Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-14 / 7519. szám
Cartierul GHEORGHENI văzut de fotoreporterul nostru R. WAGNER Un studiu despre tineretul rural Amploarea cercetărilor sociologice concrete care se efectuează, în ultimul timp, la noi în țară, este punctată de apariția a tot mai numeroase și valoroase lucrări de sociologie. Și-n cadrul acestor studii, problematica tineretului își are un loc bine definit, conferit de poziția acestei categorii socio-demografice în societatea românească contemporană și de existența cadrului instituțional — Centrul de cercetări pentru problemele tineretului. In această arie se înscrie și recenta lucrare „Tineretul rural ’68“, apărută în Editura Academiei Române. Cartea își propune să ofere specialiștilor și, mai ales, factorilor de decizie și acțiune o imagine reala, științifică și existentă obiectiv a acestei importante părți a tineretului. Lucrarea este o sinteză a concluziilor trase pe marginea unei ample anchete sociologice efectuate de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului în colaborare cu Institutul de cercetări pentru economia agrară. La realizarea acestei cercetări au mai colaborat un însemnat număr de activiști ai U.T.C., cadre didactice și alți intelectuali de la sate. „Tineretul rural ’68“ este o primă anchetă făcută pe bază de chestionar de opinie, în care s-a încărcat cuprinderea tuturor categoriilor de tineri care trăiesc în mediul rural. Eșantionul a cuprins aproape 15 000 de tineri în vîrstă de 15—28 de ani, din 622 de localități. Cercetătorii au avut în vedere surprinderea aspectelor esențiale ale muncii și vieții tineretului rural, cum participă și cum privesc munca, viața de familie, viața culturală, societatea noastră în ansamblu etc. Și pentru înțelegerea tineretului respectiv, a aspirațiilor sale, a modului cum tinerii se văd pe ei înșiși, s-a pornit de la contextul economic, social și politic în care aceștia trăiesc. Studiul ne pune la dispoziție date interesante cu privire la opțiunea pentru agricultură (avem un tineret care optează și depune eforturi susținute pentru dezvoltarea acestui important sector al economiei noastre socialiste). Ancheta a mai surprins o serie de fenomene care privesc migrația și navetismul, mijloacele de comunicare de masă și ocuparea timpului liber, instruirea și integrarea profesională etc. De menționat, însă, că „Tineretul rural ’68", fiind o anchetă de opinie, nu a surprins fenomenele în toată profunzimea lor. De unde și motivarea autorilor de a considera această lucrare ca un început, ca o primă etapă în cunoașterea tineretului nostru rural. Această categorie importantă trebuie studiată in continuare, în contextul transformărilor ce au loc în viața satului, al dezvoltării economice și sociale a întregii țări. Cunoașterea tineretului presupune o seamă de investigații de profunzime, cu instrumente adecvate. Centrul de cercetări pentru problemele tineretului a pornit pe un drum bun, a obținut rezultate excelente și lucrarea „Tineretul rural ’68“ este o dovadă elocventă în acest sens. A răsfoi, a citi această carte este o necesitate atît pentru sociologi, cit și pentru factorii de decizie. Alexandru GRAD REPORTAJE DIN ȚARÁ UN NOU VLĂSTAR AL CiflîliEI NACRONOTE CU TARE —• Unde coborîți?... — La C.E.T.... — Eu la U.F.S.