cheșu, autori ai multora din­tre documentarele rulate în fața studenților, s-au întreți­nut apoi cu membri ai cine­­clubului de pe lîngă Casa de cultură a studenților clujeni. Inițial, discuția voia să fie un schimb de experiență, oricum cineamatorii aveau multe de învățat de la regizorii amin­tiți, autori recunoscuți ai u­­nor valoroase filme documen­tare. In fond, documentarul, așa cum remarcam la început, poate să însemne o adevărată reușită cinematografică (stu­dioul „Sahia“ a „adunat“ a­­proape 100 de premii inter­naționale în cei 20 de ani de activitate), chiar dacă limite­le în care se zbate îl încor­setează uneori. Escaladarea a­­cestor limite presupune nu numai îndrăzneală, care nici nu este condiția esențială, ci mai degrabă talent. Pentru că, dacă s-a vorbit despre în­cercările avangardiste în fil­mul documentar discuțiile au eșuat întotdeauna în... filmul jucat. (Ori, acesta nu consti­tuia subiectul discuției). O apropiere între documentarist și pictor, eventual, se poate face în acest context. Amîndoi mizează pe sugestia obținută prin imagini vizuale. Așa cum există o pictură avangardistă, care place multora, tot așa în­cercările de înnoire a docu­mentarului ar presupune un accent deosebit pus pe ideea urmărită și ilustrată prin mij­loacele cele mai diverse. Principala caracteristică a documentarului, condiția exis­tenței lui este informația. In cadrul ei, se poate discuta și despre comentariu, ceea ce s-a și făcut, dar concluzia la care s-a ajuns este aceea că abuzul de comentariu vorbit dezvăluie anumite insuficiențe ale filmului însuși. De altfel, regizorii prezenți la discuții au încercat ei înșiși realizarea unor documentare din care să lipsească complet comen­tariul vorbit, încercare valida­tă de succesul repurtat ulte­rior. Doar filmul științific re­clamă prezența statornică a comentariului vorbit. Căile de difuzare a filmelor documen­tare sînt multiple, dar consu­matori fideli rămîn totuși te­leviziunea și învățămîntul, în încercarea lui de a argumen­ta ariditatea unora dintre cu­noștințele transmise. Pentru Vaier CEHAȘ (Continuare în pag. a lll-a) VIRTUȚILE FILMULUI DOCUMENTAR Adunările pentru dări de seamă și alegeri - prilej de afirmare­­ și îmbunătățire a activității grupelor sindicale loan UDREA, președintele­ Consiliului județean al sindicatelor Intre 1—20 decembrie 1970 au loc, conform aprobării Consiliului central al U.G.S.R., adunările de dări de seamă­­ și alegeri în grupele sindicale. Acest eveniment se înscrie ca o etapă importantă în ac­tivitatea sindicatelor, menită să marcheze îmbunătățirea muncii acestora, să generali­zeze experiența valoroasă do­­bîndită de grupele sindicale în mobilizarea membrilor de sindicat la rezolvarea cu suc­ces a sarcinilor economice, sociale și culturale. Adunările au loc într-o pe­rioadă cînd colectivele de muncă din întreprinderi sînt antrenate cu întreaga lor ca­pacitate­ , cu întregul lor po­tențial cfector în întrecerea pentru înfăptuirea planului pe acest an și a angajamen­telor luate în întrecerea so­cialistă, cînd se fac pregătiri intense pentru trecerea la înfăptuirea sarcinilor de plan pe 1971. întreaga atmosferă de muncă este generată de hotărîrea oamenilor muncii, din întreprinderi, instituții,­­din unitățile agricole de stat și comune de a înscrie succe­se de seamă în cinstea celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Se cuvine să remarcăm fap­tul că pe ansamblu, econo­mia județului Cluj cunoaște o dezvoltare ascendentă, că ne vom prezenta la sfîrșitul acestui an cu un bilanț bo­gat de realizări în toate sec­toarele de activitate industria­lă. Astfel, pe perioada celor 