Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-14 / 7519. szám

Cartierul GHEORGHENI văzut de fotoreporterul nostru R. WAGNER Un studiu despre tineretul rural Amploarea cercetărilor so­ciologice concrete care se e­­fectuează, în ultimul timp, la noi în țară, este punctată de apariția a tot mai nu­meroase și valoroase lu­crări de sociologie. Și-n cadrul acestor studii, pro­blematica tineretului își are un loc bine definit, con­ferit de poziția acestei cate­gorii socio-demografice în societatea românească con­temporană și de existența cadrului instituțional — Cen­trul de cercetări pentru pro­blemele tineretului. In a­­ceastă arie se înscrie și re­centa lucrare „Tineretul ru­ral ’68“, apărută în Editura Academiei Române. Cartea își propune să ofere specia­liștilor și, mai ales, factorilor de decizie și acțiune o ima­gine reala, științifică și exis­tentă obiectiv a acestei im­portante părți a tineretului. Lucrarea este o sinteză a concluziilor trase pe margi­nea unei ample anchete so­ciologice efectuate de Cen­trul de cercetări pentru pro­blemele tineretului în cola­borare cu Institutul de cer­cetări pentru economia agra­ră. La realizarea acestei cercetări au mai colaborat un însemnat număr de acti­viști ai U.T.C., cadre didac­tice și alți intelectuali de la sate. „Tineretul rural ’68“ este o­ primă anchetă făcută pe bază de chestionar de opinie, în care s-a încărcat cuprinderea tuturor catego­riilor de tineri care trăiesc în mediul rural. Eșantionul a cuprins aproape 15 000 de tineri în vîrstă de 15—28 de ani, din 622 de localități. Cercetătorii au avut în ve­dere surprinderea aspectelor esențiale ale muncii și vieții tineretului rural, cum parti­cipă și cum privesc munca, viața de familie, viața cul­turală, societatea noastră în ansamblu etc. Și pentru în­țelegerea tineretului respec­tiv, a aspirațiilor sale, a mo­dului cum tinerii se văd pe ei înșiși, s-a pornit de la contextul economic, social și politic în care aceștia tră­iesc. Studiul ne pune la dis­poziție date interesante cu privire la opțiunea pentru a­­gricultură (avem un tineret care optează și depune efor­turi susținute pentru dezvol­tarea acestui important sec­tor al economiei noastre so­cialiste). Ancheta a mai sur­prins o serie de fenomene care privesc migrația și na­­vetism­ul, mijloacele de comu­nicare de masă și ocuparea timpului liber, instruirea și integrarea profesională etc. De menționat, însă, că „Ti­neretul rural ’68", fiind o anchetă de opinie, nu a sur­prins fenomenele în toată profunzimea lor. De unde și motivarea autorilor de a considera această lucrare ca un început, ca o primă etapă în cunoașterea tineretului nostru rural. Această­ cate­gorie importantă trebuie stu­diată in continuare, în con­textul transformărilor ce au loc în viața satului, al dez­voltării economice și sociale a întregii țări. Cunoașterea tineretului presupune o seamă de inves­tigații de profunzime, cu in­strumente adecvate. Centrul de cercetări pentru proble­mele tineretului a pornit pe un drum bun, a obținut re­zultate excelente și lucrarea „Tineretul rural ’68“ este o dovadă elocventă în acest sens. A răsfoi, a citi aceas­tă carte este o necesitate a­­tît pentru sociologi, cit și pentru factorii de decizie. Alexandru GRAD REPORTAJE DIN ȚARÁ UN NOU VLĂSTAR AL CiflîliEI NACRONOTE CU TARE —• Unde coborîți?... — La C.E.T.­­... —­ Eu la U.F.S.