Î... Un dialog banal, improvizat într-unul din tramvaiele care circulă pe o linie inaugurată în ultimii ani în municipiul Iași și care și-a botezat stațiile după ctitoriile la fel de noi ale socialismului: Centrala electrică de termoficare, Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, Fabrica, de ulei și altele, consemnînd în stilul lapidar al unei plăci indicatoare, cel mai nou drum prin care orașul se racordează la transformările contemporane ale țării. Cu un deceniu-două în urmă, pe aici era stăpînă numai liniștea milenară a luncii Bahluiului, trezită rareori de cite un cioban care-și mina turma către pășune. Acum!... —— Coborîm la stația U.F.S.: Uzina de fire sintetice, unul dintre noii născuți în această zonă industrială (16 octombrie 1968) care realizează un sfert din producția industrială a Iașului. După cum este și firesc, în fișa biografică a tinerei întreprinderi sînt însemnate, deocamdată, numai cîteva momente mai importante: 5 februarie 1969 — uzina realizează prima fibră poliesterică românească: TEROM, 7 septembrie 1970 — întreprinderea ieșeană „toarce” primul fir poliesteric românesc. Și încă un fapt consemnat în această perioadă care nu poate să rămînă neobservat — uzina atinge capacitatea anuală proiectată: 10 000 tone de fibre și 3 050 tone de fire poliesterice. Specialiștii au calculat că numai cantitatea de fibre, pe care uzina o furnizează în decursul unui an, echivalează cu producția de lină pe care ne-o pot oferi trei milioane de oi. Poposim în prima secție a uzinei, cea de policondensare, care a început să producă cu două luni și jumătate înainte de termen, avans echivalent cu o producție suplimentară de 82 milioane lei. Două lichide — dimetiltereftalatul și etilenglicolul — sunt introduse în circuitul celor 10 linii de fabricație, iar la capătul unor metamorfoze se obțin granulele poliesterice, substanțe solide albe, negre sau mate, care nu mai aimintesc nici prin starea lor alotropică, nici proprietățile chimice de componenții reacțiilor inițiale. Aceste granule iau drumul secției de filare, iar la capătul liniilor tehnologice, căpătă moliciunea blănuței de miel și culoarea albului imaculat. Din prima clipă, firele și fibrele produse aici s-au întors de la laborator cu calificativul „excelent“, imprimînd, la rîndul lor, aceleași calități lenjeriei, tricotajelor, benzilor transportoare, velelor, filtrelor, anvelopelor și celorlalte produse realizate din terom. Și trebuie să notăm că aproape jumătate din producția de fibre și fire sintetice a țării se realizează în cadrul tinerei uzine ieșene. întregul proces, care se desfășoară în interiorul recipientelor și conductelor, este urmărit de la un tablou de comandă care lucrează după program stabilit prin cartele electronice — minuscule circuite integrate, care urmăresc continuu reacțiile chimice. Din mediul atît de ispititor al miraculoasei reacții macromoleculare ne strămutăm în laboratoarele uzinei. Liniște desăvîrșită, concentrare, măsurători, calcule, o activitate care sub impresia calmului concentrează o imensă energie nervoasă. Cercetătorii caută neîncetat? Ce anume? Rețete pentru diferite substanțe care să poată fi utilizate în procesul fabricării fibrelor și a firelor chimice. De altfel, în scurtul răstimp de cînd și-au început activitatea, ei au elaborat un nou procedeu tehnologic pentru sinteza unei substanțe folosite drept stabilizator, renunțîndu-se astfel la importarea produsului și au asimilat alte opt substanțe furnizate pînă acum de firme străine. Cercetătorii caută, descoperă și iarăși reiau firul căutărilor. Acum mulți dintre ei sunt preocupați să afle noi domenii de utilizare a firelor și fibrelor sintetice. Stau din nou în fața tăbliței pe care sînt înscrise cele trei litere: U.F.S. In stație se află, de asemenea, zeci de oameni pe care i-am întîlnit în secțiile de producție sau în laboratoarele uzinei. Cei mai mulți sînt tineri. De altfel, vîrsta medie în această tînără unitate industrială este de 25 de ani. Deschid carnetul de însemnări recitind date, fapte, fragmente de convorbiri. Pe una din file îmi rețin atenția cîteva rînduri reproduse din cartea de aur: „Noua uzină întruchipează