10 luni ale anului s-a obți­nut peste­ , prevederile planu­lui o producție valorică de 165 400 000 lei. In comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, producția globală a crescut cu aproape 670 000 000 lei. Un mare nu­măr de întreprinderi ca: In­dustria sîrmei Cîmpia Turzii, Uzina mecanică de material rulant, Carbochim, Fabrica de materiale izolante și finisaj, Fabrica de sticlă, Uzina chi­mică, Combinatul de celuloză și hîrtie și altele și-au reali­zat deja angajamentele anuale la o serie de indicatori. Desigur, în aceste unități s-a acumualt o bogată expe­riență în întrecerea­ socialistă, există nenumărate inițiative, metode și procedee avansate de muncă folosite de fruntașii și evidențiații. în Întrecere,, ca­­­re au condus la obținerea de rezultate deosebite în crește­rea producției, a productivită­ții muncii, reducerea cheltu­ielilor materiale, în dezvolta­rea mișcării de inovații și ra­ționalizări etc. Toate acestea­­ se cer relevate în adunările de dări de seamă și alegeri ale grupelor sindicale. O valoare deosebită prezin­tă propunerile făcute de sala­riați în adunările sindicale precedente. Fără îndoială că această problemă se cere te­meinic analizată, accentuîn­­du-se asupra modului cum au fost soluționate pe parcursul anului propunerile și sugestii­le făcute de salariați, răspun­derea manifestată în acest domeniu de organele sindica­le și conducerile administra­tive. .In unele compartimente ale activității economice din anu­mite întreprinderi există încă o serie de deficiențe care in­fluențează asupra creșterii producției, productivității muncii, calității produselor etc. Indicele de utilizare a fondului de timp disponibil al mașinilor, utilajelor și in­stalațiilor din secțiile de ba­ză la o serie de întreprinderi care fac parte din ramura construcției de mașini au în­registrat în ultimul timp o scădere. Principalele cauze ca­re au determinat această si­tuație o constituie volu­mul­­sporit de pre-mașini reprezen­tând schimburile neproducti­­ve și un mare fond de timp re­­utilizat d­in cauza reparațiilor accidentale, deficiențe în a­­p­rovizionarea tehnico-materia­­lă, nerespectarea pro­ces-o­r tehnologice și alte abateri de (Continuare în pag. a llI-a) Cabinetul judetean de partydnipumea • In ziua de 27 noiembrie a.c., ora 17, vor avea pro­gram grupurile postuniver­sitare de la Universitatea serală de marxism-leni­nism. — Filosofie și Istorie (la Cabinetul județean de partid, strada Galați 25); — Economie (la Liceul „N. Bălcescu“, strada Con­stanța­,nr. 6). EXPOZIȚIA DE MIJLOACE DE TRANSPORT Sub auspiciile Agenției Române de publicitate internațio­nală — PUBLICOM — agenția TRANSPORTMASCHINEN EXPORT-IMPORT din R.D.G. organizează la Cluj în zilele de 27—28 noiembrie a.c., pe terenul de parcare de lîngă hotelul „Napoca“. Expoziția de mijloace de transport auto de tipul Multicar 22, cu tonaj­ redus. Expoziția prezintă cele mai noi tipuri de autocamioane de transport pentru tonaj redus cu multiple întrebuințări în sectoarele: industrial, agricol, construcții, comunal etc. în acest magazin clujean de pe strada 30 Decembrie nr. 20 se desfac cu precădere produse ale industriei locale Carnet de reporter Ne îndreptam spre sediul cooperativei agricole urmind traseul canalului care se profilează pe o întindere de cîțiva kilometri, începînd de la moara din Căianu pînă în Gădă­­lin. Aveam tovarăș de drum un cooperator mai vîrstnic care arăta multă bunăvoință în a ne satisface curiozitatea stîrnită de noua panoramă a Văii Gădălinului. —■ Oamenii din sat — spunea acesta — au încercat înain­te de război să adîncească și să lărgească valea, dar lucra­rea