Î... Un dialog banal, improvizat într-unul din tramvaiele care circulă pe o linie inaugurată în ultimii ani în municipiul Iași și care și-a botezat stațiile după ctitoriile la fel de noi ale socialismului: Centrala e­­lectrică de termoficare, Uzina de fibre sintetice, Uzina me­talurgică, Fabrica, de ulei și altele, consemnînd în stilul lapidar al unei plăci indica­toare, cel mai nou drum prin care orașul se racordează la transformările contemporane ale țării. Cu un deceniu-două în urmă, pe aici era stăpînă numai liniștea milenară a lun­cii Bahluiului, trezită rareori de cite un cioban care-și mi­na turma către pășune. A­­cum!... —­— Coborîm la stația U.F.S.: U­­zina de fire sintetice, unul dintre noii născuți în această zonă industrială (16 octombrie 1968) care realizează un sfert din producția industrială a Iașului. După cum este și firesc, în fi­șa biografică a tinerei între­prinderi sînt însemnate, deo­camdată, numai cîteva mo­mente mai importante: 5 fe­bruarie 1969 — uzina realizea­ză prima fibră poliesterică ro­mânească: TEROM, 7 septem­brie 1970 — întreprinderea ieșeană „toarce” primul fir poliesteric românesc. Și încă un fapt consemnat în această perioadă care nu poate să ră­­mînă neobservat — uzina a­­tinge capacitatea anuală pro­iectată: 10 000 tone de fibre și 3 050 tone de fire poliesterice. Specialiștii au calculat că nu­mai cantitatea de fibre, pe ca­re uzina o furnizează în de­cursul unui an, echivalează cu producția de lină pe care ne-o pot oferi trei milioane de oi. Poposim în prima secție a uzinei, cea de policondensare, care a început să producă cu două luni și jumătate înainte de termen, avans echivalent cu o producție suplimentară de 82 milioane lei. Două li­chide — dimetiltereftalatul și etilenglicolul —­ sunt introduse în circuitul celor 10 linii de fabricație, iar la capătul unor metamorfoze se obțin granule­le poliesterice, substanțe so­lide albe, negre sau mate, ca­re nu mai aimintesc nici prin starea lor alotropică, nici proprietățile chimice de com­ponenții reacțiilor inițiale. A­­ceste granule iau drumul sec­ției de filare, iar la capătul liniilor tehnologice, căpătă moliciunea blănuței de miel și culoarea albului imaculat. Din prima clipă, firele și fibrele produse aici s-au întors de la laborator cu calificativul „ex­celent“, imprimînd, la rîndul lor, aceleași calități lenjeriei, tricotajelor, benzilor transpor­toare, velelor, filtrelor, anvelo­pelor și celorlalte produse rea­lizate din terom. Și trebuie să notăm că aproape jumăta­te din producția de fibre și fire sintetice a țării se realizează în cadrul tinerei uzine ieșene. întregul proces, care se des­fășoară în interiorul recipien­telor și conductelor, este ur­mărit de la un tablou­ de co­mandă care lucrează după program stabilit prin cartele electronice — minuscule cir­cuite integrate, care urmăresc continuu reacțiile chimice. Din mediul atît de ispititor al miraculoasei reacții macro­­moleculare ne strămutăm în laboratoarele uzinei. Liniște desăvîrșită, concentrare, mă­surători, calcule, o activitate care sub impresia calmului concentrează o imensă energie nervoasă. Cercetătorii caută neîncetat? Ce anume? Re­țete pentru diferite substanțe care să poată fi utilizate în procesul fabricării fibrelor și a firelor chimice. De altfel, în scurtul răstimp de cînd și-au început activitatea, ei au elaborat un nou procedeu tehnologic pentru sinteza unei substanțe folosite drept stabi­lizator, renunțîndu-se astfel la importarea produsului și au asimilat alte opt substanțe furnizate pînă acum de firme străine. Cercetătorii caută, descoperă și iarăși reiau firul căutărilor. Acum mulți din­tre ei sunt preocupați să afle noi domenii de utilizare a fi­relor și fibrelor sintetice. Stau din nou în fața tăbli­ței pe care sînt înscrise cele trei litere: U.F.S. In stație se află, de asemenea, zeci de oa­meni pe care i-am întîlnit în secțiile de producție sau în la­boratoarele uzinei. Cei m­ai mulți sînt tineri. De altfel, vîrsta medie în această tînără unitate industrială este de 25 de ani. Deschid carnetul de însemnări recitind date, fapte, fragmente de convorbiri. Pe una din file îmi rețin atenția cîteva rînduri reproduse din cartea de aur: „Noua uzină întruchipează cum nu se poate mai