cum nu se poate mai bine hotărîrea poporului nostru de a transpune în fapt prevederile Directivelor Congresului partidului... Tînărului colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri, care preia acest vlăstar al chimiei macromoleculare, îî adresăm urarea de a munci cu dragoste și pasiune pentru a realiza fibre și fire de calitate superioară, la nivelul tehnicii mondiale“. Aceste cuvinte înscrise în cartea de aur a uzinei de tovarășul Nicolae Ceaușescu sunt un elogiu adus constructorilor, proiectanților, tuturor specialiștilor care s-au străduit să transpună în fapt asemenea înalte prevederi ale politicii de industrializare a țării. Sunt un îndemn pentru operatorii, inginerii și tehnicienii de care abia m-am despărțit pentru ca toți acești oameni să alăture pasiunii și entuziasmului lor cunoștințe profunde spre folosul lor și al țării. A. NEAGU GERARD PICK ÎNTREABĂ ,1 FĂCLIA"RĂSPUNDE Gerard Pick, domiciliat în Cluj (Aleea Detunata nr. 19, apartamentul 19), a trimis redacției ziarului „FĂclia“ o scrisoare prin care cere, cu multă deferență, lămuriri în legătură cu perspectiva ridicării unor construcții și a amenajării unor baze sportive în cartierul Gheorgheni. Corespondentul și, probabil, mulți alți clujeni vor să știe, cînd se vor construi cinematograful și patinoarul, cînd se vor amenaja locul de canotaj, terenurile de fotbal, handbal, volei și baschet, despre care s-a discutat și, firește, se mai discută și azi în cartier, fiind vorba de probleme de mare interes public. Pentru a da răspunsurile cuvenite tuturor acestor întrebări, ne-am adresat organelor competente și iată ce am aflat. Construirea unui cinematograf în cartierul Gheorgheni nu este prevăzută in actualul cincinal, prioritate avînd alte obiective mai importante. Ceea ce se mai poate spune în această problemă este că, în momentul in care Comitetul de stat pentru cultură și artă, la propunerea organelor locale, va reuși să obțină aprobarea pentru construirea unui nou cinematograf la Cluj, acesta va fi amplasat in cartierul Gheorgheni, soluție pentru care optează cu fermitate cei care se ocupă de sistematizarea municipiului. Pentru construirea unui patinoar în cartierul Gheorgheni, (lângă fabrica de gheață a întreprinderii industriale locale de stat „Spicul“) a fost întocmit un proiect și înaintat spre aprobare Consiliului de Miniștri. Atunci când acest proiect va fi acceptat și avizat favorabil de forurile superioare, Consiliul județean pentru educație fizică și sport Cluj se va îngriji de finanțarea șî contractarea execuției patinoarului, care în prima fază va funcționa descoperit, iar în etapa finală — acoperit. Lacul de canotaj din cartierul Gheorgheni este în curs de amenajare. O dragă lucrează la dislocarea pămîntului, iar prin munca patriotică a cetățenilor s-au executat și se vor executa în continuare toate operațiile necesare amenajării. In ceea ce privește amenajarea diverselor terenuri sportive, prin utilizarea muncii patriotice a cetățenilor, în special a asociațiilor locatarilor, și prin învestirea unor mici sume de bani, absolut necesare, nu numai în cartierul Gheorgheni, ci în întreg municipiul Cluj, am reținut cîteva fapte semnificative. In cursul anilor 1969 și 1970 au fost amenajate 21 de terenuri de mini-fotbal cu 112 aparate în cartierul Gheorgheni, 17 cu 107 aparate în cartierul Grigorescu, 28 cu 191 aparate în celelalte sectoare ale orașului. In acest an, pe teritoriul municipiului Cluj vor fi amenajate prin aceleași mijloace alte 32 de terenuri simple pentru practicarea diferitelor jocuri sportive, destinate prioritar copiilor. Sperăm că prezentele informații au darul de a-i lămuri pe toți acei cetățeni ai Clujului care se interesează de obiectivele mai sus