a fost făcută așa cum se putea atunci și cu trecerea anilor pîrîul s-a împotmolit iar apele au început să se re­verse peste păminturile și fînețele din șes. Ceea ce s-a intîmplat în timpul inundațiilor [UNK] din această primăvară — continuă interlocutorul nostru — a întrecut chiar și închipuirile noastre, ale sătenilor. Valea revărsată și apele torențiale care nu găseau loc de scurgere, au aco­perit tot untul, de la un capăt la altul, pînă la picioarele dealurilor. Au fost inundate fînețele pe sute de hectare, grădina de legume a cooperativei agricole iar zeci de hec­tare s-au transformat în mlaștini. Dar pe viitor apele nu-și vor mai putea face jocul lor fără frîu — căci canalul pe care-l vedeți a ajuns dincolo de marginile satului... Discuția pornită pe drum, am reluat-o la sediul coopera­tivei cu specialiștii unității și secretarul comitetului de partid. — Cum s-au început și ce urmăresc lucrările de desecări din valea Gădălinului? — Pe la începutul primăverii, după apariția in ziare a programului național de îmbunătățiri funciare și gospodă­rire rațională a apelor, comuniștii din Gădălin au luat ini­țiativa de a trece încă din acest an la recuperarea unor în­semnate suprafețe de teren prin reprofilarea văii,­ care, în urma colmatării și revărsării apelor, provoca an de an pa­gube tot mai mari. Propunerile făcute în acest scop de co­mitetul de partid al cooperativei agricole, consiliului de conducere au fost primite cu deplină aprobare. Dar lucră­rile fiind de o amploare mare, începerea lor ridica rezolva­rea prealabilă a unor probleme care nu depindeau direct de conducerea cooperativei agricole —— spunea tovarășul Axente Secară, secretarul Comitetului de partid al coope­rativei. — Care anume probleme se ridicau? — Reprofilarea văii Gădălinului necesitînd concursul și al cooperativelor agricole învecinate­­— din Jucu și Bonțida — precum și al întreprinderii agricole de stat Apahida, tre­buia să obținem asentimentul unităților respective pentru executarea în cooperare a acestei lucrări. Apoi urma să fie întocmit proiectul reprofilării văii de către specialiștii ofi­ciului de îmbunătățiri funciare, să se asigure fondurile ne­cesare finanțării lucrării și să se obțină o draglină pentru executarea mecanizată a săpăturilor. Consiliul de conducere și inginerul șef al cooperativei noastre agricole au manifes­tat multă perseverență în rezolvarea acestei probleme iar cu sprijinul primit am reușit să trecem la realizarea obiec­tivului propus, porțiunea de canal ce revine _ cooperativei noastre agricole de circa 6 km fiind aproape terminată. Prezenți la această discuție, specialiștii cooperativei agri­cole ne-au furnizat cîteva detalii și în privința prevederilor proiectului de reprofilare a văii Gădălinului. Canalul pro­iectat pe firul văii va avea o lungime de aproape 13 km, începînd din drumul Căianului și pînă la Bonțida, vărsarea făcîndu-se în Someșul Mic. Pentru reprofilarea văii se vor dizloca în total peste 230.000 mc de pămînt, în urma execu­tării acestei lucrări vor fi ferite de excesul de umiditate circa 550 hectare din care peste 200 hectare ale cooperativei agricole din Gădălin iar restul al celorlalte unități intere­sate. O suprafață de 160 hectare teren înmlăștinat și nepro­ductiv, în urma lucrărilor de desecare va putea fi redată agriculturii, devenind pămînturi arabile și finețe producti­ve, în același timp prin eliminarea excesului de umiditate mari suprafețe de finețe naturale ale cooperativelor agricole din Gădălin, Jucu și Bonțida și ale întreprinderii agricole (Continuare în afe-a lll-a) A. UNGUR PÁMINTURI RENĂSCUTE IN VALEA GĂDĂLINULUI

Next