bine hotărîrea poporului nostru de a transpune în fapt prevederile­ Directivelor Con­gresului partidului... Tînărului colectiv de muncitori, tehni­cieni și ingineri, care preia a­­cest vlăstar al chimiei macro­­moleculare, îî adresăm urarea de a­ munci cu dragoste și pa­siune pentru a realiza fibre și fire de calitate superioară, la nivelul tehnicii mondiale“. A­­ceste cuvinte înscrise în cartea de aur a­ uzinei de tovarășul Nicolae Ceaușescu sunt un e­­logiu adus constructorilor, pro­iectanților, tuturor specialiști­lor care s-au străduit să transpună în fapt asemenea înalte prevederi ale politicii de industrializare a țării. Sunt un îndemn pentru operatorii, inginerii și tehnicienii de care abia m-am despărțit pentru ca toți acești oameni să ală­ture pasiunii și entuziasmului lor cunoștințe profunde spre folosul lor și al țării. A. NEAGU GERARD PICK ÎNTREABĂ ,1 FĂCLIA"RĂSPUNDE Gerard Pick, domiciliat în Cluj (Aleea Detunata nr. 19, apartamentul 19), a trimis re­dacției ziarului „FĂclia“ o scri­soare prin care cere, cu mul­tă deferență, lămuriri în legă­tură cu perspectiva ridicării unor construcții și a amena­jării unor baze sportive în­ cartierul Gheorgheni. Corespondentul și, probabil, mulți alți clujeni vor să știe, cînd se vor construi cinema­tograful și patinoarul, cînd se vor amenaja locul de canotaj, terenurile de fotbal, handbal, volei și baschet, despre care s-a discutat și, firește, se mai discută și azi în cartier, fiind vorba de probleme de mare interes public. Pentru a da răspunsurile cu­venite tuturor acestor întrebă­ri, ne-am adresat organelor competente și iată ce am aflat. Construirea unui cinematograf în cartierul Gheorgheni nu este prevăzută in actualul cin­cinal, prioritate avînd alte o­­biective mai importante. Ceea ce se­ mai poate spune în a­­ceastă problemă este că, în momentul in care Comitetul de stat pentru cultură și ar­tă, la propunerea organelor locale, va reuși să obțină a­­probar­ea pentru construirea unui nou cinematograf la Cluj, acesta va fi amplasat in car­tierul Gheorgheni, soluție pen­tru care optează cu fermitate cei care se ocupă de sistema­tizarea municipiului. Pentru construirea unui pa­tinoar în cartierul Gheorgheni, (lângă fabrica de gheață a în­treprinderii industriale locale de stat „Spicul“) a fost întoc­mit un proiect și înaintat spre aprobare Consiliului de Miniș­tri. Atunci când acest proiect va fi acceptat și avizat favo­rabil de forurile superioare, Consiliul județean pentru edu­cație fizică și sport Cluj se va îngriji de finanțarea șî con­tractarea execuției patinoaru­lui, care­­ în prima fază va funcționa descoperit, iar în e­­tapa finală — acoperit. Lacul de canotaj din cartie­rul Gheorgheni este în curs de amenajare. O dragă lucrează la dislocarea pămîntului, iar prin­ m­unca patriotică a cetă­țenilor s-au executat și se vor executa în continuare toate o­­perațiile necesare amenajării. In ceea ce privește amena­jarea diverselor terenuri spor­tive, prin utilizarea muncii­ pa­triotice a cetățenilor, în spe­cial a asociațiilor locatarilor, și prin învestirea unor mici sume de bani, absolut nece­sare, nu numai în cartierul Gheorgheni, ci în întreg mu­nicipiul Cluj, am reținut cî­teva fapte semnificative. In cursul anilor 1969 și 1970 au fost amenajate 21 de tere­nuri de mini-fotbal cu 112 a­­parate în cartierul Gheorghe­­ni, 17 cu 107 aparate în car­tierul Grigorescu, 28 cu 191 a­­parate în celelalte sectoare ale orașului. In acest an, pe te­ritoriul municipiului Cluj vor fi amenajate prin aceleași mij­loace alte 32 de­ terenuri sim­ple pentru practicarea diferi­telor jocuri sportive, destinate prioritar copiilor. Sperăm că prezentele infor­mații au darul de a-i lămuri pe toți acei cetățeni ai Cluju­lui care se interesează de o­­biectivele mai sus citate. (1. •.) FACIIA