citate. (1. •.) FACIIA PAGINA 9 Front larg de lucru acțiunilor de îmbunătățiri funciare și de gospodărire a apelor .Urmare din pag. lucrările prevăzute a se executa în următorii cinci ani se ridică la o valoare însemnată, sumele fiind repartizate pe surse de finanțare și capacități de producție. In urma acestor investiții și a muncii depuse, vor trebui să se realizeze amenajări pentru irigații pe 5 000 ha, îndiguiri și desecări pe 12 000 ha., combaterea eroziunii solului pe 75 000 ha, regularizări și consolidări de maluri pe 16 km, acumulări complexe pentru 60 milioane mc. apă, lucrări de apărare împotriva inundațiilor pe 12 km și alte acțiuni. Toate aceste lucrări vor fi amplasate pe bazine hidrografice.Pentru anul 1971, ponderea lucrărilor va fi din fonduri și mijloacele proprii ale unităților și populației, în valoare de 10 milioane lei pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor. Aceste lucrări se vor executa pentru apărarea de inundații a orașelor Cluj, Turda, Dej și Gherla. Pentru execuția lor o contribuție de seamă va trebui să aducă unitățile economice din centrele respective prin asigurarea mijloacelor materiale și a forței de muzcă necesare. Experiența anului 1970 ne-a demonstrat că prin acțiunile obștești întreprinse la executarea diferitelor lucrări s-au obținut rezultate promițătoare. Deoarece începând din acest an volumul de lucrări prevăzut este mult mai mare, se impune chiar de acum să se întreprindă măsuri concrete ca încă în această iarnă să se treacă la unele acțiuni cum sînt săparea canalelor de scurgere a apelor atît pe lunci cit șî pe versanți, executarea de drenuri și captarea izvoarelor de coastă în zonele predispuse alunecărilor de teren, construirea zidurilor de apărare care să fie terminate pînă cel mai tîrziu la 15 martie cînd obișnuit apar precipitațiile de primăvară. Se pot de asemenea, pregăti lucrările de consolidare a malurilor erodate prin transportul de piatră și confecționarea fascinelor de nuiele. In executarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului o deosebită importanță va avea traducerea în viață a prevederilor recentei hotărîri a Consiliului de Miniștri privind finanțarea acestor lucrări. Deținătorii terenurilor care beneficiază de ajutorul statului pentru executarea acestor lucrări sînt obligați să execute în paralel cu acțiunile de interes general, lucrări interioare, antierozionale pe care să le întrețină în așa fel încît să-și atingă scopul. Măsurile recente adoptate de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, dezvoltarea permanentă a bazei tehnico-materiale, creează premizele pentru transpunerea în fapte a acțiunilor cuprinse în programul național de îmbunătățiri funciare, în scopul sporirii continue a producției agricole. SPORII - PLĂCERE, PASĂ $1 NECESITATE (Urmare din pag. la) studii și experiențe, pe care le vom argumenta într-o lucrare. Nu vreau, deci, să vorbesc acum despre ele. După părerea mea, educația fizică în școală nu se face încă la nivelul cerințelor vieții moderne. în secolul cînd omul e solicitat extraordinar din punct de vedere nervos — educația fizică trebuie să fie aceea care să-i asigure echilibrul, prospețimea și energia. Orizontul actual al educației fizice trebuie foarte mult lărgit. — De la ce virstă copilul poate să practice educația fizică? — După părerea mea încă de la grădiniță. — Nu e prea devreme? Nu. E chiar necesar. — Ce fac profesorii de educație fizică și sport din licee? — Abia după ce vom avea un program corespunzător de lucru, cu un scop bine definit, la nivelul cerințelor moderne, vom putea să ne punem această întrebare și, deci, să răspundem. — In fond, care e menirea educației fizice? — E greu de dat un răspuns. Se pot da multe. Aș spune așa, să pregătească pe tînăr pentru viață. Adică, un absolvent inginer ,constructor trebuie să aibă deprinderi de echilibru și îndemînare. Nu va fi trist să vezi un inginer pe schele tremurind, neajutorat?! De ce n-am putea face înnotul o disciplină obligatorie pentru elevi? Strică cuiva să știe înnota? Desigur, nu. Dar a nu ști înnota este o lipsă, la prima vedere simplă dar, vai, de atîtea ori fatală. — Să ne întoarcem la cărți, preocuparea dumneavoastră principală. Ce ați dorit să fie ele? O modestă contribuție la cunoașterea universului sportiv, la îmbogățirea arsenalului de exerciții menite să dea armonie și sănătate fizicului și spiritului nostru. —■ Rămâneți, așadar, un iremediabil îndrăgostit de sport. — Este aerul pe care-l respir și cu care trăiesc. (Urmare din pag. l a) am aflat ulterior. Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului a primit 25 de camioane și mai multe tractoare care au adus un aport important la transportul materialului lemnos exploatat. In vederea creșterii gradului de confort al cabanelor existente, conducerea C.E.I.S. a dispus confecționarea unui număr suficient de dulapuri, noptiere, mese și alte piese de mobilă. Este în curs de înfăptuire programul de construire a cabanelor din cărămidă cu încăperi separate pentru dormit, uscat haine, pentru luat masă, spălător, pentru îngrijitoare etc. Asemenea cabane se construiesc la Rotunda, Bondureasa, Nîcști, Zerna, Simon Terpeș șî Valea Stancîului. La Rotunda șî Bondureasa se construiesc șî magazine alimentare. Ce efecte au aceste măsuri? Este suficient să consemnăm o singură cifră: 17 milioane lei producție globală suplimentară. Din calculele preliminare reiese ca G.E.I.L. Cluj a realizat integral planul de export, cel de investiții și suma beneficiilor planificate pentru anul 1970. Important este că unitățile G.E.I.L.-ului, deși lucrează în condițiile descrise, au atins și productivitatea planificată. Tovarășul Ladislau Walter, șeful serviciului plan al G.E.I.L., ne-a făcut cunoscute și principalele măsuri care urmează să fie luate in vederea asigurării unui ritm ridicat de lucru în continuare și pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Printre altele se prevede extinderea rețelei de drumuri auto și de tractoare în special în zonele de coline șî dealuri. In aceste zone vor fi utilizate tractoare echipate cu trolie și remorci pentru a putea fi folosite atît la colectat cit șî la transport pînă la 15 km. In cursul anului 1971 se extinde tehnologia de exploatare în trunchiuri lungi și catarge. Se introduce, de asemenea, paletizarea la operațiunile de încărcare, descărcare și de manipulare a cherestelei și a altor semifabricate lemnoase, ș.a.m.d. O bună parte din măsurile preconizate sunt în curs de înfăptuire. Efectele lor au și început să apară. Judecând după rezultatele înregistrate după prima decadă a lunii ianuarie, se contează pe o depășire substanțială a planului pe trimestrul I. Exploatarea și transportul materialului lemnos se desfășoară într-un ritm ridicat, chiar mai ridicat decit cel prevăzut pentru această perioadă. Totuși bilanțul pe anul 1970 atrage atenția, asupra cîtorva minusuri frapante. In cursul anului în unitățile aparținătoare Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului s-au înregistrat peste 150 mii de întreruperi din care cauză C.EXL-ul a pierdut, după un calcul aproximativ, 2.528.000 lei producție globală. Dacă aceste întreruperi nu interveneau depășirea producției se apropia de 20 milioane lei. Din cele relatate mai sus reiese că pentru preîntîmpinarea golurilor de producție, în deosebi a funcționării utilajelor, C.E.I.S.