PAGINA 9 Front larg de lucru acțiunilor de îmbunătățiri funciare și de gospodărire a apelor .Urmare din pag. l­u­­crările prevăzute a se exe­cuta în următorii cinci ani se ridică la o valoare însemnată, sumele fiind repartizate pe surse de finanțare și capacități de producție. In urma acestor investiții și a muncii depuse, vor trebui să se realizeze a­menajări pentru irigații pe 5 000 ha, îndiguiri și desecări pe 12 000 ha., combaterea ero­ziunii solului pe 75 000 ha, regularizări și consolidări de maluri pe 16 km, acumulări complexe pentru 60 milioane mc. apă, lucrări de apărare împo­triva inundațiilor pe 12 km și alte acțiuni. Toate aceste lucrări vor fi amplasate­­­ pe bazine hidrografice.­­Pentru anul 1971, pondere­a lucrărilor va fi din fonduri și mijloacele proprii ale uni­tăților și populației, în valoa­re de 10 milioane lei pentru acțiuni de apărare îm­potriva inundațiilor. Aceste lucrări se vor executa pentru apărarea de inundații a ora­șelor Cluj, Turda, Dej și Gherla. Pentru execuția lor o contribuție de seamă va tre­bui să aducă unitățile econo­mice din centrele respective prin asigurarea mijloacelor materiale și a forței de muz­­că necesare. Experiența anului 1970 ne-a demonstrat că prin acțiunile obștești întreprinse la execu­­tarea diferitelor lucrări s-au obținut rezultate promițătoa­re. Deoarece începând din a­­cest an volumul de lucrări prevăzut este mult mai mare, se impune chiar de acum să se întreprindă măsuri concre­te ca încă în această iarnă să se treacă la unele acțiuni cum sînt săparea canalelor de scurgere a apelor atît pe lunci cit șî pe versanți, executarea de drenuri și captarea izvoa­relor de­ coastă în zonele pre­dispuse­­ alunecărilor de teren, construirea zidurilor de a­­părare care să fie terminate pînă cel mai tîrziu la 15 mar­tie cînd obișnuit apar preci­pitațiile de primăvară. Se pot de asemenea, pregăti lucrări­le de consolidare a malurilor erodate prin transportul de piatră și confecționarea fasci­nelor de nuiele. In executa­rea lucrărilor de combatere a eroziunii solului o deosebită importanță va avea traduce­rea în viață a prevederilor re­centei hotărîri a Consiliului de Miniștri privind finanțarea acestor lucrări. Deținătorii terenurilor care beneficiază de ajutorul statului pentru executarea acestor lucrări sînt obligați să execute în paralel cu acțiunile de interes gene­ral, lucrări interioare, antiero­­zionale pe care să le întreți­nă în așa fel încît să-și atin­gă scopul. Măsurile recente adoptate de conducerea partidului pri­vind îmbunătățirea organiză­rii, planificării și conducerii agriculturii, dezvoltarea per­manentă a bazei tehnico-ma­­teriale, creează premizele pen­tru transpunerea în fapte a acțiunilor cuprinse în progra­mul național de îmbunătățiri funciare, în scopul sporirii continue a producției agricole. SPORII - PLĂCERE, PASĂ $1 NECESITATE (Urmare din pag. l­a) studii și experiențe, pe care le vom argumenta într-o lu­crare. Nu vreau, deci, să vor­besc acum despre ele. După părerea mea, educația fizică în școală nu se face încă la nivelul cerințelor vieții mo­derne. în secolul cînd omul e solicitat extraordinar din punct de vedere nervos — e­­ducația fizică trebuie să fie aceea care să-i asigure echi­librul, prospețimea și energia. Orizontul actual al educației fizice trebuie foarte mult lăr­git. — De la ce virstă copilul poate să practice educația fi­zică? — După părerea mea încă de la grădiniță. — Nu e prea devreme? Nu. E chiar necesar. — Ce fac profesorii de edu­cație fizică și sport din licee? — Abia după ce vom avea un program corespunzător de lucru, cu un scop bine defi­nit, la nivelul cerințelor­ mo­derne, vom putea să ne pu­nem această întrebare și, deci, să răspundem. — In fond, care e menirea educației fizice?­­ — E greu de dat­ un răs­puns. Se pot da multe. Aș spune așa, să pregătească pe tînăr pentru viață. Adică, un absolvent inginer ,constructor trebuie să aibă deprinderi de echilibru și îndemînare. Nu va fi trist să vezi un inginer pe schele tremurind, neajuto­rat?! De ce n-am putea face înnotul o disciplină obligato­rie pentru elevi? Strică cui­va să știe înnota? Desigur, nu. Dar a nu ști înnota este o lipsă, la­ prima vedere sim­plă dar, vai, de atîtea ori fa­tală. — Să ne întoarcem la cărți, preocuparea dumneavoastră principală. Ce ați dorit să fie ele? O modestă contribuție la cunoașterea universului sportiv, la îmbogățirea arsena­lului de exerciții menite să dea armonie și sănătate fizicu­lui și spiritului nostru. —■ Rămâneți, așadar, un ire­mediabil îndrăgostit de sport. — Este aerul pe care-l res­pir și cu care trăiesc. (Urmare din pag. l­ a) am aflat ulterior. Combinatul de exploatare și industrializa­re a lemnului a primit 25 de camioane și­ mai multe trac­toare care au adus un aport important la transportul ma­terialului lemnos exploatat. In vederea creșterii gradului de confort al cabanelor exis­tente, conducerea C.E.I.S. a dispus confecționarea unui nu­măr­­ suficient de dulapuri, noptiere, mese și alte piese de mobilă. Este în curs de înfăp­tuire programul de construire a cabanelor din cărămidă cu încăperi separate pentru dor­mit, uscat haine, pentru luat masă, spălător, pentru îngriji­toare etc. Asemenea cabane se construiesc la Rotunda, Bon­­dureasa, Nîcști, Zer­na, Simon Terpeș șî Valea Stancîului. La Rotunda șî Bondureasa se con­struiesc șî magazine alimen­tare. Ce efecte au aceste măsuri? Este suficient să consemnăm o singură cifră: 17­ milioane lei producție globală supli­mentară. Din calculele preli­minare reiese ca G.E.I.L. Cluj a realizat integral planul de export, cel de investiții și su­ma beneficiilor planificate pentru anul 1970. Important este că unitățile G.E.I.L.-ulu­i, deși lucrează în condițiile descrise, au atins și producti­vitatea planificată. Tovarășul Ladislau Walter, șeful serviciului plan al G.E.I.L., ne-a făcut cunoscute și principalele măsuri care ur­mează să fie luate in vederea asigurării unui ritm ridicat de lucru în continuare și pentru valorificarea­ superioară a ma­sei lemnoase. Printre altele se prevede extinderea rețelei de drumuri auto și de tractoare în special în zonele de coline șî dealuri. In aceste zone vor fi utilizate tractoare echipate cu trolie și remorci pentru a putea fi folosite atît la colec­tat cit șî la transport pînă la 15 km. In cursul anului 1971 se extinde tehnologia de ex­ploatare în trunchiuri lungi și catarge. Se introduce, de ase­­­menea, paletizarea la opera­țiunile de încărcare, descărca­re și de manipulare a cheres­telei și a altor semifabricate lemnoase, ș.a.m.d. O bună parte din măsurile preconizate sunt în curs de în­făptuire. Efectele lor au și în­ceput să apară. Judecând după rezultatele înregistrate după prima­ decadă a lunii ianua­rie, se contează pe o depășire substanțială a planului pe tri­mestrul I. Exploatarea și trans­portul materialului lemnos se desfășoară într-un ritm ri­dicat, chiar mai ridicat decit cel prevăzut pentru această perioadă. Totuși bilanțul pe anul 1970 atrage atenția, asupra cîtorva minusuri frapante. In cursul anului în unitățile aparțină­toare Combinatului de exploa­tare și industrializare a lem­nului s-au înregistrat peste 150 mii d­e întreruperi din care cauză C.EXL­-ul a pierdut, după un calcul aproximativ, 2.528.000 lei producție globală. Dacă aceste întreruperi nu in­­terv­ene­au depășirea producției se apropia de 20 milioane lei. Din cele relatate mai sus re­iese că pentru preîntîmpina­­rea golurilor de producție, în deosebi a funcționării utilaje­lor, C.E.I.S.