-ul a luat o serie de măsuri. Se impune în continuare să se acționeze pentru eliminarea absențelor nemotivate, a întreruperilor din cauza aprovizionării neritmice a locurilor de muncă cu cele necesare activității neîntrerupte a echipelor și brigăzilor de lucru. Un alt aspect negativ al activității unităților aparținătoare C.E.I.L.-ului — semnalat de mai multe ori în cursul anului trecut — este neonorarea tuturor contractelor economice. Din situația generală încheiată la sfîrșitul anului trecut reiese că neonorarea contractelor, în parte, se datorește nerespectării planului pe sortimente de unități, încă se practica deci procedeul fabricării preferențiale a acelor sortimente care sînt convenabile din punct de vedere al productivității sau al prețurilor in dauna celor mai puțin rentabile. Asemenea optici în cursul anului 1971 nu se mai pot tolera sub nici un motiv. Depășirile de producție sunt binevenite, dar numai în cazul în care sunt satisfăcute șî cerințele beneficiarilor. O GAMĂ DIVERSIFICATĂ DE PRODUSE NOI (Urmare din pag. la)tăți de satisfacere a cerințelor și gusturilor... — Asupra acestei chestiuni aș vrea să mă opresc ceva mai amănunțit, pentru a concretiza o serie de lucruri, dar și pentru a înlătura unele nedumeriri, care, după cum se va vedea, există în rîndurile unor consumatori. Am început să oferim în ultimul timp consumatorilor o serie de produse noi, cum sunt laptele cu cacao, „Fructola“, iaurtul cu aromă „Lacto-fruct“, brînza de vaci cu boia și chimion „Aperitiv“, înghețată de lapte cu extracte de fructe. De asemenea, sînt în curs de diversificare noi sortimente: laptele de consum, brînza de vacă, smîntîna pentru consum, untul și brînza telemea din lapte de vacă. Vreau să subliniez, în legătură cu această diversificare, că nu este vorba de o înlocuire a unui sortiment cu altul, ci de a asigura pe piață același produs în două sau mai multe variante, bineînțeles cu caracteristici, valori nutritive și prețuri distincte. Spre exemplu, am apreciat ca util să punem la dispoziția populației lapte cu 2 la sută grăsimi (capsulat roșu) și lapte cu 3 la sută grăsimi (capsulat argintiu), brinză grasă de vacă livrată în bidoane, cu un conținut de 27 la sută grăsime în substanță uscată și o brînză superioară foarte grasă, ambalată în pachete de 250 grame, cu conținut de peste 42 la sută grăsimi în substanță uscată, unt obișnuit cu 74 la sută grăsimi și bnt superior (ambalat în folie aurie) cu 80 la sută grăsime; brînză telemea din lapte de vacă cu grăsime de 40—42 la sută și brînză telemea superioară tot din lapte de vacă, cu minimum 50 la sută grăsime, deci identică sub raportul grăsimii cu brînza telemea din lapte de oaie. — Comparând caracteristicile fizico-chimice și nutritive ale acestor varietăți de produse, diferențele de preț sîrit, evident, în avantajul consumatorilor. Ce alte noutăți mai aveți, deci, pe linia îmbogățirii sortimentelor? — Anul acesta vom mai realiza cașcaval din lapte de vacă și oaie, brinză „Năsa” din lapte de oaie, două sortimente de brînzeturi din lapte de capră, iaurt și lapte bătut dietetice, smîntînă pentru cafea cu 12 la sută grăsimi, cremă de smîntînă cu 50 la sută grăsime și cremă de iaurt. Ne aflăm, așadar, în fața unor frumoase realizări și perspective, grație preocupărilor asidue ale lucrătorilor de la Industria laptelui din Cluj. Prin intermediul organizațiilor comerciale, ele ne vor fi puse la dispoziție in condiții, sperăm bune, astfel că pretențiile noastre, justificat mărite, să fie satisfăcute. Aceasta este și dorința, obiectivul principal care călăuzește activitatea zilnică a muncitorilor, tehnicienilor, și inginerilor de la industria laptelui din Cluj. PROHOÜ PRIX Concursul nr. 2 din 13 ianuarie 1971. Extragerea I: 33, 1, 21, 5, 27, 18. Extragerea a H-a, 35, 35, .. JOT * 58, 239 «• trend de premii: 526 905 leî.