-ul a luat o serie de măsuri. Se impune în con­tinuare să se acționeze pentru eliminarea absențelor nemoti­vate, a întreruperilor din cau­za aprovizionării­ neritmice a locurilor de muncă cu cele ne­cesare activității neîntrerupte a echipelor și brigăzilor de lu­cru. Un alt aspect negativ al ac­tivității unităților aparținătoa­re C.E.I.L.-ului — semnalat de mai multe ori în cursul anului trecut —­ este neonorarea tu­turor contractelor economice. Din situația generală încheiată la sfîrșitul anului trecut reiese că neonorarea contractelor, în parte, se datorește nerespectă­­rii planului pe sortimente de unități, încă se practica deci procedeul fabricării preferen­țiale a acelor sortimente care sînt convenabile din punct de vedere al productivității sau al prețurilor in dauna celor m­­ai puțin rentabile. Aseme­nea optici în cursul anului 1971 nu se mai pot tolera sub nici un motiv. Depășirile de producție sunt binevenite, dar numai în cazul în care sunt satisfăcute șî cerințele bene­ficiarilor. O GAMĂ DIVERSIFICATĂ DE PRODUSE NOI (Urmare din pag. l­a)­tăți de satisfacere a cerințelor și gusturilor... — Asupra acestei chestiuni aș vrea să mă opresc ceva mai amănunțit, pentru a con­cretiza o serie de lucruri, dar și pentru a înlătura unele ne­dumeriri, care, după cum se va vedea, există în rîndurile unor consumatori. Am început să oferim în ultimul timp consumatorilor o serie de produse noi, cum sunt laptele cu cacao, „Fructola“, iaurtul cu aromă „Lacto-fruct“, brînza de vaci cu boia și chimion „Aperitiv“, înghețată de lap­te cu extracte de fructe. De asemenea, sînt în curs de di­versificare noi sortimente: laptele de consum, brînza de vacă, smîntîna pentru con­sum, untul și brînza telemea din lapte de vacă. Vreau să subliniez, în legătură cu a­­ceastă diversificare, că nu este vorba de o înlocuire a unui sortiment cu altul, ci de a asigura pe piață același pro­dus în două sau mai multe variante, bineînțeles cu carac­teristici, valori nutritive și prețuri distincte. Spre exem­plu,­ am apreciat ca util să punem la dispoziția populației lapte cu 2 la sută grăsimi (capsulat roșu) și lapte cu 3 la sută grăsimi (capsulat ar­gintiu), brinză grasă de vacă livrată în bidoane, cu un con­ținut de 27 la sută grăsime în substanță uscată și o brîn­­ză superioară foarte grasă, ambalată în pachete de 250 grame, cu conținut de peste 42 la sută grăsimi în substan­ță uscată, unt obișnuit cu 74 la sută grăsimi și bnt supe­rior (ambalat în folie aurie) cu 80 la sută grăsime; brînză telemea din lapte de vacă cu grăsime de 40—42 la sută și brînză telemea superioară tot din lapte de vacă, cu minimum 50 la sută grăsime, deci identi­că sub raportul grăsimii cu brînza telemea din lapte de oaie. — Comparând caracteristi­cile fizico-chimice și nutritive ale acestor varietăți de pro­duse, diferențele de preț sîrit, evident, în avantajul consu­matorilor. Ce alte noutăți mai aveți, deci, pe linia îmbogă­țirii sortimentelor? — Anul acesta vom mai realiza cașcaval din lapte de vacă și oaie, brinză „Năsa” din lapte de oaie, două sorti­mente de brînzeturi din lap­te de capră, iaurt și lapte bă­tut dietetice, smîntînă pentru cafea cu 12 la sută grăsimi, cremă de smîntînă cu 50 la sută grăsime și cremă de iaurt. Ne aflăm, așadar, în fața unor frumoase realizări și perspective, grație preocupă­rilor asidue ale lucrătorilor de la Industria laptelui din Cluj. Prin intermediul organizații­lor comerciale, ele ne vor fi puse la dispoziție in condiții, sperăm bune, astfel că preten­țiile noastre, justificat mări­te, să fie satisfăcute. Aceasta este și dorința, obiectivul principal care călăuzește ac­tivitatea zilnică a muncitori­lor, tehnicienilor, și ingineri­lor de la industria laptelui din Cluj. ­ PROHOÜ PRIX Concursul nr. 2 din 13 ianuarie 1971. Extragerea I: 33, 1, 21, 5, 27, 18. Extragerea a H-a, 35, 35, .. JOT * 58, 239 «• trend de premii: 526 905 leî.

Next